Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Sprijinul mamelor minore din mediul rural

Copiii cu copii

Student: Sârbu Mirela Oana

An 2 seria 2 grupa 3

Profesor : Gaba Daniela

București

2020
Introducere
Morivarea și alegerea temei de cercetare ¤

Probabil din titlul acestei cercetări vă puteți da seama că este vorba de mamele minore. Spre
rușinea noastră, România este campioana Uniunii Europene la numărul de mame minore .
Autoritățile române nu au luat nici o măsură în ultimii ani pentru a ameliora acest fenomen
destul de tragic. Am numit această cercetare „Copiii cu copii „ tocmai pentru a accentua
gravitatea situației și pentru a trage un semnal de alarmă.
Am ales această temă deoarece situația este de-a dreptul dreptul rușinoasă, pentru noi ca
popor, dureroasă pentru că avem de-a face cu mentalități și tradiții primitive care încalcă
drepturile copilului, iar de cele mai multe ori vorbim despre act sexual cu un minor. Mici nu
mai contează dacă a avut consimțământul minorei sau nu, lucru care se întâmplă destul de des
și tragic, adică, copii care au venit pe lume în urma unui abuz. Sunt extrem de revoltată de
indolența autorităților care cunosc situațiile din comunitățile respective care iau măsuri doar
de ochi lumii, ca apoi să se rezolve ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic .
¤ Definirea temei de cercetare :
Copiii cu copii = adolescentă care în urma unui contact sexual neprotejat sau a unui abuz
devine mamă Sau un copil căruia i se ia din mână o păpușă de jucarie și i se pune în brațe o
păpușă reală pe care va trebui să o îngrijească și iubească, o păpușă care depinde de ea non-
stop.
Astfel, apar diverse probleme sociale, cum ar fi abandonul școlar al mamelor care se dedică
creșterii copilului, abandonul bebelușilor de către adolescentele care nu îi puteau crește,
aduceau rușine familiei.
¤ Obiectivele cercetării :

• Găsirea cauzelor acestui fenomen,

• Găsirea de sprijin formal de care beneficiază mamele minore din mediul rural,
• Găsirea de sprijin informal de care beneficiază mamele minore din mediul rural,
• Impactul pe care îl are maternitatea la vârsta adolescenței

¤ Cadrul teoretic al cercetării :

Pentru cadrul teoretic am ales Teorua Capitalului uman (Adam Smith) pe care eu o consider
potrivită pentru această cercetare Capitalul uman reprezintă totalitatea indivizilor unei ţări
care sunt forţă de muncă. Mai pe larg, acest lucru înseamnă că orice om se naște cu
capacitatea de a fi capital uman, fiind vorba despre oameni sănătoși și apţi de muncă, iar
excepție fiind cei invalizi. Din momentul în care ne naștem statul investește în noi în ceea ce
privește sănătatea, educația, școlarizarea, pregătirea profesională, studii superuoare , și altele.
Toate aceste investiţii sunt făcute pentru ca noi să fim viitoarea forţă de muncă. Investițiile
sunt făcute din fondul de asigurări sociale și cele de sănătate la care participă salariații care le
rândul lor au beneficiat de acele servicii ale statului pentru a deveni ceea ce sunt, și care
beneficiază și acum de asigurări sociale, de sănătate, de muncă, dar participă și la fondul de
pensii.Practic, toată viața unui individ înseamnă asigurarea unui trai decent, prin muncă, care
asigură nevoile de bază. Pede altă parte, avem asigurările sociale care ne asigură bunăstare
chiar și când nu suntem pe piaţa muncui, spre exemplu ajutorul social sau de șomaj. De aceste
lucruri beneficiem atunci când contrubuim într-o oarecare măsură, acum sau în trecut.
Revenind la subiectul nostru, caputalul uman, trebuie să menționez factorii care contribuie la
obținerea acestuia. Cele mai importante sunt sănătatea și educația.
Educația știm cu toții că are 2 forme, cea formală din mediul școlar, și cea nonformală din
mediul familial. Aceste 2 fprme de educație făcute în paralel, fiecare având rolul său, va
genera indivizi bine pregătiţi și instruiți pentru viitorul pe care îl au înainte. Educația
nonformală începe de acasă și se mai numește și „cei 7 ani de acasă „ în care cu toții am
învățat regulile de bază, de politețe și altele. Acest tip de educație nu se oprește niciodată, ci
ne urmărește pe tot parcursul vieții, fiind parte din rutina zilnică a oricărui individ. Educația
formală este cea primită în mediul școlar care ne pregătește din punct de vedere intelectual
pentru a deveni caputal uman, sau forţă de muncă. Forma aceasta de educație se întinde pe o
anumită perioadă de timp în funcție de dorința fiecăruia, și de ce își dorește să facă pe viitor.
Bineînțeles că sunt foarte necesari cri 2 ani de gradiniţă și minim 8 ani de școală minim. S-a
demonstrat faptul că, cu atât suntem mai educaţi, cu atât suntem mai sănătoși. Astfel ajung la
cea de-a doua componentă importantă pentru formarea capitalului uman și anume sănătatea.
Aceasta are un rol fundamental în formarea capitalului uman, dar și în menținerea lui pe piaţa
muncui. Fie că vorbim de sănătatea trupească sau cea mintală, sunt la fel de importante pentru
funcționarea normală a tuturor indivizilor, de toate vârstele, sexele, etniile. În ceea ce privește
sănătatea trupească, mă voi referi la ce ne interesează pe noi, și anume cea reproductivă și
sexuală. Nu vreau să spun că este esențială pentru formarea capitalului uman, pentru ca nu
este dar are un rol cheie în traseul normal al vieții fiecăruia dintre noi. Am spus mai sus că
dacă suntem educaţi, suntem sănătoși, iar în privința sănătății sexuale acest lucru este extrem
de simplu dar și importanța în același timp. Aceste 2 lucruri merg mâna în mână, este foarte
important să înțelegem la momentul potrivit însemnătatea vieții sexuale. Informația corectă la
momentul potrivit poate schimba cursil vieții.
O sarcină apărută la vârsta adolescenței, fie dorită sau nu, are consecinţe fizice dar și psihice
asupra mamei. Această sarcină are nevoie de supraveghere constantă, și de multă grijă din
partea mamei și a celor din jur, a familiei, dar cel mai important din partea instituțiilor.
Bineînțeles că partenerul joacă de asemenea un rol cheie, însă de cele mai multe ori nu este în
peisaj. Bebelușii concepuţi și născut la vârsta adolescenței de cele mai multe ori se nasc
prematuri, datorită „capacității mamei” să spuneam așa, deoarece corpul unei adolescente este
încă în creștere și în niciun caz nu este pregătită pentru a găzdui o sarcină. Se spune că, cu atât
mai devreme faci un copil, cu atât vor fi mai mari să faci un copil sănătos, de nota 10. Însă
aici nu intră maternitatea precoce, un fenomen din ce în ce mai numeroase.
Potrivit datelor Organizației Salvaţi Copii în România, în 2018, s-au înregistrat 18.000 de
nașteri ale mamelor minore. Aproape 700 de adolescenței cu vârste sub 15 ani, restul de
mame cu vârste între 15 și 19 ani se împart în 12.900 la prima naștere, 3.700 la a doua, 673 la
a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea și una la a șasea naștere. Șocant, nu?

