UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

AVORTUL ÎN RÂNDUL MINORELOR ȘI

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN RÂNDUL MAMELOR
TINERE

Coordonator științific: Absolvent:

Lect. Dr. Florina Pop Sur Georgiana Amalia

Cluj-Napoca

2022

1
 Cuprins

Contents
Introducere................................................................................................................................4

Motivația alegerii temei............................................................................................................4

CAPITOLUL I - Precizări conceptuale, aspecte legislative, date statistice privind tema

abordată.....................................................................................................................................6

1.1Precizări conceptuale...........................................................................................................6

1.2Aspecte legislative................................................................................................................7

1.3Date statistice privind avortul în România........................................................................8

1.4Date statistice despre abandonul școlar.............................................................................9

CAPITOLUL II - Evoluția avortului în societate și evoluția abandonului școlar............11

2.1 Date generale despre avort în România..........................................................................11

2.2 Adolescența în concordanță cu viața sexuală................................................................12

2.3. Date generale despre abandonul școlar în România....................................................13

2.4. Strategii pentru prevenirea abandonului școlar...........................................................14

CAPITOLUL III – Atitudinile adolescentelor față de avort și de abandonul școlar în

rândul mamelor tinere............................................................................................................16

3.1 Scopul cercetării................................................................................................................16

3.2 Întrebarea de cercetare și obiectivele cercetării............................................................16

3.3 Populația cercetată, lotul de subiecți cercetați, locația și perioada cercetării.............16

3.4 Instrumentele de cercetare și procedura de lucru.........................................................17

3.5 Analiza datelor și concluziile cercetării..........................................................................18

3.6 Aspecte etice implicate în cercetare.................................................................................28

CAPITOLUL IV – Informarea cu privire la consecințele unei vieți sexuale necontrolate,

avort și informarea pentru prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor......................29

4.1 Argument...........................................................................................................................29

4.2 Scopul și obiectivele intervenției......................................................................................29

4.3 Metode și tehnici de intervenție.......................................................................................30

2
4.4 Planificarea întâlnirilor....................................................................................................30

4.5 Descrierea întâlnirilor......................................................................................................32

4.6.Evaluarea finală a intervenției.........................................................................................37

4.7Concluzii ale intervenției...................................................................................................38

Concluzii finale........................................................................................................................40

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................42

ANEXA 1:................................................................................................................................44

Ghid de interviu......................................................................................................................44

ANEXA 2:................................................................................................................................46

Reguli joc intercunoaștere cu cartonașe colorate:...............................................................46

ANEXA 3:................................................................................................................................47

Concepte pentru prima întâlnire de grup.............................................................................47

ANEXA 4:................................................................................................................................48

Răspunsuri dezbatere.............................................................................................................48

3
Introducere

Motivația alegerii temei

Prin prezenta lucrare intitulată „Avortul în rândul adolescentelor și abandonul școlar în
rândul mamelor tinere”, îmi propun să aduc în prim plan o problemă socială regăsită atât în
România cât și în multe alte colțuri ale lumii. Din punctul meu de vedere, aceste probleme
sociale și anume sarcina în rândul adolescentelor și abandonul școlar, unde ambele se află
printre primele locuri în clasamentul problemelor sociale din România, este o temă mult prea
puțin discutată și dezbătută pentru a fi rezolvată. România se află pe primul loc cu cea mai
mare rată a avortului din Uniunea Europeană, dar puține persoane și-au pus întrebarea „ de
ce?”. Pentru că am ales această temă, îmi propun să analizez informațiile primite în mass-
media despre aceste două probleme sociale, să observ cum acestea au evoluat în decursul
anilor și să aflu de ce aceste probleme, atât de puțin discutate se află totuși printre primele
locuri și de ce nu se încearcă rezolvarea lor.

Motivul principal al alegerii acestei teme intitulată „Avortul în rândul adolescentelor și

abandonul școlar în rândul mamelor tinere” se datorează anturajului în care am crescut și în
care am fost formată ca om. Această temă a fost în aria mea de interes de foarte mult timp și
m-a captivat în așa fel încat am decis să o discut și detaliez din punctul meu de vedere, pe
baza informațiilor oferite de mass-media, din literatura de specialitate, de liderii țării și mai
ales din informațiile primite de la beneficiarii cu care am discutat.

În grupul meu de prieteni și de colegi, foarte mulți dintre ei au devenit părinți la o

vârstă fragedă de 15-16 ani, sau au trecut printr-o experiență traumatizantă ca avortul la o
asemenea vârstă. Majoritatea persoanelor din grupul meu, din cauza faptului că nu au fost
informați sau nu au primit informațiile necesare despre consecințele unei vieți sexuale
neprotejate s-au ales cu anumite efecte negative cum ar fi un copil la o vârstă fragedă care pe
mulți i-a determinat la abandon școlar pentru a putea crește copilul sau chiar au trecut prin
experiența avortului, unde există o mare probabilitate ca persoanele ce au trecut prin această
experiență să rămână cu traume care le poate afecta viața și viitorul.

Din cauza faptului că adolescența, definită ca perioada de tranziție de la pubertate la

maturitate, unde au loc schimbări fizice, psihice și sociale, tinerii sunt cunoscuți pentru
impulsivitatea lor, neglijența și nesiguranța în luarea deciziilor și pentru faptul că sunt ușor

4
influențabili. Din cauza faptului că adolescenții sunt influențabili, interacțiunile sociale încep
să aibă un impact pozitiv ori negativ în gândirea și comportamentul adolescenților (UNICEF,
2009).

5
CAPITOLUL I - Precizări conceptuale, aspecte legislative, date statistice privind tema
abordată

1.1 Precizări conceptuale

Acest capitol este dedicat definirii și precizări conceptelor care sunt utilizate pe
parcursul lucrării. Așadar, în lucrare se va face referire la avort și abandon școlar, voi
conceptualiza termenii de adolescent și minor.
Paivi Rasanen definește avortul ca o problemă sensibilă și dureroasă care afectează
categorii diverse de persoane. Acesta afirma că „Milioane de avorturi legale care au avut
loc în ultimii ani reprezintă o povară a vinovăției, o povară a negării și tăcerii care fac
dificilă confuntarea cu faptele” (Rasanen, 2020).
Conform lui Koo Borbala, sănătatea reproducerii la adolescenți este o problemă încă
din anul 1989, după căderea regimului comunist, când s-a schimbat opinia față de relațiile
sexuale înainte de căsătorie, care au început să devină mai permisive, ceea ce a determinat
o creștere a sexualității tinerilor. Din acest motiv, rata avorturilor a început să crească
constant și brusc, deoarece educația sexuală nu era oferită de grupul familial nici de cel
social sau educativ (Borbala, 2012).
Organizația Mondială a Sănătății a definit aspectele adolescenței ca fiind în primul
rând o dezvoltare biologică de instalare a pubertății până la trecerea la maturitatea sexuală
și reproducativă, o dezvoltare psihologică cognitivă și emoțională din cauza acumulării
excesive de hormoni.
Absenteismul este definit ca ” o problemă socială, care desemnează un tip de conduită
evazionistă stabilă, permanentizată, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurată
a lipsei de interes, motivație, încredere în educație școlară” (Băsu, Nedelcu 2017).
Totodată absenteismul este un fenomen ce afectează elevul ca viitor adult, familia și
comunitatea, iar absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar (Băsu et
al., 2017).
Abandonul școlar este privit ca ”o retragere conștientă a elevului din sistemul social
școlar ca urmare a pierderii interesului sau motivației pentru învățare și a angajării în
activități exterioare învățării sau ca urmare a lipsei de resurse economice pentru
continuarea școlarizării” (Zamfir, 1995).
Abandonul școlar mai este definit ca fiind ”conduita de evaziune ce constă în încetarea
frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns,

6
 înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii
ciclului de studii” (Neamțu, 2003). Rata abandonului școlar se stabilește ca raport între
numărul elevilor înscriși și numărul absolvenților (Băsu et al., 2017).
Conform unui articol din 2018 intitulat ”Psihologia adolescentului” redactat de
Lepadatu Diana, adolescența este definită ca perioada vieții omului încadrată între vârsta
pubertății și cea adultă, în care are loc fenomenul de maturizare treptată a funcțiilor
psihice și fizice ale organismului.
Conform teoriei lui Erik Erikson adolescența este considerată ca fiind dominată de
sentimentul de apartenență, de a dezvolta identitatea eului și de a evita confuzia de rol.
Autorul afirmă că adolescentul își formează viziunea de sine pe baza informațiilor învățate
despre el și acest lucru trebuie strâns într-un întreg care să aibă sens și să indice o
continuitate între trecut, prezent și viitor (Allport, 1981).
Minorul este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române ca o persoană care nu
a împlinit vârsta legală, vârsta legală fiind diferită în unele țări, iar în România fiind de 18
ani, minorul neputând râspunde legal și penal pentru acțiunile desăvârșite de acesta.

1.2 Aspecte legislative

Conform Legii 286/2009 din 17.07.2009 privind Codul Penal, art. 201, alin. (7) este
mențiunea expresă cu privire la nepedepsirea femeii însărcinate care comite întreruperea
cursului sarcinii, punându-se astfel capăt discuțiilor din doctrină în jurul acestei probleme.
Conform Codului Penal din 1969, art. 185 întreruperea cursului sarcinii este
corespondentă infracțiunii de provocare ilegală a avortului. Pentru a se evita eventualele
interpretări deformate, față de vechea reglementare, textul de la alin. (1) lit. b) a fost
completat, prin indicarea exactă a specialității medicale în afara căreia este interzisă
întreruperea cursului sarcinii, respectiv obstretrică-ginecologică, precum și prin adăugarea
condiției ca medicul să aibă drept de practică medicală în această specialitate.
Conformul OUG nr 6 din 2021 în conformitate cu Legea educației naționale nr.1/2011,
au fost introduse o multitudine de proiecte și programe pentru prevenirea și diminuarea
abandonului școlar. Unul dintre programe se numește ”școala după școală” al cărui
obiectiv este de a consolida și aprofunda cunoștințele specifice în vederea diminuării ratei
de abandon școlar, în special pentru elevii proveniți din medii sociale dezavantajate.
Având în vedere faptul că statul finanțează în limita sumelor alocate aceste programe
facile copiilor.

7
1.3 Date statistice privind avortul în România

Conform Arhivei Johnston intitulată ”Statistici istorice despre avort, România” între anii
2018-2020, în categoria de vârstă 15-19 ani, dintr-un număr de aproximativ 130.000 de
persoane, aproximativ 12.000 au făcut avort. Conform acestor date statistice între anii 2000-
2020 număr avorturilor a avut o scădere treptată de la an la an înregistrându-se tot mai puține
sarcini și avorturi la adolescente.

Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2017, în România

se înregistrează, în categoria de vârstă 15-19 ani, un număr de aproximativ 12.000 de gravide,
dintre care aproximativ 7500 aleg să întrerupă sarcina. Potrivit Organizației Națiunilor Unite,
România se încadrează la țara cu cea mai ridicată rată de avorturi din Europa, unde se
realizează aproximativ 480 de avorturi la 1000 de nașteri. Conform unui studiu realizat de
Institutul pentru Politici Publice s-a demonstrat faptul că româncele nu sunt informate
suficient asupra alegerilor pe care le pot face în privința metodelor contraceptive și
contracepției: „ mai mult de 75% dintre românce nu au auzit de sterilet sau de diafragmă, 88%
dintre românce știu ce este și cum se folosește un prezervativ, 79% știu despre pilule
contraceptive, iar 49% știu despre contracepția de urgență, doar 8% au auzit despre
spermicide și aproximativ 10% au auzit despre plasture, contraceptive injectabile sau inel”
(Institutul pentru Politici Publice, 2017).

