Protecţia socială a familiilor afectate de sărăcie

( cazul raionului Drochia)

Perioada de tranziţie prin care trece Republica Moldova a generat multiple probleme de
ordin economic, politic, social, demografic, cultural. O problemă dintre acestea cu o amprentă
profundă asupra întregii vieţi sociale este sărăcia. În prezent, aceasta capătă o caracteristică de
auto-perpetuare extrem de periculoasă, care se manifestă în toate ţările în curs de dezvoltare. Se
creează un cerc vicios al sărăciei, cînd aceasta, într-un fel, se transmite "prin moştenire", copiii
celor săraci riscînd să rămînă şi ei săraci la rîndul lor. Această particularitate va deveni şi mai
accentuată dacă va persista actuala situaţie cînd copiii săraci nu au şansa de a primi o educaţie
bună, familiile create de ei riscă la fel să intre în categoria celor sărace. Astfel, Republica
Moldova rămîne şi în continuare cea mai săracă ţară din Europa. Potrivit datelor Eurostat
(Agenţia europeană pentru statistică), ţara noastră se situează în coada clasamentului de pe
continent, după Georgia, Ucraina, Armenia, Albania şi Bosnia-Herţegovina.
În Moldova sărăcia este primordial rurală. Aceasta se explică prin predominanţa
populaţiei rurale (62% din totalul populaţiei)1, cît şi prin persistenţa obiectiv mai înaltă a sărăciei
în mediul rural. Ultima este explicată de prezenţa mai mare a factorilor care generează sărăcia
precum: nivelul scăzut de educaţie, lipsa oportunităţilor economice, productivitatea scăzută a
muncii, dependenţa şi vulnerabilitatea înaltă faţă de mediul extern, ceea ce duce la un risc al
sărăciei mai ridicat.
Totalitatea studiilor efectuate asupra acestui fenomen de amploare arată că copiii sunt
categoria cea mai des afectată şi că cel mai mult este prejudiciat accesul lor la educaţie şi la
serviciile de sănătate. Copiii sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale în faţa
sărăciei. Conform estimărilor bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC),
copiii reprezintă circa 27-28% din totalul persoanelor aflate în situaţie de sărăcie. Copiii care se
nasc în sărăcie au mai puţine şanse de succes la şcoală şi astfel obţin calificări mai slabe care duc
la slujbe mai prost plătite şi perpetuează starea de sărăcie de-a lungul mai multor generaţii.
Familiile sărace cheltuie doar 0,4% din bugetul familiei pentru educaţia copiilor lor2, cea mai
mare pondere avînd-o cheltuielile pentru produsele alimentare (44,4%).
Sărăcia copiilor este, evident, influenţată şi de educaţia părinţilor. Astfel, riscul de sărăcie
scade în mod substanţial odată cu creşterea nivelului de educaţie, fiind foarte mic pentru
persoanele cu educaţie superioară. Rata sărăciei variază de la 4,1% în cazul gospodăriilor

Biroul naţional de Statistică a Republicii Moldova

1

Barometrul Opiniei Publice din 2009.

