SARACIA COPILULUI DIN ROMANIA

“Nu-i nici o rusine sa fii sarac, dar este teribil de neplacut”

       

      Saracia a fost multa vreme acceptata ca un fenomen natural,inevitabil sau chiar
iremediabil. Explicatia saraciei era cautata in ghinion,neputinta celui ce trebuia sa aduca un venit
familiei , dar uneori saracia era explicata prin prostie, lipsa de caracter, iresponsabilitate.

      Datorita ariei de raspandire, saracia nu poate fi explicata atat de simplist ci trebuie privita
si studiata ca un fapt social,un fapt public,un fapt politic.Acest fenomen-saracia-variaza in
functie si in spatiu si se distribuie  in cadrul societatii,nu in functie de factori individuali ci de
variabile macrosociale(rasa,etnie,sexul,varsta,statut occupational,statut marital). De regula
saracia este definita operational prin lipsa veniturilor,dar aceasta lipsa de venituri este doar cauza
saraciei si nu o caracteristica a ei.Conceptul de saracie se refera la modul de viata
sarac:neacoperirea nevoilor fundamentale si in consecinta o functionare umana sub un anumit
standard;astfel” saracia este asociata cu orientari umane si atitudini specifice:demoralizare ,lipsa
de sperante ,lipsa de capacitate,lipsa de vointa de efort de a iesi din situatia de
dificultate,resemnare,adaptare la un mod de viata sarac ,toate avand impact distructiv asupra
vietii personale si familiale,supra vietii colective”.
       Astfel ,numai prin faptul ca cineva are un standard economic scazut(este sarac),acel cineva
va fi privit cu suspiciune si va fi considerat deviant,chiar daca modul sau de comportare se
inscrie in normele societatii respective.Ca urmare,” saracii sunt stigmatizati de catre restul
societatii,adica sunt tratati ca devianti nu pentru ceea ce fac  ci pentru ceea ce sunt”.
Stigmatul devine astfel un motor ,o forta capabila sa condamne oamenii la marginalizare,la
izolare sociala,din cauza unor lucruri asupra carora acesti oameni nu au practic nici un control

        Familiile trebuie ajutate sa fie mai integrate si mai capabile sa se autointretina iar
societatea  trebuie sa deschida canalele mobilitatii sociale ,ale egalitatii de sanse(anul 2007 a fost
considerat  Anul Egalitatii de Sanse in Europa).si a dialogului intercultural-anul 2008 este Anul
European al Dialogului Intercultural sub sloganul “Impreuna in diversitate”an in care are loc
promovarea culturii ca factor de crestere economica si coeziune sociala ,avand astfel efecte
benefice asupra reducerii saraciei.

GRUPURI DE COPII EXPUSI SARACIEI

        Copilul reprezinta una din categoriile puternic dezavantajate,vulnerabile la excluziune

sociala in societatea romaneasca actuala.Excluziunea copilului poate fi privita ca o incalcare a
drepturilor copilului,deoarece copii sunt cetateni cu anumite drepturi,excluziunea sociala este in
acest sens o incalcare a acestora.
        O societate incluziv social pentru toate categoriile sociale si in mod special pentru copil,
reprezinta un obiectiv essential in cadrul politicilor sociale derulate in Romania. Saracia este o
cauza de baza importanta pentru existenta tuturor grupurilor de copii exclusi si
marginalizati.Print-un efect de propagare invers,copiii pot deveni victime ale unor fenomene
cum ar fi:” neglijarea,violenta si abuzul in familie,alcoolismul ,ramanerea fara
adapost,dezintegrarea familiei,abandonul, viata pe strada si cele mai grave forme de munca a
copilului, incluziv traficul”.

        Un copil nascut intr-o familie saraca va fi deprivat nu numai din punct de
vedere  material,dar si educational ,el avand sanse reduse de a face fata competitiei cu copiii
nascuti in familii cu resurse culturale si educationale.             

       Situatia grupurilor de copii vulnerabili ,exclusi si/sau discriminati este  o tema de larg
interes in ciuda reformelor considerabile in domeniul Protectiei Copilului,Aceste grupuri de copii
includ urmatoarele categorii:

       Copii lipsiti de ingrijire parinteasca

       Copii abandonati

       Copii in institutii

       Copii implicati in cele mai grave forme de munca a copilului

       Copii victime ale traficului

        Copii care lucreaza si/sau traiesc pe srazi

       Copii aflati in conflict cu legea

       Copii discriminati inclusiv cei de etnie rroma,cei cu HIV/SIDA si cei cu

dizabilitati.

