Sunteți pe pagina 1din 58

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL ÎN CADRUL

COMISIEI DE EXPERTIZĂ A CAPACITĂȚII


DE MUNCĂ

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL. I - NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL DE PROTECŢIE


SOCIALĂ A ADULTULUI CU DIZABILITĂŢI………………………………….
1.1. Delimitări conceptuale
1.2. Sistemul de protecție socială pentru încadrare în grad de invaliditate
1.3. Beneficarii Comisiei de Expertiză a Capacității de Muncă
1.3.1. Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă, potențiali pensionari
1.3.2. Persoane beneficiare de ajutor social (asistați social)
1.3.3. Persoanele asigurate medical, cu diverse afețiuni ( concedii medicale)
1.3.4. Neasigurate, șomeri, urmași, alte categorii, pe tipuri de afectiuni

CAPITOLUL. II. INTERVENŢIE MULTIDISCIPINARĂ PRIVIND ÎNCADRAREA


ÎN GRAD DE INVALIDITATE

1
2.1. Instituții cu atribuții în evaluarea și încadrarea în grad de invaliditate …………
2.1.1. Rolul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a
Capacității de Muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice
2.1.2. Rolul Cabinetul de Expertiză Medicală din cadrul Casei Judeţene de
Pensii……………………………………………………………………..
2.1.3. Casa Județeană de Pensii și cabinetul de expertiză medicală din cadrul
instituției …………………………………………………………………
2.1.4. Implicarea autorităților publice locale prin compartimentele/serviciile de
asistență socială………………………………………………………….
2.2. Implicarea și rolul specialiștilor pentru obținerea deciziei medicale în vederea
încadrării în grad de invaliditate…………………………………………………………….

CAPITOLUL. III - METODOLOGIA CERCETARII


1.1 Scopul si obiectivele
cercetarii…………………………………………………………….
1.2 Descrierea eșantionului
1.3 Metodele si instrumentele utilizate in cercetare
1.3.1.Analiză statistică la nivel județean
1.3.2.Studii de caz

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
INTRODUCERE

Securitatea social este un drept fundamental al fiecărui membru al societaţii cunoscut


de comunitatea internaţională prin adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi
integrat în instrumentele juridice internaţionale şi naţionale.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte principalele aspecte teoretice şi practice în legatură
cu beneficiarii nevoiţi de a apela la serviciile de expertiză medicală, având rol de a furniza
informaţii privind activitatea desfaşurată, cât şi de identificare a unor direcţii strategice de
acţiune în activitatea viitoare pentru obţinerea unor performanţe ridicate in ceeace priveşte
persoanele care apelează la serviciile noastre.

Conţinutul lucrarii prezintă problematica lipsei de personal în ceeace priveste sistemul de


protectie socială pentru încadrare în grad de invaliditate.
În primul capitol se abordează aspectele teoretice privind sistemul de protecţie socială
persoanele care şi-au pierdut capacitatea de munca, persoanele beneficiare de ajutor social,
persoanele asigurate medical, cu diverse afecţiuni( concediile medicale), persoanele
neasigurate, urmasii si alte categorii.

3
Capitolul al-II-lea intitulat ,,INTERVENŢIE MULTIDISCIPLINARĂ PRIVIND
ÎNCADRAREA ÎN GRAD DE INVALIDITATE.” reprezintă nucleul principal al lucrarii.
Aici sunt abordare problemele esenţiale ale expertizei medicale în ceeace priveste
încadrarea în grad de invaliditate, revizuirile medicale, avizarea concediile medicale ,
certificatele privind Lg. 416/2010 cât si implicerea medicilor apecialişi pentru obţinerea
deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate.
În acest capitol sunt prezentate rolul şi atribuţiile instituţiilor în care, cabinetul de expetiză
şi recuperare a capacitaţii de muncă este suborordonat lor ( CNPP, INEMRCM, CJP).

CAPITOLUL. I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL DE PROTECŢIE
SOCIALĂ A ADULTULUI CU DIZABILITĂŢI

1.1. Delimitări conceptuale

4
Protecţia socială se defineşte în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce
guvernează relaţiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunitaţi şi instituţii în statele Unite
Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui
anumit nivel de bunăatare şi securitate socială pentru intreaga populaţie şi în mod special
pentru anumite grupuri sociale. Protectia socială cuprinde două componente de
bază:asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă.
Dizabilitate/handicap „se defineşte ca o stare fizică, psihică sau mentală care limitează
activitatea, sub diverse forme, a unei persoane. Termenul "dizabilitate" este menit să îl
înlocuiască pe cel de "handicap", în pofida faptului că legislaţia romană continuă să îl
includă pe cel din urmă.
Termenul "dizabilitate" este asemănător celui de "handicap" printre altele deoarece relaţia
dintre cei doi nu este de sinonimie, ci de cauză-efect. Cu alte cuvinte, o persoana care
prezintă o dizabilitate de orice tip se confruntă cu un handicap în momentul în care
intervine perceptia socială asupra situatiei sale.
Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap nr.448/2006 a
fost reactualizată în anul 2011. Conform acestei legi, persoanele cu dizabilitaţi sunt acele
persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice,
mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa
societatii, necesitând masuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale”.
(http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Ce-este-dizabilitatea-417.html, accesat la
data de 25.01.2019)
Diagnostic, diagnostic principal, diagnostic secundar.
- diagnosticul este ansamblul de investigaţii clinice şi paraclinice care au ca
obiectiv definirea stării patologice a unui pacient. Diagnosticul poate fi stabilit numai de o
persoană cu calificare medical şi competentă recunoscută în domeniu.
- diagnosticul secundar este prina etapă a oricărui diagnostic. Reprezintă
suspiciunea existenţei unei anumite afecţiuni. Se stabileşte în baza tabloului clinic prezent,
a simptomelor subiective, a examenului obiectiv, a istoricului bolii, antecedentelor
personale şi heredo-colaterale, adică a anamnazei. Acest diagnoctic poate fi confirmat sau
infirmat prin investigatii clinice si paraclinice suplimentare.

5
- diagnosticul principal sau de certitidine este etapa finală a unui diagnostic.
Reprezintă definirea clară a afecţiunii de care suferă pacientul şi include diagnosticul
diferanţial. Acest diagnostic este stabilit în urma investigaţiilor clinice , de specialitate şi
paraclinice cerute de medic.
Indemizație pentru persoanele cu handicap
- persoanele cu dizabilităţi au dreptul la asistenţă socială, servicii sociale şi prestaţii
sociale care se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare.
- dreptul la prestaţii sociale se acordă începând cu luna urmatoare celei în care
persoana a fost încadrată în grad de handicap. 
- persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice,
mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități
cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării și incluziunii
sociale.

Pensie de invaliditate
„ - Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de
pensionare și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din
cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
- au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total
sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, urmare a accidentelor de muncă sau
bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
- persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi
marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie
1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi
într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au

6
dreptul la pensie de invaliditate, în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate
persoanelor care au suferit accidente de muncă.” (https://www.pensiata.ro/pensii-
publice/pensia-de-invaliditate-2019/) accesat la 6.02.2019

Boli profesionale
,,- Bolile profesionale sunt afecţiuni care se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncă.
În situaţia mai sus expusă, boala profesională poate fi dobândită că urmare a suprasolicitării
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în timpul desfăşurări activităţii ce reiese din
fişa postului.
Conform prevederilor Legii nr. 319/2006, declararea bolilor profesionale este obligatorie şi
se face de către medicii din cadrul autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a
municipiului Bucureşti.
În orice situaţie, suspiciunea de boală profesională se semnalează de către toţi medicii care
depistează astfel de îmbolnăviri, indiferent de specialitate şi locul de muncă, cu prilejul
oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice, consultaţii medicale de
specialitate.
În cazul de faţă, suspiciunea de boală profesională se semnalează de către medicul de
familie şi/sau medicul care a eliberat certificatul medical pentru spitalizare/operaţie.
Conform HG NR. 1425/2006  pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, medicul care suspectează
o boală profesională sau o intoxicaţie acută profesională completează fişa de semnalare
BP1, şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv
clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în
vederea precizării diagnosticului de boală profesională ori de intoxicaţie acută profesională.
Medicii specialişti colaborează cu medicii de medicina muncii din cadrul unităţii.
Astfel, medicul specialist de medicina muncii are la dispoziţie şapte zile în vederea
cercetării, după primirea fişei de semnalare BP1, luând în considerare cauzele îmbolnăvirii
profesionale. Prin cercetare se va confirma sau infirma caracterul profesional al

7
îmbolnăvirii respective. Concluzia cercetării se va menţiona într-un proces verbal de
cercetare a cazului de boală profesională şi se va înmâna angajatorului, medicului care a
semnalat îmbolnăvirea, pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări
realizarea măsurilor prescrise, direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului
Bucureşti, inspectoratului teritorial de muncă participant la cercetare şi asiguratorului la
nivel teritorial” (https://lgestsrt.ro/cum-se-incadreaza-o-afectiune-ca-fiind-boala-
profesionala) accesat 06.02.2019.