2
conduse de persoane cu studii superioare, pînă la 46,7% pentru gospodăriile unde capul familiei
are studii medii generale şi 57% pentru gospodăriile conduse de persoane fără studii.3
Riscul de sărăcie cu care se confruntă o familie este în mare măsură determinat de
existenţa copiilor în respectiva familie. Gospodăriile formate din cupluri fără copii se confruntă
cu cel mai mic risc de sărăcie din toate tipurile de gospodării. În anul 2005, peste 62% de
gospodării din totalul gospodăriilor casnice caracterizate de sărăcie absolută şi peste 63% din
cele caracterizate de sărăcie alimentară erau gospodării în care existau copii.
De altfel de sărăcie sunt afectate în mare parte şi familiile monoparentale. Fie că unul din
părinţi şi-a părăsit familia, fie că a decedat. În Republica Moldova predomină mai mult tipul
familiei monoparentale maternă. Conform datelor Biroului Naţional de statistică rata familiilor
conduse de mame este de 8,0% faţă de 0,6% în cazul gospodăriilor conduse de bărbaţi. Mamele
ce rămîn singure şi care trebuie să aibă grijă de copiii lor mereu sunt orientate spre a cîştiga banii
necesari pentru a-i întreţine. De multe ori ele chiar lasă la datoria altora educaţia copiilor, igiena
acestora. Copiii ce cresc într-o familie monoparentală condusă de mamă au o maturizare
timpurie, primesc de la vîrste mai mici sarcini domestice. Mamele singure se declara
suprasolicitate, stresate de grijile pe care le au, devin mai autoritare de multe ori cu copiii, din
dorinţa de a nu îi scăpa din mîină. O dată ce din familie a plecat sau decedat tatăl atunci este
evident că şi veniturile acesteia s-au micşorat considerabil, iar ceea ce cîndva se putea de făcut în
doi, acum mama singură trebuie să îndeplinească totul.
În raionul Drochia în total sunt 28 de primării în care activează 34 de asistenţi sociali.
Fiecare din aceste secţii de asistenţă socială are ca beneficiari direcţi mai multe categorii de
persoane, printre care se numără şi familiile cu probleme economice, afectate de sărăcia din ţară.
În prezent la evidenţa direcţiei generale de asistenţă socială se află 600 de familii ce se confruntă
cu starea de sărăcie. Acestea beneficiază de mai multe servicii în funcţie de gradul de sărăcie pe
care îl au.
Serviciile prestate de către direcţia generală de asistenţă socială din oraşul Drochia
familiilor sărace încep cu acordarea ajutorului material şi social şi finisează cu scutirea de plăţi,
acordarea de ajutoare anuale la începutul fiecărui an şcolar familiilor unde există elevi.
În subjurisdicţia direcţiei generale de asistenţă socială din raionul Drochia se află şi trei
centre care au ca beneficiari mai multe categorii de persoane. Unul din aceste centre este Centrul
de consiliere pentru copii şi familii în situaţie de risc „Căldura Casei”. Centrul este o instituţie
publică de profil social care oferă asistenţă psiho-socială, juridică şi pedagogică copiilor şi
familiilor în situaţie de risc. Scopul acestui centru constă în îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor
şi familiilor în situaţie de risc, prin prestarea serviciilor de reabilitare psihosocială, plasament

3
Se arată în studiul Ministerului Economiei „Sărăcia în Republica Moldova 2009”
temporar, prevenirea abandonului şi a instituţionalizării copiilor din familiile social-vulnerabile,
precum şi incluziunea socială a acestora. În centrul dat activează zece specialişti: şeful instituţiei,
2 asistenţi sociali, un psiholog, 3 pedagogi sociali, un ligoped, un educator muzical şi un
instructor la calculatoare. Capacitatea centrului este de 24 copii, cu vîrsta cuprinsă între 7 şi 15
ani, şi 5 familii. La moment însă de serviciile centrului beneficiază 28 de copii şi 9 familii.
Centrul „Căldura Casei” oferă solicitanţilor alimentaţie şi asistenţă sanitară, baie,
spălatul hainelor. Copiii din familiile social-vulnerabile care frecventează centrul zilnic sunt
alimentaţi o dată în zi, la amiază, iar copiii sau cuplurile mamă-copil plasate temporar în cadrul
centrului beneficiază de alimentaţie de 3 ori în zi.
Familiilor sărace li se prestează şi servicii informaţionale, precum şi ajutor în perfectarea
actelor şi de angajare în cîmpul muncii. Centrul cooperează cu Oficiul raional al forţei de muncă
din Drochia în vederea angajării părinţilor din familiile în situaţii de risc la un loc de muncă. De
la începutul anului 2011 la solicitarea centrului şi prin implicarea oficiului forţei de muncă o
persoană a fost încadrată în cîmpul muncii, un tată a patru copii.
Un lucru trebuie specificat, că multe din aceste familii nu ştiu cum corect să-şi gestioneze
bugetul. Ele nu încearcă să analizeze situaţia şi să acorde importanţă lucrurilor de primă
necesitate sau nici măcar nu se gîndesc la ziua de mîine.
Ceea ce este specific fenomenului sărăciei din raionul Drochia este şi faptul că aceasta se
transmite de la părinţi la copii, aceştia din urmă fiind expuşi unui risc major de perpetuare a ei.
Pentru diminuarea efectelor negative ale acestui fenomen, la nivelul raionului Drochia,
se cer a fi întreprinse diverse măsuri cu caracter politic, economic, juridic etc. În acest scop
propunem următoarele recomandări:
 eficientizarea parteneriatului dintre sectorul public şi societatea civilă în scopul
eradicării sărăciei şi asigurării creşterii economice durabile;
 reieşind din faptul că cei mai afectaţi membri ai familiilor sărace sunt copiii, ale căror
potenţial de dezvoltare fizică, mintală, creativă este limitat, accentul prioritar în
oferirea ajutorului social de orientat spre copil;
 alocarea corectă a fondurilor de ajutor social.