Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii

Sesiunea de comunicari stiintifice

ACCESUL LA BENEFICII SI SERVICII DE ASISTENTA

SOCIALA

Daniel Arpinte
Simona Preda

1
Sistemul de servicii de asistenta sociala, extrem de restrns din punct de vedere al
diversitatii serviciilor oferite s-a concentrat n ultimii 12 ani pe ngrijirea institutionalizata
si beneficiile financiare destinate celor mai vulnerabile si sarace categorii sociale.

Lipsa unei strategii coerente de organizare a sistemului a determinat mpartirea

atributiilor de asistenta sociala ntre diferite ministere iar masurile noi adoptate n ultimii
ani au urmarit mai degraba sa abordeze problemele sociale aflate n faza acuta a evolutiei,
dect sa sustina dezvoltarea de servicii de preventie. Starea de criza a sistemului de
servicii si beneficii de asistenta sociala a fost accentuata de decizia autoritatilor centrale
de a transfera responsabilitatea sustinerii financiare a activitatilor de asistenta sociala
catre autoritatile locale.

Astfel, putem vorbi despre paralelisme si incoerente ale sistemului actual de servicii
sociale, cu consecinte extrem de grave precum slaba acoperire cu servicii si inechitati n
ceea ce priveste accesul potentialilor beneficiari.

PUNCTE CRITICE ALE SISTEMULUI DE ASISTENTA SOCIALA

1. Fragmentarea excesiva

Structura sistemului de asistenta sociala (vezi anexa) nu permite o abordare globala si

unitara a problemelor cu care se confrunta segmentele sociale n dificultate. Este posibila
cel mult acoperirea unor nevoi punctuale prin masuri de sprijin preponderent pasive.

2
Eu cred ca lucrurile ar putea fi structurate pe grupuri tinta, am putea fi n acest angrenaj toti uniti pentru a
face servicii sociale. Dar daca aceste legi nu exista... Exista legi de protectia persoanelor cu handicap, legea
protectiei copilului...Asistenta sociala se face prin frnturi, se face fractionat. Nu e bine pentru nimeni.
Exista legea privind asistenta persoanelor vrstnice care este o lege extraordinara iar vrstnicii din Tulcea
au ncercat sa faca ceva, sa vina cu o finantare externa nsa nu au gasit partea de contributie care ar fi
nsemnat 10% din partea comunitatii locale care este cerut de orice proiect. Si ca atare, bietii batrni nu
reusesc sa faca nimic. Suntem asistenta sociala pe grupuri de risc si nu asistenta sociala n ansamblu.
(Director General Adjunct DGMSS, Tulcea)

Pe de alta parte, lipsa coerentei, colaborarea defectuoasa cu autoritatile publice locale si

institutiile care ofera prestatii de asistenta sociala (Consiliile Locale, Directiile pentru
Protectia Drepturilor Copilului, Directiile Generale de Munca si Solidaritate Sociala,
Inspectoratele Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap etc.) favorizeaza pasarea
responsabilitatii de la o institutie la alta sau poate determina aparitia unor blocaje chiar si
n cazul unor activitati de rutina (de exemplu, transferul unor beneficiari de la o institutie
la alta).

Cum colaborati cu institutiile care au atributii de asistenta sociala?

Cu Directiile pentru Protectia Drepturilor Copilului, vor, nu vor, trebuie sa colaboreze, dar lasnd numai la
latitudinea relatiilor interpersonale, lucrurile merg asa cum merg. Noi nu stim ce fac ei, ei nu stiu ce facem
noi. De multe ori se ntmpla chiar inadvertente, n sensul ca noi cream niste debite prin metodologia pusa
n practica de ei. Deci exista n Ordonanta pentru protectia copilului, un cadru legislativ care prevede ca noi
trebuie sa platim, de exemplu, drepturile asistentului maternal. Si aici sunt probleme: copiii sunt luati de la
unii parinti si dati la altii fara ca noi sa fim anuntati, se creeaza niste debite care apoi sunt foarte greu de
recuperat. Am fi vrut si noi o colaborare mai buna, dar o colaborare legiferata cumva si nu asa la nivel de
relatii interpersonale.
La fel se ntmpla si cu I.S.T.P.H (n.n. Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap).
Acolo avem copii care primesc alocatia de la noi, si si fac transferul de la noi catre inspectorat pentru a
beneficia de alocatia dubla, dar transferul se face la nivel de hrtie. (Director DGMSS Tulcea)

2. Lipsa unui serviciu de asistenta sociala primara

Practic nu exista un serviciu de asistenta sociala primara ci doar servicii ale agentiilor
guvernamentale descentralizate si ale consiliilor locale care au nsa atributii restrnse.
Spre exemplu, activitatea serviciilor de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale
consta doar n verificarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea unor beneficii de
asistenta sociala (ajutor social etc.) nensotite de masuri active de depasire a situatiilor de
dificultate.

3
Situatia este mai grava n mediul rural unde, de regula, secretarul consiliului local
ndeplineste si atributiile unui asistent social. Pe de alta parte serviciile de asistenta
sociala se rezuma la verificarea conditiilor de eligibilitate n vederea acordarii unor
servicii si beneficii bazate pe testarea mijloacelor (de exemplu, masa la cantina de ajutor
social, ajutor social).

Acum ctiva ani s-a dat ajutorul social. Au primit foarte multi ajutor. Cnd au fost inundatiile au primit
alimente, au primit si bani cei care au avut probleme de inundatii.
Acum se face ceva pentru aceste categorii ?
Pai n comuna nu. n Targu-Mures se ntocmesc dosarele. Noi eliberam adeverinte foarte multe, mai ales
pentru tigani pentru ajutor Solidaritatea. Nu stiu n ce suma cum se da dar se cere adeverinta de la
Primarie. Daca au sau nu au teren agricol si daca nu au venit impozabil. Si ntocmesc dosare si (
Inspector Primarie, Sngeorgiu de Mures, jud. Mures)

Pna n 1996 au primit ajutor social iar din '96 primaria neavnd bani pentru acest lucru le ntocmeste
numai dosar pentru ajutor social pentru a putea beneficia la spital, la dispensar, sa nu plateasca
consultatiile. (Referent, Bulbucata, Giurgiu)

3. Numar redus de specialisti n sistem

n cazul serviciilor de asistenta sociala personalul este nu doar insuficient ci si slab

pregatit profesional. Spre exemplu, n reteaua de centre de asistenta pentru persoane cu
handicap din cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap (S.S.P.H.) din
11.666 de angajati (cifra include personal medico-sanitar, administrativ, de deservire)
numai 83 sunt asistenti sociali, din care jumatate au studii superioare iar 50 % din totalul
serviciilor de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale orasenesti si municipale au 1
sau 2 persoane angajate pe functii de asistenti sociali. Lipsa specialistilor n domeniul
asistentei sociale a fost suplinita, n unele cazuri, de furnizorii de prestatii de asistenta
sociala prin organizarea unor cursuri de pregatire pentru personalul angajat cu atributii de
asistenta sociala. Pe de o parte, desi initiativa este laudabila, aceste cursuri de scurta
durata nu pot asigura acumularea cunostintelor si abilitatilor necesare unui asistent social
profesionist. Pe de alta parte, nu pot fi asigurate standarde ale competentei profesionale n
lipsa unui cadru de referinta.