Accidente de muncă.
,, - se întelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces (Art. 5, lit. g din Legea 319/2006) se consideră accident de munca:
 accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici in timpul efectuării practicii
profesionale;
 accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în timpul si din cauza
îndeplinirii acestor sarcini;
 accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei actiuni întreprinse din proprie
initiativă, pentru prevenirea ori înlaturarea unui pericol care ameninţa avutul public
sau pentru salvarea de vieţi omeneşti;
 accidentul survenit in timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca
la domiciliu si invers;
 accidentul cauzat de activităţi care nu au legatură cu procesul muncii, dacă are loc la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori
în alt loc de munca organizat de acestia, în timpul programului de muncă şi nu se
datorează culpei exclusive a accidentatului.
Accidentul de muncă se clasifică în raport cu urmările produse si cu numărul persoanelor
accidentate în:
 accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile;
 accident care produce invaliditate;

8
 accident mortal;
 accident colectiv, când sunt accidentate cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauza. ( art.31, din Legea 319/2006)
Accidentul de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă ori, după caz, urmat de
invaliditate sau deces, precum si accidentul de muncă colectiv vor fi comunicate imediat de
către conducerea persoanei juridice sau, după caz, de persoana fizica, în calitate de
angajator, inspectoratului teritorial de muncă şi, dupa caz, organelor de urmarire penală
competente.”(http://itmalba.ro/4-securitate-si-sanatate-in-munca/4-7-ssm-accidente-de-
munca) accesat astazi 05.02.2019

1.2. Sistemul de protecție socială pentru încadrare în grad de invaliditate

Sistemele de protecţie socială există de aproximativ un secol în toate ţările dezvoltate,


acestea fiind asigurate de stat prin asumarea responsabilităţii şi rezolvării problemelor
sociale. (Barrientos, Hulme 2005, apud. Buzducea , 2017,p. 52).
Protectia socială este un obiectiv al politicilor sociale dezvoltate de statele naţiune întrâcut
contribuie la bunăstarea individuală şi colectivă ( Pop , 2005 , apud. Buzducea, 2017, p. 52)
Aceasta se realizaează prin intremediul instiuţiilor statului de la nivelul administraţiei
publice centrale (structuri guvernamentale) si de la nivelul adminitraţiei publice locale
(consilii judeţene, consilii locale, reprezentanţi instituţionali ai guvernului in teritoriu:
direcţii, agenţii inspectorate).
Conform Buzducea, 2017, p. 54, structura sistemului de protecţie sociala arata astfel:
“- Sistemul beneficiilor sociale univeraliste sau non- contributoarii acordate tuturor
persoanelor sau anumitor categorii sociale, indiferent dacă acestea se află sau nu într-o
situaţie de risc şi fără să fi contribuit în prealabil la un fond anume (educaţie gratuita,
servicii medicale de urgenţa, alocatie de stat pt copii). Se acorda de la bugetul de stat, din
taxe şi impozite pe baza statutului de cetaţean.
- Sistemul de securitate socială, se adresează persoanelor aflate în situaţii de risc social
(şomaj, accidente de muncă, batrâneţe, abandonul copilului, abuz si exploatare, violenta
intrafamiliala etc). Acesta cuprinde alte doua subsisteme:

9
- Sistemul de asigurări sociale sau beneficiile sociale contributorii acordate pe baza
contribuţiilor anterioare obligatorii ale beneficiarilor la un fond anume (pensii de varstă,
invaliditate sau boală, asigurări pentru accidente de muncă, asigurari de şomaj şi o parte
dintre asigurările de sănătete);
- Sistemul de asistentă socială ce cuprinde beneficii sociale non-contributorii , asigurate
de la bugetul de stat tuturor persoanelor aflate în situatuaţie de risc social si care nu au
resurse proprii. Se asigura pe baza testării mijloacelor de trai (venit minim garantat, servicii
si instituţii de asistenţă socială, ajutor de urgenţă etc)”

Niveluri ale sistemului de protectie sociala (Buzducea, 2017, p.56)

“- Sistemul cuprinde beneficii sociale non-contributorii asigurate de la bugetul de stat,


reprezentând,, ultima plasă” deprindere a persoanelor vulnerabile. Beneficiile de asistentă
socială se acordă doar celor aflați în nevoie, persoanelor defavorizate social aflate în
situație de risc( persoane cu handicap, copii abandonți, dependenti de droguri, refugiați,
victime ale violenței domestice, victime ale traficului de ființe umane, persoane cu boli
cronice, batrâni, familii numeroase, persoane din familii fara venituri, familii
monoparentale etc.). Beneficiile de asistență socială pot fi clasificate in functție de natura
beneficiului: beneficii în bani ( prestatii) în natură ( bunurii si servicii).
Serviciile și prestațiile de asistență socială pot fi acordate în mediul natural de viață al
beneficiaului sau în cel instituțional. Serviciile de asistență socială pot fi: de prevenție, de
consiliere specializată, sub forma unor servicii de sprijin diverse ( de exemplu, masa la
cantină).
INDIVID
( roluri si nevoi sociale )
FAMILIE / COMUNITATE
( întrajutorare, solidaritate-rețele de sprijin social)
BENEFICII SOCIALE UNIVERSALISTE
( educație gratuită, serviciile medicale de urgență, alocația pentru copii)
SISTEMUL DE ASIGURARI

10
(în caz de șomaj, batrânețe, accidente de muncă-pentru cei cere au platit o contribuție
prealabilă)
SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
(servicii, instituții,și prestații sociale-consiliere, centre de plasament, VMG, ajutor de
urgența)
Figura 4. Niveluri ale sistemului de protectie sociala

Finanțarea sistemului de protecție socială se realizează din urmaroarele surse: de la bugetul


de stat, de la bugetele locale, din fonduri sociale, (fondul de asigurari sociale, fondul de
somaj, fondul de asigurar de sanatate) ( Pop,2005). „

“Prin sistemul naţional de asistentă socială se înţelege totalitatea reglementărilor legale, a


programelor sociale, a beneficiilor financiare/prestaţii, a serviciilor de asistenăa socială şi a
ajutoarelor complementare, precum şi a instituţiilor existente la un moment dat, care să le
susţina ,,(Zamfir 2006, p.12, apud Buzducea 2017, p.55)
Conform legii 292/2011, sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de
instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea
sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Sistemul de asistenţă socială, reglementat prin legea asistenţei sociale nr. 292/2011,
intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se
compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale.
Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea
capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea
calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.”
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
2018/Legea_asistentei_sociale_18012018/ accesat 15.05.2019

1.3. Beneficarii Comisiei de Expertiză a Capacității de Muncă

11
1.3.1. Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă .

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta de pensionare şi cei


care şi-ai pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
1. Accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
2. Neoplaziilor, schizofreniei şi infecţia cu HIV;
3. Bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legatură cu munca.
Deasemenea, mai au dreptul la pensie de invaliditate, elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au
pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitate de muncă, urmare a accidentelur de
muncă sau bolilor prifesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de mincă şi marii
mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori
în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un
sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la
pensie de invaliditate, în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate
persoanelor care au suferit accidente de muncă.

1.3.2. Persoane beneficiare de ajutor social (asistați social).

Persoanele care se adresează cabinetului de expertiză prin intermediul serviciului


public de asistenţă socială din cadrul primăriilor, ca fiind persoane vulnerabile, asistate
social , fac dovada incapacitaţii de munca în folosul comunitaţii cu documente medicale
şi documentul de trimitere de la primarie. Astfel, persoanele în cauză ce prezintă unele
afectiuni fizice şi psihice, şi nu pot efectua munca în folosul comunităţii, se prezintă la
cabinetul de expertiză medicală pe raza domiciliului unde este arondat, cu actele medicale
care fac dovada afecţiunii medicale. În baza documentelor medicale, medicul expert
eliberează un certificat medical în care este scrisă deficienţa şi gradul deficienţei.
 
1.3.3. Persoanele asigurate medical, cu diverse afețiuni (concedii medicale).

12
Beneficiarii care se prezintă la cabinetul de expertiză medicală si recuperare a capacităţii
de muncă sunt persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma unui accident de
muncă, a unei boli profesionale sau unor afectiuni. Persoanele care au totalizat un număr de
90 zile de concediu medical într-un an de zile calendaristic se prezinta la Cabinetul de
Expertiză Medicală cu referatul medical (medic specialist) dacă consideră că, persoana
respectiva nu s-a recuperat medical şi mai sunt necesare zile de concediu medical pentru
recuperare. Medicul expert nu are dreptul de a aproba mai mult de 30-31 de zile( decat pe
diferite coduri de boala are dreptul până la 90 de zile) pentru aprobarea a încă 93 de zile
(total 183 de zile)
,, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile
de asigurări sociale de sănătate prevede, cu titlu general, că durata de acordare a
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în
interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire, cu excepţii – în sensul majorării
duratei – pentru anumite boli.
În plus, în situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul primar sau, după
caz, medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în
scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate. În temeiul
acestor dispoziţii, ordinul comun semnalat vine cu precizări de procedură.
Paşii de urmat.
- Documentaţia medicală se depune la cabinetul teritorial de expertiză medicală a
capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii, în funcţie de domiciliul
asiguratului.
- În situaţia în care pacientul este internat într-o unitate medicală, documentaţia medicală
care fundamentează solicitarea de prelungire a concediului medical peste durata de 183 de
zile se depune la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din raza
teritorială a unităţii medicale respective.
- Documentaţia medicală conţine, în copie în mod obligatoriu, următoarele documente:
biletul/biletele de ieşire din spital, rezultatele analizelor de laborator, investigaţiilor
funcţionale şi imagistice care susţin diagnosticul clinic, evoluţia și prognosticul de
recuperare și tratamentele efectuate, referatul medical întocmit de medicul curant potrivit
metodologiei de aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind

13
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările
ulterioare, adeverinţă cuprinzând numărul zilelor de concediu medical acumulate în
ultimele 12/24 de luni, iar, în original, referatul de prezentare completat de medicul expert
al asigurărilor sociale.
- Medicul curant (specialist sau primar) care monitorizează afecţiunea ce a determinat
incapacitatea temporară de muncă înaintează propunerea de prelungire a concediului
medical peste 183 de zile la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă
cu cel puţin 20 de zile înaintea expirării duratei maxime de concediu medical.
- Medicul expert al asigurărilor sociale transmite către Institutul Naţional de Expertiză
Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM) documentaţia medicală de
fundamentare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării propunerii de
prelungire a concediului medical.
- Documentaţia medicală transmisă către INEMRCM de medicul expert al asigurărilor
sociale este analizată la nivelul Comisiei superioare de expertiză medicală a capacităţii de
muncă din cadrul INEMRCM, avându-se în vedere diagnosticul clinic, evoluţia cazului,
măsurile terapeutice aplicate, rezultatele acestora şi prognosticul de recuperabilitate.
- Avizul favorabil sau, după caz, nefavorabil al Comisiei superioare de expertiză medicală a
capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM este motivat în fapt pe documentaţia medicală
analizată la nivelul acestei structuri şi fundamentat în drept pe dispoziţiile cuprinse în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Normele de aplicare a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi
al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prezenta procedură.
- Avizul favorabil al Comisiei superioare de expertiză medicală a capacităţii de muncă din
cadrul INEMRCM cuprinde numărul zilelor de concediu medical avizate, perioada avizată,
precum și eventuale observaţii. Avizul nefavorabil cuprinde succint motivele care au
condus la neaprobarea prelungirii concediului medical peste durata de 183 de zile.
- Avizul favorabil sau, după caz, nefavorabil emis de Comisia superioară de expertiză
medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM cu privire la prelungirea

14
concediului medical peste durata de 183 de zile va fi transmis către medicul expert al
asigurărilor sociale care l-a solicitat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data
înregistrării la INEMRCM a solicitării de avizare, în aplicarea dispoziţiilor prezentei
proceduri.   
- În termen de cel mult 3 zile lucrătoare, medicul expert al asigurărilor sociale va
comunica, printr-un aviz, medicului curant care a solicitat prelungirea concediului medical
peste durata de 183 de zile concluziile Comisiei superioare de expertiză medicală a
capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM în vederea eliberării certificatului/certificatelor
de concediu medical.” https://legestart.ro/procedura-pentru-prelungirea-concediului-
medical-peste-183-de-zile/ accesat 15-05-2019
1.3.1. Persoane neasigurate ( șomeri, urmași, alte categorii, pe tipuri de afectiuni)
Urmaşii (copii) celor care au fost/nu au fost pensionaţi pe caz de boală (neavând stagiu
de cotizare) pot beneficia de pensie de invaliditate dacă fac dovada că boala a survenit până
la vârsta de 16 ani, chiar dacă au gradul I, II, III. Soţiile sau soţii celor decedaţi care nu au
împlinit vârsta pentru pensie la limită de vârstă pot primi pensie de urmaş, numai dacă sunt
încadraţi în gradul I sau II de invaliditate.
Persoanele care se prezintă la CEM suferă de diferite afecţiuni, categorii de boală evaluate
sunt de tip: locomotor, respirator, neurologic, cardiovascular, oftalmologic, orl, oncologie,
hematologie, diabetologie, endocrinologie, boli ale sângelui, gastroenterologie, nefrologie,
etc.

15
CAPITOLUL II.
INTERVENŢIE MULTIDISCIPINARĂ PRIVIND ÎNCADRAREA ÎN
GRAD DE INVALIDITATE

2.1. Instituții cu atribuții în evaluarea și încadrarea în grad de invaliditate

Instituții la nivel central - Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP)


La nivel central, Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) aflată în subordinea
Ministeului Muncii și Justiției Sociale, are în subordine Institutul Naţional de Expertiză
Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM), instituţie publică cu
personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică.

16
CNPP are următoarele atribuții:
 întocmeşte planul anual de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului din
domeniul pensiilor, accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, expertizei
medicale şi recuperării capacităţii de muncă, în cadrul Centrului Naţional de
Formare Profesională a Personalului din Domeniul Pensiilor Publice;
 organizează şi asigură evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
organizează România este parte, precum şi a reglementărilor europene în domeniul
propriu de competenţă
 colaborează cu Casele de Pensii Sectoriale pentru organizarea, îndrumarea şi
controlul activităţii de Expertiză Medicală şi Recuperare aCcapacităţii de Muncă,
prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a
Capacităţii de Muncă şi al Comisiilor Centrale de Expertiză Medico-Militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz.

La nivel judetean - Casa Judeteana de Pensii


Casa Judeteana de Pensii asigură în fiecare județ următoarele:
„ - asigură execuția bugetară în profil teritorial și organizează contabilitatea acesteia;
- realizează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacitații de muncă;
- îndrumă și controlează modul de acordare a concediilor medicale, oportunitatea
programelor recuperatorii și respectarea acestora;
- distribuie persoanelor îndreptățite, în limita locurilor repartizate, bilete de tratament
balnear;
- rezolvă contestații, sesizări și reclamații, potrivit competențelor legale;
- organizează și desfasoară activitatea de pregătire și perfecționare profesională a
personalului, prin programe de instruire specifice domeniului de activitate;
- asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești, potrivit legii;
- numește conducerea și asigură îndrumarea și controlul activității caselor locale de
pensii;

17
- întocmește și înaintează CNPP, potrivit legislatiei în vigoare, contul de execuție al
bugetului asigurărilor sociale de stat în profil teritorial, precum și al bugetului de stat
pentru indicatorii ce i-au fost repartizați;
- îndeplinește toate atribuțiile privind asigurarea accidente de muncă și boli
profesionale la nivel teritorial;
- îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de statut ori stabilite de președintele
CNPP.” http://www.cjpcalarasi.ro/index.php/despre-noi/ accesat la data de 30-04-2019.

La nivel local - Cabinete de Expertiză Medicală

Activitatea reţelei teritoriale de expertiză medicală este parte integrantă a asistentei


medico sociale şi constă în evaluarea capacitatii de muncă şi stabilirea incapacităţii
adaptative a persoanelor cu diferite deficienţe datorate unor boli obisnuite, boli profesionale
şi accidente de muncă, realizate în baza examinărilor medicale, a exploarărilor functionale,
a investigaţiilor de laborator şi a investigaţiilor sociale. Serviciile Teritoriale de Expertiză a
Capacitaţii de Muncă sunt unităţi fără personalitate juridică, aflate în subordinea
administrativă a caselor teritoriale de pensii, coordonate din punct de vedere ştiintific si
metodologic de catre INEMRCM Bucureşti.

Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă


,, Atribuţii principale:
 respectă principiul independenţei, imparţialităţii si confidenţialităţii;
 efectuează lucrări de Experiză Medicală a Capacităţii de Muncă pentru
persoanele fizice sau juridice care se adresează cabinetului teritorial de
expertiză, în a căror rază teritorială îsi au domiciliul;
 colaborează cu medicii specialişti sau medicii primari din unităţile sanitare
ale sistemului de sănătate publică sau privat ( examinările de specialitate
solicitate de medicii experţi se consemnează într-un document medical)
 în urma analizarii documentaăţiei medicale, examenul clinic si paraclinic,
întocmeşte raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, pe care îl

18
semnează şi parafează. Poate cere completarea cu investigaţii paraclinice,
analize medicale suplimentare, examinări de specialitate sau internare
INEMRCM;
 examinează bolnavul, analizează dosarul medical si redactează concluziile
expertizei diagnosticul clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă
pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II sau III de invaliditate;
 stabileşte gradul de invaliditate şi planul de recuperare, precum şi condiţiile
de muncă pentru cazurile respinse sau încadrate în gradul III de invaliditate;
 stabileste programe individuale de recuperare pentru asiguraţii care au suferit
accidente de muncă şi boli profesionale în funcţie de natura şi prognosticul
bolii, în cazul în care asiguraţii nu respectă sau nu urmează programul
individual de recuperare, propune suspendarea dreptului la prestaţii.
 analizează şi soluţionează după caz solicitarile de prelungire a CM pentru
ITM peste 90 de zile, începand cu a 91-a zi, pană la 183 de zile, iar în cazul
persoanelor recuperabile înanitează propunerile la INEMRCM. Respectă
prevederile OUG 158/2005, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări
sociale de sănătate cu modificările si completările ulterioare.
 expertizează persoanele care beneficiază de prevederile Legii 416/2001;
 întocmeşte situaţiile statistice şi analitice solicitate de INEMRCM, CTP,
CNPP;
 asigură formerea profesională continuă a personalului;
 centralizează lunar şi transmit situaţia cazurilor noi catre INEMRCM.”
(http://pensiidolj.ro/wp-content/uploads/2016/10/rof-cjp.pdf) accesat astazi
26.02.2019.

2.1.1. Rolul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității


de Muncă

19
,, Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă
(I.N.E.M.R.C.M.) a fost înfiinţat în anul 1951, fiind conceput ca o unitate a asigurărilor
sociale în domeniul invalidităţii.
        În anul 1955, întreaga activitate de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de
muncă a fost reorganizată, creându-se o reţea teritorială  de unităţi de expertiză medicală şi
recuperare a capacităţii de muncă.
        Până în anul 2001, I.N.E.M.R.C.M. a funcţionat în subordinea Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale. Începând cu 01. 01. 2002 a trecut în subordinea Casei Naţionale de
Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
        I.N.E.M.R.C.M. este instituţie publică cu autonomie ştiinţifică şi personalitate juridică,
având în structura organizatorică secţii clinice de evaluare a capacităţii de muncă, secţii de
cercetare aplicativă şi recuperare a capacităţii de muncă, laboratoare de metodologie şi
epidemiologie, de analize medicale, explorări funcţionale şi serviciul de radiologie.
        Importanţa actuală a activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de
muncă este legată de dezvoltarea sistemului de asigurări sociale. Practica expertizării
medicale a deficienţilor prin diferite acţiuni se defineşte ca un domeniu de confluenţă
medico-social şi este susţinută prin instrumente legislative specifice.
        La nivel teritorial, activitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă este
asigurată de către medicii experţi ai asigurărilor sociale din cadrul Serviciilor de Expertiză
Medicală ale Caselor Judeţene de Pensii.
I.N.E.M.R.C.M. desfăşoară în principal următoarele activităţi:
 acordă asistenţă tehnică de specialitate pentru reţeaua de expertiză
medicală a capacităţii de muncă, concretizată în:
 supravegherea activităţii serviciilor de expertiză medicală a capacităţii
de muncă;
 efectuarea de acţiuni de îndrumare şi control:
 rezolvarea cazurilor prin internare în institut;
 elaborarea de consultaţii de investigaţii metodologice şi avize tehnice
definitive care devin obligatorii pentru medicii experţi ai asigurărilor
sociale, cu toate consecinţele ce decurg din acestea în legătura cu
cuantumul şi plata pensiilor de invaliditate;

