SISTEMUL DE PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP IN

ROMANIA

ISTORICUL SISTEMULUI DE PROTECTIE SPECIALA IN ROMANIA

Asistenta sociala este definita ca un sistem de ajutorare materiala a
persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de mijloacele necesare traiului.
In dictionarul de sociologie , asistenta sociala este definita ca un ansamblu de
institutii , programe, masuri , activitati profesionalizate de protejare a unor persoane,
grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in dificulate , in criza, si deci
vulnerabile. Asistenta sociala ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la
servicii specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea
cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea , persoanele si grupurile
aflate in dificultate de a influenta activ politicile sociale.Sprijinul financiar sau produsele
destinate asistentei sociale provin fie de la bugetul de stat, fie din contributiile voluntare
individuale sau comunitare, si sunt acordate celor in nevoie in functie de necesitatile lor
urgente.
Intr-un alt dictionar ( Dictionar politic - Sergiu Tamas ) , asistenta sociala
reprezinta o prestatie realizata cu banii statului care se adreseaza celor aflati in stare de
saracie. Prin natura sa , asistenta sociala este un ajutor acordat de stat.
In literatura juridica de specialitate, s-a mentionat ca asistenta sociala cuprinde
masurile reglementate in scopul acoperirii unor riscuri sociale si prin urmare s-ar
putea vorbi de un drept al securitatii sociale.
In lucrarea Politici Sociale .Romania in context european ce are drept autori pe
Elena Zamfir si Catalin Zamfir , asistenta sociala desemneaza un ansamblu de institutii ,
programme, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a
persoanelor , grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificulate ,
care, din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau
psihologica, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod decent
de viata.
In Dreptul securitatii sociale a lui Alexandru Athanasiu conceptul de asistenta
sociala capata doua intelesuri. Intr-un prim inteles, el desemneaza principiile generale pe
care se intemeiaza ajutorul acordat comunitatilor sociale aflate in nevoie, iar intr-o alta
acceptiune asistenta sociala reprezinta ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate
de puterea publica pentru aplicarea politicilor sociale.

In opinia lui Constantin Tufan , asistenta sociala este o componenta esentiala a

securitatii (protectiei) sociale si este reprezentata de un sistem de norme juridice prin care
se pun in aplicare programele de protectie sociala pentru sustinerea unor prestatii destinate
familiilor cu copii, unor categorii de minori, batranilor pensionari si nepensionari, adultilor
cu deficicente si altor beneficiari, prestatii finantate si administrate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale.
Procesul de tranzitie la economia de piata, cu profundele restructurari pe care le
implica, a afectat nu numai indivizi izolati, dar si mari segmente ale comunitatii ; de aceea
asistenta sociala se impune in prezent, la noi, ca necesitate.
Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania este
relativ recent, bazele acestuia fiind puse in toamna anului 1990 prin adoptarea de catre
Guvernul Romaniei a Hotararii nr.1100 privind infiintarea Secretariatului de Stat pentru
Handicapati pe langa ministrul de stat insarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.
La putin timp dupa publicarea acestei hotarari, Guvernul va adopta o alta hotarare
privind organizarea si functionarea Secreatriatului de Stat pentru Handicapati (Hotararea
nr.1161/1990 privind atributiile, organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru
Handicapati).
De asemenea, legiuitorul constituant a considerat necesar sa reglementeze
protectia acesteo categorii de persoane prin instituirea conceptului de protectie speciala .
In acest sens, potrivit art.46 din Constitutie: "Statul asigura realizarea unei
politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si
de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor
si tutorilor."
In anul 1992, Parlamentul Romaniei adopta doua legi foarte importante, care vor
constitui cadrul juridic necesar dezvoltarii sistemului de protectie speciala a persoanelor cu
handicap din Romania.
Cele doua acte normative reglementau drepturile persoanelor cu handicap.
Legislatia privind protectia persoanei cu handicap a fost extrem de
netransparenta, politica fiind de fapt de a ascunde persoanele cu handicap, desi n
aceasta perioada Romnia a semnat acte internationale de adeziune la principii
conforme cu Carta Natiunilor Unite si de actiune n aplicarea acestor principii viznd
inclusiv persoanele cu dizabilitati (Actul final al Conferintei pentru securitate si
cooperare n Europa, elaborat la Helsinki la 1 August 1975, Publicat n Buletinul Oficial
nr. 92).
Persoanele cu handicap au beneficiat de asa zisul sprijin al statului, care
de fapt a creat o izolare totala a acestora. De ce? Pentru ca statul a nfiintat institutii
2

rezidentiale mari, cu peste 350 de rezidenti, departe de localitatile populate - orase sau sate
- unde locuiau copii, adulti si vrstnici mpreuna, unde conditiile de viata erau sub limita
decentei iar accesul la mediul exterior imposibil de realizat. Au existat mai mult de 150 de
asemenea institutii nainte de 1989.
n regimul comunist, ntregul sistem de asistenta sociala a fost treptat
marginalizat, profesiunea de asistent social mpreuna cu cea de sociolog si psiholog fiind
chiar sterse din nomenclatorul de profesii. n anul 1969 scolile postliceale de 3 ani de
asistenta sociala sunt complet desfiintate. Statul comunist a dezvoltat teoria conform
careia problemele sociale si umane s-ar putea rezolva cvasi-automat prin mecanismele
administrativ-birocratice si politice bazate pe ideologia "naturii umaniste a sistemului". Sa de 14314k1016o zvoltat astfel o politica de integrare a anumitor activitati pastrate n
sistemul asistentei sociale ntr-un mecanism predominant pasiv cu un pronuntat caracter
birocratic, care nu avea nevoie de fapt de profesionisti. Asistenta sociala, ct a mai
ramas, a fost astfel deprofesionalizata.
Elemente foarte vagi privind suport pentru invaliditate sau libertatea de asociere
apar n toate formele de constitutie din aceasta perioada. (Constitutia Republicii
Populare Romne 1948, 1952, 1965):"Statul asigura ocrotire sociala si asistenta
medicala pentru boala, accidente si invaliditate.."; "Cetatenii au dreptul de a se
asocia
si
organiza..".
Asistam de fapt la o politizare consfintita prin constitutie a actului de asociere,
organizatiile fiind o expresie a partidului comunist si nu a societatii civile.
Totusi, n aceasta perioada, au continuat sa functioneze unele ONG-uri, inclusiv
cu referire la persoanele cu handicap. Atribuirea personalitatii lor juridice s-a facut pe baza
Legii nr. 21/1924 (Legea Mrzescu), care a fost uitata a fi propusa pentru abrogare. Cele
cteva care au rezistat, au avut un caracter mai mult profesional, singular si nesistematic.
Astfel, Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romne (denumirea Romniei din
acea vreme) aproba prin Hotarrea din 8.07.1952 cererea Ministerului Prevederilor Sociale
de a constitui o Comisie de organizare a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara
Romna. n baza acestei hotarri, prin Decizia Nr. 255.332 din 8 octombrie 1952,
Ministerul Prevederilor Sociale decide atributiile acestei comisii precum si organizarea
regionalelor si sucursalelor. n consecinta, prin Hotarrea Judecatoreasa 1909 din 15
August 1953, se recunoaste personalitatea juridica a Asociatiei Surdo-Mutilor din
Republica Populara Romna. Asociatia Nevazatorilor din Romnia, organizatie obsteasca
alcatuita numai din deficienti de vedere, functioneaza n baza Legii 21/1924. n structura
sa actuala, a fost nfiintata prin Hotarrea Judecatoreasca nr. 3288/27 septembrie 1956. Ea
este urmasa unor organizatii ale nevazatorilor si a unor structuri de sprijinire a acestora
datnd de la nceputul secolului XX. De fapt, singurele ONG-uri ale persoanelor cu
handicap care pot fi recunoscute ca functionale n aceasta perioada sunt cele doua
mentionate anterior.
Concluzii privind perioada comunista:
3