4
Eu sunt angajata de 2 luni, sunt cu dubla subordonare, am atributii si de aici, dar neplatite, salarizare
minima, 1,3 milioane. Vechimea nu e luata n considerare o perioada de proba. Ei (n.n. Directia pentru
Protectia Drepturilor Copilului) ne-au chemat luna trecuta la o consfatuire, un instructaj, si timp de o zi, pe
toate domeniile, am purtat discutii si ni s-au facut prelucrari si de juristul de acolo, si de asistentul social cu
vechime, care a ntlnit tot felul de situatii, si de psiholog.
ntr-o zi?
ntr-o zi, de la 8 la 4, cu pauze, si am nteles ca o sa mai avem asemenea ntlniri. Ni s-au prezentat niste
formulare tip, cu ce trebuie sa contina fiecare: pentru plasament, ajutor material, dar acum am nteles ca nu
se mai dau. Si am nteles ca o sa mergem de cte ori ne solicita, sa ne instruiasca, pentru ca apar tot felul de
situatii. Ne -au nvatat cum sa purtam discutii cu fiecare n parte, chestii de psihologie, sa te pui n pielea lui,
sa poti sa-l ntelegi, sa nu-l bruschezi, sa nu-l ntrebi direct de abuzuri sexuale, lucruri pe care chiar nu le
stiam. (referent Consiliul Local Babadag)

4. Finantare redusa a sistemului de asistenta sociala

Finantarea exclusiva a serviciilor si beneficiilor de asistenta sociala din bugetele locale

are un impact negativ asupra gradului de acoperire si calitatii acestora. Spre exemplu, la
nivel national, la doua luni dupa transferul responsabilitatii de plata de la nivel central la
nivel local numarul de beneficiari de ajutor social a scazut la 27% (Politici sociale n
Romnia, coord. C. Zamfir, 1998) iar n anul 1998 mai beneficiau de ajutor aproximativ
0,40 % din populatie desi estimarile Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii aratau ca
ajutorul social ar trebui sa acopere 10% din totalul populatiei. Transferarea
responsabilitatii finantarii sistemului de ajutor social de la nivelul autoritatilor centrale la
cele locale a determinat grave disfunctionalitati. O mare parte din consiliile locale, din
cauza dificultatilor financiare, au nregistrat ntrzieri nepermis de mari n plata
ajutoarelor sociale: ntre 3- 4 pna la 8 luni chiar si n conditiile n care, din cauza
constrngerilor bugetare, au un numar redus de beneficiari de ajutor social comparativ cu
perioada n care fondurile proveneau de la bugetul central (august 1995 ianuarie 1996).

Care este istoricul ajutorului social din localitate?

Eu sunt aici numai de anul trecut. Ajutorul social s-a dat n ultimii ani cel putin 5-6 luni pe an, anul trecut
am reusit sa l dam pe tot anul, n jur de 25 de familii cu 40-50 de persoane n total, anul acesta am putut da
inclusiv luna mai (cercetarea a fost realizata n luna octombrie), datorita bugetului de austeritate. (Primar,
Nucet)

Alte consilii locale nu au platit deloc aceste prestatii sau au acordat, n limita sumei la
care au dreptul beneficiarii, diverse ajutoare materiale sau au impus regula potrivit careia

5
o familie eligibila nu poate beneficia simultan de ajutor social si de masa la cantina desi
legea le permite.

...a fost un flux puternic cnd a fost legea (n. n. Legea 67/1995) si guvernul de atunci la conducere a alocat
niste sume destul de marisoare la toate comunele, inclusiv la comuna noastra si s-au acordat ajutoare.
Comuna noastra a avut un numar de doua sute si ceva de dosare din 96-97 ncoace. Pna n ziua de astazi
ajutoarele sociale s-au sistat n totalitate, n evidenta mai avem un numar de douazeci si ceva de dosare de
ajutor social. Oamenii nu primesc efectiv ajutorul ci i ajuta faptul ca suporta statul contributia pentru
fondul de sanatate, dar ajutor social nu primesc pentru ca nu mai sunt fonduri nici la bugetul local , nici la
judet. (Secretar, Consiliul local, Santa Mare, jud Botosani.)

Localnicii din aceste zone sunt candidati la dvs. pentru ajutor social? Vin cu dosare pentru ajutorul
social?
Pai deocamdata ajutoare sociale noi nu putem face dect sub forma unei alimentatii la o cantina sociala.
Deci ajutor social efectiv, n bani, nu se acorda.
n bani foarte rar, doar n situatii deosebite(primar Bistrita)

De asemenea, sunt consilii locale care au introdus criterii suplimentare de selectie a

beneficiarilor de ajutor social avnd pr ioritate familiile / persoanele aflate n situatii
extreme.

n 1995 Primaria putea sa onoreze 300 si ceva de dosare de ajutor social. Dupa aia, de cnd a nceput cu
autonomia locala, si nu s-au mai dat bani care se alocau pentru judet, cred ca acum se mai dau vrea 7-8
ajutoare sociale pe toata comuna, pentru ca nu sunt bani. ( Inspector fiscal, Chiscani, jud. Braila)

Neplata ajutoarelor sociale este n unele cazuri motivata de situatia dramatica n care se
afla unele consilii locale aflate ele nsele n imposibilitatea de a acoperi chiar si
cheltuielile pentru utilitatile publice, situatie similara cu cea a unei familii aflata n
saracie extrema. Riscul permanent de a fi debransat de la reteaua electrica sau de
alimentare cu apa justifica nerespectarea drepturilor legale ale celor eligibili pentru ajutor
social. Situatia pare a fi mai degraba o lupta pentru supravietuire dect o optiune
ideologica.

D-le primar, la nivelul comunei ati avut posibilitatea de a acorda ajutor social? Daca da, cui anume?
Noi avem dect vreo 10 cazuri. Avem dosare ntocmite, 10 dosare.
Si ati acordat vreodata ajutor social?
Nu am acordat, la ora actuala avem 3 luni de cnd nici noi nu am luat salariile, lumina n primarie, dupa
cum se vede, nu avem... am achitat-o acum cteva zile, dar n-au venit sa ne dea drumul.
Din cauza faptului ca nu ati avut bani?
La iluminatul public avem 160 milioane de platit. Nu dispunem de venituri proprii ca sa putem sa le platim.

6
Revenind: Am ntocmit dosarele si le-am explicat: n momentul n care exista posibilitate va dam pna
atunci sa beneficiati de gratuitate n spital. ( referent localitatea Daia)

Noi nu dispunem de fonduri pentru a face plati. Ultimele plati s-au facut prin 1996 iar acum cei care se
ncadreaza la dosarul de ajutor social beneficiaza de plata gratuita a asigurarilor medicale.
Ce s-a ntmplat: n august 1995 cnd a aparut legea 67 s-au sus doua taxe speciale- pentru trecerea
frontierei si pentru micul trafic cu scopul de a asigura fondurile necesare pentru a se putea plati ajutoarele
sociale si sumele acestea veneau de la bugetul de stat. ncepnd cu ianuarie 96 statul a sistat viramentele
catre primarii si ne-a dat noua grija acesta: sa platim din bugetele locale. Unele primarii sunt nchise pentru
ca nu au cu ce sa-si plateasca angajatii. (Referent, Copalau, jud. Botosani)

5. Dezechilibre ntre ponderea masurilor de sprijin pasive si cele active

n defavoarea celor din urma.

Cu exceptia unor prevederi ale legilor 67/1995 aplicate nsa ineficient si numai pentru a
descuraja accesul posibililor beneficiari, nu exista un set de masuri pentru sprijinul activ
al celor n dificultate. Conform O.U. 118 / 1999 persoanele n dificultate ar fi putut
solicita microcredite pentru dezvoltarea unei activitati economice, nsa masura nu a fost
niciodata aplicata.