20
 elaborează criteriile şi normele de diagnostic clinic, funcţional şi de
evaluare a capacităţii de muncă, pe baza cărora se face încadrarea în
grad de invaliditate;
 coordonează activitatea compartimentelor de expertiză medicală şi
recuperare a capacităţii de muncă, din punct de vedere ştiinţific şi
metodologic, în vederea aplicării unitare a criteriilor medicale şi a
legislaţiei cu privire la asiguraţii sociali;
 realizează acţiuni medicale de reabilitare socio-profesională în vederea
reintegrării în activitatea profesională a pensionarilor de invaliditate
recuperabili parţial sau total;
 studiază şi interpretează anual morbiditatea cu incapacitate temporară de
muncă, incidenţa şi prevalenţa invalidităţii şi morbiditatea cu
invaliditate, informând despre aceasta CNPAS, Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii;
 elaborează studii de cercetare, adaptate la standardele europene, în
vederea îmbunătăţirii criteriilor de expertiză medicală a capacităţii de
muncă;
 asigură baza materială necesară desfăşurării procesului de învăţământ
pentru formarea şi perfecţionarea personalului de specialitate cu
sprijinul catedrei de profil din cadrul Universităţii de Medicină şi
Farmacie Bucureşti.
Începând din anul 1955, expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă a devenit
disciplină de studiu universitar prin înfiinţarea catedrei de profil din cadrul Universităţii de
Medicină şi Farmacie ″Carol Davila″ – Bucureşti. Activitatea şi atribuţiile catedrei au fost,
încă de la înfiinţarea sa, inseparabile de cele ale I.N.E.M.R.C.M. în cadrul căruia
funcţionează:
- curs pentru studenţi anu lV – Medicină Generală (opţional);
- curs de pregătire prin rezidenţiat în specialitatea de expertiză medicală şi
recuperare,a,capacităţii,de,muncă;

21
- curs de pregătire în vederea obţinerii celei de-a doua specialităţi pentru medicii
specialişti şi primari din cadrul grupei comune de specialităţi medicale, conform
legislaţiei,în,vigoare;
- cursuri de perfecţionare post-universitară, în cadrul programului de educaţie
medicală continuă.
Programele de pregătire conţin prelegeri, lucrări practice, stagii clinice şi stagii speciale
adecvate nivelelor de instruire prezentate.
Catedra funcţionează în cadrul I.N.E.M.R.C.M., utilizând ca bază pentru activitatea clinică
şi activităţile complemetare dotarea tehnică a acestuia.
Activitatea din institut, implicit activitatea didactică şi cea de formare profesională,
se desfăşoară în cadrul secţiilor clinice de evaluare şi de cercetare – recuperare, precum şi
al laboratoarelor de explorări funcţionale de profil.”(www.cjpgiurgiu.ro/expertiza-
medicala/) accesat la data 05.02.2019.

2.1.2. Rolul cabinetului de expertiză medicală din cadrul CJP

Cabinetele de expertiză medical şi recuperare a capacității de muncă sunt


unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea administrativă a caselor
teritoriale de pensii, coordonate din punct de vedere metodologic şi științific de
către INEMRCM.
Cabinete teritoriale de expertiză medicaşlă şi recuperare a capacității de muncă, au sedii în
centre medicale, în spitale sau ambulatorii de specialitate, în vederea realizării unui circuit
optim al pacienților și al documentelor medicale. Activitatea cabinetelorde expertiză
medicală şi reciperare a capacității de muncă este coordonată de un medic-șef - expert al
asigurărilor sociale, numit prin concurs, potrivit legii, prin decizie a directorului executiv al
casei teritoriale de pensii.
Beneficiarii se adresează cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă în
vederea efectuării lucrărilor de expertiză medicală a capacității de muncă, în a căror rază
teritorială își au domiciliul sau, după caz, sau reședința.

22
Medicul șef al cabinetului de expertiză medicală şi reciperare a capacității de muncă
soluționează contestațiile, în urma efectuării unei noi expertize a capacității de muncă, și va
aviza cazurile noi pentru persoanele care vin din afara activitaţii( nu sunt au stagiul de
cotizare) la data solicitării pensiei de invaliditate. În vederea realizării atribuțiilor ce le
revin, cabinetele de expertiză medicală şi recuperare a capacității de muncă colaborează cu
medicii specialiști sau medicii primari din unitățile sanitare ale sistemului de sănătate.
 Examinările de specialitate solicitate de medicii experți din cadrul cabinetelor de
expertiză medical şi recuperare a capacității de muncă se efectuează în mod obligatoriu de
un medic specialist sau medic primar și rezultatele se consemnează într-un referat medical.
Unitățile sanitare sunt obligate să pună la dispoziție cabinetelor de expertiză medical şi
recuperare a capacității de muncă, la cererea acestora, copii de pe documentele medicale
pentru cazurile expertizate, în vederea evaluării capacității de muncă.
Copiile referatelor medicale trebuie să poarte mențiunea fie certificate cu originalul,
semnate, parafate cu ștampila unității sanitare care le-a eliberat.
Pentru bolnavii aflați în evidență cu boli profesionale, cabinetele de expertiză
medicală şi recuperare a capacității de muncă sunt obligate să transmită direcției de sănătate
publică județene, respectiv a municipiului București, o copie a actului care atestă rezultatul
expertizei capacității de muncă a bolnavului respectiv.

2.1.3. Cabinetul de Expertiză Medicală din CJP

Procedura de încadrare în grad de invaliditate (caz nou)

,, Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la


cererea persoanei interesate, de către medicul specializat în expertiză medicală a capacităţii
de muncă, din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
În vederea evaluării capacităţii de muncă, persoanele care solicită expertiza medicală a
capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de invaliditate depun o cerere la
cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii
competente, în funcţie de domiciliu.

23
Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de
invaliditate este însoţită de documente medicale.
Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu
medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în vederea
finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.
Cererea este însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată pentru
conformitate cu originalul:
a) actul de identitate;
b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor
necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul
evolutiv al bolii);
c) adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical,
cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.
Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:
– fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de
boală profesională;
– FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul
de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă
la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;

– documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în


caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul
examenului histopatologic;
– certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală
contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.
În situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale,
medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând
titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea
exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine.

24
Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în
limba română, efectuată de un traducător autorizat.
Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale/preşedintele comisiei
de expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu
investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.
Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare
de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.
Procedura de contractare şi de selectare a unităţilor sanitare în vederea încheierii de
contracte de prestări de servicii medicale, precum şi obiectul acestor servicii medicale, în
aplicarea prevederilor art. 72 din lege, se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, cu
respectarea prevederilor legale în domeniu.
Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică
deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete
sociale de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţă
(la domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor
obiective necesare evaluării medicale.
După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor
sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de
muncă programează bolnavul pentru expertizare.
Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant
are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi
paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile
neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de
expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei.
După examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, medicul expert al
asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi
emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă se întocmeşte în 3 sau, după caz, 4 ori 5
exemplare. Un exemplar al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă rămâne la dosarul
medical. Celelalte exemplare se înmânează persoanei expertizate, sub semnătură, cu
consemnarea datei predării şi cu obligaţia ca aceasta să le depună, după caz, la casa

25
teritorială de pensii, la angajator (dacă este asigurat), la inspectoratul teritorial de muncă (în
cazul accidentului de muncă) sau la direcţia de sănătate publică (în cazul bolii
profesionale). Un exemplar rămâne în posesia persoanei expertizate.
Împreună cu decizia medicală asupra capacităţii de muncă persoanei expertizate i se
înmânează şi programul recuperator.
Raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, decizia medicală asupra capacităţii
de muncă şi programul recuperator vor fi semnate şi parafate de medicul expert al
asigurărilor sociale, înregistrate, datate şi ştampilate de cabinetul de expertiză medicală a
capacităţii de muncă emitent.
Programul recuperator este obligatoriu pentru persoana în cauză şi pentru persoanele
competente să îl aplice. Medicii curanţi au obligaţia de a consemna măsurile recuperatorii
efectuate de bolnavi în programul recuperator.” (http://cjpbuzau.ro/?page_id=199) accesat
15-05-2019

Revizuirea medicala a pensionarilor de invaliditate

,,Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune,


la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de
pensionare, la termenele stabilite de medicul expert sau, după caz, de către comisiile
centrale de expertiză medico-militară.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile
centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de
muncă, prin care se stabileşte, după caz:
    a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
    b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
    c) redobândirea capacităţii de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei
în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii
medicale.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage
suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea

26
medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se
poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după
caz, s-a agravat. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală
urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare. Revizuirea medicală a
pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicul
expert al asigurărilor sociale sau de comisiile de expertiză medico-militară, după caz, care
au în evidenţă pensionarii.Medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile de
expertiză medico-militară, după examinarea medicală a persoanei în cauză şi analizarea
documentaţiei medicale prezentate, completează concluziile medicale la revizuire şi emit
decizia medicală asupra capacităţii de muncă în 3 exemplare.
Documentaţia medicală pentru revizuirea medicală la termen cuprinde:
a) referatul medical detaliat cu consemnarea stării prezente şi evoluţiei bolii, a datelor
clinice şi paraclinice care susţin diagnosticul clinic, completat de către medicul curant,
specialist pentru afecţiunile invalidante;
b) rezultatele investigaţiilor solicitate;
c) biletele de ieşire din spital sau copii de pe foaia de observaţie clinică, pentru spitalizările
recente, după caz;
d) datele din fişa de dispensarizare a bolnavului;
e) programul recuperator completat de către medicii curanţi.
La revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere modul de
respectare a programului de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de
valabilitate a deciziei.
La solicitarea pensionarului, revizuirea medicală se poate efectua şi înaintea termenului
stabilit în decizia medicală a capacităţii de muncă, indiferent de gradul de invaliditate, dar
numai până la împlinirea vârstelor standard pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare, împreună cu documentele medicale
care atestă starea de sănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de
muncă ori la comisiile de expertiză medico-militară, după caz.
La termenul de revizuire, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligaţia să se
prezinte, fără a fi notificat, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau la
comisiile de expertiză medico-militară, după caz, în vederea revizuirii medicale.