a. Legislatia generala a cuprins unele elemente privind persoanele cu dizabilitati. Nu a

existat
nsa
o
legislatie
speciala
pentru
acestea.
b. Eforturile de dezvoltare a nvatamntului special au facilitat trecerea de la domeniul
filantropiei fata de copiii cu deficiente la nivelul preocuparilor statului.
c. Dezvoltarea sistemului de institutionalizare a persoanelor cu handicap a creat o
bariera ntre acestea si societate. Nu exista elemente ale unor politici de integrare n
societate ci de izolare de societate a persoanelor cu handicap.
d. nvatamntul special, asigurarea unor locuri de munca prin cooperativele mestesugaresti
precum si participarea la competitii sportive au fost doar elemente singulare de protectie.
e. Sustinerea oferita de stat, ca o "demonstratie de grija" regimului comunist pentru acest
segment
de
populatie,
a
fost
extrem
de
formala.
f. Intr-o perioada n care sociologia este total politizata, psihologia desfiintata ca
profesie iar asistenta sociala, ct a mai ramas, a fost deprofesionalizata, statul este
considerat si ramne drept singurul ofertant de servicii.
Revolutia din Decembrie 1989 din Romnia a pus capat regimului totalitar
dictatorial comunist si a deschis o noua fila de istorie, cea a schimbarii. ntr-o forma
timida cu nuante contradictorii la nceput, apoi din ce n ce mai concret si clar, fortele
democratice au nceput sa fie simtite. Perioada de tranzitie spre o societate democratica,
deschisa si libera este caracterizata de eforturi speciale n doua directii de baza:

aliniere legislativa la reglementarile internationale;

implementarea legislatiei n contextul mentalitatii si experientei existente.

Cteva elemente de referinta pentru grupul nostru tinta marcheaza n mod

deosebit momentul imediat urmator schimbarii:

Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la

Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20 noiembrie 1989;

HG nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea si functionarea nvatamntului n

Romnia n anul scolar (universitar) 1990/1991 care cuprinde o sectiune speciala
referitoare la categorii de scoli care vor functiona n subordinea Ministerului Muncii si
Ocrotirii Sociale: camine scoala pentru diferite categorii de handicap, centre logopedice
precum si centre de orientare scolara si profesionala;

HG nr. 610 din 25 mai 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor
precum si nsotitorilor acestora;

Constituirea Comitetului pentru sprijinirea institutiilor de ocrotire a copilului prin

HG nr. 1032 din 26 septembrie 1990, menit sa contribuie la evaluarea si coordonarea
programelor de mbunatatire a conditiilor de ngrijire si educare a copiilor ocrotiti, la
amplificarea cooperarii cu organismele si fundatiile create n acest domeniu n Romnia si
4

n lume. Prevederile acestei hotarri sunt modificate si completate prin HG nr. 833 din 14
decembrie 1991;

nfiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati prin H.G. nr. 1100 din 13
octombrie 1990:
Art. 1 - Se nfiinteaza Secretariatul de Stat pentru Handicapati pe lnga ministerul
de stat nsarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.
Constitutia din 21 noiembrie 1991 n care, pentru prima data, apare o referire
distincta la persoana cu handicap. Citam astfel:
Art. 46 Protectia persoanelor handicapate
Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei
politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de nvatamnt, de instruire si
de integrare sociala a handicapatilor, respectnd drepturile si ndatoririle ce revin parintilor
si tutorilor.
La 1 iunie 1992 a intrat n vigoare Legea nr. 53 privind protectia speciala a
persoanelor handicapate, care a constituit un moment crucial pentru starea societatii
romnesti de atunci. Este demn de precizat ca n lege apar n mod explicit : egalitatea
sanselor, alternativa unor forme de protectie neinstitutionalizate / specifice precum si
notiunea de accesibilitate fizica sau pregatirea la domiciliu a copiilor netransportabili la
scoala.
Masurile de protectie speciala prevazute n prezenta lege au ca scop prevenirea,
atenuarea, nlaturarea consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapatului
si egalizarea sanselor prin:
a.depistarea
activa
si
precoce
a
persoanelor
handicapate;
b.asistenta medicala si educatie normala sau speciala a persoanelor handicapate;
c.orientarea scolar-profesionala, calificarea, sprijinirea ncadrarii n munca si integrarii
sociale a persoanelor handicapate.

Protectia speciala a persoanelor handicapate se efectueaza prin forme

institutionalizate, asigurndu-se drepturile materiale prevazute de lege, si prin forme
neinstitutionalizate, specifice.
Caile de acces n cladirile si locuintele publice, precum si ale unitatilor de
ocrotire si asistenta sociala vor fi amenajate corespunzator, prin adaptare sau din
constructie, astfel nct sa nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru
persoanele handicapate.
Un nou pas n progresul legiferarii protectiei persoanelor cu handicap s-a
realizat prin HG nr. 939 din 29 decembrie 1997 privind reorganizarea si functionarea
Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Denumirea institutiei se schimba, devenind:
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Ce aduce nou aceasta reglementare?
Se adauga noi atributii pentru SSPH, care are o structura organizatorica bine definita ca o
retea, avnd n subordine inspectoratele de stat teritoriale si Institutul National de Studii si
Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap. Aceasta institutie va coordona
metodologic urmatoarele unitati : Asociatia Nevazatorilor din Romnia, Asociatia Surzilor
din Romnia, caminele de batrni, caminele - spital pentru copii cu handicap, caminele
spital pentru copii cu handicap care functioneaza ca centre pilot zonale de asistenta
speciala, caminele spital pentru bolnavi cronici somatici, caminele spital pentru bolnavi
cronici neuropsihici, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie adulti, cu
centre de zi, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie copii, cu centre de zi,
camine-atelier.
Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap este organul de
specialitate al administratiei publice centrale, aflat n subordinea Ministerului Muncii si
Solidaritatii Sociale1[1], care realizeaza coordonarea, ndrumarea si controlul activitatii de
protectie a persoanelor cu handicap, precum si asigurarea integrarii sociale a acestora.
Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap are urmatoarele atributii :