6. Grad de acoperire redus cu servicii si beneficii

Degrevarea bugetului central de plata anumitor prestatii, prin pasarea responsabilitatii la

nivel local, are consecinte negative asupra gradului de acoperire a serviciilor ct si asupra
calitatii acestora. Dinamica situatiei cererilor de ajutor social si alocatii de solidaritate
precum si a platilor efectuate confirma aceasta ipoteza (Situatia saraciei n Romnia,
ICCV, PNUD, 2001). Transferul unui numar tot mai mare de obligatii catre consiliile
locale a avut ca rezultat adoptarea unei atitudini defensive din partea acestora prin
descurajarea sau blocarea accesului la serviciile sociale. Spre exemplu, unii furnizori
locali de prestatii sociale au optat pentru o slaba informare a pote ntialilor beneficiari
pentru a evita blocajele determinate de insuficienta / lipsa resurselor necesare acoperirii
unui numar mare de cereri.

Sa nteleg ca informarea n ceea ce priveste alocatia de solidaritate a fost facuta de primarii.

7
Noi nu am popularizat la vremea respectiva posibilitatile de a beneficia de alocatie de solidaritate.
Recomandarea verbala de la minister a fost sa nu ncepem noi sa popularizam. (Director adjunct,
D.G.M.S.S. Tulcea)

Pentru lemne sau pentru subventii la caldura ati de pus cereri?

- A spus domnul primar ca este o minciuna.
- Asa ne-a spus.
- Eu am vazut la televizor cum le dadea la oamenii nevoiasi din TIR, nu stiu ct le dadea, cte un metru sau
doi de lemne. Si copiii spuneau ca or sa aiba caldura.
- Macar de Craciun sa avem si noi caldura la copii.
- Chiar eu am ntrebat si a spus ce, vii cu minciuni aici n primarie?
- Am venit cu cerere si a spus ca e minciuna.
- Am ntrebat si mi-a spus ca sunt minciuni.
- Ajutoarele astea care sunt cu ulei, cu zahar, cum se da, de la consiliu de aici? Ea a primit.
- Stii de unde a primit? De la Tulcea.
- Da, am primit o singura data de la protectia copilului. De un an de zile am avut actele acolo. ntr-adevar
mi-a prins foarte bine, ca au venit aproape de sarbatori. (Discutie de grup, Babadag)

Imposibilitatea asigurarii resurselor financiare a determinat nu doar reducerea numarului

de beneficiari ci si erodarea continua a cuantumului pentru toate beneficiile acordate prin
Legea 67/1995 (cu exceptia ajutorului de urgenta unde valo area este stabilita n functie de
situatia solicitantului si n functie de posibilitatile bugetare ale consiliului local care
aplica legea), desi actul normativ prevedea modalitatea indexarii periodice. Situatia este
agravata de faptul ca cei care primesc ajutorul social precum si familiile acestora
beneficiaza si de asigurare medicala. Neindexarea cuantumului de ajutor social determina
excluderea beneficiarilor de ajutor care au venituri ce depasesc acest cuantum, acestia
pierznd nu doar dreptul de a primi ajutor social ci si asigurarea medicala. De exemplu, o
familie cu 3 copii, care nu realizeaza venituri, singurul venit fiind reprezentat de
alocatiile copiilor (alocatie de stat pentru copil si alocatie suplimentara, este automat
exclusa de la plata ajutorului social deoarece venitul total obtinut din alocatii depaseste
cuantumul de ajutor social.

Dar cei care sunteti nscrisi la ajutorul social, primiti adeverinte pentru medicul de familie?
Nu, pentru ca mi s-a nchis dosarul ca am depasirea asta, de 430 de mii si nu mi se da. Acum sa astept n
ianuarie sa vedem. (fost beneficiar de ajutor social, Babadag)

8
ntr-o astfel de familie, persoanele adulte sunt excluse din sistemul de servicii de
sanatate. Desi nu exista date suficiente 1 pentru a argumenta aceste afirmatii, starea de
saracie extrema este adesea asociata cu starea de sanatate precara.

ncercam acum sa rezolvam toate aceste probleme pentru ca de la saracie apar si celelalte probleme.
ntlnim n aceste zone boli ca hepatita, ciroza. Deci la 4-5 camere gasesti o ciroza hepatica avansata, o
S.I.D.A., un cancer osos, o tuberculoza, deci cazuri de boli care n alte zone din Botosani nu exista deloc si
care poate ca n lumea civilizata nu ar mai trebui sa existe o parte din aceste boli. (S ecretar, Consiliul
local, Botosani)

Faptul ca ajutorul social a fost identificat de autoritatile locale ca un simplu transfer

monetar, si nu ca un beneficiu care asigura accesul la serviciile medicale sau alte prestatii
de asistenta sociala a determinat, n lipsa resurselor necesare efectuarii platilor,
nerespectarea procedurilor necesare mentinerii dosarelor de ajutor social care ndeplineau
conditiile legale sau neaprobarea unor noi dosare. Astfel, desi eligibili, beneficiarii de
ajutor social au fost exclusi si din sistemul de asigurari de sanatate.

Sunt primarii care au nteles ca, chiar daca nu au bani la bugetul local pot sa faca dosar de ajutor social si
atunci omul vine la noi cu adeverinta si noi putem sa-l punem n plata alocatiei de solidaritate, dar sunt si
primarii care refuza sa faca aceste dosare. Primariile care au astfel de dosare au anumite obligatii: sa le
pastreze, sa le reactualizeze din 3 n 3 luni, sa primeasca de la oameni acte pe care le cerem si noi. Iar este o
situatie frustranta pentru om care aduce si la noi aceleasi acte pe care le duce si la primarie, de exemplu
adeverinta ca nu are si n-a refuzat un loc de munca, de la scoala. De la primarie nu primeste nimic, de la noi
s-ar putea sa nu primeasca pentru ca depaseste cuantumul si atunci cred ca este frustrant. Faptul ca ei nu
ntocmesc aceste dosare i frustreaza pe oameni, i pagubesc nca o data pentru ca potrivit legii noi platim
de la bugetul de stat si asigurarea de sanatate. Daca ei nu ntocmesc dosare, nu raporteaza la timp, noi nu
putem plati pentru acei oameni nici macar asigurarea de sanatate. Deci iata doua motive prin care oamenii
pierd. (Director DGMSS Tulcea)

Nu doar sistemul de ajutor social s-a confruntat cu grave dificultati ci si serviciile de

asistenta sociala specializate. Spre exemplu, n 1996, n Bucuresti a fost nfiintat un
centru pilot pentru protectia victimelor violentei n familie. Desi amploarea fenomenului
cerea multiplicarea acestui tip de serviciu la nivel national, la 5 ani dupa nfiintarea
centrului exista riscul si ca acesta sa-si nceteze activitatea.

1
O estimare a Ministerului Sanatatii si Familiei arata ca n 2001 au fost nregistrati peste 32.000 de bolnavi
de tuberculoza, din care o treime nu sunt asigurati medical.

9
7. Disparitati regionale ale dezvoltarii sistemului de asistenta sociala

Transferul responsabilitatii finantarii activitatilor de asistenta sociala de la nivel central la

nivel local a determinat dezechilibre zonale n efortul de sustinere financiara a prestatiilor
de asistenta sociala. Consiliile locale din zonele care se confrunta cu grave probleme
sociale (somaj, saracie) nu au posibilitatea de a asigura o protectie adecvata prin servicii
de asistenta sociala din cauza posibilitatilor bugetare reduse.
Fara a minimaliza rolul acestuia, sectorul O.N.G. nu poate n momentul de fata sa
substituie slaba oferta cu servicii de asistenta sociala ale autoritatilor locale. Repartitia
O.N.G.-urilor pe regiuni geografice ne arata ca n zonele care se confrunta cu grave
probleme socio-economice prezenta O.N.G.-urilor este cea mai redusa: 13 % n nord-est,
6% n sud-est si 6% n sud.