27
Dacă pensionarul încadrat în grad de invaliditate este netransportabil şi dovedeşte acest fapt
prin documente medicale recente, acesta este obligat să anunţe cabinetul de expertiză
medicală a capacităţii de muncă sau comisiile de expertiză medico-militară, după caz, până
la termenul de revizuire stabilit. Expertizarea se face pe baza documentelor medicale
recente trimise de către acesta la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau
la comisiile de expertiză medico-militară, după caz. Medicul expert al asigurărilor sociale
poate solicita efectuarea unei anchete sociale.
În situaţia în care pensionarul încadrat în grad de invaliditate se prezintă cu întârziere la
revizuirea medicală, aceasta se face la cerere.
Revizuirea medicală a persoanelor internate în spitale sau sanatorii se face pe baza
referatului medical întocmit de medicul curant ori, după caz, pe baza documentelor
medicale recente, solicitate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la
revizuirea medicală anterioară.
În situaţia în care pensionarul s-a prezentat la revizuirea medicală şi aceasta nu s-a putut
efectua la termenul stabilit, din motive neimputabile pensionarului, revizuirea se efectuează
la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii următoare termenului de revizuire
stabilit.
Prevederile de mai sus se aplică şi în situaţia în care pensionarul a comunicat, cel târziu
până la termenul de revizuire stabilit, imposibilitatea neprezentării la revizuirea medicală
periodică, din motive neimputabile lui.
În aceste situaţii până la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, se
menţine acelaşi grad de invaliditate stabilit prin decizia anterioară.
Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă au obligaţia ca, în primele 5 zile
ale fiecărei luni, să comunice compartimentului de specialitate pensionarii încadraţi în grad
de invaliditate neprezentaţi la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, în
vederea suspendării plăţii pensiei potrivit legii.
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c) au vârstele mai mici cu până la 5 ani faţă de vârstele standard de pensionare şi au realizat
stagiile complete de cotizare.

28
Stabilirea încadrării în situaţiile prevăzute la lit. a) şi c) se face prin decizie medicală asupra
capacităţii de muncă.”( http://cjpbuzau.ro/?) accesat la 6.02.2019

29
2.1.4. Autoritățile publice locale prin compartimentele/serviciile de asistență socială

Direcția de asistență socială este structura specializată în acordarea şi administrarea


beneficiilor de servicii sociale şi asistență socială , cu personalitate juridică, înființată în
subordinea consiliilor locale ale municipiilor și orașelor, ca direcție de asistență socială,
denumită în continuare Direcția, cu rolul de a asigura aplicarea politicilor sociale în
domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice,
precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială.
,, Atribuțiile Direcției în domeniul beneficiilor de asistență socială sunt următoarele:
a) asigură și organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistență
socială;
b) pentru beneficiile de asistență socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea
lunară a cererilor și transmiterea acestora către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție
socială;
c) verifică îndeplinirea condițiilor legale de acordare a beneficiilor de asistență socială,
conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului
local, și pregătește documentația necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de
asistență socială;
d) întocmește dispoziții de acordare/respingere sau, după caz, de
modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistență socială acordate din bugetul local
și le prezintă primarului pentru aprobare;
e) comunică beneficiarilor dispozițiile cu privire la drepturile și facilitățile la care sunt
îndreptățiți, potrivit legii;
f) urmărește și răspunde de îndeplinirea condițiilor legale de către titularii și persoanele
îndreptățite la beneficiile de asistență socială;
g) efectuează sondaje și anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de
excluziune socială sau a altor situații de necesitate în care se pot afla membrii comunității și
propune măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;

30
h) realizează activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistență socială
administrate persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități
aflate în nevoie socială.
I) primește și înregistrează solicitările de servicii sociale formulate de persoanele
beneficiare, reprezentanții legali ai acestora, precum și sesizările altor
persoane/instituții/furnizori privați de servicii sociale privind persoane/familii/grupuri de
persoane aflate în dificultate;
j) evaluează nevoile sociale ale populației din unitatea administrativ-teritorială în vederea
identificării familiilor și persoanele aflate în dificultate, precum și a cauzelor care au
generat situațiile de risc de excluziune socială;
k) elaborează, în baza evaluărilor inițiale, planurile de intervenție, care cuprind măsuri de
asistență socială, respectiv serviciile recomandate și beneficiile de asistență socială la care
persoana are dreptul;
l) realizează diagnoza socială la nivelul grupului și comunității și elaborează planul de
servicii comunitare;
m) acordă servicii de asistență comunitară, în baza măsurilor de asistență socială incluse de
Direcție în planul de acțiune;
n) recomandă realizarea evaluării complexe și facilitează accesul persoanelor beneficiare la
servicii sociale;
o) identifică familiile și persoanele aflate în dificultate, precum și cauzele care au generat
situațiile de risc de excluziune socială”
https://lege5.ro/Gratuit/gi3damzxg4yq/regulamentul-cadru-de-organizare-si-functionare-al-
directiei-de-asistenta-sociala-organizate-in-subordinea-consiliilor-locale-ale-municipiilor-
si-oraselor-din-08112017 accesat 29.04.2019.

Principalele obiective ale SPAS:


 Asigurarea de servicii sociale , flexibile de calitate, respectând standardele generale
în domeniu.
 Informarea continuă a beneficiarilor referitor la prestaţiile sociale şi serviciile
acordate.
 Colaborări cu instituţii publice şi ONG-uri în domeniu.

31
 Implementarea situaţiilor de risc a unor masuri de prevenire a marginalizării sociale,
şi a dependenţei de sistemul de protecţie socială.

2.2. Implicarea și rolul specialiștilor pentru obținerea deciziei medicale în


vederea încadrării în grad de invaliditate.

Examinările de specialitate solicitate de medicii experți din cadrul serviciilor teritoriale de


expertiză medicală a capacității de muncă se efectuează în mod obligatoriu de un medic
primar sau medic specialist și rezultatele se consemnează într-un act medical;
- unitățile sanitare sunt obligate să pună la dispoziție cabinetelor de expertiză
medicală şi recuperare a capacității de muncă, la cererea acestora, copii de pe documentele
medicale pentru cazurile expertizate, în vederea stabiliri capacității de muncă;
- copiile actelor medicale trebuie să poarte mențiunea "conform cu originalul",
parafate de medic, semnătura, și ștampila unității sanitare care le-a eliberat;
- medicul specialist este cel care decide că starea de sănătate a pacientului nu se
poate recupera din punct de vedere medical , în limita maximă a zilelor de concediu
medical şi propune pensionarea pe caz de boală;
-propunerea la pensionare constă în completarea unui referat medical, care are
rubrica ,, propunem pensionarea de invaliditate temporara considerând că bolnavul/a nu
este recuperabil/ă în limitele duratei concediului medical prevazut de lege”;
-tot medicul specialist completează încă un referat de stare prezentă la care anexează
toate biletele de ieşire din spital cu investigaţiile clinice si paraclinice, care fac dovada
diagonosticului susţinut;
- medicul de familie în cazul bolilor psihice şi alte boli congenitale, eliberează copii
după fişa de dispensarizare pe care le certifică cu originalul;
- medicul neurolog în cazul bolilor epileptice, elibereaza copie după fişa neurologica a
pacientului din care să reiasă numarul crizelor epileptice şi intensitatea lor, împreuna cu
examenul EEG şi progaramul recuperator comletat;
- psihologul în cazul bolilor psihice eliberează examenul psihologic care este solicitat
de medicul expert în care este scris scorul Gafs.

32
CAPITOLUL III.
METODOLOGIA CERCETARII

3.1. Scopul și obiectivele cercetării

Această lucrare are ca scop analiza numărului de pensoinări pe caz de boală, persoane
beneficiare ale Cabineteror de Expertiză Medicală pe raza judeţului Călăraşi din anul
2016-2018 la o posibilă adaptare în câmpul muncii a persoanelor cu incapacitate temporară
de muncă, cât şi implementarea unui program informatic in vederea gestionarii bazei de
date a cabinetelor de expertiză medical.

Obiectivele cercetării:
1. Analiza statistică a persoanelor pensionate pe caz de boală în funcţie de gradul de
invaliditate,sex, vârstă, domeniul de activitate şi deficienţa care a dus la incapacitate
de muncă.
2. Evaluarea incidenţelor şi prelevanta predispoziţiilor generatoare de incapacitate
temporală/invalidantă de muncă pe raza judetului Călăraşi.
3. Evaluarea unui program informatic care să corespundă nevoilor necesităţilor actuale
de sistematizare şi monitoriare a cabinetelor medicale de expertiză şi recuperare a
capacităţii de muncă.
4. Identificarea nevoii de asistenți sociali în cadrul cabinetelor de Exertiză Medicală.