elaboreaza strategia guvernamentala n domeniul protectiei persoanelor cu

handicap, adulti si minori, n conformitate cu principiile si normele internationale;

initiaza, elaboreaza si avizeaza actele normative din domeniul protectiei

persoanelor cu handicap;

actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia

institutionalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea si diversificarea serviciilor de
recuperare
si
reintegrare
ambulatorii;
d. analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului, si stabileste masurile adecvate
de prevenire a aparitiei acestora;

1[1] Hotararea Guvernului nr.737/2003-privind organizarea si functionarea Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familieiart12alin.( 2 )

Realizarea masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap prin

acordarea drepturilor la domiciliu sau n institutiile de protectie speciala sunt prevazute n
mod detaliat n Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.102 din 29 iunie 1999 care abroga
Legea nr. 53/1992.
Evolutia persoanelor cu handicap incepand cu anul intrarii in vigoare a Legii
53/1992 este redata in prin urmatoarele grafice :

Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH

EVOLUTIA
PERSOANELOR
HANDICAP

N AN
r
Crt.
NUMAR
TOTAL
din care:
1. COPII
1
1. ADULTI
2

CU

199 199 199 199 199 199 199 199 200 200 200 200
2
3
4
5
6
7
8
9
0
1
2
3
74, 225, 370, 368, 462, 408, 412, 410, 402, 425, 423, 408,
053 232 462 586 947 429 295 117 275 847 393 120

8,8 11,4 32,3 47,3 59,5 65,2 52,7 54,3 56,3 59,7 56,8 56,1
45 66 52 36 21 55 17 64 90 46 86 24
65, 213, 338, 321, 403, 343, 359, 355, 345, 366, 366, 351,
208 766 110 250 426 174 578 753 885 101 507 996

din care:
2 NEINSTITUTI 54, 205, 350, 348, 442, 387, 391, 388, 382, 405, 403, 387,
ONALIZATI
805 239 611 592 370 342 194 453 728 784 533 850
din care:
2. COPII
4,6 7,11 28,4 43,1 55,5 61,3 49,2 51,1 55,1 58,6 55,9 55,5
1
41 7
12 72 66 46 24 78 86 88 84 56
2. ADULTI
50, 198, 322, 305, 386, 325, 341, 337, 327, 347, 347, 332,
2
164 122 199 420 804 996 970 275 542 096 549 294
3 INSTITUTION 19, 19,9 19,8 19,9 20,5 21,0 21,1 21,6 19,5 20,0 19,8 20,2
ALIZATI
248 93 51 94 77 87 01 64 47 63 60 70
din care:
3. COPII
4,2 4,34 3,94 4,16 3,95 3,90 3,49 3,18 1,20 1,05 902 568
1
04 9
0
4
5
9
3
6
4
8
3. ADULTI
15, 15,6 15,9 15,8 16,6 17,1 17,6 18,4 18,3 19,0 18,9 19,7
2
044 44 11 30 22 78 08 78 43 05 58 02

Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH
2.2

Persoana cu handicap in legislatia romana

Persoana cu handicap si integrarea acesteia in societate reprezinta una din marile

provocari care stau in fata omenirii.
Orice politica pe care o promovam in acest sens trebuie sa aiba in vedere atat
respectarea drepturilor persoanei cu handicap cat si corecta incadrare a ei in categoria de
handicap.
In acest sens , cel mai important aspect este noua abordare: "resursa urmeaza
persoana".
Trebuie ca fiecare sa inteleaga ca ajutorul financiar pe care statul il acorda, se
adreseaza fiecarei personae cu handicap in parte si ca aceasta reprezinta costul integrarii in
societate.

Nu mai dorim "sa platim boala", ci incercam sa suplinim deficientele fizice,

senzoriale sau mintale pentru a realize egalizarea sanselor sociale. Daca handicapul apare
din vina societatii, este normal ca tot societatea sa contribuie la eliminarea lui.
In domeniul promovarii drepturilor omului, in documentele ONU, UNESCO,
UNICEF privind drepturile diferitelor categorii de personae, sunt inscrise enunturi prin
care se exprima determinarea, delimitarea, stabilirea cu preciziie a insusirilor proprii unei
notiuni, situatii, activitati. Definitiile sunt rezultatul unui process de cunoastere, de
aprofundare teoretica si de generalizare a practicii.
Cunoasterea definitiilor corecte ofera un punct solid de sprijin pentru practicieni,
previne repetarea unor situatii nedorite.
Ce repercursiuni practice, nebanuite chiar de legislatori, pot avea unele definitii,
a demonstrate-o si Legea nr.53/1992. Elaborata si adoptata dupa Revolutia din Decembrie,
legea a apelat la o definire a handicapului si la o clasificare a handicapurilor in functie de
deficienta. Astfel, in urma legii, un numar destul de mare de personae perfect integrate
social cu venituri peste medie, a obtinut certificate de handicapat si drepturile aferente in
defavoarea altor personae cu deficienta cu dezavantaje din fata carora societatea nu a
reusit sa ridice barierele care impieteaza asupra autonomiei personale si a integrarii
sociale.
Utilizarea definitiei general acceptate in momentul de fata, subiacenta
Ordonantei de Urgenta nr. 102/30 iunie 1999 previne astfel de situatii. Organismele
Organizatiei Natiunilor Unite recomanda utilizarea termenului de handicap asa cum a fost
definit de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). OMS face urmatoarea distinctie intre
deficienta,
incapacitate
si
handicap.
Deficienta - orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice,
fiziologice si anatomice.
Incapacitatea - orice restrictie sau lipsa (rezultatnd dintr-o deficienta) a
capacitatii de a efectua o activitate in maniera sau in cadrul a ceea ce se considera normal
pentru fiinta umana.
Handicapul - un dezavantaj pentru o persoana , rezultand dintr-o deficienta sau
o incapacitate, care limiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol care este normal,
depinzand de varsta, sex, factori sociali si culturali, pentru acea persoana.
ONU a preluat definitia OMS in "Programul mondial de actiune privind
persoanele cu handicap a, adoptat de Adunarea Generala ONU la 3 decembrie 1982 si in
toate documentele ulteriore.
10