8. Deficiente ale cadrului legislativ si institutional din domeniul

asistentei sociale

n ultimii 11 ani serviciile de asistenta sociala s-au dezvoltat fara o strategie globala ci pe
baza unor strategii sectoriale, pentru anumite categorii sociale, considerate a fi prioritare
la un moment dat. Au fost elaborate strategii pentru copii, strategii pentru romi, strategii
pentru persoanele cu handicap fara a se avea n vedere impactul cumulat al acestora. Mai
mult dect att, o mare parte din aceste strategii au ramas la stadiul de intentie sau au
esuat n faza incipienta a derularii lor n lipsa unui sistem de monitorizare si evaluare.

De asemenea, cadrul institutional s-a dezvoltat n mod haotic, prin transferul unor
atributii de asistenta sociala de la o institutie la alta fara sa existe o autoritate cu capacitati
reale de coordonare a furnizorilor de servicii si beneficii de asistenta sociala. Ca urmare,
acestia au fost mai degraba interesati de obtinerea eficientei organizationale interne dect
de reducerea problemelor sociale. De altfel, evaluarea performantelor dupa criteriile
actuale ncurajeaza actiunea asupra efectelor si nu asupra cauzelor. Reducerea numarului
de copii institutionalizati reprezinta un succes din perspectiva Uniunii Europene, nsa nu
ntotdeauna masura de plasare a copilului ntr-o familie de substitut sau revenirea lui n

10
familia de origine constituie alternative mai bune dect ngrijirea lui n institutie. Avem n
vedere n special situatiile n care familiile de origine se confrunta cu grave dificultati
nefiind suficient pregatite pentru a reprimi copilul.

Lips a unor mecanisme de coordonare ntre furnizorii de servicii sociale si faptul ca nu

exista o evidenta centralizata a beneficiarilor de prestatii de asistenta sociala nseamna
pentru familiile eligibile ndeplinirea unor proceduri care se repeta pentru a obtine aceste
beneficii. De altfel, unele acte doveditoare solicitate de furnizorii de prestatii nu reflecta
situatia reala a aplicantului. Pe de alta parte, costurile obtinerii actelor necesare pot depasi
n unele cazuri valoarea beneficiului solicitat.

Oamenii renunta sa mai rennoiasca dosarele. Trebuie foarte multe acte la ele. Omul renunta stiind ca nu va
primi banii. Trebuie trimestrial sa rennoiasca adeverinta de la Fortele de munca. Foarte multe Pur si
simplu omul renunta. Cheltuieste si nu avem sa i dam banii napoi. Singurul lucru de care beneficiaza este
cnd se duc la un medic. Asistenta medicala este gratuita. (Sef Birou Administratie, Nucet)

Subiectii intervievati au mentionat frecvent astfel de probleme n cazul obtinerii alocatiei

de solidaritate sau a ajutorului n rechizite scolare. n ceea ce priveste alocatia de
solidaritate, aceasta ar fi trebuit sa corecteze erorile sistemului de ajutor social, aplicarea
acestei masuri esund din cauza costurilor mari de administrare si de acces la beneficiu.
Beneficiul a fost distribuit prin Directiile Generale de Munca si Solidaritate Sociala, fapt
care implica riscul unei acoperiri insuficiente pentru familiile eligibile de pe ntreg
teritoriul judetului respectiv. Pentru familiile care locuiesc n alte localitati dect cele
resedinta de judet, obtinerea acestui beneficiu nseamna costuri suplimentare (de
transport) pentru ndeplinirea procedurilor necesare. La acestea se adauga si riscul
neaprobarii cererii. Desi criteriile de eligibilitate au fost generos formulate n lege
(O.U.G. 118/1999), insuficienta fondurilor a determinat introducerea unor criterii
suplimentare la nivelul Directiilor, unele dintre acestea la limita legii. De exemplu, o
familie avea dreptul la beneficiu pe o perioada de sase luni, cu posibilitatea prelungirii
perioadei n urma reevaluarii situatiei, nsa unele Directii nu permiteau dect obtinerea
acestui beneficiu o singura data.

11
O alta regula impusa la nivel local nu permitea accesul simultan la doua tipuri de
beneficii bazate pe testarea mijloacelor (de exemplu, ajutor social si alocatie de
solidaritate).

Ce mi puteti spune de alocatia de solidaritate?

Alocatia de solidaritate am acordat-o de la bun nceput facnd abstractie de lucrurile bizare ale articolelor
de lege, n sensul ca, daca am fi acordat alocatie tuturor categoriilor cuprinse n cele 6 articole de lege,
atunci ar fi intrat mai mult de jumatate din populatia Tulcei sau chiar mai mult de jumatate din populatia
Romniei. Am facut o prioritizare n functie de persoanele pe care le-am considerat noi mai afectate de
saracie si aici ne-am referit la: persoanele batrne care nu pot sa-si cstige singure existenta, nu beneficiaza
de pensii, si avem cteva cazuri n sensul acesta si persoanele care au copii si n mod deosebit persoanele
care au copii la scoala.(Director DGMSS, Tulcea)

Aveti si dosare neaprobate?

Da, sunt cele care nu ndeplinesc conditiile. Am dat cu precadere n urban pentru ca legea este generoasa.
n criteriile prevazute se ncadreaza un numar mare de persoane dar cum fondurile sunt limitate, am
ncercat sa completam criteriile. Spre exemplu, daca o familie beneficiaza de masa la cantina de ajutor
social sau ajutor [social] nu-i mai dam si alocatie de solidaritate. Pentru ca sa nu existe situatia n care unul
sa beneficieze de 2-3 prestatii si altul deloc. (Director DGMSS Botosani)

n ceea ce priveste ajutorul n rechizite scolare acordat de catre Guvern pentru anul
scolar 2001/2002, problemele s-au datorat n mare masura transformarii cadrului didactic
ntr-un functionar cu atributii de verificare a eligibilitatii solicitantilor. n functie de
modul n care au fost interpretate prevederile legale au fost stabilite conditiile de acces la
acest program, diferite de la o localitate la alta. Spre exemplu, n unele scoli, era
suficienta o declaratie pe propria raspundere a solicitantului ca nu obtine venituri salariale
mai mari dect pragul impus, pe cnd n alte scoli a fost necesara o declaratie
autentificata de notar. n cel de -al doilea caz, taxa perceputa de notar nsemna aproape
jumatate din valoarea ajutorului ce urma a fi primit, daca cererea era aprobata.

Actele doveditoare ca ei nu au venituri costau att de mult ca mai bine mergeau ei si-si cumparau
rechizitele. Cstiga ntr-adevar cel care avea vreo 4-5 copii, ca facea actele la un loc. Era de groaza. Pna la
urma am vorbit cu primaria, care a eliberat niste acte ca sa nu mai mergem la notariat, ca sa fie declaratia
aceea clasica: declar pe proprie raspundere ca nu am venit. Acolo unde era cazul, ca nu este nici un venit
cine elibera dovada ca nu ai nici un venit? Atunci nu nteleg ce s-a urmarit. Daca ajutai copilul, trebuia sa
iscaleasca scoala, dirigintele, directorul si asumau raspunderea ca au fost pe teren si ntr-adevar ajutau
copiii. Si ce scandal a fost, au venit parintii, ct au dat ei ca sa faca actele, pna la urma noi am picat
vinovati de acel ajutor.Ca sa nu spun ca nu s-au dat pachetele. Doua caiete, ei se asteptau sa fie un ajutor,
nu ce li s-a dat, ceva simbolic.
Am nteles ca notarul ar fi trebuit sa presteze aceste servicii gratuit.
Nu ne-a anuntat absolut nimeni.

