Sistemul de asistenta sociala din Uniunea Europeana

Asistenta sociala europeana a avut dintotdeauna o dimensiune internationala ,

contribuind la dezvoltarea profesiei sip e alte continente. Exemplificam aici miscarea
stabilimentelor Toynbee Hall din Londra, preluate apoi de majoritatea statelor.Nu este
lipsiti de importanta sa mentionam contributia ordinelor ecleziastice si a Bisericii
Catolice la dezvoltarea unor institutii rezidentiale (spitale, scoli pentru protectia saracilo)
in tari ca Franta, Germania ,Italia, Spania , Portugalia, sau Irlanda.
La nivel European intalnim la ora actuala modalitati diferite e organizare a sistemului
de protectie sociala , in functie de istoria fiecarui stat, de organizarea administrative-
teritoriala, de traditie, de nivelul investitiilor financiare etc. In Europa, intalnim sistemul
anglo-saxon (liberal- de exemplu , Marea Britanie ) , sistemul Nordic (scandinav sau
social-democratic – de exemplu , Suedia, Danemarca si Finlanda), sistemul mediteranean
(emergent sau sud-european – de exemplu Portugalia, Grecia si Spania ) , modelul
continental (corporatist sau renan – de exemplu , Germania ).
Exista la ora actuala o dezbatere interesanta la nivel European cu privire la noile
directii de dezvoltare a sistemelor de asistenta sociala, ce anunta o schimbare de
paragidma potrivit careia ar trebui investit in dezvoltarea sociala, in capitalul social si
emotional prin programe de educatie si formare profesionala; In acest fel, societatea va fi
capabila sa absoarba probleme sociale.La ora actuala , europa se confrunta cu probleme
sociale cum ar fi rata ridicata a somajului, excluderea sociala a anumitor categorii
sociale( persoane fara adapost, imigranti ilegali, etc) numarul mare al persoanelor cu
handicap grav, scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, saracia si polarizarea sociala
etc. Uniunea Europeana, ca reprezentant institutional de marca , are in present 27 de state
member, cu o istorie , o administratie si o impartire teritoriala diferite.
S-au stabilit o serie de principii si prioritati actuale in domeniul protectiei sociale din
Uniunea Europeana care sa asigure persoanelor protectie si coeziune sociala . Asemenea
directii de actiune se refera la :
-promovarea coeziunii economice si sociale. Tratatul de la Maastricht(1992) se referea
la combaterea excluziunii si intarirea coeziunii sociale , iar Agenda de la Lisabona (2000)
prevedea ca pana in 2010 Uniunea Europeana sa fie caracterizata de o inalta coeziune
sociala ;
- asigurarea accesului egal la servicii de calitate pentru toti cetatenii europeni
sanatate, educatie, asistena sociala;
- promovarea egalitatii de sanse si combaterea oricarei forme de discriminare;
- garantarea unui venit adecvat si a resurselor necesare pentru o viata demna ;
- participarea la dezvoltarea sociala si economia bazata pe cunoastere;
- ocuparea fortei de munca si egalitatae in munca;
- coordonarea si protejarea drepturilor sociale ale persoanelor care circula in Uniunea
Europeana (pensii, prestatii sociale, ajutor pentru somaj, venit minim garantat,
asigurari de sanatate)
- implementarea valorilor sociale comune
- grija fata de retelele de solidariatate sociala , principiu materializat prin existenta
fondurilor structurale , dar si prin anumite evenimente comune ;
- egalitatea de tratament in toate statele member ;

Toate aceste directii de actiune anunta un proiect european, acela de a avea un sistem
unic din punct de vedere politic, economic, social si cultural. Pana la infaptuirea acestui
proiect, va trebui sa tinem cont de traditia specifica de pe continent in privinta
sistemelor de protectie sociala. In acest context intalnim doua mari tendinte: Bismarck si
Beveridge. Sistemul de protectie sociala de inspiratie de tip Bismarck (Germania.
Belgia, Franta, Italia, Luxemburg), in care prevaleaza principiul solidaritatii
profesionale, sistem in care serviciile si prestatiile depend de cotizatiile angajatilor in
angajatorilor la bugetul asigurarilor sociale; si sistemul de protectie sociala de inspiratie
de tip Beveridge (Danemarca , Marea Britanie, Suedia) , in care preval;eaza un system
de asigurari generalizat, iar prestatiile si serviciile sociale se acorda diferentiat in funcite
de necesitati.
Niciuna dintre tarile member ale Uniunii Europene nu are modele pure apartinand uneia
sau alteia dintre aceste doua mari tendinte. Diferentele se inregistreaza in ceea ce
priveste organizarea si functionarea sistemului de protectie sociala , modalitatea si
nivelul de finantare, nivelul prestatiilo acordate, rolul autoritatilor publice si al
partenerilo locali in dezvoltarea serviciilor sociale si cadrul legislativ.
Fiecare stat European are o istorie aparte, si de aceea modul de organizare si
functionare al tarilor member ale Uniunii Europene in privinta sistemelor de protectie
sociala este diferit.Intalim si similitudini in privinta formarii profesionale a
specialistilor, a institutiilor de specialitate din sistemul de asistena sociala , a tipilogiei
serviciilor si prestatiilor acordate(protectia copilului, invaliditate, batranete, boli
cornice).
Toate sistemele europene de asistenta sociala se bazeaza pe interventia statului prin
intermediul mecanismelor administratiei publice, dar si a societatii civile pentru a
reduce saracia si excluderea sociala, redistribuirea veniturilor, asigurarea unor niveluri
ridicate de securitate sociala si promovarea egalitatii de sansa.

Bibliografie
Buzducea, D. (2009) Sisteme moderne de asistenta sociala. Tendinte globale si practice
locale. Iasi , Polirom.
Chelcea ,S. ( 2008) ,Psihosociologie: Teorii, cercetari, aplicatii. , Iasi , Polirom