3.2. Ipotezele cercetării


1. Se presupune că exista insuficient de personal pentru o buna desfăşurare a
activitatii privind cele trei cabinet de pe raza judeţului Călăraşi.
Pentru desfaşurarea activitaţii pe toate cele trei cabinete, de pe raza judeţului Calaraşi.

33
3.3. Descrierea eșantionului
S-a realizat o analiză statistică a tuturor beneficiarilor, persoane încadrate în grad de
invaliditate 2016-2018 din județul Călărași, prezentându-se ulterior studii de caz privind
problematica beneficiarilor Cabinetelor de Expertiză Medicală din județ.

În urma situaţiilor statistice comparative dintre anii 2016, 2017, 2018 s-a constat că:
- în anul 2017 s-au înregistrat cele mai multe pensionări pe caz de boală;
- în anul 2018 au fost depuse cele mai multe contestatii medicale;
- în anul 2018 numărul pensionarilor urmaşi pe caz de boală este în scădere;
- în anul 2016 au fost effectuate cele mai multe revizuiri medicale;
- din anul 2016 numărul pensionarilor nerevizuibil afecţiune (NRA) şi nerevizuibil
cu 5 ani mai devreme de împlinirea vârstei standard de pensionare pentru trecerea la
pensie de limită de vârstă (NVC) este în descreştere, ajungând de la un număr de
1154 (anul 2016) la 995 (anul 2018);

Din cauza lipsei de personal (medic, asistent medical, asistent social), situatia pe toate cele
trei cabinete se află în urmă cu dosarele depuse (caz nou) pe fiecare cabinet în parte. Sunt
dosare medicale primite la cabinet la care persoana în cauză a beneficiat de un număr
maxim de zile de concediu medical, iar din cauza lipsei medicului persoana respectivă a
rămas neasigurată medical urmând un tratament destul de costisitor şi care necesită
asigurare medical. În aceste cazuri rezolvarea cazurilor constă în apelarea către alte case de
pensii pentru a ne ajuta în solutionarea cazurilor, prin detaşarea unui medic expert.
- concediile medicale se depun la cabinet sau la Casa de Pensii de catre beneficiar, şi sunt
avizate de către medicii experţi apartinând altor case judeţene de pensii,
- revizuirule medicale au rămas în urmă pe toate cabinetele.
În momentul de faţă la Casa Judeteană de Pensii Călăraşi au fost scose două locuri de
muncă pentru postul de medic expert, înscriindu-se un singur medic.
În urma controlului din partea compartimentului audit din cadrul CJP Călăraşi la solicitarea
CNPP, au considerat că este nevoie şi de asistent social pe fiecare cabinet pentru a efectua
anchetele sociale, solicitate de medicii experţi din cadrul CJP.

34
3.4. Metodele si instrumentele utilizate în cercetare
Metodele şi instrumentele folosite în cercetare în au fost:
- observaţia, interviul şi statistica

3.4.1. Analiză statistică la nivel județean


Situaţia statistică pe anul 2016 arată în felul următor:
1. Cazurile noi
La cabinetele medicale pe raza judeţului Calăraşi au fost încadraţi în pensie de invaliditate
un numar de 578 persoane aflate în incapacitate de muncă astfel:
a. 85 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate (câmpul
muncii)
b. categoria bărbaţi-femei care provin din câmpul muncii avem:
- 47 barbaţi
- 38 femei
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem;
- gradul I - 5 ensionari;
- gradul II - 40pensionari;
- gradul III - 38 pensionari;
- gradul 0 - 2
a.1. 493 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din afara muncii
( persoane neasigurate)
b.1. din categoria bărbaţi-femei din câmpul muncii au fost:
- 275 de barbaţi
- 218 femei.
c.1 după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem:
- gradul I -35 pensionari;
35
- gradul II - 188 pensionari;
- gradul III - 235 pensionari;
- gradul 0 - 2 apte de muncă.

2. Revizuiri medicale
La cabinetele medicale au fost numar 6315 de pensionari programaţi pentru revizuirea
medicală la termen astfel:
a. 846 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate ( câmpul
muncii)
b. din categoria bărbaţi-femei din câmpul muncii au fost:
- 508 barbaţi
- 338 femei
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem:
- gradul I - 28 pensionari;
- gradul II - 284 pensionari;
- gradul III - 534 pensionari.
d. schimbare de grad dupa revizuire, privind persoanele care sunt din câmpul
muncii avem:
- gradul I - 28 pensionari;
- gradul II - 284 pensionari;
- gradul III - 534 pensionari.
a.1. 5469 de pensionari aflaţi în incapacitate de muncă şi sunt din afara muncii
( persoane neasigurate).
b.1. din categoria bărbaţi-femei au fost;
- 3108 barbaţi
- 2361 femei
c.1. gradul de invaliditate
36
- gradul I - 234 pensionari;
- gradul II - 1508 pensionari;
- gradul III – 3727 pensionari;
d.1. schimbare de grad dupa reviziure, privind persoanele neasigurate
- gradul I - 237 pensionari;
- gradul II - 1509 pensionari;
- gradul III - 3707 pensionari.
- gradul 0 - 16 persoane apte de muncă
Numarul pensionarilor rămaşi activi (NRA. potrivit LG 263/2010 art. 79.1.lit.A + NVC.
potrivit LG 263/2010 art.79.1.lit C + revizuirile facute pe parcursul anului în curs) la
sfârşitul anului 2016.
La sfârşitul anului 2016 avem un număr de 7310 de pensionarii activi, din care avem un
total de 1990 de pensionari, care au fost persoane venite din activitate, şi 5320 de
pensionarii veniţi din afara activitatii.
Cei 1990 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 71 pensionari
- gradul II - 621 pensionari
- gradul III - 859 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 49 pensionari
- gradul II - 220 pensionari
- gradul III - 170 pensionari
Cei 5320 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 199 pensionari
- gradul II - 1474 pensionari
- gradul III - 2932 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 101 pensionari
- gradul II - 255 pensionari
37
- gradul III - 359 pensionari
La sfârşitul anului 2016, 944 de pensionari pe caz de boală au împlinit vârsta pentru pensie
de limită de vârsta( la împlinirea vârstei de pensionare, pensia pe caz de boală se
transformă în pensie pentru limită de vârstă).
- am avut următoarele concedii medicale:
mai mari de 90 zile – 31107 zile;
mai mari de 365 zile – 10263 zile;
- au fost contestate 12 decizii medicale pe parcursul anului 2016
Cazurile noi + reviziurile medicale + numarul avizelor privind concediile medicale +
numărul certificatelor privind ajutoarele sociale au fost in total 10123 de persoane
expertizate.

38
STATISTICA ANUL 2016
(PENSIONARI ACTIVI - 7310)
7000

6000

5000 STATISTICA ANUL 2016


(PENSIONARI
4000 ACTIVI - 7310)

3000 6315

2000

1000
1154
578
0 12 105
CAZ NOU REVIZUIRI NVC + NRA CONTESTATII URMASI

* Numărul total de persoane expertizate în anul 2016 este de 10.123


Din numărul total de persoane expertizate, 944 de persoane au fost scoase din evidenţă la
sfârşitul anului.

Situatia statistica pe anul 2017

Situaţia statistică pe anul 2017 arata in felul următor:


1. Cazurile noi
39
La cabinetele medicale au fost încadraţi în pensie de invaliditate un numar de 637 persoane
aflate în incapacitate de muncă astfel:
a. 106 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate (câmpul
muncii)
b. categoria bărbaţi-femei care provin din câmpul muncii avem:
- 72 barbaţi
- 34 femei
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem;
- gradul I - 9 pensionari;
- gradul II - 56 pensionari;
- gradul III - 41 pensionari;
a.1. 531 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din afara muncii
( persoane neasigurate).
b.1. din categoria bărbaţi-femei din câmpul muncii au fost:
- 307 barbaţi
- 224 femei.
c.1 după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem:
- gradul I - 44 pensionari;
- gradul II - 210 pensionari;
- gradul III - 235 pensionari;
2. Revizuiri medicale
La cabinetele medicale au fost numar 5909 de pensionari programaţi pentru revizuirea
medicală la termen astfel:
a. 1102 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate (câmpul
muncii)
b. din categoria bărbaţi-femei din câmpul muncii au fost:
- 646 barbaţi
- 456 femei

40
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem
- gradul I - 50 pensionari;
- gradul II - 347 pensionari;
- gradul III - 705 pensionari;
d. schimbare de grad după revizuire, privind persoanele care sunt din câmpul
muncii avem:
- gradul I - 54 pensionari;
- gradul II - 347 pensionari;
- gradul III - 700 pensionari;
- gradu 0 - 1 pensionar
a.1. 4807 de pensionari aflaţi în incapacitate de muncă şi sunt din afara
muncii ( persoane neasigurete)
b.1. din categoria bărbaţi-femei au fost;
- 2647 barbaţi
- 2160 femei
c.1. gradul de invaliditate
- gradul I - 204 pensionari;
- gradul II - 1367 pensionari;
- gradul III - 3236 pensionari;
d.1. schimbare de grad dupa reviziure, privind persoanele neasigurate
- gradul I - 217 pensionari;
- gradul II - 1412 pensionari;
- gradul III - 3167 pensionari;
- gradul 0 - 11 persoane apte de muncă
Numarul pensionarilor rămaşi activi (NRA. potrivit LG 263/2010 art. 79.1.lit.A + NVC.
potrivit LG 263/2010 art.79.1.lit C + revizuirile facute pe parcursul anului) la sfârşitul
anului 2017.