Conform „Vieții medicale”, în anul 2016 în România, 24.660, de adolescente au rămas

însărcinate, dintre care doar 18.248 au devenit mame, 6.412 minore au întrerupt sarcina, iar
aproape 700 dintre ele încă nu împliniseră vârsta de 14 ani. Potrivit „Vieții medicale”, dacă ne
referim la numărul de avorturi, se poate spune că la 180.000/185.000 de femei însărcinate,
aproximativ 80.000 aleg să întrerupă sarcina printr-un avort (Paraschiv, 2018).

Conform Direcției de Sănătate Publică Suceava, între anii 2009-2018, În România s-au
înregistat 209.226 copii născuți de fete cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani. În segmentul de
vârstă 10-14 ani, între ani 2009-2018 s-au născut 7361 de copii, iar în segmentul de vârstă 15-
19 ani fiind un număr de 201.865 nașteri. România situându-se pe locul 3 la nașteri, la nivel
European între ani 2009-2018 cu o pondere de 3,77%.

8
 Din aceste date se înțelege că în România, în ultimi 10 ani, rata avortului a scăzut
semnificativ, dar totodată și rata natalității a scăzut, atât pentru categoria de vârstă 10-19 ani
cât și pentru categoria de vârstă 20-44 de ani.

1.4 Date statistice despre abandonul școlar

Potrivit celui mai recent raport Eurostat din anul 2021, România se află pe locul 3 în
Uniunea Europeană cu cea mai mare rată de abandon școlar, pe primele două locuri aflându-
se Malta și Spania. Între ani 2012-2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a
furnizat un studiu care propunea reducerea abandonului școlar la 11% prin strategii privind
reducerea părăsirii timpuri a școlii în România. În acești ani, rata abandonului școlar a scăzut
de la 17,8% în 2012 la 15,3% în anul 2021, acest studiu neatingându-și scopul.

Conform „ Vieții medicale ”, sursa menționată mai sus, dintre cele 24.660 de fete
însărcinate aproximat 85% dintre ele au părăsit școala, unele neterminând ciclul gimnazial
(Paraschiv, 2018). Conform Institutului Național pentru Dezvoltarea Mamei și Copilului
alături de INSP și Universitatea Carol Davila, s-a făcut o analiză, care a demonstrat faptul că
10% din totalul nașterilor anuale sunt în categoria de vârstă 10-18 ani, ceea ce este o pondere
foarte mare pentru anul 2021 când se găsesc o multitudine de metode contraceptive. Din
totalul de 10% de nașteri, s-a demonstrat că aproximativ 8% abandonează școala din cauza
faptului că nu primesc sprijin din partea familie și nu se pot concentra pe altceva în afară de
creșterea copilului (Paraschiv, 2018).

Potrivit Organizației Salvați Copiii, una din trei mame adolescente nu a terminat patru
clase. În anul 2017, organizația afirmă că, copilăria românilor se termină la o vârstă fragedă,
din cauza unor probleme sociale ca violența domestică, sănătatea precară, lipsa accesului la
educație, căsătoriile sau sarcinile timpuri care duc la abandonul școlar.

Conform raportului „The State of the World’s Children 2011” una din zece nașteri și
un avort din zece se produc în perioada adolescenței deoarece adolescenții nu se află
printre grupurile țintă și prioritare ale politicilor. Cu toate acestea, potrivit raportului, acest
grup a devenit mai vizibil în ultimi 20-30 de ani, ca urmare a unor provocări la nivel global
ca și răspândirea infiecției SIDA, șomajul în rândul tinerilor, abandonul școlar și a
anumitor schimbări demografice. Potrivit raportului „The State of the World’s Children
2011” consecințele abandonului școlar și fenomenului de copii cu copii este unul alarmant
și devastator, autoritățiile, societatea, școala și familia păstrează o discreție totală asupra

9
subiectului. Rata abandonului școlar, abandonul copiilor nedoriți în maternități și centre de
plasament, discriminarea și stigmatizarea mamei minore și a copilului nevinovat, sărăcia și
lipsa programelor de consiliere, sprijin, informare și ajutare sunt cele mai importante
consecințe ale fenomenului copii cu copii.

10
CAPITOLUL II - Evoluția avortului în societate și evoluția abandonului școlar

2.1 Date generale despre avort în România

Prin avort se înțelege întreruperea neașteptată și timpurie a sarcinii înainte ca fătul să

se poată adapta condițiilor de viață extrauterină, pentru supraviețuirea sa (Luca, 1987).
Avortul poate fi de două feluri, avort spontan sau avort provocat. Avortul spontan este este
rezultatul unei sarcini care se oprește din evoluție deoarece embrionul nu s-a putut dezvolta
(Theau, 2006). Organizația Mondială a Sănătății a definit avortul chirurgical ca eliminarea
unui produs de concepție la o vârstă gestațională de 20-22 de săptămâni și cu o greutate sub
500 de grame (Pricop, 2008).

Avortul este cea mai comună complicație a unei sarcini și reprezintă o sursă
importantă de stres. În general, 15-20% din sarcini se soldează cu un avort, fie acesta spontan
sau chirurgical (Pricop, 2008). Pentru a putea recurge la avort, ceea ce este o acțiune legală,
trebuie îndeplinită condiția ca fătul să nu aibă mai mult de 14 săptămâni gestante, acesta fiind
și primul trimestru de sarcină (Hera, 2018). După finalul primului trimestu, întreruperea
sarcinii este permisă doar în scop terapeutic când este descoperită o afecțiune fetală cum ar fii
malformațiile care după naștere nu permit supraviețuirea copilului, sau în cazul unor afecțiuni
care pun sau pot pune atât viața mamei cât și cea a copilului în pericol (Hera, 2018).

Pentru a evita o sarcină nedorită și un avort se pot folosi metode contraceptive. În

momentul de față se găsesc o multitudine de metode contraceptive, iar multe dintre acestea
sunt la prețuri accesibile. Există trei grupe de metode contraceptive și anume: metoda
naturală, metoda barierei și metoda hormonală (Hera, 2018). Metoda naturală se referă la
determinarea perioadei fertile și data începeterii ovulației, care dacă sunt știute, pot fi evitate
pentru o sarcină nedorită, dar această metodă nu are o acuratețe de 100% în împiedicarea unei
sarcini nedorite. Cea de a doua metodă, numită metoda barierei presupune folosirea obiectelor
contraceptive ca și prezervativul, prezervativul fiind și cel mai bun mijloc de protecție
împotriva bolilor cu transmitere sexuală, steriletul și diafragma (Hera, 2018). Cea de a treia
metodă, metoda hormonală, presupune folosirea produșilor chimici sub formă de pilulă
contraceptivă sau pilula contraceptivă de urgență care se ia în cazul unui contact sexual
neprotejat (Hera, 2018).

11
 Conform unui raport din 2006 al Organizației Mondiale a Sănăătății, Ministerului
Sănătății și Protecției Sociale și Ministerului Justiției, metodele contraceptive sunt luate în
considerate de foarte multe ori cu superficialitate din cauza faptului că în cazul apariției unei
sarcini nedorite, mai există soluția avortului, soluția avortului fiind mult mai costisitoare decât
orice altă metodă contraceptivă. Din nefericire, se uită faptul că avortul nu este o metodă
contraceptivă ci avortul este încetarea brutală și forțată de întrerupe a unei sarcini nedorite și
totodată a unei vieți nevinovate.

2.2 Adolescența în concordanță cu viața sexuală

Conform unui raport UNICEF din 2017 adolescența este definită și considerată ca o
schimbare fizică și psihică a comportamentului și corpului uman (UNICEF, 2017). În
adolescență au loc multe schimbări corporale atât în corpul fetei cât și în corpul băiatului. În
adolescență apar și se dezvoltă hormonii sexuali. Hormonii sexuali dunt hormoni produși de
hipofiză, hipofiza coordonând miliarde de operațiuni biologice în timpul vieții, începând cu
semnalarea inițială a diferențelor de gen și a diferențelor sexuale (Zbranca, 2007).

Sexologii, afirmă că până la împlinirea vârstei de 15 ani, corpul și organismul

copilului nu dispune de energia necesară și de anumite proprietăți psihice pentru a dispune de
un contact intim (Florescu, Matei, Antighin, Streangu, Murgu, Nistor, Mîndru 2018).
Contactul intim solicită un efort fizic și emoțional deosebit de mare pentru un adolescent, iar
contactul intim în adolescență poate încetini procesele de dezvoltare fizică și mintală
(Florescu et al., 2018). Sexologii și experții în fiziologia vârstei afirmă faptul că procesul de
maturizare sexuală începe la vârsta de 15 ani și se încheie abia la 18 ani (Florescu et al.,
2018). La vârsta de 18 ani atât organismul cât și corpul adolescentului fiind pregătit pentru
relații sexuale (Florescu et al., 2018). ” Și din punct de vedere medical, adolescența nu este
perfectă anatomo-fiziologic pentru a putea procrea fără risc... Prin incompleta dezvoltare
somatică și în special a bazinului osos, cât și prin psihicul gravidelor până la 16 ani, starea de
graviditate, nașterea și prognosticul fetal prezintă implicații care duc la încadrarea gravidelor
adolescente în grupul sarcinilor cu risc crescut, care ridică probleme deosebite de asistență
medicală” (Florescu et al, 2018, p.68-69).

Într-un studiu al Ministerului Sănătății din anul 2019 s-a demonstrat că vârsta medie la
care un adolescent își începe viața sexuală este de 14-15 ani la băieți și 15-16 pentru fete.
Potrivit unui studiu UNICEF în România din anul 2019 s-a demonstrat faptul că 6% din

12
adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani din Iași, 20% dintre adolescenții din Bacău și
43% din adolescenții din Constanța cuprinși în intervalul de vârstă 15-18 ani, au avut patru
sau mai mulți parteneri sexuali în ultimele 12 luni.

Din punct de vedere medical, perioada adolescenței nu este o perioadă adecvată din
punct de vedere anatomic și fiziologic pentru a procrea și a duce o sarcină fără anumite riscuri
(Florescu et al., 2018). Din cauza dezvoltării incomplete și în special partea bazinului osos,
cât și pentru psihicul gravidelor până la vârsta de 16 ani, starea de graviditate și nașterea
reprezintă implicații care duc la încadrarea gravidelor adolescente în grupul sarcinilor cu risc
crescut care pot ridica probleme deosebite de asistență medicală (Florescu et al., 2018).

O altă consecință negativă a relațiilor sexuale de la o vârstă fragedă, prezintă riscul, pe

lângă pericolul contactării unei boli cu transmitere sexuală, de apariție a unei sarcini nedorite
și neprevăzute (Logofătu, 2003). Din aceste motive, ar trebui să fie introdus un program cu
educarea adolescenților cu privire la viața sexuală ori să fie introdus în școli câte o oră pe
săptămână de educație sexuală. În acest fel adolescenții ar fi informați cu privire la
consecințele și riscurile unei sarcini, unei vieți sexuale timpurie sau a unei vieți sexuale
neprotejate și despre metodele contraceptive și bolile cu transmitere sexuală (Logofătu, 2003).

2.3. Date generale despre abandonul școlar în România

În lucrarea ”Abandonul şcolar în sistemul educațional românesc și un posibil model

remedial” din 2012, abandonul este definit ca decizia de a întrerupe parcursul şcolar, înainte
de finalizarea unui anumit nivel de învăţământ (Apostu, Fartușnic, 2012). Abandonul școlar
mai este definit în cartea ”Devianța școlară” ca și conduita de evaziune definitivă ce constă în
încetarea frecventării școlii, indiferent de nivelul l-a care s-a ajuns, înaintea obținerii unei
calificări sau pregătiri profesionale (Neamțu, 2003).
Abandonul școlar este privit ca o realitate socială complexă care are o multitudine de
cauze și nevoi, iar din acest motiv școlile care au elevi cu risc de abandon școlar aleg
abordarea problemei prin intermediul activitățiilor interdisciplinare integrate în programa
școlară (Băsu et al., 2017).

