Mentalizarea (funcția reflexivă) în

schimbarea organizațională

1
Buhalea Monica
Pieleanu Adriana Cristiana
Trifu Maria Elena
4/4/2018
 Mentalizarea
2 Cea mai utilizată definire a mentalizării își are rădăcinile în filosofia minții și o vede ca pe o formă
de activitate mentală imaginativă preconștientă, care presupune prezicerea și interpretarea
comportamentelor umane în termeni de stări mentale intenționale (nevoi, dorințe, sentimente,
scopuri, motive) (Stănescu, 2017).

Peter Fonagy a folosit termenul de mentalizare pentru a descrie abilitatea de a înțelege propriul
status mental și pe al celor din jur, în baza comportamentului evident (Fonagy & Bateman, 2004).

Mentalizarea e o formă de activitate imaginativă, mintea fiind imaginativă. Menzalizând, dai un

sens comportamentelor prin crearea explicațiilor, cu ajutorul poveștilor creative. Ea nu se exprimă
exclusiv lingvistic, face apel și la alte simțuri: vizual, tactil, mental (Stănescu, 2017).

4/4/2018
3 Mentalizarea implicită vs. explicită

Mentalizarea

Implicită
Explicită
(inconștientă, în mod
automat, exprimat prin (conștient, în mod reluat,
gesture) în cuvinte)

Allen & Fonagy (2006) 4/4/2018

 Ce este și ce nu este mentalizarea sau
4 funcția reflexivă?
• Introspecție, conștiința/raportul de • Proces inconștient, automat, implicit și
sine (cunoașterea de sine conștientă); nedeclarat;

• Înțelegere, cunoștințe dobândite • Utilizat pentru a reglemeta emoțiile și

despre sine. comportamentele;

• Înțelegerea influențelor reciproce

dintre sentimentele și
comportamentele față de sine și în
raport cu ceilalți.

Ce NU este Ce ESTE

4/4/2018
(Allen & Fonagy, 2006)
5
Mentalitatea promovează:

 Abilitatea de empatie reciprocã, care ne permite sã vedem atât perspectiva noastrã

cât și a celeilalte persoane;

 Abilitatea de a avea un sens al scopului și de implicare în acțiuni benefice și

motivante, bazate pe valori comune;

 Abilitatea de a experimenta autoritatea derivatã din sentimentul de responsabilitate

pentru propriul nostru comportament; susține o atitudine pozitivã prin speranțã,
inițiativã și acceptare;

(Fonagy et al., 2003)

4/4/2018
6 Concluzii:
 Mentalizarea se bazează atât pe observarea celorlalți , cât și pe reflecția asupra
propriei stări mentale. Este atât implicită, cât și explicită și cuprinde atât sentimente,
cât și cogniții (Fonagy, 2015).

 În cadrul mediului organizațional, mentalizarea presupune faptul că împărtășim și

simțim în noi înșine calitatea și sentimentele celorlalți, fără a simți în mod necesar
aceeași intensitate (Lafortune, 2008).

 Mentalizăm în relațile cu alte persoane, nu în relație cu obiectele. De exemplu, o

cărămidă este un obiect static, inert și fără reacție de răspuns, având mereu aceeași
direcție; comportamentul unei persoane este bazat pe stări mentale, care au mereu un
flux dinamic și care ne face să înțelegem alte persoane sau pe noi înșine ca fiind cel
mai complex sistem de rezolvare al problemelor, de care putem fi capabili (Allen et al.,
2003).

4/4/2018
7 Bibliografie
Allen, J. G. & Fonagy, P. (2006). Handbook of mentalization-based treatment. West Sussext:
John Wiley & Sons Ltd.
Fonagy, P. (2015). Mutual Regulation, Mentalization, and Therapeutic Action: A Reflection on the
Contributions of Ed Tronick to Developmental and Psychotherapeutic Thinking.
Psychoanalytic Inquiry, 35, 355–369.
Fonagy, P., Gergely, G., Jurist, E. L. & Target, M. (2002). Affect Regulation, Mentalization, and
the Development of the Self. London: Karnac Books Ltd.
Fonagy, P., Target, M., Gergely, G., Allen, J. G., & Bateman, A. W. (2003). The developmental
roots of borderline personality disorder in early attachment relationships: A theory and some
evidence. Psychoanalytic Inquiry, 23(3), 412-459.
Lafortune, L. avec la collaboration de C. Lepage, F. Persechino (2008a). Compétences
professionnelles à l’accompagnement. Presses de l’Université du Québec.
Stănescu, D. F. (2017). Narrative Meditation Path – An Innovative Tool for Developing the
Reflective Function of Non-Traditional Students. Revista Românească pentru Educație
Multidimensională, 9(1), 51-63.
Bateman, A. & Fonagy, P. (2004). Psychotherapy for borderline personality disorder:
mentalisation based treatment. Oxford: Oxford University Press.

4/4/2018
8

Vă mulțumim!


4/4/2018