41
La sfârşitul anului 2017 avem un număr de 6875 de pensionarii activi, din care avem un
total de 1761 de pensionari, care au fost persoane venite din activitate, şi 5114 de
pensionarii veniţi din afara activităţii.
Cei 1761 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 79 pensionari
- gradul II - 642 pensionari
- gradul III - 668 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 33 pensionari
- gradul II - 177 pensionari
- gradul III - 162 pensionari
Cei 5114 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 173 pensionari
- gradul II - 1359 pensionari
- gradul III - 2899 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 99 pensionari
- gradul II - 234 pensionari
- gradul III - 35 pensionari
La sfârşitul anului 2017, 400 de pensionari pe caz de boală au împlinit vârsta pentru pensie
de limită de vârsta( la împlinirea vârstei de pensionare, pensia pe caz de boală se
transformă în pensie pentru limită de vârstă).
- am avut următoarele concedii medicale:
Mai mari de 90 zile – 28895 zile;
Mai mari de 365 zile – 9414 zile;
- au fost contestate 9 decizii medicale pe parcursul anului 2018
Cazurile noi + reviziurile medicale + numarul avizelor privind concediile medicale +
numărul certificatelor privind ajutoarele sociale au fost în total 9800 de persoane
expertizate.

42
STATISTICA ANUL 2017
(PENSIONARI ACTIVI - 6875)
7000

6000

5000 STATISTICA ANUL 2017


(PENSIONARI
4000 ACTIVI - 6875)

3000 5909

2000

1000
637 1055
0 9 98
CAZ NOU REVIZUIRI NVC + NRA CONTESTATII URMASI

* Numărul total de persoane expertizate în anul 2017 este de 9.800


Din numărul total de persoane expertizate, 400 de persoane au fost scoase din evidenţă la
sfârşitul anului.

Situaţia statistică pe anul 2018 arata în felul următor:


1. Cazurile noi

43
La cabinetele au fost încadraţi în pensie de invaliditate un numar de 612 persoane aflate în
incapacitate de muncă astfel:
a. 144 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate( câmpul
muncii)
b. categoria bărbaţi-femei avem:
- 86 de barbaţi
- 57 femei
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem;
- gradul I – 10 pensionari;
- gradul II – 71 pensionari;
- gradul III- 61 pensionari;
- gradul 0 – 2 persoane care au prezentat invaliditate de muncă.
a.1 468 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din afara muncii
( persoane neasigurate).
b.1. din categoria bărbaţi-femei avem:
- 270 de barbaţi
- 198 femei.
c.1 după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem:
- gradul I - 50 pensionari;
- gradul II - 123 pensionari;
- gradul III - 173 pensionari;
- gradul 0 - 33 persoane care au prezentat invaliditate de muncă.
2. Revizuiri medicale
La cabinetele medicale au fost numar 3984 de pensionari programaţi pentru revizuirea
medicală la termen astfel:
a. 716 de persoane aflate în incapacitate de muncă sunt din activitate( cămpul
muncii).
b. din categoria bărbaţi-femei din câmpul muncii au fost:
- 455 de barbaţi

44
- 261 femei
c. după gradul de invaliditate cu care au fost încadraţi avem:
- gradul I - 26 pensionari;
- gradul II - 251 pensionari;
- gradul III – 439 pensionari;
d. schimbare de grad dupa revizuire, privind persoanele care sunt din câmpul
muncii avem:
- gradul I - 34 pensionari;
- gradul II - 254 pensionari;
- gradul III - 427pensionari;
a.1. - 3268 de pensionari aflaţi în incapacitate de muncă şi sunt din afara muncii
( persoane neasigurate)
b.1. din categoria bărbaţi-femei au fost;
- 2056 de barbaţi
- 1212 femei
c.1. gradul de invaliditate
- gradul I - 160 pensionari;
- gradul II - 976 pensionari;
- gradul III - 2132pensionari;
d.1. schimbare de grad dupa reviziure, privind persoanele neasigurate
- gradul I - 188 pensionari;
- gradul II - 1124 pensionari;
- gradul III - 1974 pensionari;
- gradul 0 - 7 persoane apte de muncă
Numarul pensionarilor rămaşi activi (NRA. potrivit LG 263/2010 art. 79.1.lit.A + NVC.
potrivit LG 263/2010 art.79.1.lit.C + revizuirile facute pe parcursul anului în curs) la
sfârşitul anului 2018.

45
La sfârşitul anului 2018 avem un număr de 6553 de pensionarii activi, din care avem un
total de 1561 de pensionari, care au fost persoane venite din activitate, şi 4992 de
pensionarii veniţi din afara activitaţii.
Cei 1561 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 61 pensionari
- gradul II - 561 pensionari
- gradul III - 624 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 40 pensionari
- gradul II - 142 pensionari
- gradul III - 133 pensionari
Cei 4992 de pensionari sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 203 pensionari
- gradul II - 1416 pensionari
- gradul III - 2693 pensionari
Pensionarii nerevizuibili sunt încadraţi în urmatoarele grade de invaliditate:
- gradul I - 104 pensionari
- gradul II - 226 pensionari
- gradul III – 350 pensionari
La sfârşitul anului 2018, 362 de pensionari pe caz de boală au împlinit vârsta pentru pensie
de limită de vârsta( la împlinirea vârstei de pensionare, pensia pe caz de boală se transformă
în pensie pentru limită de vârstă).
- am avut următoarele concedii medicale:
> de 90 zile – 27716 zile;
> de 365 zile – 10956 zile;
- au fost contestate 18 decizii medicale pe parcursul anului 2018
Cazurile noi + reviziurile medicale + numarul avizelor privind concediile medicale +
numărul certificatelor privind ajutoarele sociale au fost în total 7686 de persoane
expertizate.

46
STATISTICA ANUL 2018
(PENSIONARI ACTIVI - 6553
4500

4000

3500

3000 STATISTICA ANUL 2018


(PENSIONARI
2500 ACTIVI - 6553

2000 3984
1500

1000

500 995
612
0 18 86
CAZ NOU REVIZUIRI NVC + NRA CONTESTATII URMASI

* Numărul total de persoane expertizate în anul 2018 este de 7.686. Din numărul total de
persoane expertizate, 362 de persoane au fost scoase din evidenţă la sfârşitul anului.

47
Concluziile grafice ale situaţiilor statistice din cadrul cabinetelor de expertiză medicală din
anii 2016, 2017, 2018.

SITUAŢIE COMPARATĂ ANII 2016, 2017, 2018


660

640

620

600

580

560

540
Cazuri noi

anul 2016 anul 2017 anul 2018

Se constată că în anul 2017 s-au înregistrat cele mai multe încadrări în gradul de
invaliditate.

48
SITUAŢIE COMPARATA ANII 2016, 2017, 2018
7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
Revizuiri

anul 2016 anul 2017 anul 2018

În anul 2016 s-au efectuat cele mai multe revizuiri.

49
SITUAŢIE COMPARATA ANII 2016, 2017, 2018
1200

1150

1100

1050

1000

950

900
NVC + NRA

anul 2016 anul 2017 anul 2018

Din anul 2016 numărul pensionarilor nerevizuibil afecţiune ( NRA ) şi nerevizuibil cu 5 ani
mai devreme de limita de pensionare ( NVC ) este în descreştere, ajungând de la un număr
de 1154 la 995 ( anul 2018 ).

50
SITUAŢIE COMPARATA ANII 2016, 2017, 2018
20

18

16

14

12

10

0
Contestatii

anul 2016 anul 2017 anul 2018

În anul 2018 au fost contestate cele mai multe decizii medicale.

51
SITUAŢIE COMPARATA ANII 2016, 2017, 2018
120

100

80

60

40

20

0
Urmasi

anul 2016 anul 2017 anul 2018

În anul 2018, numărul de urmaşi este în scădere.

3.4.2. Studii de caz

Date de identificare
Nume:Coman
Prenume: Iliuţă
Data nasterii: 18.03.1970
Locul nasterii:
Vârsta :

52
Numitul Coman Iliuţă nu a fost căsătorit legal şi nu are copii. Acesta a trait în
concubinaj cu o fată dar aceasta l-a părăsit după accident.
În anul acesta a mers cu concubina şi nişte prieteni la un picnic în preajma unui lac. Fiind
cald aceştia au intrat în apă să se racorească. Pentru a impresiona Iliuţă a făcut mai multe
salturi în apa, unul dintre acestea ia fost fatal. În cădere s-a lovit şi şi-a fracturat coloana
vertebrală şi a rămas paralizat.
Mama sa, Coman Ioana în varstă de 76 ani este bolnavă şi nu poate să-i acorde îngrijirea
necesară în familie. Susnumitul are o soră care aceasta este văduvă, mai are un copil în
întreţinere si nu-i poate acorda îngrijirea de care are nevoie beneficiarul.
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE :
Beneficiarul Coman Iliuţă suferă de: paraplegie membre inf.; tetrapareză post
traumatism vertebral; parapareză membre superioare; vezică neurogenă; tulburare
afectivă.
El este încadrat în categoria persoanelor cu handicap fizic gr.I, conform certificatului nr .
81/11.01.2012,certificat nou nr. 115391 / 2012, eliberat de Comisia de Evaluare a
Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Călăraşi, valabilitate-permanent,şi gradul I la pensie
de invaliditate.
EVALUAREA PSIHOLOGICĂ
În urma evaluarii psihologice s-a constatat că beneficiarul Coman Iliuţă prezintă, grave
tulburării motorii (imobilizat la pat); tulburări afective, usoară ostilitate , episoade
depresive ( în antecedente cu tentative de suicide). Este orientat spatio- temporal si la
persoană.
Datorita faptului ca beneficiarul este o persoană imobilizată la pat, prezintă multiple
afecţiuni prezentate mai sus, acesta necesita în permanenţă îngrijire şi asistenţă medicală.