Conform datelor Institutului de Științe ale Educației din anul 2011, numărul copiilor
care abandonează școala este într-o continuă creștere, iar pe durata unui ciclu de opt ani, din
100 de elvi înscriși în clasa I, aproximativ 20 de elevi se pierd pe parcursul acestui ciclu.
Acesta afirmă că acest fenoment se găsește în special la sate și în comunități de romi, unde
copii sunt vâzuți ca sursă de venit și ca indivizi cu responsabilități în gospodărie. Conform
Institutului de Științe ale Educației din anul 2011, populația de etnie romă este una cea mai
13
vulnerabilă în această situație din cauza condițiilor de trai precare și a tradiților, iar 14% din
populația de etnie romă este analfabetă și doar 9% din populația de etnie romă au terminat
liceul. Totodată, pentru populația de etnie romă, factori culturali sunt pațiali responsabili de
problema școlarizării și a abandonului școlar. Potrivit Institutului de Științe ale Educației din
anul 2011, în mediul rural, părăsirea timpurie a școlii este o problemă constantă. Acesta a
afirmat că chiar dacă aproape jumătate dintre copii cu vârstă școlară locuiesc în zone rurale, ei
reprezintă doar 24% din elevii aflați în sistemul de învățământ, iar peste 25% dintre
persoanele din zonele rurale nu au finalizat nici un ciclu de educație formală.
Institutul Național de Statistică susține că elevii care sunt declarați în abandon școlar
sunt scoși din evidențele școlare doar după o perioadă de 3 ani de la renunțarea frecventării
cursurilor deoarece în acestă perioadă elevului i se dă posibilitatea de reluare a cursurilor.
Totodată institutul afirmă că indicatorul folosit la nivel național pentru a determina o imagine
de ansamblu asupra acestui fenomen este prin metoda intrare-ieșire. Indicatorul exprimă doar
numărul elevilor care au ieșit din sistemul de educație pe parcursul unui an școlar, iar mai
mult indicatorul oferă o evaluare eficientă la nivelul acestui sistem.
Promovarea anului școlar se realizeză pe rezultatelor școlare, rezultatele școlare fiins
și și cele care pot influența părăsirea prematură a sistemului de învățământ (Apostu et al.,
2012). Totodată în lucrarea Otiliei Apostu și a lui Ciprian Fartușnic (2012) aceștia analizează
riscurile care ar putea influența un elev să aleagă abandonul școlar. Aceștia afirmă în lucrare
că o primă evaluare a elevilor a fost făcută pe baza parcusului școlar anterior, care a scos în
evidență că elevii care au un nivel nesatisfăcător al notelor școlare, anume 6-7, sau rezultate
care nu asigură promovabilitatea clasei, anume notele sub 5, sunt mult mai expuși riscului de
abandon școlar ca și elevii care au un nivel bun al rezultate școlare. Un alt factor important
evidențiat de aceștia în lucrarea lor este numărul membrilor familiei. Numărul membrilor
familiei este un factor determinant pentru parcursul școlar al copiilor, deoarece mulți copii în
risc de abandon școlar provin din comunități defavorizate socio-economic, iar un număr
crescut de persoane în gospodărie duce la un număr mare de persoane în îngrijire, iar
asigurarea traiului familiei este mai greu de obținut, de aceea familia implică toți membrii
familiei în treburile gospodărești și altele. (Apostu et al., 2012)
Efectele absenteismului pot însemna pe lângă pierderi din sistemul de cunoștințe la
comportamente delicvente, conflicte cu părinții sau cu grupul, eșecuri școlare până la abandon
școlar. De asemenea, cei care aleg să abandoneze școala sunt posibili viitori șomeri și
reprezintă pe termen mediu și lung o sursă bogată de dificultăți sociale (Băsu et al., 2017).

2.4. Strategii pentru prevenirea abandonului școlar

14
 Potrivit cercetării ” Învățământul gratuit costă”, legea prevedea gratuitatea
învățământului public, dar în realitate părinții sunt nevoiți să facă față unor cheltuieli în plus
legate de uniformă, manuale alternative folosite pentru a învăța, fondul clasei sau cel al școlii,
rechizite și anumite materiale didactice, transportul copiilor în spre școală și către casă sau
pentru unii copii chiar și meditații la unele materii. Aceste cheltuieli în plus pun părinții într-o
anumită dificultate, iar pentru familiile care provin din medii defavorizate sunt niște obstacole
foarte greu de depășit ( Salvați Copiii, 2021).

Conform articolului postat de edu.ro în 2020 redactat de Tania Sandu numit ” Strategia
privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România” în acest moment există o multitudine
de instituții care se ocupă într-o mică sau mare măsură în implementarea de programe privind
abandonul școlar. Principala instituție la nivel central care se ocupă cu formularea și
implementarea programelor este Ministerul Educației și Cercetării Științifice, care de
asemenea este ajutat de Direcția Generală de Învățământ Preuniversitar care se ocupă cu
programarea și monitorizarea de politici la nivel național și Direcția Generală de Management
și Rețea Școlară care monitorizează și evaluează managementul inspectoratelor, al școlilor și
al corpului didactic. Pe lângă acestea mai există câteva instituții care se ocupă de prevenirea
abandonului școlar cum ar fii: Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul
Preuniversitar care se ocupă de evaluarea și calitatea programelor educaționale și de instruire,
Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic care se ocupă cu
elaborarea politicilor generale, curriculumul de specialitate și calificărilor profesionale,
Institutul de Științe ale Educației care se ocupă cu oferirea de sprijin științific și analitic
asupra factorilor de decizie.

De asemenea într-un articol publicat în anul 2021 numit ” Prevenirea abandonului

școlar” publicat pe pagina ”Salvați Copiii”, aceștia afirmă că programele ”Școala după
școală” și ”Educație Remedială” derulate de aceștia ajută la prevenirea abandonului școlar din
grupuri vulnerabile, iar prin acest program copiii sunt sprijiniți în efectuarea temelor de către
cadre didactice specializate, beneficează de o pregătire suplimentară la materiile la care
aceștia întâmpină anumite dificultăți. Salvați Copiii susține că în cei peste 20 de ani de
experiență și de derulare a acestor programe, cei aproape 60.000 de beneficiari ai programului
Școala după Școală au înregistrat progrese școlare, 45% dintre copii obținând note bune și
foarte bune, iar 20% dintre copii obținând premii școlare.

15
CAPITOLUL III – Atitudinile adolescentelor față de avort și de abandonul școlar în
rândul mamelor tinere

3.1 Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a explora percepția adolescentelor și mamelor minore
despre avort și abandon școlar, două subiecte strâns legate cu care se confruntă generația
tânără. În primul rând am încercat să identific tinerele care au trecut printr-un avort fiind
minore și tinerele care până la vârsta de 18 ani au dat naștere unui copil. Am urmărit aceste
lucruri pentru a vedea legătura care există între ele și pentru a observa dacă mamele tinere
abandonează școala după nașterea unui copil, care ar fi motivele și cauzele acestui lucru și
cum se confruntă adolescentele cu problemele apărute în urma unui avort.

3.2 Întrebarea de cercetare și obiectivele cercetării

Care este percepția adolescentelor și mamelor adolescente despre școală?

Care este percepția adolescentelor despre experiența avortului?

Care sunt măsurile contraceptive folosite de adolescenți?

Care sunt resursele de sprijin în cazul mamelor tinere?

Obiective:

Explorarea percepției adolescentelor și mamelor adolescente despre școală și abandon școlar.

Explorarea percepției adolescentelor despre experiența avortului.

Identificarea măsurilor contraceptive folosite de adolescenți.

Identificarea resurselor de sprijin în cazul mamelor tinere

3.3 Populația cercetată, lotul de subiecți cercetați, locația și perioada cercetării

Populația vizată pentru cercetare au fost persoanele de sex feminin din județul Sălaj
înregistrate în baza de date ale DGASPC și DAS Zalău, iar categoria de vârstă vizată a fost de
12-18 ani, dar persoanele interdievate au avut vârsta cuprinsă între 15-18 ani.

Cercetarea s-a desfășurat pe baza a 2 studii de caz și 6 persoane intervievate, alese prin
eșantionare non-probabilistică, într-un centru din cadrul DAS Zalău, iar perioda cercetării a
fost 4.03.2022-24.05.2022. Pentru persoanele intervievate am avut condiția să fie încadrate
într-una dintre cele două teme, anume avortul în rândul minorului sau abandonul școlar în
rândul mamelor minore. Dintre cele 6 persoane intervievate, doar două au mai rămas în
16
sistemul DGASPC-ului, iar celălalte 4 au părăsit sistemul recent. Din cauza faptului că tema
aleasă se concentrează pe persoane minore, a fost foarte greu să găsesc beneficiari cu care să
pot realiza interviul, deoarece în mare parte părinții adolescentelor nu au fost de acord ca
acestea să-și spună povestea, iar în cazul în care părinții au fost de acord, nu au vrut
beneficiarele. Pentru cele 6 adolescente intervievate, am primit atât acordul părinților cât și
acordul lor să le realizez interviul. Cele două studii de caz, le-am construit în urma studierii
dosarelor și cu ajutorul discuțiilor avute cu specialiștii.

3.4 Instrumentele de cercetare și procedura de lucru

Din puncul meu de vedere, pentru tema aleasă cea mai bună metodă de cercertare este
cercetarea calitativă, iar ca instrument am decis să aleg ghidul de interviu (Anexa 1). Conform
lui Tutty, Rothery și Grinell cercetarea calitativă este mai valoroasă deoarece ne ajută să
vedem și să înțelegem starea oamenilor cercetați prin viziunea și ochii lor. (Tutty, Rothery și
Grinell, 2005). În asistența socială, cercetarea calitativă se bazează pe narațiuniunile verbale
transmise de beneficiar, iar cercetarea cantitativă se bazează pe observațiile logice și statistice
pentru formularea concluzilor. Cercetarea calitativă pune accent pe: viziunea participanților la
cele întâmplate, tratarea beneficiarilor ca pe niște experți ai propriei vieți, înțelegerea
experienței, trăirilor și stărilor de spirit exprimate cu propriile lor cuvinte. Interviul ne oferă
beneficiul de a înțelege acțiunile și trăirile beneficiarilor, pe care printr-o altă metodă nu am fi
înțeles-o și perceput-o la fel (Șandor, 2019).

Pentru partea de cercetare pe lângă interviu, am realizat două studii de caz pe baza
analizei documentelor care fac referire la adolescente care au trecut prin experiența avortului.
Studiile de caz le-am realizat cu ajutorul discuțiilor cu specialiștii în asistență socială din
cadrul DGASPC Zalău.

Pentru interviu am ales și un interviu semi-strucurat, deoarece am vrut să dau liber

ideilor și întrebărilor să circule și să nu am doar niște întrebări fixe unde aș fi primit niște
răspunsuri la fel de fixe și standardizate. Din punctul meu de vedere acest interviu oferă
asistentului social o multitudine de avantaje care se poate observa și prin libertatea
beneficiarilor și relaxarea și calmul acestora. Am pus întrebările în așa mod în cât să mă
asigur că persoanele intervievate înțeleg pe deplin întrebarea și sensul acesteia.