In aceste documente se subliniaza consecintele majore ale unei astfel de

definiri a handicapului, inclusive in protectia sociala.
- " Handicapul este o functie a relatiei dintre persoanele cu deficiente si
mediul inconjurator. Apare atunci cand acestea intalnesc bariere culturale, fizice sau
sociale, care le impiedica accesul la diferitele sisteme ale societatii si care sunt disponibile
altor cetateni. Astfel incat handicapul este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la
viata comunitatii la nivel egal cu al celorlalti".
- Persoanele cu handicap nu constituie un grup omogen. Fiecare persoana cu
handicap intalneste bariere diferite, de diferite feluri, care trebuie depasite pe cai diferite.
Din perspectiva definirii handicapului sunt propusi si termeni semnificativi de
actiune, preventie, recuperare si egalizare a sanselor.
In lucrarea publicata de Consiliul Europei, in urma unor dezbateri ample si a
unei conferinte pe tema : "Laemploi et lautilite de la classification internationale des
handicaps: deficieces, incapacites et desavantages",Strasbourg, 1999, se stabileste
importanta mentinerii definirii handicapului in functie de dezavantaje, asa cum s-a realizat
de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii cu ani in urma. Eforturile in domeniu se cer
concertate spre extinderea listei incapacitatilor si dezavantajelor pentru fiecare deficienta,
data fiind marea varietate a situatiilor concrete.
Definitia general acceptata a handicapului include in ea resurse optimizatoare,
indicand asupra efortului societatii de a asigura participarea persoanei cu deficiente la
viata comunitatii la un nivel egal cu al celorlalti de a ridica barierele culturale, fizice sau
sociale care impiedica accesul persoanei cu deficiente la diferitele sisteme ale societatii
care sunt disponibile altor cetateni. Aceasta definitie ia in considerare mediul, considera
deficientele, incapacitatile si dezavantajele ca bidimensionale, marcate de interactiunea cu
mediul. Mediul este cel care hotaraste in primul rand ce efect are o deficienta sau
incapacitate asupra vietii cotodiene a persoanei. S-a trecut de la o abordare medicala
asupra handicapului la o conceptie mai larga bazata pe drepturile omului. Se ajunge la un
model complet al definirii handicapului, care inglobeaza criterii medicale, psihologice si
sociale, se raporteaza la individual si ajuta direct persoana, constientizand factorii de
mediu creatori de handicap, de dezavantaje asupra carora se poate actiona.
Deficiente precum cele intelectuale, psihice, de limbaj, ale analizatorilor, ale
scheletului si ale aparatului de sustinere genereaza incapacitate privind satisfacerea
nevoilor corporale, comunicarea, locomotia, utlizarea corpului in anumite sarcini si
activitati. Daca societatea nu intervine, incapacitatile genereaza inconveniente de natura
sociala, dazavantaje privind independenta fizica, autonomia persoanei, mobilitatea,
11

orientarea, independenta economica, integrarea sociala. Persoanan cu handicap nu poate sa

joace toate rolurile semenilor sai sis a participle ca si ceilalti la viata in societate.
Dimensiunea
sociala
si
definirea
handicapului
duc
la:
-identificarea situatiilor mediului fizic si social care pot restrange libertatea unui
copil sau adult cu handicap (accesibilitatea in imobil, mijloacele de transport in comun, in
institutii publice, comportamente dezagreabile ale semenilor);
- identificarea cerintelor educative speciale ale copilului cu handicap, de
terapie sau de recuperare a adultilor. Sunt vizate activitati educative, recuperatorii si
terapeutice care pot conduce la compensarea incapacitatilor manifestate intr-o anumita
directie, la formarea autonomiei personale, la orientarea scolara si profesionala spre
domenii in care handicapul nu are relevanta;
- fundamentarea deciziei privind acordarea de prestatii, accesul la un anumit
tip de transfer financiar, la un anumit tip de ingrijire si la anumite mijloace tehnice sociale.
Astfel, dezavantajele pe care le au persoanele cu handicap privind accesul in
mediu, trebuie sa-si aiba corespondenta in servicii medicale (protezare), sociale (de
exemplu: amenajarea locuintei, a mijloacelor de transport), educative (daptarea scolii si a
salii de clasa, programe modulare, acces la sevicii de terapie si compensare), profesionale
(adaptarea locului de munca).
Handicap , potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, inseamna
greutate, piedica intervenita in munca cuiva.
Etimologia termenului, asa cum se subliniaza intr-un alt dictionar al carui
autor sunt Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, este britanica, tinand de domeniul sportiv,
desemnand la inceput reducerea voita a capacitatii unui concurent intr-o intrecere, pentru
a spori sansele adversarului si suspansului. Acelasi dictionar precizeaza, insa , ca handicap
inseamna un dezavantaj pe care il are o anumita persoana, ca urmare a unei infirmitati
(deficiente) ori a unei incapacitati. Infirmitate cuprinde orice pierdere , anomalie ori
dereglare a unei structuri sau a unei functii la nivelul organismului, pe cand incapacitatea
inglobeaza orice restrictie, diminuare, lipsa ori pierdere a capacitatii de a efectua o
activitate in conditiile considerate ca normale pentru o fiinta umana.
In vechea Constitutie, la art. 46, se prevedea ca persoanele cu handicap se
bucura de protectie speciala. In noua Constitutie a Romaniei la art.50 statul asigura
realizarea unei politici nationale de prevenire , de tratament , de readaptare, de invatamant,
de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce
revin parintilor si tutorilor.