12
Asa spune legea2 . El nu are voie sa ceara bani pentru eliberarea unor declaratii de acest tip.
De la inspectorat nu ne-a informat nimeni, noi chiar am avut ntr-o sedinta aceasta discutie, si la burse e o
problema, ca ncep sa plece, si la ajutoare, ca de ce, si cnd vin o groaza de controale pe mai nimic, ca
bursa e vai de capul ei si nu prea vine, cnd vine CFI-ul care -i dovada? Am fost, am gasit, noroc ca e
concurenta, am gasit un notar care cerea mai putin, dar si n alte orase am nteles ca au fost niste preturi
teribile. Noi nu am fost nstiintati ca a fost aceasta lege. (Director scoala Babadag )

Avnd n vedere valoarea redusa a acestui ajutor mult mai potrivita ar fi fost fie acordarea
lui tuturor elevilor pentru a reduce costurile de administrare, fie simplificarea
procedurilor de obtinere a rechizitelor.

... avem o problema destul de neclara: ajutoarele guvernului si ale ministerului de protectie sociala ajung la
nivelul acesta, al copiilor saraci ntr-o forma destul de curioasa daca nu distorsionata. Exemplu acesta cu
rechizitele scolare este prea celebru ca sa-l mai discutam, dar pentru orice posibilitate de ajutor din partea
statului aceste familii sunt puse sa ntocmeasca niste documentatii, dosare de parca ar fi teroristii astia
arabi, si multi se lasa pagubasi efectiv. Va dati seama ca pentru un om care are 5-6 copii, sa faca attea
copii dupa certificatele de nastere, attea declaratii si pentru fiecare un alt dosar deci evident ca se lasa
pagubas. Este o situatie hilara pur si simplu n care intentia nobila initial, ajunge sa devina o actiune fara
nici un fel de sens, fara nici un fel de efect. (Director scoala Botosani )

PERCEPTII ALE REPREZENTANTILOR INSTITUTIONALI

DESPRE SARACI

Din analiza calitativa reiese faptul ca reprezentantii institutionali intervievati fac o

delimitare ntre grupurile / categoriile sociale din comunitatile grav afectate de saracie si
restul populatiei. Cele doua categorii distincte au valori si scopuri incompatibile, fapt ce
favorizeaza dezvoltarea unor perceptii despre celalalt ncarcate de stereotipuri negative,
cresterea ignorantei si a ostilitatii.
n cele mai multe cazuri, reprezentantii institutionali intervievati utilizeaza n descrierea
categoriilor grav afectate de saracie criteriul stilului de viata care contine elemente
specifice identificate n cazul etniei romilor (dependenta, adaptare la cultura saraciei,
atitudine pasiva). Mentinerea sub pragul de saracie este, n opinia acestora, determinata

2
Conform Ordinului nr. 03555 / C/ 15.12.2000 notarul are obligatia sa presteze anumite servicii fara sa
perceapa taxe. n aceasta categorie de servicii este inclusa si legalizarea declaratiilor pe proprie raspundere
necesare obtinerii unor ajutoare bazate pe testarea mijloacelor, ajutor de somaj etc.

13
de lipsa oportunitatilor si a resurselor, capacitati proprii reduse dar si de atitudinea pasiva.
De departe, cel mai important criteriu de ierarhizare a acestor factori este etnia.

Am tot auzit de venitul minim garantat la oameni. E asteptat?

Cunosc un caz, un exemplu negativ. E o familie compusa din 2 adulti si 4 copii iar al altul e pe drum. Sunt
romni si au un intelect sub limita deci n limbaj popular ei sunt handicapati, stau la tara ntr-o casa cu un
hol si o camera. Parintii au descoperit ca e mai usor sa faci copii, deci au luat metoda tiganilor: sa ai copii
ca vine alocatia. Au ha. de pamnt, un pamnt galben din care nu obtii nimic, le -a dat primarul o alta
bucata de pamnt dar cnd au auzit de venitul minim garantat au zis: ce bine, nu ne mai prasim papusoii (e
vorba de porumb ) ca vine venitul si nu mai avem probleme. Plus ca sunt iar ca n cazul lor care primesc de
la protectia copilului alimente, haine. Nu am nimic mpotriva lor dar adultii sunt ncurajati sa nu
munceasca. Cu ct primesc mai mult cu att muncesc mai putin. Adica singura usurare din punctul de
vedere al celor din comunitate este ca respectivii nu o sa le mai dijmuiasca de prin curti ca vor avea venitul
minim. Deci cam asta e... (Reporter Monitorul de Botosani)

Astfel, cei care traiesc n comunitatile sarace fie sunt romi, fie au mprumutat stilul de
viata al acestora.

n alte situatii, se opereaza o nuantare n tipologizarea categoriilor de saraci, utilizndu-se

criteriul atitudinii fata de munca si cel al capacitatii de a depasi situatia de criza:

saraci care sunt inapti de munca

Cam ce fel de saraci predomina n zonele acestea?

Pai eu cum am mai multi batrni acolo problema de saracie se pune la care nu au copii, au ramas singuri,
unu sau amndoi, pensia este mica, deci n sensul ca nu prea, dar mai au gradina deci ct de ct se
descurca. (preot, Bistrita)

Persoanele cu handicap sau bolnave deci persoanele pe care la fel le putem categorisi n functie daca au
lucrat sau nu si unde au lucrat, daca au sau nu pensie, daca beneficiaza sau nu de ajutor pentru persoanele
cu handicap. Cuantumul asta fiind insuficient, parte din aceste persoane apeleaza la serviciile cantinei de
ajutor social. ...O alta categorie o reprezinta copiii care provin din casele de copii si care au peste 18 ani si
nu au de unde sa-si procure hrana. (Director Cantina de ajutor social, Botosani)

saraci apti de munca dar aflati n imposibilitatea de a munci

...fostii angajati la ntreprinderile de stat sau din agricultura ori alte domenii si ale caror venituri sunt foarte
mici. Fostii salariati de stat au ajuns la o limita de subzistenta chiar daca unii dintre ei au pensii dar care
sunt la un nivel foarte redus cer masa la cantina de ajutor social sau nu o cer din orgoliu sau din mndrie si
traiesc n saracie asa cum pot. ... Mai sunt si persoanele care au trait la tara si au venit la oras n ultima
perioada de dupa 90 si care s-au trezit n momentul de fata cu o pensie de agricultor de 100 de mii sau ct

14
este si care datorita vrstei nu au alte posibilitati si nici la tara nu se mai pot ntoarce pentru ca nu mai pot
lucra pamntul. (Director Cantina de ajutor social, Botosani)

saraci care pot munci dar nu vor sa munceasca.

... dar tiganii nu vor nici sa lucreze mult si atunci vin pentru ajutor social, deci noi pe planul asta i mai
cunoastem chiar daca sunt tineri si au posibilitati de munca pot lucra deci nu sunt handicapati dar nu vor
nici sa lucreze, asteapta numai sa le dai, chiar daca i cheama la lucru zic: pentru atta nu merita sa ma
duc. Asta este mentalitatea la ei. (preot, Bistrita)

O alta categorie de persoane sunt romii. Daca ajungem sa discutam despre romi, lucrurile sunt mult mai
complicate. Deci, n primul rnd pentru ca conceptia lor despre munca si viata este asemanatoare cu a
arabilor, cu a musulmanilor. Chiar discutam cu cineva de la Romani CRISS care ne explica noua ca, de
exemplu, femeia la romi este supusa barbatului, n-are voie pe strada naintea lui, nu poate sa-i vocifereze,
deci exact ce se ntmpla la musulmani unde femeia n-are nici un drept, este sclava lui. ... eu cunoscnd
lumea araba pentru ca am lucrat o perioada cu acesti oameni, pot sa va spun ca la ei, la arabi, dau exemplu
concret n Arabia Saudita, munca este o rusine. Deci ei sunt dati de la Dumnezeu sa stea. Ei sunt razboinici
si stapni. Ei n-au voie sa munceasca.
Sa nteleg ca se ntmpla asta si la romi?
Si la romi, pentru ca un studiu facut de un O.N.G. n colaborare cu un O.N.G. al unei persoane din
primarie, a rezultat urmatorul lucru: 90% din romi nu lucreaza dar, n acelasi timp, 95% nu doresc sa faca o
scoala sau sa ocupe un loc de munca pentru ca sunt prost platiti. Dar totusi ei traiesc! (Director Cantina de
ajutor social, Botosani)