Ghidul de interviu l-am costruind având în vedere mai multe caracteristici, precum
logica întrebărilor și ordonarea acestora, folosirea unor cuvinte ușoare care pot fi înțelese de
orice persoană, prezentarea mea și a motivului pentru care le-am luat fiecăreia interviul și
alocarea a cătorva minute pentru răspunderea la întrebările persoanelor intervievate pentru
lămurirea unr lucruri neînțelese. În ghidul de interviu am avut grijă să includ și întrebări
17
ajutătoare, deoarece câteodată, chiar dacă întrebarea este deschisă și persoana intervievată ar
avea șansa să aducă un răspuns amănunțit în care să cuprindă mai mult decât întrebarea, de
cele mai multe ori oamenii nu răspund amănunțit și deschis pentru o primă întâlnire, așa că în
ghid am inclus întrebări precum „Cum anume?” , „De ce crezi că?” , „Cum crezi că?” , „ Ai
putea să îmi descrii/zici/explici/povestești mai pe larg?”„Povestește-mi/Explică-mi, te rog !”

3.5 Analiza datelor și concluziile cercetării

Pentru analiza datelor am ales să analizez următoarele dimensiuni: date generale, date
școlare ale adolescentelor, experiența adolescentelor cu privire la avort și abandon școlar și
metodele contraceptive folosite de adolescente. Pentru dimensiunea date generale am folosit
următorii indicatori: categoria de vârstă, locuința, pentru date școlare ale adolescentelor am
folosit următorii indicatori: forma de învățământ, iar pentru experiența adolescentelor cu
privire la avort și abandon școlar am folosit următorii indicatori: răspunsul familiei după
aflarea evenimentelor petrecute, influența familiei asupra adolescentelor în luarea deciziei,
experiența adolescentelor cu privire la avort, experiența adolescentelor cu privire la abandon
școlar, pentru metodele contraceptive folosite de adolescente am folosit următorii indicatori:
metodele contraceptive cunoscute de adolescente și metodele contraceptive folosite de
adolescente.

Date generale
Subcategorii Descrierea Exemple
Categoria de vârstă Adolescentele intervievate în „Acum am 17 ani, urmează
această cercetare au vârsta să fac 18 în septembrie.”
cuprinsă între 15 respectiv (C.C)
18 ani „17, dar fac 18 în două luni.”
(M.S)
„15 și jumătate, dar în
momentul avortului aveam
14 și jumătate” (B.D)
„În momentul de față am 18,

18

Locuința În urma interviului am cules
informații despre locul în
care locuiesc și motivul
pentru care locuiesc sau au
plecat din locuința inițială.
19
dar când s-a întâmplat
nefericitul eveniment aveam
17” (Ș.D)
”16 am, iar când am născut
împlinisem proaspăt 15 ani”
(M.N)
” Am 18 ani, dar nașterea a
avut loc la 16 ani jumate.”
(R.C)
C.L avea vârsta de 16 ani
”Locuiesc împreună cu
părinții mei în Zalau, iar sora
mea mai mare s-a mutat cu
logodnicul ei, așa că am
rămas doar noi 3..”(C.C)
”Da, de când am aflat că
sunt însărcinată locuiesc
împreună cu iubitul meu,
pentru că am avut un scandal
monstru cu părinții din
această cauză, așa că m-am
hotărât să plec să nasc și să
îmi cresc copilul în
liniște.”(M.S)
” Locuiam împreună cu
familia până când am rămas
însărcinată, dar după aflarea
veștii, mama m-a dat afară
așa că am nevoită să locuiesc
împreună cu iubitul meu și
părinții lui.”(R.S)
” Da, locuiesc cu părinții
mei, iubitul meu, copilul
meu și părinții iubitului meu
 în aceași casă, am fost
nevoiți să locuim toți
împreună pentru a putea să-i
asigurăm copilului toate cele
necesare.”(M.N)
C.L locuia împreună cu
părinții și sora mai mare.

Date școlare ale adolescentelor

Subcategorii
Forma de învățământ
Descriere
În urma interviului, fetele au
precizat forma de
învățământ pe care o
urmează sau pe care au
urmat-o, iar în urma
întrebării ”Urmezi vreo
formă de învățămât?” am
primit următoarele
răspunsuri:
Exemple
” Da și nu...Da, adică sunt
înscrisă la școală, dar nu mă
duc, nu am timp de
școală”(M.S)
” Da, sunt la liceu, sunt în
clasa a XI-a.” (C.C)
”Eram la liceu, dar am
renunțat după ce am aflat că
sunt însărcinată pentru a mă
dedica cu totul copilului
meu” (M.N)
C.L era clasa a X-a.

Experiența adolescentelor cu privire la avort și abandon școlar

Subcategori
Răspunsul familia după
aflarea evenimentelor
petrecute
Descriere
În urma schimbării bruște sau
apariției unui eveniment
neplăcut în viața adolescentei,
părinții au avut sau nu au avut
ceva de spus în legătură cu
acest subiect
20
Exemple
”m-am hotărât să îi spun
mamei despre sarcină, care nu
a avut o reacție așteptată de
mine... mă așteptam să țipe, să
mă critice, să facă ceva, dar ea
nu a zis nimic, doar s-a apucat
de plâns și după care m-a luat
în brațe.” (C.C)
” Pentru surprinderea mea, tata
a reacționat foarte bine și

Puterea familiei asupra În urma interviului s-a putut
adolescentului în luarea observa o anumită
deciziilor putere/influență pe care
familile o au asupra
adolescentelor în luarea
decizilor, unele afirmând că ar
fi într-o oarecare măsură
constrânse de familie în luarea
deciziei
21
acesta, a țipat de vreo două ori
că ce a fost în capul meu și că
de ce fac lucruri fără să mă
consult cu un adult, dar a fost
înțelegător.” (C.C)
” eu nu vreau să vorbesc cu
ei(despre părinți), să mă
judece, să ma critice și să mă
certe pentru alegerile pe care
le-am făcut, că până la urmă e
viața mea și fac ce vreau cu
ea” (M.S)
”Tata, a murit în urmă cu
cățiva ani, nu avea ce spune,
dar mama și sora mea nu au
fost de acord cu sarcina mea și
cu deciziile luate de mine, de
aceea m-au și dat afară” (R.C)
Părinții C.L au fost foarte
dezamăgiți de fapta comisă de
fiica lor, aceștia pedepsid-o și
aplicându-i tratamentul tăcerii.
” Mama cu tata au spus că
trebuie să se gândească ce să
facă dacă să păstrez copilul
sau să fac avort, dacă voi fii în
stare să am grija de un copil,
pentru viitorul meu și așa mai
departe, pentru că în acel
moment doream păstrarea
copilului” (C.C)
”Când au aflat părinții mei că
am rămas însărcinată m-au
obligat să fac avort, spunând
că dacă nu fac avort mă dau

Experiența adolescentelor cu
privire la avort
Experiența adolescentelor cu
privire la avort și reacția pe
scurtă sau lungă durată după
finalizarea avortului și
sentimentele apărute
22
afară din casă, nu aveam ce
face, așa că am făcut avort”
(B.D)
”Avortul l-am făcut în mare
parte la cererea părinților
pentru a nu fi vorbiți de vecini,
pentru că eu eram indecisă în
legătură cu copilul” (Ș.D)
C.L a afirmat că părinții i-au
spus că trebuie să facă avort și
că nu poate naște un copil
pentru că e prea mică și nu are
cum să-l crească
”În mod normal ar fi trebuit să
fiu premianta clasei, dar după
incidentul cu avortul de la
începutul anului școlar, am
trecut printr-o perioadă grea în
care am luat destul de multe
note mici” (C.C)
”Chiar mă gândeam să
abandonez școala, îmi era prea
rușine de ce s-a întâmplat, dar
nu m-au lăsat părinții.” (B.D)
”mă gândeam să abandonez
școala sau măcar să mă mut la
o altă școală unde nimeni nu
știe cine sunt și ce s-a
întâmplat” (C.C)
C.L a afirmat că în urma
avortului s-a regăsit o mare
urmă de rușine și remușcări
din cauza faptei ei și a
experienței avortului și că a
fost o experiență traumatizantă
 prin care nu ar vrea să mai
treacă niciodată și nu s-a
gândit să abandoneze școala,
dar s-a gândit că i-ar prinde
bine o săptămână sau două
acasă.

23
Experiența adolescentelor cu
privire la abandonul școlar
Experiența și reacția
adolescentelor cu privire la
sarcina apărută și luarea
deciziei de a păstra copilul
Metode contraceptive
24
” Nu am timp de școală că
Sami e mic, are nevoie de 24
din 24 de mine, iar Mihai e ca
orice bărbat, nu poate să aibă
grijă bine nici de el, apăi de un
copil, așa că eu stau cu
copilul, fac mâncare, spăl,
calc, curăț, treburi de femei,
cum este normal.” (M.S)
”Am decis să abandonez
școală după ce am aflat că sunt
însărcinată pentru a putea
petrece fiecare moment cu
copilul din mine și pentru a-i
putea fi alături, nu a fost o
decizie grea, iar părinții m-au
susținut, adică mama în primă
fază, dar după puțin timp și
tata.” (M.N)
” chiar mi-ar plăcea să îmi
termin școala, dar nu pot,
trebuie să fiu femeia și mama
din aceată familie, nu le pot
lăsa nimănui.” (M.S)
 Subcategorii
Metode contraceptive Enumerarea metodelor
cunoscute de adolescente contraceptive cunoscute de
adolescente
Descriere Exemple
”Mie mi-a spus mama că
dacă vreau să îmi încep viața
sexuală trebuie să folosesc
metode contraceptive, cum
ar fi prezervativul și că
există și ceva medicamente,
dar mi-a fost rușine și nu am
cerut mai multe detalii.”
(C.C),
”Prima dată când am aflat de
metode contraceptive, nu
știam că așa se numesc, am
aflat de la școală, le-am auzit
pe fetele mai mari cum
vorbeau de prezervative și
nu știam ce sunt și am căutat
pe internet și acolo am
descoperit, dar părinții nu
mi-au spus niciodată despre
aceste lucruri.” (Ș.D)
”E o poveste amuzantă,
mama și cu sora mea mi-au
povestit despre metodele
contraceptive, cum se
folosesc, de ce se folosesc și
mi-au spus despre
prezervative și
anticocepționale, dar la final
mi-au spus că nu am voie să
le folosesc până după
casătorie.” (R.C)
”Păi, mie mami mi-a zis de
la 11-12 ani de metode
25
 contraceptive, mi-a spus că
trebuie să le folosesc ca să
nu rămân gravidă și așa mai
departe, îmi povestea cum se
folosesc prezervativele.”
(M.N)
C.L a aflat despre metodele
contraceptive de pe internet
Metode contraceptive Enumerarea metodelor ”Singura metodă folosită de
folosite de adolescente contraceptive folosite de mine este prezervativul, nu
adolescente am considerat necesar să
folosesc și alte metode,
pentru că știam că e sigur,
dar nu știam că se poate
sparge.” (B.D)
”Eu nu le-am folosit
niciodată, nu am considerat
necesar, fiecare partener m-a
asigurat că știe când să se
oprească, iar copilul a venit
pentru că am vrut eu.”
(M.N)
”Am folosit, multe, am luat
vreo 2 ani anticocepționale,
am folosit și prezervative și
pilula de a 2-a zi de câteva
ori.” (C.C)
”Am folosit în mare parte
prezervative și o dată sau de
2 ori pilula de a 2-a zi, nu
am considerat necesare și
anticocepționale pentru că
aveam încredere în
prezervative.” (B.D)
C.L a folosit doar

26
 prezervative

În urma interviurilor realizate cu adolescentele cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, se

poate vedea că acestea au trecut prin experiențe care le vor schimba viitorul și modul de a
gândi în toate aspectele din viața lor. De asemenea, acestă concluzie nu se poate aplica la
toate populația de adolescente, deoarece scopul cercetării nu este măsurarea și evaluarea
acestor experiențe, ci explorarea percepției adolescentelor cu privire la aceste două teme care
au o stransă legătură.