12

In literatura de specialitate se arata ca persoanele cu handicap sunt fiinte

umane , iar handicapul lor nu este doar o problema individuala .In esenta, protectia acestor
persoane, ca parte componenta a politicilor sociale , a condus la aparitia unor preocupari
legate de educatia speciala, de readaptarea profesionala si incadrarea in munca , de asitenta
si integrarea sociala , de normalizare etc.
Intr-o alta lucrare se precizeaza ca handicapul reprezinta o deficienta fizica
sau psihica , sau un grup de deficiente fizice si psihice care fac sa diminueze partial sau
total caracteristicile umane normale.In aceste conditii, un handicapat poate sau nu sa faca
fata in mod diferit cerintelor zilnice ale vietii.
In Declaratia persanelor handicapate , proclamata de Organizatia Natiunilor
Unite in 1975 , se precizeaza ca termenul de handicapat desemneaza orice persoana aflata
in incapacitate de a-si asigura in totalitate sau in parte necesitatile unei vieti individuale
sau sociale normale, din cauza deficientei congenitale ori din alte cauze, a incapacitatilor
fizice sau mentale.
In art.1 din Recomandarea nr.99 / 1955 privind reciclarea invalizilor, se releva
ca invalid este considerata orice persoana care are posibilatati reduse de angajare sau
pastrare a unui loc de munca, ca efect al deficientelor sale fizice sau mentale.
In sfarsit, art. 1 din Ordonanta de Urgenta nr.102 / 1999 privind protectia
speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap prevede ca persoanele cu
handicap sunt acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice,
senzoriale, psihice sau mentale, care le impiedica sau le limiteaza accesul normal si in
conditii de egalitate la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor sociali, materiali
si culturali necesitand masuri de protectie speciala in vederea integrarii lor sociale.
Incadrarea intr-o categorie de persoana cu handicap care necesita protectie
speciala in raport cu gradul de handicap care atesta, atat pentru adulti cat si pentru copii,
potrivit criteriilor de diagnostic clinuc, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de
munca, care stabilesc gradul de handicap- usor, mediu, accentuat si grav- prin certificat
emis de comisiile de expertiza medicala a persoanei cu handicap pentru adulti si respactiv
pentru copii ( art. 2 alin. 1).
In prezent desi definitia a cunoscut o noua modificare, ea este totusi in opinia
unora depasita, intrucat are la baza o definitei pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii a
dat-o la inceputul anilor 1990.
Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) , persoanele cu handicap, in intelesul prezentei
ordonante de urgenta, sunt acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor
13

fizice, senzoriale, psihice sau mentale ,le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse
egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali
proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si
profesionale.
De lege ferenda, consideram ca este necesara redefinirea notiunii de persoane
cu handicap in conformitate cu definitiile acceptate pe plan international.
2.3 Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap
Drepturile puteau fi grupate in raport de obiectul si natura lor juridica in mai
multe categorii, dupa cum urmeaza:2[2]
a)

drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)

drepturi la prestatii de asistenta sociala;

c)

stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul anumitor depturi;

d)

facilitati de ordin fiscal.

a)Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar
In aceasta categorie erau incluse urmatoarele drepturi:

ajutorul special;

pensia sociala pentru nevazatori;

alocatia de stat pentru copii cu handicap.

b)Dreptul la prestatii de asistenta sociala

Aceste prestatii reprezentau forme de ajutor material prin care se sigura fie o
protectie suplimentara persoanelor cu handicap, inclusiv a veniturilor acestora , fie un
supliment de servicii necesar ca urmare a situatiei in care se afla persoana.
In prima categorie de prestatii de asistenta sociala se include urmatoarele:

2[2] Constantin Stoenescu, Liviu Teodorescu, Ovidiu Mihaescu-Sistemul de protectie speciala a persoanleor cu handicap din
Romania-Editura ALLBECK, Bucuresti 2003

14


asigurarea asistentei medicale prin acordarea gratuita de medicamente, tratament
in unitati sanitare si statiuni, proteze, aparate ortopedice, dispozitive de mers, aparatura si
materiale ajutatoate-compensatorii pentru cei cu un venit mediu lunar pe o persoana aflata
in intretinere mai mic decat salariul minim brut pe tara indexat, precum si asistenta
medicala gratuita la domiciliu pentru persoanele cu handicap nedeplasabile;

scutire la plata taxelor de abonament pentru detinatorii de aparate radio si

televizoare asimilate persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, drept recunoscut si
celor care au in intretinere astfel de persoane;

reducerea costului biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si

sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen;

scutire la plata taxelor de instalare, transferare si abonament telefonic;

gratuitate transportuluiurban cu mijloace de transport in comun pentru cei

asimilati gradului I sau II de invaliditate;

gratuitatea transportului interurban in limita a 12 calatorii dus-intors pe an la

alegere, cu trenul de persoane clasa a II-a , cu autobuzul sau cu navele pentru transportul
fluvialsi maritim al unitatilor cu capital integral de stat pentru cei asimilati persoanelor
invalide gradului I, persoanele cu handicap asimilate gradului II de invaliditate beneficiind
de jumatate din numarul calatoriilor mentionate mai sus.
Din cea de-a doua categorie de prestatii de asistenta sociala mentionam:

pregatirea la domiciliu a copiilor cu handicap nedeplasabili pe durata

invatamantului obligatoriu, acest drept fiind recunoscut si persoanelor cu handicap
nedeplasabile in varsta de pana la 30 ani;

incadrarea cu contract individual de munca si salarizarea la nivelul salariului

minim brut lunar al unei asistente sociale cu pregatire medie debutatnt a persoanelor care
au in ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent minorului sau adultului cu
handicap;

acordarea in folosinta gratuita de motorete si motociclete adaptate persoanelor

cu deficiente locomotorii.
c) Un alt aspect deosebit de important in cadrul masurilor institutionale de
asistenta sociala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap este acela legat de

15

stabilirea unor conditii mai favorabile privind exercitiul unor drepturi stabilite de lege si
in privinta altor persoane decat cele cu handicap.
In acest sens mentionam :

incadrarea intr-o activitate salarizata a persoanelor cu handicap calificate prin

invatamantul obisnuit sau special in locurile de munca accesibile si cat mai aproape de
domiciliul lor, in conditiile legii;

prioritate la inchirierea , construirea si cumpararea locuintelor din fondul de stat si

repartizarea , la cerere, a apartamentelor la nivelurile inferioare ale imobilului;

acordarea unei camere in plus, in locuintele proprietate de stat, la cerere,

persoanelor cu handicap incadrate in gradul I deinvaliditate, precum si familiilor care au in
intretinere un minor cu handicap;

concediu de odihna suplimentar stabilit de Legea nr.6/1992 privind concediul de

odihna si alte concedii ale salariatilor, insa de acest concediu suplimentar beneficiau
numai persoanele cu handicap asimilate gradului III de invaliditate, intrucat numai acestea
pastreaza in parte capacitatea de a munci;

concediu prenatal incepand cu luna a VI-a de sarcina, acordat la cerere;

stabilirea chiriei pentru locuinta din fondul locativ de stat la tariful minim
prevazut de lege, iar pentru nevazatori redus cu 50%;

reducerea zilei de munca cu 1-2 ore si proportional a salariului fara a diminua si

vechimea in munca;

pensie integrala peste limita de varsta daca dovedesc o vechime in munca dupa
data dobandirii handicapului , de 15 ani barbatii si 10 ani femeile, in cazul celor
incadrabili in gradul I de invaliditate, de 20 de ani barbatii si 15 ani femeile, in cazul celor
asimilati gradului II de invaliditate si de 25 de ani barbatii si 20 de ani femeile, I cazul
celor incadrati in gradul III de invaliditate.

