ANTROPOLOGIE

Ce este antropologia?
 Etimologia

Lb. elină: anthropos – ἄνθρωπος = om

-logia – -λογία = știință, discurs, studiu, cunoaștere despre ceva

antropologie = știința sau cunoașterea omului și a naturii sale

Dar: omul este obiectul de studiu și pentru toate celelalte științe sociale:
sociologia și psihologia, istoria și economia, știința juridică, politologia și filologia, ca să nu
mai vorbim de unele dintre științele naturale, precum anatomia și fiziologia omului.

Care este specificul antropologiei, ce o distinge de toate aceste științe?

• Ceea ce e specific antropologiei este faptul că ea se preocupă
de diferențele dintre oameni, de modul în care ei se deosebesc
unii de alții de la o zonă la alta sau de la o perioadă istorică la
alta.

• Antropologia încearcă să pună în evidență aceste diferențe, dar

totodată să înțeleagă ce anume semnifică ele: cum anume
diferă oamenii, de ce se întâmplă acest lucru, și ce concluzii
putem trage despre specia umană studiind aceste diferențe? De
ce nu suntem cu toții la fel?

• Dar oamenii nu sunt numai și în mod absolut diferiți, ci prezintă

și niște trăsături comune, pe care ar trebui să le regăsim la
fiecare dintre ei, și în lipsa cărora nu i-am putea considera pe
toți oameni, membri ai aceleiași specii.
DE CE TREBUIE SĂ STUDIEM ANTROPOLOGIA?
https://www.youtube.com/watch?v=tyaEQEmt5ls&t=48s&ab_channel=momondo-Let
%27sOpenOurWorld
• Deci:
• Antropologia este studiul științific al umanității, cu scopul de a identifica
și explica modurile în care oamenii sunt, pe de o parte asemănători, iar
pe de altă parte diferiți unii de alții. Ea realizează acest lucru prin
examinarea trecutului biologic și cultural al umanității, precum și prin
studierea comparativă a diferitelor societăți umane care există în
prezent.

• Exemple de întrebări la care antropologia încearcă să răspundă:

• Ce anume înseamnă în cele din urmă a fi om?
• De ce există diferențe fizice foarte pronunțate între grupurile umane?
• De ce membrii unor populații aleg traiul nomad, în timp ce ai altora au
decis să locuiască în așezări permanente?
• De ce unele grupuri umane prezintă o diviziune complexă a muncii, în
timp ce la altele aproape toți oamenii practică aceeași meserie?
• Există câteva teme sau idei fundamentale, ce pot fi regăsite în
orice investigație antropologică: universalismul, holismul,
integrarea, adaptarea, relativismul cultural.
• (1) Universalismul

• Una dintre ideile cele mai importante ale antropologiei este aceea că toți oamenii fac parte în
aceeași măsură din specia umană, că toți sunt umani în aceeași măsură.

• Din moment ce despre nici un grup uman nu se poate afirma că ar fi mai aproape de strămoșii
săi pre-umani, ori că ar fi mai puțin evoluat decât altul, atunci urmează că toate ființele umane,
din trecut și din prezent, sunt la fel de interesante pentru cercetătorul antropolog. Studiul lor ne
oferă importante informații despre ce înseamnă în cele din urmă a fi om.

• Condiția umană: pe de o parte, omul continuă să facă parte din regnul animal, cu care
împărtășește toate trăsăturile sale biologice transmise ereditar de la o generație la alta, iar pe
de altă parte, el trăiește în cultură, care este o creație artificială apărută în contextul vieții
sociale a omului și nu este transmisă ereditar.
• (2) Holismul

• Antropologii sunt interesați de credințele religioase, ideile morale, practicile și instituțiile

economice și politice, obiceiuri, interdicții, valori, de regulile alimentare și de compozi ția
dietei, de producția artistică, de tehnologie, de metodele de creștere și educare a
copiilor, de limbaj și mitologie, ca și de trăsăturile fizice ale oamenilor din trecut și
prezent, de fiziologia și patologia lor.

• Ei consideră că toate aceste aspecte biologice și culturale alcătuiesc o unitate, un

întreg (holos), și că nu pot fi înțelese în mod izolat, ci doar ca părți ale acestui întreg,
motiv pentru care abordarea aceasta a fost numită holistă.
• (3) Integrarea

• Trebuie să ținem cont mereu de faptul că toate aspectele vie ții biologice și culturale nu pot
funcționa decât împreună, și fiecare dintre ele este conținut într-un întreg. Nu este suficient să
cercetăm în mod izolat obiceiurile, tehnologia ori sistemul de înrudire al unei popula ții, ci e nevoie
să înțelegem întregul social din care ele fac parte și care le face posibile.

• În societățile umane de dimensiuni mici, interacțiunile sociale și modul de exploatare a resurselor

naturale au un caracter local, închis, datorită atât dimensiunilor reduse ale comunită ții, cât și
izolării sale. Din acest motiv, sistemele de organizare politică și socială sunt simple și evidente, și
deci au fost mai ușor de identificat.
• Societățile de mari dimensiuni, cum sunt toate cele occidentale, sunt mult mai
complexe. Aceste societăți nu mai au un caracter local, ci sunt conectate în
foarte multe moduri unele cu altele, sunt mult mai dependente de schimbul
continuu de bunuri și idei, astfel că aici integrarea socială și în mediul ambiant
este mai complexă și mai puțin evidentă, chiar dacă ea continuă să fie prezentă.