În ceea ce privește prima tematică abordată cu date generale despre adolescente, s-a
dovedit faptul că în ceea ce privește avortul și abandonul școlar în rândul mamelor tinere,
categoria cea mai vizată de vârstă este categoria de vârstă 15-18 ani. În cazul locuinței,
majoritatea adolescentelor care după ce au luat decizia să devină mame și să renunțe la școală
au fost nevoite să își caute o altă locuință din cauza certurilor din familie și din cauza faptului
că părinții le impuneau într-o oarecare măsură să își caute o altă locuință, iar pentru
adolescentele care au trecut prin experiența avortului, părinții au fost mult mai indulgenți și
înțelegători, fetele păstrându-și domiciliul principal, iar relațiile de familie fiind bune.

În cea de a doua tematică abordată am urmărit doar progresul academic, referindu-mă

la forma de învățământ urmată sau abandonată, de unde s-a putut vedea că fetele care au
trecut printr-un avort s-au gândit la abandon școlar ca o soluție în rezolvarea problemelor
apărute, dar nu au urmat această soluție, deoarece și-au dat seama că acest lucru nu este o
soluție ci doar o ocolire a problemei. Pentru mamele tinere, singura soluție găsită de ele a fost
abandonarea școlii din cauza timpului, al posibilității de a face față tuturor sarcinilor, al
suportului familiei și din cauza lipsei de măsuri sociale de sprijin pentru mamele tinere,
exceptând un caz unde beneficiara susține că nu poate să ceară ajutor pentru că s-ar face de
rușine în familia iubitului și în fața iubitului. O primă concluzie asupra acestor tematici fiind
că mamele tinere abandonează școala din lipsa suportului membrilor familiei, din lipsa
suportului psihologic și din lipsa măsurilor sociale de sprijin din partea instituților abilitate să
intervină.

În cea de a treia partea, fiind cea de a treia tematică și anume „Experiența

adolescentelor cu privire la avort și abandon școlar” se poate observa faptul că adolescentele
care au recurs la avort au fost în mare parte influențate de către familie, respectiv de părinți,
iar în cazul mamelor tinere, părinții au avut în mică măsură influență asupra deciziei luate de
către copilul lor, adolescenta chiar părăsind locuința în urma mediului nefavorabil din punct
27
de vedere psihologic pentru ele. Conform adolescentelor care au trecut prin experiența
avortului, s-au gândit toate la abandon școlar din cauza criticilor și judecății primite de la alte
persoane apropiate sau persoanelor necunoscute de acestea, dar cu ajutorul unor persoanelor
apropiate, însemnând familia și cu ajutorul psihologului sau asistentului social au reușit să
treacă peste aceste obstacole și să se readapteze social. În cazul mamelor tinere, toate
adolescentele intervievate au afirmat că au renunțat la școală din cauza timpului și sprijinului
neprimit, timp care nu au reușit să îl aloce și învățăturii, doar copilului și îndatoririlor de
mamă.

În cea de a patra tematică, am abordat tema metodelor contraceptive cunoscute și

folosite de adolescente. Pe baza informațiilor primite de la acestea am aflat că majoritatea
adolescentelor au primit informații despre metodele contraceptive de la părinți, iar câteva
dintre acestea s-au informat cu privire la metodele contraceptive de pe internet. Majoritatea
adolescentelor au afirmat faptul că cea mai utilizată metodă contraceptivă folosită a fost
prezervativul și doar câteva au folosit și altă metodă cum ar fi pilulele anticocepționale sau
pilula de a 2-a zi.

3.6 Aspecte etice implicate în cercetare

Cercetarea fie cantitativă, fie calitativă, caută să îmbogățească cunoștințele de un
anume subiect, să satisfacă curiozitatea umană, iar în științele aplicate ca asistența socială,
cercetarea jută la dezvoltarea teoriilor și are rol de îmbunătățire a practicilor studiate (British
Association of Social Workers, 2002). În asistența socială, cercetarea trebuie să protejeze
participanții la cercetarea prin păstrarea anonimatului și a confidențialității. Pentru a asigura
confidențialitatea participantelor în această cercetarea, interviul s-a desfășurat într-o cameră
liberă, unde am fost prezente doar eu și persoana intervievata, de asemenea asiguram fiecare
participantă despre confidențialitate și anonimat și le asiguram că numele lor nu vor apărea în
nici un document. În ceea ce privește principiul consințământului informat, am precizat tot în
începutul interviului despre cercetarea pe care o desfășor, care este motivul pentru care
desfășor acestă cercetare și în cadrul cărei instituții. Totodată, am informat participantele cu
privire la faptul că nu sunt obligate să răspundă la întrebări, să ducă interviul la bun sfărșit sau
dacă se simt incomode să părăsească întâlnirea. De asemenea, le-am rugat ca în cazul în care
acestea nu înțeleg o întrebare sau au nevoie de alte explicații sau doar de anumite explicații
mai amânunțite pot să îmi pună întrebări, iar eu le voi răspunde.

28
CAPITOLUL IV – Informarea cu privire la consecințele unei vieți sexuale necontrolate,
avort și informarea pentru prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor

4.1 Argument
În asistența socială, cea mai importantă parte de informare, ghidare și ajutorare a persoanelor
în nevoie este intervenția. Cea mai potrivită abordare asupra temei alese, din punctul meu de
vedere, este abordarea feministă și abordarea de tip empowerment. Am ales aceste două tipuri
de abordări deoarece au un carcater care încurajează stabilirea procesului de grup, afirmând
experiențele participanților la intervenție și totodată încurajându-i să conștientizeze
consecințele negative și pozitive asupra temei abordate. Grupurile de analiză feministă ajută
femeile să înțeleagă mai bine modurile în care acestea au fost opresate, neglijate sau
dominate, acest lucru inpirându-le să se implice în schimbarea socială (Wolin și Sauldier
apud. Turner și Maschi, 2014). Prin intervenția desfășurată mi-am propus să desfășor
întâlnirile de grup, în așa mod în cât acestea să fie interesante, provocatoare și în același timp
distractive pentru participante și pentru ca participantele să își de-a mai mult interesul asupra
acestei teme.

4.2 Scopul și obiectivele intervenției

Scopul intervenției vizează prevenirea avortului și abandonului școlar în rândul mamelor
tinere prin informarea și educarea unui grup de adolescente cu vârsta cuprinsă între 17-19 ani.
În același rând, prin această intervenție doresc să motivez adolescentele să indentifice și să
recunoască riscurile și consecințele unei vieți sexuale neprotejate sau abuzive care ar putea să
le influențeze viitorul pe o perioadă scurtă sau lungă de timp. În cadrul acestei intervenții ele
vor afla date generale despre avort și abandon școlar în rândul adolescentelor cât și câteva
statistici la nivelul României asupra acestor două teme. Totodată vor afla despre efectele,
consecințele și repercusiunile acestor două teme cât și despre o viață sexuală neprotejată sau
abuzivă și despre metodele și mijloacele de contracepție pe care ar trebui să le folosească în
cadrul unei vieți sexuale sigure.

Obiectivele specifice intervenției sunt:

- Informarea participantelor despre o viață sexuală neprotejată și metode de prevenire a

unei sarcini nedorite
- Informarea participantelor asupra riscului abandonului școlar în rândul mamelor tinere
- Încurajarea și educarea participantelor să recurgă la metode contraceptive pentru
evitarea unei sarcini nedorite

29
4.3 Metode și tehnici de intervenție
În această intervenție doresc să folosesc metoda grupului și a analizei feministe. Conform
Dicționarului Explicativ al Limbii Române, feminismul este definit ca o mișcare socială care
susține egalitatea în drepturi ale femeii și ale bărbatului în toate sferele de activitate. Din acest
motiv am ales analiza feministe ca metodă deoarece analiza feministă poate aduce
instrumente din alte disclipline critice cum ar fii: analiza istorică, analiza sociologică și
psihologia. Totodată analiza feministă poate face referire la modul în care sunt implicați și alți
factori cum ar fi: etnia, genul, clasa socială și cea econimică. De asemnea consider că în acest
mod fetele pot să se deschidă mai mult și pot să își exprime experiențele și sentimentele mai
ușor. Această metodă am integrat-o în intervenție prin faptul că am lăsat fetele să analizeze
temele discutate în întâlniri din punctul lor de vedere, să dezbată acest lucru și să
împărtășească cu grupul experiențe asemănătoare sau sentimentul legat de aceste teme. Am
ales ca grupul să fie format doar din adolescenți, mai exact fete, deoarece consider că atât
avortul cât și abandonul școlar în rândul mamelor tinere, afectează în cea mai mare parte
fetele. Grupul a fost format din 10 eleve din clasele a XI-a și a XII-a, de la la Liceul
Pedagogic ” Gheorghe Șincai” Zalău. În urma căutărilor pentru găsirea grupului, am ajuns la
Liceul Pedagogic unde directoarea liceului a fost foarte receptivă cu cerințele mele și mi-a
acordat sprijinul necesar pentru întemeierea grupului. De asemenea, directoarea a dicutat cu
fetele din clasa a XI-a și a XII-a pentru a găsi voluntare, iar apoi a discutat cu diriginții și
profesorii elevelor pentru a le învoi și ne-a dat o sală de clasă liberă unde am putut ține
întâlnirile în liniște Tehnicile utilizate în cadrul intervenției vor fi:

- Discuție dirijată
- Discuție liberă
- Ascultare activă
- Ajutorul medicului specialist cu privire la anumite imformații
- Sumarizare
- Oferirea de feedback

4.4 Planificarea întâlnirilor

Întâlnirea 1
Data 11.05.2022 ora 12
Obiective - Stabilirea contactului cu participantele
- Cunoașterea și stabilirea legăturii cu grupul
- Înțelegerea scopului și a importanței pentru care a fost creat
grupul

30
 - Stabilirea, de comun acord, a unui set de „reguli” în grup
- Familiarizarea grupului cu conceptele ce vor fi discutate în
întâlniri

Activități - Introducerea fiecărui membru din grup prin rostirea

numelui, vârstei și a culorii preferate
- Activitate de ice-breacking (joc cu cartonașe colorate)
- Stabilirea împreună cu grupul și de comun acord a unor
reguli și scrierea lor pe tablă
- Joc interactiv „ explică conceptul” (avort, abandon școlar,
feminism, adolescent, metodă contraceptivă, viață sexuală
corectă)
- Sumarizarea
- Oferirea reciprocă de feedback

Întâlnirea 2
Data 18.05.2022 ora 12
Obiective - Înțelegerea riscurilor unei vieții sexuale neprotejate
- Prezentarea statisticilor afertente temelor
- Dezvoltarea gândirii și explorarea percepților proprii asupra
acestor două teme
- Prezentarea metodelor de evitare a unei asemenea situați și
metode alternative pentru acestea
Activități - Discuții aferente temelor prezentate
- Dezbatere pro și contra temelor abordate
- Sumarizare
- Oferirea reciprocă de feedback

Întâlnirea 3
Data 25.05.2022 ora 12
Obiective - Familiarizare participantelor cu conceptele: metodă
contraceptivă, viață sexuală corectă
- Evidențierea importanței acestor două concepte și
necesitatea de a învăța despre acestea
- Identificarea metodelor contraceptive folosite de adolescenți
31
 (joc interactiv)
- Prezentarea statisticilor despre metodele contraceptive
folosite de adolescenți
Activități - Joc interactiv „Descoperă contracepția”
- Explicarea conceptelor aferente întâlniri și legătura acestora
cu conceptele explicate la întâlnirile precedente
- Discuții deschise despre importanța metodelor contraceptive
și legătura acestora cu o viață sexuală corectă
- Prezentarea unor date statistice cu privire la adolescenți și
metode contraceptive
- Sumarizare
- Oferirea reciprocă de feedback