Legatura cu partidele e slaba, pentru ca de sus lumea se vede mica, daca nu traiesti n mijlocul oamenilor,
deputatii si senatorii nu mai vin n oras. Uite de exemplu, cei din Coman nu au gaze, situatia e grea, 25 % -
30% sunt betivi si despre tigani stiti cum se mai spune: unde l-ai mai vazut tu pe tigan cu sapa la spinare?.
Da, domnisoara, situatia e foarte grea. (Reprezentant PSD Draganesti Olt)

Sunt pleava societatii, oameni care au ajuns asa pentru ca, nu stiu daca au lucrat vreodata, asteapta numai sa
le dea statul. (Administrator cantina de ajutor social, Bistrita)

Desi, obtinerea unor beneficii bazate pe testarea mijloacelor (ajutor social) este
conditionata prin lege de prestarea de catre beneficiari a unor ore de munca n folosul
comunitatii, n opinia reprezentantilor institutionali conditia este dificil de ndeplinit. Sunt
frecvente situatiile n care beneficiarii ajutorului social prezinta acte prin care dovedesc
ca nu pot presta astfel de activitati, situatie care n opinia autoritatilor locale nu reflecta
realitatea.

Sunt comunitati n care oamenii au primit aceste alocatii de solidaritate si gndesc ca este un drept pentru
care ei nu trebuie sa faca nimic iar noi trebuie sa le trimitem urgent acesti bani pentru ca ei au nevoie. Nici
nu le trece prin cap ca ar avea oarece obligatii fata de comunitatea respectiva. Si asa consider ca legea

15
venitului minim garantat puncteaza foarte bine ca oamenii au niste obligatii fata de comunitatea respectiva.
Si atunci nu s-ar mai crea aceasta mentalitate precum ca noi trebuie sa facem totul pentru ei. (Director
DGMSS Tulcea)

Foarte multi, daca te duci sa-i soliciti pentru munca n folosul comunitatii, gasesc diferite tertipuri. Fie ca
traiesc n concubinaj si au copii minori n ngrijire dar ei de fapt traiesc mpreuna fie aduc adeverinte
medicale de la cine stie ce doctor de familie. A, ca sa nu mai vorbim de faptul ca multi dintre nu au acte de
identitate. (Director Cantina de Ajutor Social, Botosani )

Nu le place (n.n. sa munceasca). Nu le place. Cersesc la colt de strada, cersesc pe strada, abia ne luptam cu
ei sa-i alungam din fata bisericii, ca se baga pna-n usa si stau acolo, domne, te trage de haina. Si se bat
ntre ei pentru locurile de cersit. Dar daca-l chemi si sa-l pui la lucru, sa faca ceva, uita...
Dau un exemplu: i-am chemat, ca sunt prunii astia n curte. I-am chemat pe astia, pe cersetorii din fata:
hai, mai, va platesc. Da io nu m-aplec dupa pruna, ca vine singura-n mna. Da, aia a fost expresia
tiganului: De ce sa muncesc eu, cnd eu cstig banii de pomana!? Aia e civilizatia lor.
Ar avea oportunitati sa gaseasca de lucru?
La ora actuala e greu, si-o cam pierdut prestigiul. Pentru ca zice romnul: Hm, nici rachita nu-i ca pomu,
nici tiganu nu-i ca omu . (Preot, Bistrita)

...cartierele n care stau ei au devenit zone sarace sau zone n care lumea nu vrea sa locuiasca. De ce: exact
datorita acestui fapt, infractionalitatea ridicata. Majoritatea de acolo nu doar ca nu gasesc un loc de munca
ci refuza efectiv sa munceasca si considera ca societatea este datoare si trebuie sa le asigure lor... Am sa va
dau un al exemplu: o femeie dintr-o familie de romi a venit cu doi copii si a spus la primarie ca nu are casa.
Primaria le -a dat o camera, le-a dat masa, dar ea a facut manifestatii ca vrea o locuinta sociala. De ce nu se
ntmpla acelasi lucru si cu familii de romni? ... Deci cei care nu au lucrat niciodata sunt cei care nu
accepta nici o munca, fie nu au studii si nu fac fata la o ncadrare, sau persoane care sunt dependente de
anumite droguri cum ar alcoolul, cel mai frecvent la noi. Din aceasta ultima categorie, foarte multi sunt
asistati la cantina de ajutor social. (Director Cantina de Ajutor Social, Botosani)

Responsabilitatea pentru situatia n care se afla saracii este atribuita n functie de

categoria n care sunt plasati. De asemenea, sprijinul trebuie acordat n mod diferentiat.
Astfel, daca pentru saracii inapti de munca se impune acordarea neconditionata a unor
beneficii si servicii de asistenta sociala, pentru cei apti de munca dar care nu vor sa
munceasca este necesara introducerea unor criterii restrictive de acces la acestea
(prestarea unor activitati n folosul comunitatii, gasirea unui loc de munca) n scopul
descurajarii abuzului si dependentei de servicii si beneficii de as istenta sociala.

n concluzie, oferirea de beneficii si servicii de asistenta sociala are un puternic caracter

filantropic, caritabil, sprijinul fiind acordat individului sau familiei n dificultate si nu
comunitatii n ansamblu. De asemenea, sprijinul este focalizat pe reducerea efectelor
saraciei si urmareste mai degraba mentinerea unui nivel minim de subzistenta dect
crearea unor capacitati proprii de a depasi o situatie de criza. Apare astfel riscul ca n

16
comunitatile afectate de probleme sociale sa se dezvolte mecanisme care sa agraveze
dimensiunile acestor probleme n conditiile ignorarii lor.

Faptul ca asistatii primesc masa la cantina de ajutor social i ajuta sa iasa din starea de saracie?
Eu vreau sa va spun ca masa asta reprezinta ceva pentru ei, eu sunt de acord. Si asta se vede n momentul n
care vrei sa scoti un om de la cantina fie pentru ca nu si-a facut prestatia fie ca nu mai beneficiaza conform
legii, el ncepe cu scandal, cu demonstratii la primarie. Deci toate lucrurile astea d uc spre o singura idee: ca
masa asta lui i este strict necesara. Acuma, influenta acestui ajutor sub forma mesei la cantina asupra starii
lui de saracie este discutabila n sensul ca este strict necesar sa acorzi aceasta masa copiilor, la batrnii care
nu au alte posibilitati si pentru astia nu nseamna sa-i scoti din saracie ci nseamna suportul pe care l
acorda societatea ca sa le asigure minimum de subzistenta si ei traiesc din asta. Dar nu pot spune ca
celelalte persoane apte de munca, care primesc ma sa la cantina eu i scot din saracie cu aceasta masa.
Putem ajunge la ideea ca i nvatam sa primeasca ceva pe care nu-l merita. (Director Cantina de ajutor
social, Botosani)

PROPUNERI:

Aparitia Legii privind Sistemul National de Asistenta Sociala (Legea nr.705 /2001) va
modifica ntreaga configuratie a sistemului de beneficii si servicii de asistenta sociala.
ntregul sistem va fi coordonat de o singura autoritate, Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale, care va asigura aplicarea strategiei nationale n domeniu iar la nivel local
serviciile de asistenta sociala vor fi organizate ntr-o structura unitara care sa permita
abordarea problematicii de asistenta sociala din perspectiva globala.