• În ultimii ani, odată cu apariția mult discutatului fenomen al globalizării, se poate

spune că majoritatea comunităților umane fac parte dintr-un sistem mondial, o
structură socială și economică din care face parte întreg Pământul.
• (4) Adaptarea

• Precum oricare altă specie, omul se află într-o continuă interac țiune cu mediul
său, însă complexitatea acestuia este cu mult mai mare decât al oricărei ale fiin țe.
Mediul înconjurător al omului are

• o dimensiune fizică (climatul, relieful, poziția geografică etc.),

• o dimensiune biotică (vegetația și fauna)

• o dimensiune socială (totalitatea interacțiunilor cu ceilalți membri ai speciei

umane).

.
• Adaptarea reprezintă totalitatea modurilor în care indivizii sau
populațiile reacționează la condițiile de mediu, cu scopul ultim de
a-și asigura supraviețuirea și reproducerea.

• Strategia adaptativă este setul de soluții, acțiuni și proceduri la

care recurg în mod conștient sau nu membrii unei populații pentru
a rezolva provocările pe care le întâlnesc în mediul lor, cu scopul
final de a-și asigura supraviețuirea și reproducerea

• Strategiile adaptative umane se bazează pe adaptările biologice

(mai ales pe evoluția creierului uman și a funcțiilor sale) dar au
drept fundament trei componente fundamentale ale culturii:
tehnologia, organizarea socială și sistemul de valori și convingeri.
• Tehnologia însumează totalitatea abilităților și cunoștințelor de natură teoretică,
dar mai ales a celor cu finalitate practică ce permit utilizarea resurselor oferite
de mediu în scopul satisfacerii unei diversități de scopuri și reprezintă aspectul
cel mai vizibil al unei strategii adaptative.

• Organizarea socială asigură posibilitatea diviziunii muncii, adică a organizării

distribuirii diverselor roluri specifice activităților economice, precum și a
celorlalte funcții din societate.

• Valorile și convingerile. Modul în care oamenii dintr-o anumită societate

interacționează cu mediul și utilizează resursele pe care acesta le oferă depinde
în mod esențial de sistemul de convingeri și credințe împărtășite de membrii
societății, ca și de valorile care le ghidează fiecare acțiune.
• (5) Relativismul cultural
• Scopul cercetărilor antropologice nu este doar identificarea și
înregistrarea modurilor în care oamenii și societățile din care
aceștia fac parte prezintă diferențe, ci și conștientizarea,
înțelegerea și acceptarea acestor diferențe ca fiind o parte a stării
de normalitate, și nu ca pe ceva anormal și cu conotații negative.

• Etnocentrismul (din ἔθνος – ethnos, națiune, sau popor – și

κέντρον – kentron, centru) reprezintă o tendință caracteristică
tuturor oamenilor, de a considera propriul grup etnic drept cel mai
important din toate punctele de vedere, cu deosebire în ceea ce
privește limbajul, comportamentul, obiceiurile, tradițiile și religia și
de a le judeca pe toate celelalte prin raportare la el.
• Tendința etnocentrică presupune considerarea grupului de apartenență ca fiind
superior celorlalte din punct de vedere valoric și merge până la convingerea că
sistemul propriu de valori are o valabilitate universală, ceea ce constituie
varianta extremă a etnocentrismului, șovinismul cultural.

• Etnocentrismul este o atitudine naturală, firească, și face posibilă însușirea și

atașamentul față de valorile propriului grup, însă prezintă totodată și un aspect
negativ, deoarece în varianta sa extremă, șovinismul, conduce la o respingere
radicală a tot ceea ce este diferit, și de aceea, considerat ca fiind greșit,
nerezonabil, sau chiar malefic.

• Studiul antropologic presupune depășirea metodologică a etnocentrismului,

deoarece scopul său ultim este de a da seamă de modul în care oamenii sunt
diferiți, evidențiind ceea ce îi deosebește, dar totodată identificând și ceea ce au
în mod fundamental în comun.
• Aceasta presupune promovarea unei atitudini de acceptare a
relativismului cultural, adică a ideii că interpretarea și evaluarea
comportamentului celorlalți trebuie să fie făcută întotdeauna în
termenii experiențelor și tradițiilor grupului din care ei fac parte, și
nu din cele ale propriului nostru grup.

• Relativismul cultural înseamnă conștientizarea faptului că

diferențele între modurile de gândire specifice diferitelor grupuri
sunt normale, precum și a necesității de a ne abține de la judecăți
de valoare bazate pe criterii subiective.
• https://www.youtube.com/watch?v=mIOl-T5ngrY&ab_channel=%D0%A2%D0%B5%D0%BB
%D0%B5%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D0%BBATR
George Mc Laurin, primul negru admis la
Universitatea din Oklahoma în 1948, a fost
obligat să stea intr-un colț, la distanță de
colegii săi albi.
Dar numele său rămâne pe lista de onoare
ca unul dintre primii trei studenți din
colegiu.

Acestea sunt cuvintele lui: ′′Unii colegi s-au

uitat la mine ca la un animal, nimeni nu mi-
a adresat niciun cuvânt, ....profesorii păreau
că nici măcar nu-mi sunt alături, nici nu mi-
au luat in seama întrebările, dar m-am
dedicat atât de mult studiului, încât după un
timp, au început sa mă caute să explic și să
clarific întrebările lor".
′′Singura armă capabilă să transforme
lumea... Este EDUCAȚIA"