¤ Stabilirea ipotezei de crrcetare.

Mamele minore din mediul rural beneficiază de sprijin suficient (formal și
informal)?

¤ Definirea și Operaţionalizarea conceptelor.

Suportul informal, adică cel familial și al comunității este cel mai important
pentru mamele minore, deoarece sunt cele mai apropiate forne de suport ale
adolescentelor mame. Familia reprezintă grupul social primar și implicit
principalul sprijin al lor din punct de vedere emoțional, fizic, financiar,
informațional, educativ . De cele mai multe ori, părinţii mamelor minore ajută la
creșterea nepoților lor, fiind un nou membru al familiei, îl cresc ca pe copilul
lor. Apoi urmează comunitatea, vecinii, care pot ajuta tânăra mamă alături de
copilul ei să ducă o viaţă decentă. Pot ajuta cu donaţii de haine, scutece,
alimente, etc.. Cel mai important sprijin al mamelor adolescente este bineînțeles
partenerul, tatăl copilului. Din păcate, de cele mai multe ori acesta este absent,
nu dorește să își asume responsabilitatea creșterii unui copil, iar aici apar două
scenarii: primul fiind acela în care individul dispare și nu recunoaște copilul la
naștere, și al doilea cel în care individul propune sau obligă adolescenta să
apeleze la întreruperea de sarcină. Ambele scenarii sunt dureroase si grele pentru
orice femeie, mai ales pentru o adolescentă care oricum trece printr-o perioada
grea din punct de vedere hormonal, fizic și psihologic.
Suportul formal este cea de-a doua formă de suport pe care se bazează namele
adolescente. Această formă de suport se împarte în două ramuri: suportul social
oferit de serviciile de asistență socială și serviciile medicale. Serviciile sociale
înseamnă totalitatea beneficiilor și prestațiilor sociale de care poate beneficia un
individ. În cazul mamelor adolescente acestea beneficiază de alocația de stat a
lor în valoare de 150 de lei pe lună, până la terminarea studiilor, de alocația de
stat a copilului lor în valoare de 200 de lei și indemniziaţia de creșterea a
copilului pentru mamele minore în valoare de 600 de lei. În total, o mamă
adolescentă și copilul ei primesc ca venituri 950 de lei, o sumă insuficientă
pentru cei 2, ambii fiind în creștere. Însă acest scenariu este unul mai rar întâlnit
deoarece mamele beneficiază de acele sume dacă au fost la școală și nu au
absenţe nemotivate, iar alocația copilului trebuie să fie pe numele unui adult,
adică al părinților mamelor minore. Doar 900 din 18.000 de mame minore au
beneficiat de această formă de asistentă socială în anul 2018(INS).Mai există și
laptele praf gratuit obținut prin rețetă de la medicul de familie al copilului între 0
și 12 luni.
În ceea ce privește suportul medical al mamelor adolescente, acesta este esențial
pentru mamă și copil deoarece corpul mamei este încă în proces de creștere și
dezvoltare și nu este pregătit sub nici o formă pentru a susține o viaţă
intrauterină. Tocmai de aceea, mamele adolescente au nevoie de asistare
medicală pe parcursul sarcinii pentru a naște copii perfect sănătoși.De asemenea
avem si centre de asistență socială pentru cuplul mamă -copil care vine în
ajutorul fetelor/femeilor însărcinate dar și a mamelor cu copii lor în scopul
asistării lor și a protecției lor pentru a preveni abandonul. Lipsa acestor servicii
sau insuficienţa lor are consecinţe grave asupra mamei și a copilului, deoarece