Desi exista unele progrese,copiii rromi continua sa fie una din categoriile cele mai defavorizate
din tara.Chiar daca saracia nu are conotatie etnica,este mai evidenta in comunitatile  rrome.Lipsa de
resurse materiale a familiilor si a locurilor de munca-o cauza fiind si insuficienta pregatire scolara si
profesionala a rromilor-impieteaza asupra dezvoltarii normale a copiilor,asupra educatiei lor si mai ales
asupra calitatii acestei educatii.Pe de o parte interesul redus al parintilor pentru scoala-generat de
lipsa de intelegere a utilitatii ei-,pe de alta parte imposibilitatea de a asigura copiilor cele necesare
scolii si faptul ca foarte multi copii trebuie sa participe la realizarea veniturilor familiilor,conduc la
absenteism si rezultate scolare slabe.Copii insisi nu dau o mare importanta scolii,iar unii dascali chiar
nu depun suficiente eforturi pentru a-i motiva.Astfel se pune intrebarea daca exista o perspectiva in a
schimba in bine viata acestor copii;se impune o implicare accentuata a autoritatilor in  sprijinirea
familiilor rrome de a-si asigura o viata decenta;de asemeni „o politica sociala coerenta si sustinuta
privind grupul de etnie rroma,este solutia cea mai potrivita pentru schimbarea situatiei rromilor si
astfel oferirea unui viitor mai bun copiilor rromi”.

CAUZE GENERALE ALE SARACIEI COPIILOR

                Dintre  cauzele care au determinat si determina aceasta stare de saracie in care se afla

majoritatea copiilor,amintesc cateva pe care le consider determinante in persistenta acestei stari:

       Suprapunerea activitatilor intre diferitele institutii prin incapacitatea sistemului

de a articula politicile sectoriale cre vizeaz copilul si familia privite ca un intreg

       Deficiente in implementarea noii legislatii si a standardelor privitoare la

protectia copilului

       Proceduri necorespunzatoare existente pentru ajutorarea familiilor aflate in

situatii dificile

       Insuficienta orientare pe activitati de prevenire

       Lipsa serviciilor de asistenta,sprijin si monitorizare a copilului la nivel

comunitar.

       Risc ridicat de saracie in cazul familiilor rurale cu multi copii(riscul saraciei in

aceste familii se ridica la 57% fata de numai 29% in cazul familiilor cu un singur
copil)
       Disparitati rural-urban- acoperirea cu servicii sociale in mediul rural este extrem
de slaba.

       Neajustarea de catre autoritatile locale a facilitatilor de care dispun la copiii cu

dizabilitati,copii cu HIV/SIDA,copii rromi care nu vorbesc limba romana,copii
si familii analfabete.

       Abandonul timpuriu al scolii generale( riscul de saracie scade substantial odata

cu cresterea nivelului de educatie)

       Precaritatea conditiilor de intrare in viata adulta a copiilor

       Deficite de ingrijire si supraveghere a copiilor,deficit educational si de

socializare.

       Discriminare pozitiva in sensul crearii unor servicii specifice pentru anumite

grupuri de copii care s-ar putea dovedi contraproductiva pe termen lung si sa
favorizeze discriminarea negativa(de ex,scolile temporare pt.copii cu HIV/SIDA
au devenit in cele din urma permanente si exclusive,ceea ce a contribuit si
contribuie pe termen lung la stigmatizarea copiilor cu HIV/SIDA.)

       Discriminare structurala a serviciilor cu acces slab la servicii de sanatate de

calitate pentru grupurile de copii vulnerabile

       Datorita scaderii accentuate a natalitatii,dupa 2008,cand generatiile mult mai

putin numeroase nascute dupa 1990.vor intra pe piata muncii,este probabil sa
inceapa o criza a fortei de munca tinere in Romania criza care se va acutiza
treptat si va afecta si sistemul de asigurari sociale..
              In Romania,- marea majoritate a familiilor sunt de tip conjugal-nuclear, fiind alcatuite
din cuplul conjugal si copii  acestuia; aceasta inseamna ca numarul persoanelor aducatoare de
venit ramane acelasi, indiferent de dimensiunea familiei.