PAVEL DAN este născut la data de 28.04.1965, fiul lui ION şi Zoe.
Data internarii in centru : 15.11.2017
Religia: Ortodox
Ocupati: Pensionar invaliditate

53
Domnul Pavel Dan a fost transferat de la centrul Medico-Social unde a fost internat din
data de 09.12.2012.Acesta nu deţine locuinţă, a locuit ca tolerat la un frate,
Reţeaua de familie

Beneficiarul Pavel Dan a fost căsătorit cu doamna Dudă Niculina, CNP 2560913510034
de care s-a despărtit în anul 2002 exclusiv din vina soţului. Motivele divorţului sunt;
comportamentul violent al soţului pe fondul consumului frecvent de alcool, lipsa unui loc
de munca şi faptul că nu contribuia la sarcinile materiale ale casniciei (conform sentintei
civile nr. 3925/14.11.2002. În urma căsătoriei au rezultat doi fii, după cum urmează:
Pavel Nicolae, CNP1861015510033
Pavel Ileana, CNP 2820810214165
Aceştia nu ţin legatura cu el, nu îl vizitează. Fosta soţie locuieşte împreună cu copii în unde
şi-a luat o casă după divort cu banii obţinuţi din vânzarea apartamentului. Fosta soţie în
prezent deţine certificat de handicap gradul I cu asistent personal, avand ca diagnostic
scleroză multiplă şi paraplegie din acest motiv nu ar putea să se ocupe de îngrijirea lui
Pavel Dan.
Parinţii susnumitului sunt decedaţi iar fraţii: Pavel Ioana în varstă de 60 de ani este stabilită
în Italia, Pavel Ilaroin în varstă de 63 de ani nu se cunosc date, Pavel Gheorghe în varstă de
67 de ani locuieşte în Călăraşi, Pavel Maria în varstă de 58 de ani locuieşte în Spania.
Beneficiarul Pavel Dan nu ţine legătura cu fraţii săi şi nu este vizitat.

EVALUAREA SITUAŢIEI ECONOMICE


Beneficiarul Pavel Dan nu deţine locuinţă, iar venitul realizat din pensie de
invaliditate este în valoare de 640 lei.
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE :
Domnul Pavel Dan este încadrat în gradul I de handicap fizic, conform certificatului
nr. 275/08.03.20121, model nou nr13898/31.35.2017 eliberat de Comisia de Evaluare a
Persoanelor Adulte , valabilitate - permanent. Este diagnosticat cu: amputaţie totală
membre inferioare bilaterale; BCI; HTA; Insuficienta ventriculară stânga.
EVALUAREA PSIHOLOGICĂ

54
În urma evaluarii psihologice s-a constatat că beneficiarul Pavel Dan prezintă:
tulburări motorii- se deplasează în scaun rulant; tulburări afective ,episoade de anxietate şi
usoară intolerantă la frustrare, sau semnalat episoade de violentă verbală. Este orientat
spatio-temporal şi la persoană.
NEVOI IDENTIFICATE
Datorită faptului că beneficiarul este o persoană cu multiple afecţiuni, imobilizat într-
un scaun rulant, el necesită îngrijire, supraveghere şi asistenţa medicală permanentă.
Având în vedere faptul că beneficiarul necesită îngrijire permanentă, nu are cine să-i
acorde îngrijirea necesară în familie, propunem menţinerea măsurii de protecţie.

ALDESCU ALEXANDRU GABRIEL


Născut la data de 30.05. fiul lui Ion şi Eugenia, posesor al C.I. seria KL nr.526944,
eliberat la data de 31.05.2017, cu domiciliul în str. nr.6, bl.b13, sc.4, et.1,ap 2, , CNP
1780530510045.
Data internării în centru: 09.07.2014
Religia: Ortodox
Ocupaţia: pensioner pe caz de boală
EVALUARE SOCIALĂ
Domiciliul înaintea internarii.
Înaintea internarii a locuit cu parinţii în imobilul acestora, la adresa mai sus
menţionată. Datorită problemelor de sanătate ale beneficiarului şi faptul că acesta necesita o
atenţie deosebită şi supraveghere permanentă, parinţii nu au mai putut să-i acorde îngrijire
în familie.
Reţeaua de familie
Beneficiarul nu a fost căsătorit şi nu are copii, el fiind o persoană cu probleme din
naştere. Tatăl, este născut la data de 19.10.1950,în oraşul Buşteni, jud Prahova, cu,
str.Zefirului, nr.6, bl.b13, sc.4, et.1, ap.. Mama, este născută la data de 01.10. cu acelaşi
domiciliu, CNP 2531001511027.
Deoarece mama acestuia s-a îmbolnavit şi a fost spitalizată o perioadă mai îndelungată nu a
mai avut cine să îl îngrijească. Acesta era foarte agitat, şi agresiv cu cei din familie .
EVALUAREA SITUAŢIEI ECONOMICE

55
Venitul beneficiarului este constituit din indemnizaţia de persoană cu handicap vizual
în valoare de 1165 lei şi pensia de invaliditate în cuantum de 640 lei.
EVALUAREA STARII DE SANATATE.
Beneficiarul are ca diagnostic: psihopatie cronică cu tulburare schizopală; sechele
encefalopatie infantilă; cataractă congenitală; atrofie optică OS. Este o persoană cu
handicap vizual gr. I , conform certificatului nr.3288/16.08.2010 eliberat de Comisia de
Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, valabilitate - permanent.
EVALUARE PSIHOLOGICĂ
Din punct de vedere psihologic beneficiarul prezintă: tulburări motori, agitaţie psiho-
motorie; tulburări de gândire-limitată, haotică, incapabil de a delimita esenţialul de
neesenţial; tulburări maniacale; tulburări de memorie, recepţionarea mesajelor simple şi de
moment, deficit major de concentrare; comunicarea verbală este limitată, nu poate lega
cuvinte decat în propoziţii simple; tulburări afective, tulburări de comportament, acţionează
instinctiv, nu are capacitatea de percepţie şi analiză pentru a premedita faptele, agitatie
psihică. Orientat partial spaţio-temporal şi la persoană.

NEVOI IDENTIFICATE
Datorită faptului că beneficiarul este o persoană cu grave afecţiuni, el necesită în
permanenţă îngrijire, supraveghere şi tratament medical.

CONCLUZII

În urma analizelor şi studiilor efectuate în prezenta lucrare, se pot constata o serie de lipsuri
prezente începând cu anul 2015, până în prezent.

56
Pentru o bună desfăşurare a activităţiilor, un cabinet medicat trebuie să dispună de un
medic expert, un asistent medical/ asistent social şi un referent.
Din lipsă de personal activitatea în cabinetele de expertiză medicală este îngreunată, astfel:
- borderourile pentru neprezentaţii la comisia medicală, care au fost programaţi şi nu s-au
prezentat la revizuirea medicală în termenul stabilit,
- borderourile pentru schimbările de grad,
- borderourile pentru reluare la plată,
- borderourile pentru încetarea plaţii, sunt transmise către Casa Judeţeană de Pensii cu
întarziere din cauza lipsei medicului expert.
Deciziile importante ajung să fie luate cu întarziere, fapt care poate duce la neîndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, pensionarii fiind primii defavorizaţi.
Scopul principal al postului este de întocmire a evidenţei pentru un singur cabinet de
expertiză medicala, însă evidenţa se efectuează pentru 3 cabinete de către o singură
persoană.
Din cauza lipsei de personal specializat, precum a medicilor experţi, revizuirile medicale se
fac cu intârziere, ajungandu-se la nerevizuirea dosarelor medicale (pensionari medicali)
depuse din luna a iunie, anul 2018 luna a octombrie, anul 2018). Potrivit Legii 186/2016
din data de 20 octombrie 2018, pensionarii puteau fi încadrati în grad de invaliditate printr-
un contract de asigutare încheiat la Casa Judeteana de Pensii (cei care nu au avut calitatea
de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia, în perioada
pentru care se solicită asigurarea, respectiv nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu
asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii) lege valabilă pana la 31.12.2018,
iar de la inceputul anului 2019 aceasta lege de cumpărare de vechime în muncă anterior
datei curente nu a mai fost valabilă, fapt care a dus la scăderea numarului de pensionari pe
caz de boală (cazuri noi).
- condiţiile de lucru nu sunt unele dintre cele mai bune, fiind nevoie de spaţii mai mari atât
pentru desfăşurarea activităţilor în cabinetele medicale, cât şi pentru arhivarea dosarelor
medicale.

57
BIBLIOGRAFIE
http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Ce-este-dizabilitatea-417.html/ accesat la
25.01.2019.
http://itmalba.ro/4-securitate-si-sanatate-in-munca/4-7-ssm-accidente-de-munca/ accesat astazi
05.02.2019.
www.cjpgiurgiu.ro/expertiza-medicala/ accesat la 05.02.2019.
https://www.pensiata.ro/pensii-publice/pensia-de-invaliditate-2019/ accesat la 6.02.2019.
https://legestart.ro/cum-se-incadreaza-o-afectiune-ca-fiind-boala-profesionala/ accesat la
06.02.2019.
http://cjpbuzau.ro/ accesat la 6.02.2019.
https://www.sadu.ro/administratie/primaria/compartimente-si-servicii-primarie/serviciul-public-
de-asistenta-sociala/ accesat la 26.01.2019.
http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/3533/sanatatepublica.pdf/ accesat la
21.04.2019.
https://lege5.ro/Gratuit/gi3damzxg4yq/regulamentul-cadru-de-organizare-si-functionare-al-
directiei-de-asistenta-sociala-organizate-in-subordinea-consiliilor-locale-ale-municipiilor-si-
oraselor-din-08112017/ accesat 29.04.2019.
http://www.cjpcalarasi.ro/index.php/despre-noi/ accesat la data de 30-04-2019.
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
2018/Legea_asistentei_sociale_18012018/ accesat 15.05.2019
https://legestart.ro/procedura-pentru-prelungirea-concediului-medical-peste-183-de-zile/ accesat
15-05-2019

(http://cjpbuzau.ro/?page_id=199) accesat 15-05-2019

58