pot apărea alte probleme cum ar fi abandonul școlar, abandonul infantil, abuzul,
subdezvoltarea mamei, nașterea prematură a copilului, șanse mici ca mana să își
termine studiile și să aibă o carieră. Din păcate instituțiile statului nu iau
măsurile necesare pentru a preveni și a ajuta la scăderea numărului de mame
adolescente, și văd aceste sarcini adolescentine ca pe niște „prostioare”ale
adolescenților. Bineînțeles că prevenţia este mai ieftimă decât suportarea
urmărilor, însă autoritățile nu conștientizează acest lucru.
¤ Descrierea metodologiei de cercetare :
Pentru această cercetare calitativă voi folosi metoda interviului face to face,
individual, direct, cu întrebări deschise. Interviul reprezintă un dialog între
receptor și emiţător cu scopul de a obține informații care sa confirme ipoteza
științifică sau întrebările știinţifice(Chelcea, S. Dicționar de psihologie 1997).
Voi intervieva 5 femei care au devenit mame în perioada adolescenței, adică 12-
19 ani. Am ales această metodă deoarece este cea mai eficientă din puntul meu
de vedere, fiind faţă în faţă cu subiectul, care ne va da răspunsuri spontane, pe
loc și vom putea capta și limbajul nonverbal dedus din gesturile subiectului care
sunt de asemenea folositoare. Voi începe prin a mă prezenta pe mine, apoi
subiectul discuției, și cum am ales persoana intervievată, pe ce criterii.
Întrebările din interviu vor alterna, vor fi și întrebări deschise dar și închise.Am
ales această structură pentru a obține răspunsuri precise dar și mai detaliate.
¤ Realizarea instrumentului de cercetare:
1. Cum te numești?
2. La ce vârstă ai rămas însărcinată?
3. În ce clasă erai când ai rămas însărcinată?
4. Ai întrerupt studiile datorită faptului că ai devenit mamă?
5. Cum ai reacționat când ai aflat că ești însărcinată?
6. Cum au reacționat părinţii tăi?
7. Care a fost reacția partenerului tău?
8. Ţi-a sugerat cineva sau te-a obligat să renunți la copil?
9. De ce ai ales să păstrezi sarcina?
10.Cine a fost alături de tine în perioada sarcini?
11.Ai beneficiat de consultaţii/ îngrijiri pe parcursul sarcini?
12.Ai fost marginalizată când s-a aflat că ești însărcinată?
13.Ai fost informată cu privire la beneficiile și prestațiile sociale de care poți
beneficia?
14.Cum a fost nașterea?
15.Cum te-ai simțit când ţi s-a pus în brațe copilul?
16.Te-ai gândit să îl abandonezi în maternitate?
17.Aveai cunoștiinţele de bază necesare îngrijiri postpartuum și a nou-
născutului?
18.Cine a fost alături de tine după ce ai născut?
19.Ai fost ajutată în îngrijirea și creșterea copilului?
20.Care erau veniturile voastre?
21.Ai primit sprijin din partea asistentului social din comunitate?
22.Ai beneficiat de prestațiile care ţi se cuveneau?
23.Dacă nu ai beneficiat, cum ai reușit să crești copilul?
24.Cine te-a ajutat când nu aveai bani?
25.Tatăl copilului apare în certificatul de naștere?
26.Tatăl copilului se implică în viaţă copilului?
27.V-aţi căsătorit /sunteți căsătoriţi?
28.Dacă nu mai sunteți un cuplu, care a fost motivul?
29.De ce nu a recunoscut copilul ca fiind al lui?
30.Ai înscris copilul la un medic de familie?

¤ Bibliografie :
1.GAHAUZ, O., Sarcina în vârsta adolescenței ,Chișinău, 2015.
2.CHELCEA,S., Cercetare sociologică, Metode și tehnici Editura Destin,
Deva, 1998.
3.CHELCEA, S., Dicționar de psihologie , Editura Polirom, 1998.