Din anul 2002, pentru persoanele cu handicap se organizeaza anual Bursa

locurilor de munca.

16

e)

Facilitati de ordin fiscal

Prin Ordonanta Guvernului nr. 36 din 30 ianuarie 2002 privind impozitele si

taxele locale s-au stabilit facilitati fiscale, precum si scutiri de taxe hoteliere pentru
persoanele cu handicap de gradul I si II si persoanele fizice nevazatoare (Art. 49 alin. 2 si
3) ; sunt scutite de asemenea de la plata impozitelor si taxelor locale fundatiile si
asociatiile cu caracter umanitar care au scopul de a sustine actiuni cu caracter umanitar,
social si cultural (Art. 55 alin. 1) sau au ca unica activitate ntretinerea si functionarea
caminelor de batrni si caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii. (Art. 55
alin 2).
Educatie
Dezvoltarea proiectului nvatamntul pentru copii cu cerinte educative speciale din
programul 3 al Strategiei dezvoltarii nvatamntului preuniversitar presupune
urmatoarele :

cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale n sistemul de nvatamnt special

sau de masa

punerea n practica a programelor de integrare a copiilor din nvatamntul

special n unitatile de nvatamnt de masa, sub diferite forme, tinnd cont de tipul si gradul
handicapului

asigurarea profesorilor itineranti si de sprijin, corespunzator numarului de elevi

din nvatamntul special integrati n unitatile de nvatamnt de masa si pentru grupurile
vulnerabile

flexibilitatea ofertei curiculare, pentru a raspunde principiului educatiei pentru toti

si pentru fiecare

formarea cadrelor didactice din nvatamntul de masa pentru a lucra cu copii care
au cerinte educative speciale sau se gasesc n situatii vulnerabile

pregatirea scolii de masa pentru a primi si a integra copii din scolile speciale

transformarea scolilor speciale n centre de resurse pentru nvatamntul special si

pentru cel de masa (ateliere de microproductie, ateliere pentru formarea practica etc).
Integrarea n/prin comunitate a avut o consecinta deosebita n descoperirea unor
valori cultural-spirituale ale persoanelor cu handicap. n acest sens, sunt de mentionat :
organizarea de expozitii de arta, - spectacole , publicarea unor volume de literatura si
17

proza

editarea
de
reviste
si
publicatii.
Introducerea interpretului limbajului mimico-gestual la televiziuni
A constituit unul dintre elementele esentiale de includere n comunitate a
persoanelor
deficiente
de
auz.
Implicare n viata religioasa
O noutate pentru societatea romneasca post-comunista o constituie faptul ca s-au
construit biserici n imediata apropiere sau n curtea centrelor rezidentiale pentru
persoanele cu handicap. Persoanele asistate n centre pot participa astfel la ceremoniile
religioase.
Pentru persoanele nedeplasabile si cele imobilizate n fotolii rulante, s-a luat
legatura cu preotii parohi ortodocsi (iar n cazul altor culte cu pastorii sau preotii cultului
respectiv) pentru ca n fiecare duminica sa se deplaseze la sediul centrelor si sa oficieze
slujbe religioase. Exista de asemenea cteva biserici (Pitesti, Bucuresti) unde slujba se
efectueaza n limbaj mimico-gestual .
Exercitarea dreptului de vot
Dreptul de vot al persoanelor cu handicap este un drept constitutional. Acesta se
exercita n doua moduri : 1) prin deplasarea asistatilor nsotiti de un reprezentant al
centrului la sectia de votare la care este arondat centrul ; 2) prin acordul sectiei de votare
de a deplasa urna volanta la sediul centrului sau al familiei pentru exercitarea dreptului
constitutional de a vota.
Exemplu : cu ocazia Referendumului pentru aprobarea noii Constitutii a Romniei n
perioada 18-19 octombrie 2003, folosind aceste proceduri, si-au manifestat opinia prin vot
toti asistatii.
Transport
Prin Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 290 din 17 aprilie 2003 s-au
aprobat normele metodologice privind modalitatea de acordare a gratuitatii transportului
urban cu mijloacele de transport n comun de suprafata sau cu metroul si interurban,
precum si pentru stabilirea cuantumului acestei gratuitati pentru persoanele cu handicap
accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau nsotitorii acestora. Facilitatile
de acces fizic n cladiri publice, n institutii de cultura sau hoteluri au nceput sa se
dezvolte si sunt n atentia tuturor factorilor implicati n protectia persoanelor cu handicap.
Sanse egale

18

n conformitate cu Legea nr.202/2002 referitoare la crearea de sanse egale ntre

femei si barbati si lund n considerare HG nr. 967/1999 privind constituirea si
functionarea Comisiei Interministeriale de Consultanta n domeniul egalitatii sanselor ntre
femei si barbati ca si HG nr. 1273/2000 pentru aprobarea Planului National de Actiune
privind egalizarea sanselor ntre femei si barbati, ANPH a ntocmit planul strategic de
monitorizare a cailor prin care toate aceste reglementari sunt aplicate n domeniul
persoanelor cu handicap. O atentie speciala a fost data femeilor cu handicap pentru a
preveni tripla lor discriminare : ca femei, persoana cu handicap si discriminarea bazata pe
motive economice. Un exemplu de buna practica poate fi dat : o reprezentanta a ONPHR
face parte din Comitetul National de promovare al femeilor n stiinta.

19

DREPTURILE DE CARE BENEFICIAZA PERSOANA

CU HANDICAP, CONFORM LEGII NR. 519/ 12 IULIE
2002
INDIFERENT
DE
SURSA
FINANTARII PLATILOR
=
TABEL
SINTETIC =
DRE AL AL AL AS IN IND Ab Ab TR TR Ab Ind M T BI
PTUROCAOCAOCAIST SOTIEMNIonamona ANSPANSPonamemnizEDIABELET
I
TIE TIE TIE ENTTORZATIEent mentORT ORT ent atie CA-RE E
DE HRASOCPER(opti SOCI RADTELURB INTECURpt.salME
SEC
STA NA IAL SONonal)ALA IO- EFOAN RUR ENTariatiNTE TAC
T HIV A AL
(AJUTTELN
BAN ELEcf.HG
OL
(+10 /
(pens
OR EVI
CTR40/20
0%) SID ie
SPECIZOR
IC 00,
A socia
AL)
art.19
la)
, lit.n
C VA G I DA DA
D
DA D DA DA
D D D
OPIZAT rad(Gra
A
A**
(12 calatorii A
/ A A
L OR
v)
***
an)
(prin
***
inter
medi
ul
C.N.
A.S.)
C VA G II DA DA
D DA DA
D D
OPIZAT rad(Acc
A**
(6 calatorii / an)
A A
L OR
entu
***
***
at)
C VA G III DA DA
D D
OPIZAT rad(Me
A A
L OR
diu)
SI
NEV
AZA
TOR
C NE G I DA DA
D
DA D DA DA
D D
OPIVAZArad(Gra
A
A**
(12 calatorii / an) A A