Parerea mea este ca numai o lege privind sistemul national de asistenta sociala, o lege bine gndita si care
sa cuprinda toate aceste structuri pentru ca daca acestea sunt lasate sa-si faca activitatile dispersat si fiecare
dupa propria strategie, atunci datele nu se vor ntlni dect la nivel national. Acolo banuiesc ca se aduna
toate datele si sunt centralizate. Deci, la nivel local daca ele nu se ntlnesc nici unde, n sfera aceasta, nu se
poate face nici o gndire, nu se poate face o radiografie a unui judet, sa zicem, asta mpiedica elaborarea
unei politici regionale. Nu stii ce grupuri ai, cu ce te confrunti, ce face institutia aia, nu stii nimic, astepti sa
vina buletinul de informare de la M.M.S.S. sau de la Directia de Statistica. (Director general adjunct
DGMSS Tulcea)

n opinia noastra, la nivel judetean, actualele Directii pentru Protectia Drepturilor

Copilului pot prelua atributiile de asistenta sociala de la celelalte institutii (Inspectoratul
de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap etc.) n scopul constituirii serviciilor
specializate tinndu-se seama de amploarea problemei sociale si numarul de beneficiari
carora li se adreseaza serviciile. O asemenea alternativa prezinta o serie de avantaje:

17
 structura DPC-urilor permite organizarea serviciilor specializate de
asistenta sociale pentru toate grupurile de risc, nu doar pentru copii
exista resursele umane si materiale necesare
reorganizarea se poate face cu costuri minime
vor fi simplificate procedurile de acces la servicii si beneficii de
asistenta sociala.

La nivel local vor fi organizate servicii de asistenta sociala primara care vor aborda
nevoile celor n dificultate n mediul familial sau comunitar. Organizarea si functionarea
serviciilor de asistenta sociala primara poate fi comparata cu cea a unitatilor medicale
primare. Totodata, n cadrul serviciilor de asistenta sociala primara pot fi dezvoltate
urmatoarele servicii specializate:

A. Serviciile de ngrijire pentru persoanele vrstnice se pot organiza sub forma

unor centre de zi (unde se acorda consultanta juridica, psihologica, sunt
organizate diverse activitati comune) si a unor echipe de lucru care vor oferi
ocrotire la domiciliul beneficiarului.
B. Serviciile de ngrijire pentru persoanele cu handicap grav si accentuat care
pot nlocui gradual actuala retea de asistenti personali pentr u persoanele cu
handicap. Serviciile vor fi acordate de o echipa de lucru a carei componenta
va fi dictata de specificul nevoilor beneficiarilor (kinetoterapeut, psiholog,
asistent social, lucratori sociali, ngrijitori).
C. Centre de zi pentru copiii n dificultate care pot fi organizate n scoli pentru a
fi asigurat un grad nalt de acoperire. De asemenea, prin OMEN nr. 4780/1999
si OMEN nr. 4231/1999 este asigurat cadrul legal pentru nfiintarea unor
astfel de centre.

De asemenea, este necesara cofinantare a de la bugetul central si local a activitatilor de

asistenta sociala n proportii ce vor tine cont de problematica de asistenta sociala si
posibilitatile bugetare de la nivel local. Pentru nfiintarea de noi servicii de asistenta

18
sociala care ncurajeaza masurile active de sprijin fondurile necesare pot fi distribuite pe
baza de proiecte de la bugetul central. n forma legii venitului minim garantat, desi este
evidenta modificarea modalitatii de premiere a beneficiarilor de ajutor social care obtin
venituri salariale, din suma fixa (5000 lei n forma legii ajutorului social 67 / 1995) n
procent din cuantumul de ajutor social (15% din valoarea cuantumului de ajutor social
din care s-au scazut veniturile salariale), este greu de crezut ca masura va avea efecte
vizibile.

...o sa ajungem la o situatie n care nu mai putem face nimic dupa 1 ianuarie daca ramn in vigoare
ordonantele de urgenta cu venitul minim garantat. Deci n conditiile acestea noi ntretinem starea de
saracie, pentru ca dect sa-i investim si sa dam de lucru oamenilor astora, sa poata sa cstige (), noi ii
tinem acasa si le dam un venit minim garantat pe economie. Tema asta am discutat-o mai multi, dar asta nu
nseamna ca noi trebuie sa facem numai protectie sociala. Daca nu faci investitii, nu poti sa faci nimic
pentru ca investitiile genereaza produs social, produs intern brut si care ncet, ncet va duce la(Primar,
Bistrita)

Spre exemplu, Franta propune n strategia nationala pentru incluziune sociala un program
de sprijin al tinerilor n dificultate care are ca element esential abordarea centrata pe
sarcina: un asistent social, n grija caruia se afla 30 de beneficiari, ntocmeste de comun
acord cu beneficiarul un plan de interventie. O comisie coordoneaza acest program n
scopul asigurarii flexibilitatii acestuia si a evitarii unor posibile blocaje care pot anula
eficienta programului. De asemenea, Belgia va derula un program de reducere a
beneficiarilor de ajutor social prin includerea acestora n programe de reintegrare
profesionala.

n scopul individualizarii venitului minim garantat n functie de nevoi este

necesara instituirea unor forme diversificate de beneficii pentru categoriile sociale n
dificultate. Prin legea venitului minim garantat, beneficiarii de ajutor social au dreptul si
la subventii pentru cheltuielile pentru energia termica, sub forma ajutorului pentru
ncalzirea locuintei, n cuantum stabilit prin lege. Sunt nsa necesare instituirea si a altor
forme de sprijin pentru a oferi beneficiarului nu doar un minim de resurse ci
oportunitatile necesare cresterii autonomiei acestuia. Nu trebuie neglijate nici necesitatile
solicitantilor de prestatii de asistenta sociala. Acordarea unui ajutor social unei familii, n
conditiile n care aceasta a acumulat datorii uriase la utilitatile publice, nu va avea

19
efectele dorite fara o interventie care sa aiba ca obiective si diminuarea acestor datorii.
Din cauza simplificarii procedurile de executare silita a celor care au acumulat mari
datorii la cheltuielile de ntretinere familiile n dificultate risca sa-si piarda locuinta
pentru acoperirea datoriilor neplatite3 . Pentru a simplifica procedurile de acces si de
verificare ulterioara a eligibilitatii pot fi instituite si forme alternative ale venitului minim
garantat. De exemplu, pentru persoanele vrstnice este mai eficienta masura acordarii
unei pensii sociale.

Asigurarea functionalitatii sistemului de ajutor social ca urmare a aplicarii legii

venitului minim garantat este o conditie elementara pentru dezvoltarea serviciilor de
asistenta sociala. Este necesara n primul rnd clarificarea responsabilitatilor autoritatilor
publice centrale si locale n finantarea serviciilor si beneficiilor de asistenta sociala.