4.5 Descrierea întâlnirilor

Prima întâlnire:

Obiective:

1. Stabilirea contactului cu participantele

2. Cunoașterea și stabilirea legăturii cu grupul
3. Înțelegerea scopului și a importanței pentru care a fost creat grupul
4. Stabilirea de comun acord a unui set de reguli ce vor trebui respectate în interiorul
grupului
5. Familiarizarea grupului cu concepte ce vor fi discutate în aceste întâlniri

Materiale necesare: bilețele pe care scria câte un concept, cartonașe colorate, regulile jocului
cu cartonașe, tablă

Timp estimat: 1 oră

Activități:

Prima întâlnire cu adolescentele a avul loc într-o sală de clasă din liceul acestora, sală cu care
erau familiarizate atât fetele din clasa a XI-a cât și fetele din clasa a XII-a. Întâlnirea a început
prin prezentarea mea și a câtorva informații despre mine(numele, vârsta, faptul că sunt
studentă, facultatea la care sunt, specializarea și anul și motivul pentru care am nevoie de
ajutorul și înțelegerea lor în desfășurarea intervenției, anume lucrarea de licență), apoi le-am
rugat pe ele să îmi spună fiecare numele și vârsta. Fetele au fost foarte receptive din prima
clipă atât cu mine, cât și ele între ele, deoarece majoritatea erau colege, iar câteva într-un an

32
mai mic. După introducerea fetelor și cunoașterea noastră, le-am spus că aș vrea să ne jucăm
un scurt joc pentru a ne cunoaște mai bine și pentru a avea o comunicare mai ușoară. Jocul
ales de mine și propus fetelor este un joc interactiv, de intercunoaștere care favorizează
legătura cu grupul. În mână am avut un număr de 11 cartonașe(culorile fiind roșu, portocaliu,
galben, verde, albastru, mov, roz, maro, gri, alb și negru). Aceste cartonașe le-am așezat pe
masă încât să se vadă toate culorile și le-am pus pe fete să aleagă fiecare câte un cartonaș
(Anexa 2). După ce fetele și-au ales cartonașele am ales și eu unul, fiind și ultimul cartonaș,
apoi le-am explicat regulile jocului, acestea fiind foarte ușoare. După înțelegerea
regulamentului, am întrebat participantele cine ar dori să înceapă, dar nu a vrut să înceapă nici
una, așa că am început eu, iar după aceea fetele m-au urmat aleatoriu. După finalizarea
jocului, le-am explicat mai amănunțit motivul pentru care eu realizez această activitate,
importanța acestei intervenții și a studiului ales de mine și importanța grupului. Acestea au
fost foarte interesate de tema aleasă și de modul de desfășurare a întâlnirilor, iar pentru ca
modul de desfășurare a grupului și mediul ambiental să fie plăcut, am rugat fetele să propună
niște „reguli” pe care să le respectăm pentru o bună desfășurare. După câteva minute în care
fetele s-au consultat între ele și au decis câteva reguli care ar dori să fie stabilite în acest grup,
le-am rugat să vină la tablă și să le scrie. Ele au scris reguli precum : „Să nu ne întrerupem”,
„Să vorbim și să ne exprimăm frumos”, „ să vorbim pe rând”, iar o regulă propusă de mine a
fost să „ Nu ne jignim pe noi sau pe cei din jur” și „ să nu vorbim de rău alte persoane”. După
stabilirea regulilor le-am spus fetelor că mai avem o activitate, dar este puțin mai grea ca cea
de dinainte, acestea au fost încântate și au dorit să începem cu activitatea. Le-am spus fetelor
că activitate se numește „Explică-mi conceptul ! ” și constă în faptul că fiecare persoană din
sală primește un bilețel pe care scrie un cuvânt, iar acel cuvânt trebuie explicat într-un mod
clar și ușor de înțeles, iar dacă nu știu, nu e nici o problemă, oricine din sală va putea ajuta, iar
la sfărșit eu o să le explic din nou fiecare concept în parte (Anexa 3).

Avortul a fost explicat cât se poate de simplu și clar ca o întrerupere de sarcină, abandonul
școlar din nou a fost explicat simplu ca încetarea frecventării școlii. Feminismul a fost
explicat ca „puterea feminină”, conceptul de adolescent a fost explicat de mai multe fete,
fiecare adăugând câte ceva în plus, cum ar fi că adolescentul este o persoană care se află la
adolescență, adolescentul este o persoană care se află în perioada de maturitate. Metodele
contraceptive au fost mai greu de explicat, dar Laura(17) a spus că sunt prezervativele sau
pilulele pe care le ia cineva să nu rămână însărcinată, iar conceptul de o viață sexuală corectă
a fost definit ca protejarea de boli și de sarcini nedorite. După explicațile oferite de ele, le-am
spus și eu o scurtă definiție și explicație ușor de înțeles care poate să le rămână mai ușor în
minte.
33
Spre sfărșitul întâlniri am reluat explicația conceptelor, iar apoi am cerut un feedback din
partea lor în legătură cu activitatea și întâlnirea din acea zi. „Mie mi-au plăcut ambele jocuri,
unul a fost distractiv și celălalt mai educativ. Cred că a fost o întâlnire reușită și sper că așa
vor fi și viitoarele întâlniri.” Andreea(18)

A doua întâlnire:

Obiective:

1. Înțelegerea riscurilor unei vieți sexuale neprotejate

2. Prezentarea statisticilor aferente temelor
3. Dezvolarea gândirii și explorarea percepțiilor proprii asupra acestor două teme
4. Prezentarea metodelor de evitare a unei asemenea situații și metode alternative pentru
acestea

Materiale necesare: Laptop, powerpoint, foi, pixuri

Timp estimat: 90 de minute

Activități:

În primele câteva minute celei de a doua întâlnire am reluat conceptele discutate la prima
întâlnire punându-le fetelor întrebări referitoare la concepte, iar apoi le-am prezentat fetelor
un powerpoint structurat pe temele pe care le-am discutat în prima întâlnire și anume sarcini
nedorite și abandonul școlar. În ambele părți s-au găsit definiții ale temelor, date generale și
datele statistice. După prezentarea primei părți din powerpoint, am rugat fetele să îmi spună
dacă vor mai multe explicații pe această temă, să le explic ceva din nou pentru că nu au înțeles
din cauza faptului că poate nu am fost eu destul de clară sau dacă pur și simplu au vreo
întrebare legată de această temă. Am primit o singură întrebare și aceea fiind „De ce până la
vârsta de 18 ani, ești obligat să ai acordul părintelui dacă dorești să faci un avort?” Mara(18).
În acel moment m-am simțit foarte nepregătită pentru că singurul meu răspuns era „pentru că
așa cere legislația, ca minorul să aibă nevoie de consimțământul părinților”, iar cu toată
nesiguranța ascunsă în mine, i-am dat fetei acest răspuns, argumentând faptul că din nefericire
nu dețin mai multe informații care i-ar putea răspunde mai bine la întrebare și rugând-o ca
până data viitoare să mă ajute găsind răspuns la această întrebare, iar din fericire aceasta a
părut foarte încântată de răspunsul meu spunând că „O să găsesc un răspuns perfect pentru
această întrebare și poate reușesc să fac ceva cu acest lucru.” afirmând în continuare că i se
pare un lucru nedrept să fii constrâns până la vârsta de 18 ani de decizia părintelui dacă poți
sau nu să faci avort și în același timp să fi constrâns în multe alte ari de decizia părintelui,
aceasta fiind aprobată și de restul colegelor ei. În continuare a urmat partea abandonului

34
școlar și a abandonului școlar în rândul mamelor minore. Din nou după prezentarea temei, am
rugat fetele să vină cu întrebări și din nou a fost doar o singură întrebare și anume „De ce
fetele care decid să ducă sarcina la bun sfărșit nu au sprijinul instituților publice care ar trebui
să le ajute?”. Răspunsul meu la această întrebare a fost că în marea majoritatea orașelor se
găsesc centre maternale care ajută mamele tinere să ducă la bun sfărșit atât sarcina cât și
terminarea studiilor cu ajutorul fundaților sau ONG-urilor, iar la noi în oraș avem un singur
centru maternal, care s-a deschis de curând, dar nu se știu foarte multe informații despre
acesta deoarece nu au fost încă anunțate pentru că cel mai probabil încă nu și-au început
munca. După terminarea prezentării și întrebărilor am propus o dezbatere pe tema avortului și
pe tema abandonului școlar având scopul ca participantele să înțeleagă dificultatea acestei
situații pentru a prevenii sarciniile nedorite. Dezbaterea se bazează pe argumente pro și contra
și am lăsat fetele să se împartă în două grupe, 5 persoane în echipa pro și 5 persoane în echipa
contra pentru fiecare temă. Le-am explicat fetelor că vom avea două dezbateri, una pe tema
avortului și una pe tema abandonului școlar, iar pentru fiecare temă atât echipa pro
avort/abandon școlar cât și echipa contra avort/abandon școlar trebuie să aducă 2-3 argumente
care să răspundă la întrebarea ”De ce sunteți pro/contra avortului/abandonului școlar în rândul
mamelor adolescente?”. Acestea au adus multe argumente logice și corecte pentru fiecare
temă ca de exemplu pentru tema avortului Sorina(17) a fost pro avort în cazul unui viol pentru
ca adolescenta să nu sufere consecințe și efecte negative din cauza unei infracțiuni necomise
de ea, iar Andra(18) a adus tot un argument pro pe tema abandonului școlar în care face refire
la faptul că fetele tinere care au un copil nu își permit luxul de a continua școala pentru că
trebuie să muncească pentru a putea întreține copilul, mai ales în cazurile în care mama tânără
râmăne singură cu copilul pentru că tatăl copilului și părinții acesteia nu o ajută (Răspunsuri
dezbatere-anexa 4). În ultima parte a întâlnirii le-am prezentat fetelor câteva metode de a evita
o asemenea situație ca folosirea contracepției care este benefică atât pentru o fată cât și pentru
un băiat deoarece scutește persoanele de bolile cu transmitere sexuală și protejează împotriva
unei sarcini nedorite. Spre sfărșitul ultimelor minute din întâlnire am rugat fetele să îmi ofere
un feedback pentru întâlnire. „Azi a fost o activitate foarte dinamică dar în același timp
relaxată și plăcută” Ioana(17) „Mie mi-a plăcut foarte mult dezbaterea pentru că a avut niște
teme foarte provocatoare care în ziua de azi au un impact foarte mare, mai ales în România
din câte am văzut azi” Alina(18)

A treia întâlnire:

Obiective:

35
 1. Familiarizarea participantelor cu conceptele: metodă contraceptivă, viață sexuală
corectă
2. Evidențierea importanței acestor două concepte și necesitatea de a învăța despre
acestea
3. Identificare metodelor contraceptive folosite de adolescenți
4. Prezentarea statisticilor despre metodele contraceptive folosite de adolescenți

Materiale necesare: Laptop, powerpoint

Timp estimat: 90 de minute

Activități:

În primele minute din cea de a treia întâlnire am rugat fetele să îmi povestească ce își aduc
aminte de la întâlnirile trecute și am fost plăcut surprinsă că acestea și-au adus aminte în
proporție de 85% tot ce am discutat la întâlnirile trecute. După revizuirea cunoștințelor
acumulate din primele întâlniri le-am prezentat fetelor un powerpoint structurat pe două teme
și anume: metoda contraceptivă și viața sexuală corectă. În acestea am inclus definiția
temelor, ce spun medicii despre acestea, care sunt metodele contraceptive și statistici despre
cât la % din adolescenți folosesc metodele contraceptive. După terminarea primei teme, am
rugat adolescentele să îmi adreseze întrebări, acestea nu au avut întrebări dar au afirmat că nu
știau că există atât de multe metode contraceptive, că sunt accesibile ca preț și că pot fi
cumpărate de la orice farmacie chiar dacă nu au vârsta de 18 ani, ba chiar fetele care au trecut
de vârsta de 18 ani nu știau că pot să le folosească așa de devreme, deoarece credeau că doar
după o anumită vârstă cum ar fi 30-40 de ani le pot folosi și se gândeau că le pot face rău. Le-
am explicat fetelor că în timpul pregătirii prezentării am discutat cu un specialist în planning
familial pentru oferirea informațiilor necesare legate de metodele de contracepție și despre o
viață sexuală sănătoasă. Totodată, le-am explicat faptul că pentru a putea utiliza o metodă
contraceptivă este nevoie de sfatul medicului specialist pentru a alege împreună cu acesta
metoda contraceptivă potrivită fiecăreia, iar la noi în oraș există mai mulți medici specialiști
care le poate ajuta cu privire la metodele contraceptive, iar în spital există un cabinet de
planning familial unde nu au nevoie de programare și că pot merge oricând să discute cu
medicul. După discuțiile despre prima temă, am trecut la cea de a doua temă, iar după
terminarea prezentării powerpoint am rugat din nou fetele să îmi adreseze întrebări, iar
singura întrebare primită a fost „În cazul neprotejării cu un prezervativ, cineva cu o boală
sexuală poate transmite boala la altă persoană?”, răspunsul meu fiind unul sigur, clar și
explicat logic. După terminarea întrebărilor le-am propus fetelor un mini-joculeț numit
„Ghicește contracepția”, fetele s-au prezentat curioase la numele jocului, așa că le-am explicat
36
regulile foarte simple ale jocului și anume că fiecare persoană trebuie să spună o metodă
contraceptivă cunoscută de ele și care cred ele că sunt metode contraceptive și de alți
adolescenți, iar la sfărșit vom adăuga împreună cu ajutorul powepoint-ului și restul metodelor
contraceptive și vom explica împreună pentru ce sau cum se folosesc. Răspunsurile fetelor nu
au fost foarte variate, acestea fiind prezervativ, pilule contraceptive, pilula de a doua zi și
injecția contraceptivă. La sfărșitl mini-joculețului împreună cu fetele am adăugat metodele
contraceptive care lipseau și am explicat folosința lor. În ultima parte din întâlnire l-am
prezentat fetelor câteva statistici despre metodele contraceptive folosite de adolescenți,
acestea fiind foarte uimite cât de puțin sunt folosite metodele contraceptive și că chiar și cea
mai cunoscută metodă anume prezervativul este așa de puțin folosită. În ultimele minute din
întâlnire am rugat adolescentele să îmi ofere un feedback pentru această întâlnire și un
feedback pentru intervenția în sine, iar după ne-am luat la revedere. „Tema întâlniri de azi a
fost wow, nu îmi vine să cred câte lucruri nu știam până acum” Laura(17) „ Eu nu pot să cred
că am învățat atâtea lucruri noi în doar trei întâlniri, iar pe noi la opționalul de educație
sexuală ne învață despre anatomia corpului” Mara(18)

4.6.Evaluarea finală a intervenției

Din punctul meu de vedere, fiecare intervenție are un alt fel de grad de dificultate în
ceea ce privește rezultatele intervenției, iar nu toate intervențiile se pot evalua clar și obiectiv,
deoarece de foarte multe ori se petrec schimbări abia după ce intervenția a luat sfărșit.

Îmi doresc ca după toate discuțiile, prezentările și activitățiile avute cu participantele

intervenției, acestea să fie mai deschise, mai receptive și mai conștiente de urmările și
consecințele unei vieți sexuale neprotejate și de urmările abandonului școlar. Chiar dacă acest
lucru nu pare așa de important pentru generația tânără și nu i se acordă o mare semnificație,
aceștia trebuie să cunoască riscurile și urmările la care se pot supune și să conștientizeze
importanța lor pentru a avea o viață mai ușoară. Dacă aruncăm o privire la partea de cercetare,
putem observa faptul că adolescentele care au trecut prin una din aceste două experiențe
regretă și au conștientizat riscurile mult prea tărziu și iși doresc ca această experiență să nu se
mai repete.

În ceea ce privește evaluare obiectivă a intervenției, sunt de părere că că toate

obiectivele propuse au fost îndeplinite deoarece participantele s-au conformat și și-au însușit
informațiile necesare despre conceptele explicate în întâlniri. Primul obiectiv al intervenției
este informarea participantelor despre o viață sexuală neprotejată și metode de prevenire a
unei sarcini nedorite, consider că acest obiectiv a fost îndeplinit deoarece participantele au
asimilat și înțeles informațiile primite acest lucru fiind demonstrat prin sumarizarea discuțiilor

37
de la începutul și sfărșitul întâlnirilor unde lăsam participantele să spună despre ce s-a
prezentat în întâlniri și ce informații își amintesc din întâlnirile trecute. Al doilea obiectiv și
anume informarea participantelor asupra riscului abandonului școlar în rândul mamelor tinere,
consider că și-a îndeplinit scopul deoarece înainte de întâlnire adolescentele nu au reușit să
identifice riscurile abandonului școlar, iar la final acestea au înțeles și au reușit să identifice
riscurile abandonului școlar demonstrând acest lucru prin argumentele aduse în dezbatere pe
tema abandonului școlar. Cel de al treilea obiectiv și anume încurajarea și educarea
participantelor să recurgă la metode contraceptive pentru evitarea unei sarcini nedorite,
consider că și-a îndeplinit scopul deoarece înainte de întâlnire participantele au reușit să
identifice doar 3 metode contraceptive, iar la final participantele au reușit să identifice
aproape toate metodele contraceptive prezentate și să identifice rolul lor și modul de folosință,
acest lucru fiind demonstrat cu jocul ” Descoperă contracepția” unde participantele au fost
nevoite să spună o metodă contraceptivă și pentru ce se folosește.

O altă metodă prin care pot evalua intervenția este feedback-ul primit de la
participante pe parcursul fiecărei întâlniri. Iată câteva dintre ele:

„Mie mi-au plăcut ambele jocuri, unul a fost distractiv și celălalt mai educativ. Cred că a fost
o întâlnire reușită și sper că așa vor fi și viitoarele întâlniri.” Andreea(18)

„Azi a fost o activitate foarte dinamică dar în același timp relaxată și plăcută” Ioana(17)

„Mie mi-a plăcut foarte mult dezbaterea pentru că a avut niște teme foarte provocatoare care
în ziua de azi au un impact foarte mare, mai ales în România din câte am văzut azi” Alina(18)

„Tema întâlniri de azi a fost wow, nu îmi vine să cred câte lucruri nu știam până acum”
Laura(17)

„ Eu nu pot să cred că am învățat atâtea lucruri noi în doar trei întâlniri, iar pe noi la
opționalul de educație sexuală ne învață despre anatomia corpului” Mara(18)

4.7 Concluzii ale intervenției

În primul rând, intervenția s-a focalizat pe munca cu grupul și analiza feministă din cadrul
grupului. În grupul format pentru intervenție, adolescentele care s-au alăturat la întâlnire au
fost aceleași în toate întâlnirile, acest lucru făcând fetele să se simtă mai comod și mai
relaxate pe parcursul întâlnirilor. În ceea ce privește neînțelegerile din cadrul grupului, nu am
avut parte deoarece regulile propuse de comun acord în prima întâlnire ne-a ajutat să
desfășurăm întâlnirile într-un mediu plăcut, iar chiar dacă fetele nu au împărțin aceași opinie
referitor la un subiect anume, acestea au dat dovadă de respect și toleranță față de percepțiile
diferite ale persoanelor din jurul lor.
38
 Din punctul meu de vedere, munca cu grupurile de analiză feministă este o metodă foarte
bună de intervenție, iar ca o ultimă concluzie consider că în școli, în familie și în societate ar
trebui deschis mult mai des dialogul despre consecințele unei vieți sexuale neprotejate,
urmările avortului și abandolui școlar. Cred că ar trebui găsite și gândite proiecte legate de
acest subiect și implementate în școli pentru ca adolescenții să afle despre aceste subiecte mai
devreme în viață pentru a putea preveni unele probleme sociale de mare actualitate în
România. Totodată, consider că în asistența socială, munca asistenților sociali este foarte
importantă și necesară în această direcție, deoarece la momentul de față există o multitudine
de grupuri vulnerabile care ar avea o mare nevoie de implementarea unor proiecte legate de
acest subiect.

Concluzii finale

39
 În România, la momentul actual există o multitudine de persoane care se confruntă cu
abandonul școlar, experiența avortului sau consecințele unei vieți sexuale neprotejate, iar
acest lucru este demonstrat și măsurat printr-o multitudine de studii precum Institutul Național
de Statistică care a arâtat că în România sunt zeci de mii de adolescente care rămân
însărcinate anual, iar aproximativ jumătate din ele aleg să întrerupă sarcina. Organizația
Națiunilor Unite afirmă că România este încadrată ca țara cu cel mai ridicat număr de avorturi
din Europa, Institutul pentru Politici Publice a demonstrat faptul că româncele nu sunt
imformate suficient în privința metodelor contraceptive și a unei vieți sexuale corecte și
sănătoase, iar lista mai poate continua, dar o concluzie proprie asupra acestor aspecte ar fii
faptul că România nu acordă suficientă importanță acestor probleme sociale cu care se
confruntă o mare parte a populației și în momentul de față nu există suficiente programe și
proiecte pentru prevenirea acestor probleme. Din acest motiv, consider că este foarte
important să luăm în considerare experiențele adolescentelor care au trecut prin astfel de
probleme pentru a putea dezvolta programe sau proiecte care să ajute această categorie vastă
de beneficiari.

În această lucrare, am încercat să argumentez modul în care avortul și abandonul

școlar se manifestă în societate prin prezentarea literaturii de specialitate, studiilor și
articolelor redactate de anumite instituții. Prin partea de cercetare am încercat să prezint
experiențele trăite de adolescente în legătura cu experiența avortului și abandonul școlar și să
prezint percepția adolescentelor cu privire la aceste două teme, cum ar fi: sentimentele,
gândurile, emoțile, explicațiile, detalile și soluțiile găsite de acestea la problema lor. Totodată,
în partea de cercetarea, la concluzile cercetării, am evidențiat faptul că adolescentele care au
participat la studiu, s-au confruntat cu probleme serioase în legătură cu avortul și abandonul
școlar, ceea ce le-a făcut pe acestea să își schimbe percepția asupra acestor teme serioase.

Prin partea de intervenție să creez un grup și un spațiu liniștit unde fetele să se poate
simți relaxate, liniștite ca să poată discuta deschis asupra temelor povestite în întâlnire, unde
să poată să dezbată aceste teme și să își lărgească cunoștințele cu privire asupra acestor teme,
unde să fie încurajate să pună întrebări, să găsească răspunsuri, soluții la anumite probleme
din viața lor. Acest lucru încercând să îl obțin prin metoda de analiză feministă.

Rezumând informațiile scrise, consider că asistența socială românească ar trebui să se

concentreze mai mult pe problematica vieții sexuale la adolescenți pentru ca adolescenții să
nu sufere pe urma unei vieți sexuale neprotejate și să trecă prin experiența avortului sau a
abandonului școlar, deoarece aceste probleme pot avea o mare influență asupra viitorului lor.