L* TOR v)
C NE G I DA DA
OPIVAZArad(Gra
L**TOR v)
C NE G II DA DA
OPIVAZArad(Acc
L TOR entu
at)
A VA G I
D
DULZAT rad(Grav)
A
T OR
***
A VA G II
DULZAT rad(Accentu
T OR
at)
***
A VA G III
DULZAT rad(Mediu)
T OR
SI
NEV
AZA
TOR
A NE G I
DA D
DULVAZArad(Grav)
A
T* TOR

***
DA D DA DA
A**
(12 calatorii / an)
***
D DA DA
A**
(6 calatorii / an)
***

DA

DA

DA*
***

DA D DA DA
A**
calatorii / an)
***

D D
A A
D D
A A
(12

D DA DA
A**
(6 calatorii / an)
***

DA D DA DA D D
A**
(12 A A
***
calato
rii /
an)
A NE G I
DA
DA
DA D DA DA D D
DULVAZArad(Grav)
A**
(12 A A
T**TOR
***
calato
rii /
an)
A NE G II
DA
D DA DA
DULVAZArad(Accentuat)
A**
(6 calatorii / an)
T TOR
***
*Cu asistent personal (la alegere); **Cu insotitor (la alegere); *** In categoria
vazatorilor intra si acei nevazatori care nu sunt inregistrati la A.N.R. si care primesc
drepturile unui vazator; **** Adultii incapabili de munca din cauza handicapului si

22

care nu au alte venituri, altele decit pensia de urmas. Pt. cei cu venituri mai mici decit
cuantumul se acorda diferenta pina la valoarea acestuia; ***** ABONAMENT
TELEFON: pentru VAZATORI = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI PLUS 100
DE IMPULSURI; pentru NEVAZATORI = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI
PLUS 400 DE IMPULSURI;
Nota: Plata drepturilor pt. persoanele nevazatoare s-a facut prin intermediul
A.N.R.si filialele sale teritoriale, din sume virate de catre A.N.P.H. din bugetul sau.
Sursa : A.N.P.H. Bucuresti - Drepturile si facilitatile de care beneficiaza persoanele
cu handicap

23

Drepturile de care beneficiaza copii cu handicap.

Mijloacele prin intermediul carora se realizeaza ocrotirea minorilor sunt

diverse. In primul rand minorii se ocrotesc prin tutore.Minorii care se gasesc in dificultate
sunt ocrotiti prin dispunerea masurilor prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 26 / 1997.
De asemenea, in cadrul reglemntarilor legale existente se poate aprecia ca
minorii sunt ocrotiti si in cadrul altor institutii juridice consacrate in dreptul romanesc,
dintre acestea retinandu-se adoptia, curatele si intitutia juridica privitoare la minorul
interzis3[3]
Potrivit prevederilor art. 4 din O.U.G. nr.102/1999 protectia speciala a
persoanelor cu handicap, deci inclusiv a copiilor cu handicap, se realizeaza prin acordarea
drepturilor la domiciliu sau, dupa caz, in institutii de protectie speciala.
Drepturile de care beneficiaza un copil cu handicap sunt prevazute in art.18 alin.
(1) din O.U.G. nr.102/1999 si dupa continutul lor pot fi impartite in doua categorii :

drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar ;

drepturi la prestatii sau servicii de asistenta sociala.

a) Drepturile de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza un copil

cu handicap sunt urmatoarele :
%;

alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazute de lege majorat cu

100

alocatie de intretinere pentru copii cu handicap, aflati in plasament familial sau

incredintati unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in
cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% ;
alocatie de hrana pentru copii bolnavi de SIDA, calculata pe baza alocatiei zilnice
de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.4[4]
3[3] Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania-C-tin Stoenescu ,L.Teodorescu si O.MihaescuEDITURA ALLBECK, Bucuresti-2001,p.9

4[4] Legea 10 /

09.01.2003- pentru modificarea OUG 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap- art. 18 alin (1) lit.l

24

Copilul bolnav de Sida, beneficiaza de crepturile prevazute la art.18 alin(1) lit.

(l) numai in perioada in care este ingrijit de familie.
b) dreptul la prestatii sau servicii de asistenta sociala de care pot beneficia copiii cu
handicap ;
locuri de odihna gratuite in tabere pentru copiii prescolari, elevi si studenti cu
handicap, o data pe an, conform conventiilor incheiate intre Autoritatea Nationala pentru
Persoanele cu Handicap si Ministerul Educatiei si Cercetarii ;
bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi
conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen ;
obtinetrea gratuita a protezelor si ortezelor, carjelor, ghetelor ortopedice,
carucioarelor, cu prioritate in conditii avantajoase, a aparatelor audutive si a implanturilor
cardiace ;
gratuitatea transportului urban cu mijloacele de transport in comun de suprafata
sau cu metroul, pentru copiii cu handicasp accentuat si grav ;
-

gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa

a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii

dus-intors pe an pentru copiii cu handicap grav si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an
pentru copiii cu handicap accentuat ; copiii cu afectiuni renale care necesita hemodializa in
alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitate si peste limita mentionata,
in functie de recomandarea centrului de dializa ;
acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit, in raport cu restantul
functional si potentialul recuperator, cu respectarea prevederilor legislatiei in domeniul
invatamantului;
pregatire scolara la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabili, pe durata
invatamantului obligatoriu prevazut de lege;
asistent personal pentru copilul cu handicap grav, cu precizarea ca parintii sau
reprezentantii legali pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net
al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal;
asistenta medicala in conditiile Legii asisgurarilor sociale de sanatate nr.145/1997,
cu modificarile si completarile ulterioare.
25