                  -veniturile medii (salariale sau de alta natura) sunt foarte reduse ca putere de
cumparare. Aceasta inseamna ca fiecare copil in plus reprezinta o sporire a gradului de saracie:
alocatiile pentru copii sunt aproape simbolice, neconstituind un aport semnificativ la bugetul
familiei; ele nu acopera nici pe departe costul copilului. In afara acestor alocatii, practic nu mai
exista niciun alt sprijin pentru familiile cu multi copiii (scutiri de impozite, de exemplu)

 In Romania nu numai ca familiile cu multi copii sunt sarace – dar, si invers, familiile sarace au
multi copiii. Este vorba de un anumit model cultural si de un grad redus de educatie, mai ales in
ceea ce priveste utilizarea mijloacelor moderne de planificare familiala.

EFECTELE SARACIEI ASUPRA COPIILOR

  Saracia afecteaza puternic formarea viitoare a copiilor, prin expunere la:

       Deficiente in alimentatie, subnutritie, malnutritie (in modul cel mai dramatic

saracia se resimte in consumul alimentar insuficient si dezechilibrat care in cazul
copiilor poate avea urmari pentru toata viata).

       Locuire precara – multe familii sarace nu au locuinte, traiesc pe strada, in locuinte

improvizate, insalubre, uneori fara curent electric, apa, incalzire sau alte utilitati,
supraaglomerate, in conditii care afecteaza puternic dezvoltarea copilului.

       Lipsa unor bunuri elementare: imbracaminte si incaltaminte, carti si rechizite

scolare, etc

       Degradarea starii de sanatate (dupa 1989 tuberculoza si bolile infectioase,

specifice saraciei, au explodat la copii), acces scazut la ingrijire medicala
corespunzatoare

       Dezvoltare fizica intarziata datorita hranei dezechilibrate si starii de sanatate

precara

       Dezvoltare intelectuala intarziata datorita conditiilor inadecvate de trai, stimularii

insuficiente in familie, neparticiparii scolare etc.

       Educatie insuficienta, lipsa unei calificari, analfabetism

       Violenta, abuz, exploatare economica si sexuala, trafic

       Delincventa, practica cersetoriei, consum de droguri

        Abandon (copiii din familiile sarace se confrunta cu riscul cel mai ridicat de
abandon, de plasare in grija serviciilor de protectie a copilului ).

PROPUNERI DE AMELIORARE A SARACIEI COPIILOR

  Dintre propunerile cele mai importante menite sa amelioreze sau chiar sa reduca substantial
saracia copilului fiind in consens cu obiectivele unor documente deosebit de importante pentru
dezvoltarea politicilor sociale viitoare-Planul National Antisaracie si Promovare a Incluziunii
Sociale,Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului,Memorandumul Comun de
Incluziune Sociala si Planul National de Dezvoltare ,amintesc:

       Imbunatatirea participarii scolare si calitatii educatiei

       Programe de educatie compensatorie

       Servicii de consiliere si terapie familiala

       Imbunatatirea accesului la servicii medicale

       Reducerea nr.de copii nedoriti

       Dezvoltarea alternativelor de tip familial si dezvoltarea serviciilor de recuperare

pentru copiii lipsiti de ingrijire parinteasca

       Suport adecvat pentru tinerii care parasesc institutiile de ocrotire

       Prevenirea si diminuarea cazurilor de neglijare,abuz,exploatare a copilului

       Prevenirea si combaterea traficului de copii

       Prevenirea si diminuarea delincventei juvenile si a consumului de droguri

       Prevenirea si controlarea fenomenului strazii

       Dezvoltarea sistemului comunitar de servicii sociale pentru copil si familie

       Eliminarea disparitatilor in acoperirea cu servicii de asistenta sociala

       Dezvoltarea capacitatii de asistenta sociala a tuturor institutiilor implicate in

problematica copiilor.
 

    Ca si obiective strategice pentru imbunatatirea situatiei sociale a copiilor in Romania ma

opresc la urmatoarele,pe care le consider determinante in acest sens:

                 Eradicarea saraciei extreme a copiilor prin asigurarea unei locuinte,inclusiv

provizorii,pentru toate familiile cu copii lipsite de locuinta,cresterea alocatiei
pentru copii,mentinerea si extinderea formelor de suport/gratuitati pentru copii
din familiile sarace,promovarea unei politici sociale de suport pentru familiile
monoparentale,diversificarea serviciilorde suport pentru copii in cadrul
comunitatii.

                 Scaderea riscului de abandon inclusiv prin asigurarea dreptului copilului de a fi

nascut intr-o familie care il doreste prin asigurarea accesului la mijloacele
moderne de planificare familiala,educatie sexuala eficace cu accent pe
adolescenti si grupuri defavorizate.