Sa se faca o redistribuire a veniturilor la nivel central n asa fel nct judetele al caror potential economic
este scazut sa beneficieze si de niste resurse de la nivel guvernamental pentru ca sustinerea saracilor sa nu
fie axata numai pe consiliul local, pe bugetul local. De ce: pentru ca starea de saracie este direct
proportionala cu dezvoltarea economica. Unde zona este mai dezvoltata numarul de saraci este mai mic,
unde zona este mai putin dezvoltata numarul de saraci este mai mare si deci nici posibilitatile de a sustine
acesti saraci nu sunt efectiv. Bugetul este mic n zona saraca normal ca si posibilitatea de a sustine saracii
este mai mica. Si aici ar trebui un fel de taxare pe invers adica n zona mai saraca unde bugetul este mai
mic ar trebui sa fie acoperita de zonele mai bogate. Ori n momentul de fata, tot ajutorul social care se
acorda se axeaza pe bugetul local.( Director Cantina de Ajutor Social, Botosani)

n tarile Uniunii Europene, doar Suedia si Italia au optat pentru finantarea beneficiilor de
asistenta sociala, similare ajutorului social din Romnia, de la bugetele locale. n alte
state finantarea se realizeaza fie de la bugetele regionale ( Austria n proportie de 100%),
fie prin coparticipare de la bugetele regionale sau centrale cu cele locale ( Germania: 25%
bugetele landurilor si 75% din bugetele locale, Olanda: 90% de la bugetul de stat si 10%
de la bugetele locale, Danemarca: 50% de la bugetul de stat si 50% de la bugetele locale
iar Finlanda 27% de la stat si 73% de la bugetele municipale). n a treia categorie de
state: Belgia, Franta, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia si Spania finanteaza
aceste beneficii n exclusivitate de la bugetele de stat.

3
Se estimeaza ca n Bucuresti aproximativ 700 familii risca sa fie evacuate din cauza datoriilor la utilitati.

20
n al doilea rnd, indexarea cuantumului beneficiilor de asistenta sociala trebuie sa tina
seama de evolutia reala a preturilor. Noua lege privind venitul minim garantat prevede
indexari ale cuantumului beneficiilor de asistenta sociala nsa, ca si precedentul act
normativ, indexarea se realizeaza prin hotarre de guvern. Experienta aplicarii legii
67/1995 ne arata ca aceasta indexare se va face cu ntrziere si la intervale mari de timp
(o substantiala indexare se aplica n preajma alegerilor locale si generale). Nu ar fi un fapt
neobisnuit indexarea n raport cu un cos minim de bunuri si servicii nsa periodicitatea
acestei indexari si inexistenta unui reper clar sunt punctele slabe ale legii. n Uniunea
Europeana Germania, Suedia, Spania, Marea Britanie, Luxemburg, Irlanda, Belgia si
Franta au acelasi sistem de indexare nsa aici preturile cunosc o alta evolutie. Chiar si n
aceste conditii este prevazut clar termenul la care are loc indexarea si, suplimentar,
procentul de crestere a preturilor care poate grabi o asemenea decizie ( ntre2 si 2,5%).
Celelalte tari (Portugalia, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca si Olanda) au optat pentr u
o indexare n raport cu alte beneficii (pensie, salariul minim sau ajutor de somaj).

Este necesara asumarea responsabilitatii nu doar de catre autoritatile locale ci si de

catre cele centrale prin definirea clara a functiilor acestora. Serviciile vor fi organizate
dupa standarde minimale functie de nevoile si resursele existente la nivel local cu sprijin
tehnic si financiar din partea autoritatilor centrale. Alocarea sumelor necesare dezvoltarii
si sustinerii serviciilor de la bugetul central va asigura n mod complementar efortul
bugetar al autoritatilor locale.

n alocarea subventiilor pentru sectorul ONG, conform legii 34/98 trebuie sa se tina
seama de corectarea disparitatilor regionale si de cresterea gradului de acoperire cu
servicii n zonele unde probleme sociale depasesc capacitatea furnizorilor de servicii de
asistenta sociala.

Experienta ne arata ca instituirea unor masuri tranzitorii, fara o finalitate clara, dictate de
interese de moment s-a dovedit a fi ineficienta. Dificultatile de implementare a noului
sistem national de asistenta sociala sunt accentuate de prezenta unor elemente de
conditionare care pot influenta n mod negativ functionalitatea sistemului national de

21
asistenta sociala (constrngeri bugetare, introducerea unor masuri ins uficiente sau deloc
testate etc.) Importanta pentru organizarea eficienta a sistemului national de asistenta
sociala este crearea mecanismelor de interventie si asigurarea functionalitatii lor.

Anexa

INSTITUTIILE PUBLICE CU ATRIBUTII DE ASISTENTA SOCIALA

La nivel central atributiile ce tin de asistenta sociala se mpart ntre mai multe institutii:
- Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Ministerul Sanatatii si Familiei
- Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului Finanteaza programe de interes national
n domeniul protectiei drepturilor copilului
- Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Ministerul Apararii Nationale
- Guvernul Romniei

La nivel judetean institutiile cu responsabilitati n domeniul asistentei sociale sunt:

- Directiile de Munca si Solidaritate Sociala, care coordoneaza metodologic caminele pentru

pensionari si centrul-pilot pentru protectia victimelor violentei n familie (pentru Bucuresti),
subventioneaza organizatiile non-guvernamentale care dezvolta programe de asistenta sociala la nivel
national (Legea 34/1998) si acorda pna la 1 Ianuarie 2002 alocatiile de solidaritate (din Fondul
National de Solidaritate Sociala) conform O.U. 118/1999. De asemenea, asigura distribuirea
urmatoarele beneficii finantate de la bugetul de stat:
Alocatii de stat pentru copii, Legea 61/1993
Alocatii suplimentare pentru familiile cu multi copii, Legea 119/1997.
Alocatii de ntretinere pentru copiii aflati n plasament sau ncredintare, inclusiv pentru
copiii cu handicap, O.U. 26 /1997 modificata de Legea 108/1998
Asigurare medicala pentru beneficiarii de ajutor social, Legea 67/1995 pna la 1 ianuarie
2002.
Beneficii pentru refugiati

- Inspectoratul de Stat pentru Persoanele cu Handicap finanteaza din Fondul Special de Solidaritate
urmatoarele beneficii / gratuitati /facilitati / servicii:

22
 Alocatii de stat pentru copiii cu handicap
Gratuitati si facilitati pentru persoane cu handicap
Asistent personal pentru persoanele cu handicap grav
Ajutor special pentru persoanele cu handicap inapte de munca care nu au venituri sau au
venituri (cu exceptia pensiei de urmas) sub cuantumul ajutorului special.
Pensii sociale pentru nevazatori
De asemenea, coordoneaza metodologic si cofinanteaza din Fondul Special de Solidaritate caminele pentru
batrni si institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap (centre-pilot, centre de ngrijire si
asistenta, centre de recuperare si reabilitare, centre de integrare prin terapie ocupationala)

- Directiile pentru Protectia Drepturilor Copilului coordoneaza institutiile (centre de plasament,

institutii de protectie speciala pentru copiii cu handicap) si programele pentru protectia drepturilor
copilului (alternative la institutionalizare, suport pentru familiile aflate n dificultate, cu risc de
abandon al copilului etc.)

- Inspectoratele Scolare coordoneaza distribuirea alocatiilor de stat pentru copiii scolarizati,

distribuirea burselor sociale pentru studenti si programul de acordare a rechizitelor scolare pe baza
testarii mijloacelor.

- Comisariatele militare acorda ajutoarele pentru sotiile militarilor n termen n baza legii 67/1995
(pna la 1 Ianuarie 2002).

- Consiliile Judetene cofinanteaza programele de interes national pentru protectia drepturilor copilului
precum si institutiile de protectie speciala din subord inea Inspectoratelor de Stat pentru Persoanele cu
Handicap.

La nivel local responsabilitatea revine consiliilor locale care:

Finanteaza si acorda beneficiile prevazute de legea 67/1995, cu exceptia ajutorului pentru sotiile
militarilor n termen, pna la 1 ianuarie 2002: ajutor social, ajutoare de urgenta, indemnizatii de
nastere
Finanteaza si acorda bursele sociale pentru elevi
Finanteaza si acorda subventiile pentru acoperirea unei parti din cheltuielile pentru energia
termica.
Acorda subventii ONG-uri lor cu activitati de asistenta sociala care-si desfasoara activitatea la
nivel local (Legea 34/1998)
Finanteaza si coordoneaza activitatea cantinelor de ajutor social

23