40
BIBLIOGRAFIE

1. Rasanen, P., (2020). Despre avort : Casa Cărții

41
2. Borbala, K., (2012). Sănătatea reproducerii, manual elaborat de Federația
Internațională pentru obstretică și ginecologie, FIGO, SECS
3. Zamfir, E., și Zamfir, C., (1995). România în context european, București : Alternative
4. Neamțu, C., (2003). Devianța școlară, Iași : Polirom
5. Arhiva Johnston (2020). Statistici istorice despre avort în România
6. Institutul Național de Statistică, (2017). Statistici avort
7. Organizația Națiunilor Unite, (2017). Avort
8. Institutul pentru Politici Publice, (2017). Măsuri contraceptive
9. Direcția de Sănătate Publică Suceava, (2009-2018). Statistici nașteri la adolescente
10. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, (2012-2021). Reducerea abandonului
școlar
11. Paraschiv, C., (2018). Copiii cu copii ai României : Viața Medicală
12. Allport, G. W., (1981). Structura și dezvoltarea personalității, București : Didactica și
Pedagogică
13. Zbranca, E., (2007). Endocrinologie – Ghid de diagnostic și tratament în bolile
endocrine : Polirom
14. Eurostat (2021). Abandonul școlar
15. Organizația Salvați Copiii, (2017). Abandon școlar
16. Organizația Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății și Protecției Sociale, Ministerul
Justiției, (2006). Metode contraceptive
17. Ministerul Sănătății, (2019). Viața sexuală la adolescenți
18. Sandu, T., (2020). Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România
19. The State of the World’s Children, (2011). Avort
20. UNICEF, (2017). Adolescența
21. UNICEF, (2019). Viața sexuală
22. Florescu, L., Matei, M., Antighin, S., Streanga, V., Murgu, A., Nistor, N., Mîndru, D.,
(2018). Revista medico-chirurgicală, Iași
23. Logofătu, L., (2003). Ghid de educație sexuală pentru adolescenți, București : Corint
24. Institutul de Stiințe ale Educației, (2011). Abandonul școlar
25. Organizația Salvați Copiii, (2021). Prevenirea abandonului școlar
26. Tutty, L. M., Grinnell, R.M., și Rothery, M., (2005). Cercetarea calitativă în asistența
socială: Faze, etape și sarcini, Iași : Polirom
27. British Association of Social Workers, (2002).
28. Apostu, O., Fartușnic, C., (2012). Abandonul școlar în sistemul educațional românesc
și un posibil model remedial : Anuarul Grupului de Risc

42
29. UNICEF, (2009). Dezvoltarea adolescentului
30. Hera, R., (2018). Sarcina și bebelușii
31. Lepadatu, D., (2018). Psihologia adolescentului
32. Legea 286/2009, art. 201, alin (7)
33. Cod Penal din 1969, art. 185
34. OUG nr. 6 din 2021 și Legea educației naționale nr.1/2011
35. Șandor, S., D., (2019). Metode și tehnici de cercetare în științe sociale
36. Roth, M., Domuța, A., Janos, R., Crețiu, M., (2000-2006). Rezolvarea problemelor
sociale ale copiilor : Leonardo da Vinci
37. Băsu, M., Nedelcu Teodorescu, G., (2017). MANAGEMENT EDUCAȚIONAL:
profilaxia absenteismului și abandonului școlar, Cluj-Napoca: Ecou Transilvan
38. Luca, V., (1987). Avortul provocat, București: Editura medicală
39. Pricop, M., (2008). Curs de obstretică și ginecologie, volumul 1, Iași: Institutul
European
40. Theau, A., (2006). Sarcina ta, ghid practic pentru o sarcină ușoară, București:
Enciclopedia Rao

43
ANEXA 1:

Ghid de interviu

1. Introducere

Bună ziua ! Îmi pare bine să vă cunosc. Numele meu este Sur Georgiana, sunt studentă în
ultimul an la Facultatea de Sociologie și Asistență socială la specializarea asistență
socială. Eu în acest moment îmi realizez lucrarea de licență care este intitulată „ Avortul
în rândul minorilor și abandonul școlar în rândul mamelor tinere”, de aceea aș dori să vă
mulțumesc pentru sprijinul și ajutorul pe care mi-l acordați în vederea interviului și a
împărtășirii unui moment emoționant din viața dumneavoastră. În continuare aș vrea să
menționez faptul că acest interviu nu va apărea nicăieri, din acest interviu voi lua doar
câteva lucruri spuse de tine, dar nu va apărea numele tău, iar lucrare care va fi citită doar
de câțiva profesori. Totodată, aș vrea să mai evidențiez faptul că acest interviu va fi
confidențial, nimeni nu va ști identitatea ta, unde locuiști sau alte date personale despre
tine. Tot ce se va ști vor fi inițialele numelui și prenumelui tău, vârsta, orașul în care
locuiești și povestea în sine. Această întâlnire va ține aproximativ 50 de minute, dar nu
vreau să te îngrijoreze timpul sau să te simți presată de acesta, de aceea am aproximat un
timp mediu, care se poate schimba diminuându-se sau crescând. Aș dori să mai clarific un
amănunt important, acesta fiind legat de întrebări. Nu trebuie să te simți obligată să îmi
răspunzi întrebărilor dacă nu îți dorești acest lucru sau te simți incomod pentru a-mi
răspunde la acestea, tot ce trebuie să faci este să îmi spui să trecem peste, iar eu voi
continua cu următoarele întrebări, iar dacă dorești să oprim acest interviu, poți să mă
întrerupi în orice moment și să-mi spui că vrei să ne oprim. Totodată dacă ai nevoie de o
pauză sau de puțin timp pentru a te gândi la un răspuns, aș fi foarte încântată să mă
întrerupi și să-mi ceri asta.

2. Date generale
- Nume și prenume
- Vârstă
- Domiciliu/Adresă
3. Date familiale
- Despre părinți
- Despre frați/surori
- Cum este relația cu părinții?
- Cum este relația cu frații?

44
4. Date școlare
- Urmezi vreo formă de învățământ?
- În ce clasă esți?
- Îți place școala? (Da=Ce îți place cel mai mult? Ai vreo materie preferată/vreun
profesor? Nu=Mi-ai putea spune de ce nu îți place școala?/ Ce lucru sau acțiune din
cadrul școlii nu îți place?)

5. Date despre avort/abandon școlar

- La ce vârsta a avut loc avortul/ nașterea copilului?
- Care au fost motivele pentru care ai decis sa faci avort?
- Ai luat singură aceasta decizie/cine te-a ajutat să iei aceasta decizie?
- Cum te-ai descurcat din acel moment atât pe plan material cât și pe plan emoțional?
- Cine te-a ajutat să treci prin asta/cum?
- Ai primit vreun suport? (care a fost acela?)
- Ai apelat la sprijinul unui serviciu social public sau privat?
- Cine crezi că te-a criticat cel mai mult in legatura cu decizia luata? (De ce?)
- Care sunt temerile viitoare legate de avortul/ nasterea copilului?
- Care au fost motivele pentru care ai abandonat școala? (îndetalierea motivelor și a
problemei )
- Cu cine te-ai consultat/ sfatuit in luarea deciziei de a abandona scoala?
- Cine te-a sprijinit cel mai mult in luarea deciziei?
- Care sunt temerile viitoare legate de abandonul scolar?
- După începerea relației sexuale, ai folosit vreo metodă contraceptivă? (Care a fost
aceasta? , De ce nu ai folosit nici o metodă contraceptivă?)

45
ANEXA 2:

Reguli joc intercunoaștere cu cartonașe colorate:

Regula jocului este să extragi un cartonaș dintr-o grămadă de cartonașe puse pe masă, iar apoi
să răspunzi următoarelor întrebări:

ROȘU Un lucru care te enervează

PORTOCALIU Ce apreciezi la ceilalți

GALBEN Ce nu apreciezi la ceilalți

VERDE Ce te face fericită

ALBASTRU Un lucru care te liniștește

MOV Un lucru care îți place la tine

ROZ Un lucru care nu îți place la tine

MARO Un hobby

GRI Un lucru care te face să te simți indiferent

ALB Descrie-te în 3 cuvinte

NEGRU Un lucru care te face tristă

46
ANEXA 3:

Concepte pentru prima întâlnire de grup

AVORT Avortul este definit ca întreruperea prematură

a sarcinii.

Abandonul școlar este definit ca încetarea

frecventării școlii și părăsirea sistemului
ABANDON ȘCOLAR școlar înaintea obținerii unei calificări sau
pregătiri profesionale

Feminismul este definit ca mișcarea socială

FEMINISM care susține egalitatea în drepturi ale femeii și
ale bărbatului în toate sferele de activitate.

Adolescența este definită ca perioada dintre

ADOLESCENȚA vârsta pubertății și cea adultă, unde are loc
fenomenul de maturizare treptată.

Metodele contraceptive sunt metode sigure

METODĂ CONTRACEPTIVĂ pentru evitarea unei sarcini nedorite și pentru
evitarea bolilor sexuale.

O viață sexuală corectă înseamnă protejarea

VIAȚĂ SEXUALĂ CORECTĂ ambilor parteneri de boli venerice cu
transmitere sexuală.

47
ANEXA 4:

Răspunsuri dezbatere

Avortul

Pro Contra

”Eu sunt de acord cu avortul în cazul

persoanelor care au fost violate deoarece cred ”Nu sunt de acord cu avortul deoarece avortul
că persoana respectivă s-ar uita la copil și și- înseamnă să omori o persoană cu bună
ar aminti experiența prin care a trecut” știință”

”Eu sunt de acord cu avortul în cazul

mamelor care află că copilul lor suferă de o
boală incurabilă care nu poate fi tratată sau de
o malformație gravă deoarece cred că dacă ”Eu nu sunt de acord cu avortul pentru că
copilul s-ar naște și în câteva zile, luni sau ani consider că avortul este un mare păcat ce nu
ar muri, mama ar fi mult mai afectată din poate fi iertat sau uitat.”
cauza atașării de copil.”

”Eu nu sunt de acord cu avortul deoarece din

informațiile găsite de mine, avortul poate
provoca multe probleme în timp și poate fi
dăunător pentru sănătatea femei, iar femeia
poate chiar ajunge la infertilitate din cauza
avortului.”

48
 Abandonul școlar în rândul mamelor minore
Pro
”Eu sunt de acord cu abandonul școlar în
această situație deoarece după naștere o
femeie devine mamă, iar mama trebuie să se
ocupe de creștere și educarea copilului ei, iar
acest lucru nu îl poate face dacă ea este la
școală și copilul acasă.”
”Și eu sunt de acord cu abandonul școlar
pentru că o fată după nașterea unui copil trece
prin multe schimbări, de la schimbarea
corpului la schimbarea programului din cauza
copilul și cred că aceasta nu poate să își aloce
și timpul necesar școlii și învățări.”
”Eu cred că pentru mamele minore,
abandonul școlar este o soluție din cauza
societății în care trăim, unde toată lumea
vorbește pe toată lumea și așa mai departe.
Cred că adolescenta preferă să renunțe la
învățătură decât să treacă prin foarte multe
stări din cauza bârfelor și comentariilor
răutăcioase.”
49
Contra
”Din punctul meu de vedere o adolescentă
chiar dacă a născut un copil nu trebuie să
renunțe la învățătura și la studii pentru că
acestea sunt lucrurile care o definesc ca om și
după care se poate ghida în viață.”
”Eu nu sunt de acord cu abandonul școlar
într-o astfel de situație deoarece consider că
adolescenta trebuie să primească sprijin în
creșterea copilului de la tatăl copilului, iar
dacă nu de la tatăl copilului măcar de la
părinții ei, pentru că până la urma este tot fata
lor orice s-ar întâmpla.”
”Nici eu nu sunt de acord cu abandonul
școlar, iar motivul se potrivește ca și
continuare a colegei mele, deoarece consider
că există instituții care trebuie să ofere sprijin
unei adolescente cu un copil, iar pe lângă
instituție și familia adolescentei, pentru ca
adolescenta să își poată continua studiile
pentru a-și asigura viitorul.”