                 Reducerea rapida a nr.si gravitatii cazurilor de copii neglijati prin dezvoltarea

unui program de responsabilizare a parintilor,prin servicii de asistenta sociala in
situatii de risc,intarirea relatiei cu scoala si sustinerea participarii scolare a
copiilor.

                 Cresterea gradului de profesionalizare a personalului antrenat in protectia

copilului.

 
   RECOMANDARI EXTERNE PRIVIND REDUCEREA   SARACIEI  COPIILOR

              

                 Copiii prezinta un risc de saracie peste medie in majoritatea statelor membre UE.Viata
intr-o familie cu un singur parinte sau fara locuri de munca sporeste riscul saraciei.Aceasta
ameninta coeziunea sociala si dezvoltarea durabila.Copiii defavorizati au mai putine sanse dacat
semenii lor sa se descurce bine la scoala,sa se mentina in afara sistemului penal de justitie,sa se
bucure

              Tintele cantitative rezumate in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului vor avea o

influenta directa asupra situatiei copiilor vulnerabili la excluziune; dintre acestea o sa enumar
cateva :

   Reducerea la jumatate a ratei saraciei severe pana in 2009,in comparatie cu 2002

            Reducerea la jumatate a deficitului de consum al populatiei foarte sarace pana in

2009 si reducerea polarizarii sociale

            Cresterea nivelului de angajare a persoanelor cu varstele intre15-24 ani

             Asigurarea absolvirii scolii primare si gimnaziale de catre cel putin 95% din copiii
din mediul rural pana in 2012

            Cresterea ratei de alfabetizare in randul populatiei rrome

            Reducerea la jumatate a ratei mortalitatii la copiii intre 1-4 ani pana in 2015

            Reducerea la jumatate a ratei mortalitatii materne pana in 2009.

               Se impune utilizarea eficienta a transferurilor sociale disponibile in prezent,cum ar fi

alocatiile pentru copii,alocatiile pentru familiile monoparentale si venitul minim garantat pentru
a se putea ajunge la cei mai saraci dintre saraci.”,asigurarea accesului la sanatate si educatie al
celor mai sarace dintre familiile sarace,pentru a se evita situatia in care copiii lor devin cei mai
saraci dintre saracii viitorului”.

  

                                                              

                                                               CONCLUZII

     Am parcurs in mare parte cateva considerente determinante ale saraciei copilului precum
si  ce efecte are saracia asupra celei mai nevinovate si in acelasi timp vulnerabile categorii
sociale-COPIII.

       Ne revine noua adultilor,autoritatilor,institutiilor ,comunitatilor locale dar si

comunitatii   internationale , implicate in asigurarea bunastarii copiilor,a implementa cat mai
multe masuri menite sa reduca sau chiar sa extirpe saracia in general si saracia copiilor in
special.Nu ne ramane decat sa ne implicam activ in viata copiilor pe care ii avem in grija ,pe care
ii protejam,sa sprijinim familiile cu risc ridicat de saracie;sa identificam cat mai exact nevoile
copiilor si familiior aflate in dificultate astfel incat sa propunem masurile cele mai potrivite
pentru ameliorarea situatiei acestor grupuri defavorizate.”O buna analiza a nevoilor poate
contribui la o alocare eficienta a resurselor pentru programe sociale”necesare pentru bunastarea
copiilor. , Comunitatea si autoritatile locale trebuie sa cunoasca aceste situatii si sa ofere
rezolvari concrete in functie de caz (servicii, utilitati, donatii, sprijin material sau financiar ori
pentru gasirea unui loc de munca etc.). Statul trebuie sa stabileasca un nivel mai crescut al
prestatiilor sociale (venitul minim garantat, alocatii monoparentale,șomaj).

    La nivelul comunitatii se impune dezvoltarea serviciilor destinate acestei categorii

defavorizate in functie de cerere si  nu in functie de resursele bugetare;tot la nivel de comunitate
s-ar impune dezvoltarea unor programe  pe tema deprinderilor parentale care sa vizeze grupurile
vulnerabile de familii. A nu se uita ca “solutiile eficiente la multiplele probleme ale copilului-
saracia,abandonul copiilor,abandonul scolar,delincventa juvenila,abuzurile,neglijenta in familie
si in institutii-nu pot fi gasite in afara cadrului familial si comunitar”