De prestatiile ori serviciile de asistaenta sociala prevazute la art.18 alin.(1)

lit.b)si f) nu pot beneficia copiii cu handicap care se afla intr-o institutie de invatamant
special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social in care
li se asigura intretinerea completa din partea statului.
DREPTURILE ADULTILOR CU HANDICAP
In intreaga sa economie O.U.G. nr.102/1999 utilizeaza in mod constant
sintagama persoana cu handicap, explicand, ca exceptie de la aceasta, numai intelesul
notiunii de copil.
In consecinta, vom aprecia ca in intelesul acestui act normativ adultul cu
handicap este acea persoana care, fie a implinit varsta de 18 ani, fie a dobandit capacitatea
de exercitiu deplina si care se gaseste in contextul factorilor precizati in art.1.
Este vorba de faptul ca mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice,
senzoriale, psihice sau mentale, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale
la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali sau culturali proprii,
necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.
In conformitate cu "regulile standarda privind egalizarea sanselor pentru
persoanele cu handicap, elaborate de catre organizatia Natiunilor Unite termenul de
handicap are acceptiunea de "pierdere sau limitare a sanselor de a lua parte la viata
comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membrii ai societatii".
Prin aceasta se asigura, in continut, diferentierea de termenul de incapacitate,
definit de aceleasi "reguli standard" ca fiind suma diferitelor "limitari functionale ce pot fi
intalnite la orice populatie a oricarei tari din jume".
Analizand cei doi termeni atragem atentia ca limitarile functionale cauzate de
disfunctionalitati fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditiile de sanatate sau de boli
mintale nu se confunda cu handicapul.
Aceasta din urma consta in ppierderea sau limitarea sanselor de a participa in
mod egal la viata comunitatii, situatie care nu se realizeaza si nici nu este prevazuta
conceptual in cazul incapacitatii.
Stabilirea gradului de handicap al unei persoane adulte

26

Intr-o reglementare unitara a stabilirii gradului de handicap, similar

reglementarile precizate in cazul copilului cu handicap, masurile de protectie speciala se
aplica pe baza incadrarii in categorii de persoane cu handicap.
Stabilirea gradului de handicap pe care il are o persoana adulta se face potrivit
criteriilor de incadrare stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei iart.1 alin.(3)
din O.U.G.nr.102/1999s.
Criteriile de incadrare in grad de handicap se bazeaza pe diagnosticul anatomoclinic, diagnosticul functional si de evaluare a capacitatii de munca si de autoservire.
In concordanta cu dispozitiile legii pentru aprobarea O.U.G.nr.102/1999, prin
Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.726/2002 au fost aprobate criteriile de incadrare
in grad de handicap pentru persoanele adulte.
Competenta stabilirii gradului de handicap al unei persoane adulte revine
comisiri de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti organizata la
nivelul fiecarui judet, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti.O distributie a
persoanelor cu handicap pe tipuri de handicap este redata astfel :

27

Sursa : prelucrari personale cu date obtinute din statistica SPJAS Braila

In conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.102/1999, adultilor cu

handicap le sunt conferite o serie de drepturi care sa asigure securitatea sociala, ocrotirea
sanatatii si instruirea acestora.
Corespunzator continutului lor aceste drepturi pot fi impartite in:
a)

drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)

drepturi de prestatii sau servicii de asistenta sociala;

c)

stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi.

Potrivit art.4 din acelasi act normativ, acordarea acestor drepturi se face la
domiciliu sau dupa caz, in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.
a) Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza adultii cu
handicap:
adultii cu handicap grav si accentuat, daca nu au alte venituri cu exceptia
pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara in procent de 50% din salariul
minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pana la acest cuantum
primesc diferenta pana la nivelul indemnizatiei lunare; pentru afectiuni care creeaza
handicap ireversibil indemnizatia lunara se stabileste pe toata durata vietii;
nevazatorii cu handicap grav beneficiaza de un venit lunar sub forma unor alocatii
sociale in cuantum fix, indiferent de varsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata
durata handicapului grav, ce va fi actualizata anual , prin hotarare a Guvernului, in functie
de indicele cresterii preturilor de consum ;
nevazatorii cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar in cuantum de
505 din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata
handicapului.Persoanele care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de varsta, cu
pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca vor opta pentru una
dintre acestea sau pentru alocatia sociala.Nevazatorii care nu desfasoara activitate
salarizata cumuleaza alocatia sociala cu una din celelalte pensii stabilite potrivit legii ;

28

nevazatorul cu handicap grav primeste pentru plata insotitorului definit la art.1

din H.G. nr.610 / 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor, cu modificarile si
completarile ulterioare, o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social
debutant din unitatile bugetare.

b)

Prestatii sau servicii de asistenta sociala de care beneficiaza adultii cu handicap;

introducerea in tara, o data la 8 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau

autoturisme, in folosinta persoanei cu handicap accentuat sau grav sau, dupa caz, a
familiei care are in ingrijire o persoana cu handicap accentuat sau grav, cu scutire de plata
taxelor vamale ;
scutire de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap
grav,detinatori de aparate de radio si de televizoare ;
prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de la plata abonamentului
telefonic cu 100 de impulsuri, precum si costul a 400 de impulsuri pentru nevazatori, atat
pentru adultii cu handicap grav si accentuat, cat si pentru familiile acestora, daca au
domiciliul comun ;
gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport in comun de suprafata sau
cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai
acestora, acordata pe baza unei anchete sociale din cadrul compartimentului specializat al
primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap ;
gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa a II-a, cu
autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an
pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali ai acestora si in limita a 6
calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru insotitorii
acestora ;
medicamente gratuite atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul
spitalizarii ;
bilete de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente,in statiuni
balneoclimaterice pe baza reglementariloe stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei ;

29

obtinerea gratuita a protezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la

pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate
si in conditiil avantajoase, a aparatelor audutuve si a implanturilor cardiace ;
asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile
administratiei publice locale ; persoanan cu handicap grav sau reprezentantii legali ai
acestora, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente
cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent
personal ;
pregatire scolara la domiciliu, pe durata invatamantului general obligatoriu, la
cerere, a adultilor cu handicap grav, nedeplasabili ;
asistenta medicala, in conformitate cu prevederile Legii nr.145/1997 cu
modificarile si completarile ulterioare ;
c)

Stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi

In acest sens mentionam :

prioritate la inchirierea, construirea sau cumpararea locuintelor din fondul de stat
si repartizarea, la cerere, a apartamentelor la niveluri inferioare ale imobilelor, pentru
persoanele cu handicap accentuat sau grav ;
acordarea a 25% din fondul de locuinte sociale persoanelor cu handicap grav,
conform legilor in vigoare ;
-

acordarea unei camere in plus, in conditiile legii, pe baza contractelor de

inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau

de unitatile administrative ale acestuia, la solicitarea persoanelor cu handicap grav, precum
si a familiilor care au in intretinere un copil cu handicap grav ;
stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru
suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative
ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege, daca persoana are handicap accentuat sau
grav ;
Adultii cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate gradul
I pot opta pentru indemnizatia de insotitor prevazuta la art.61 din Legea nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si asistent personal.
30

Acelasi drept de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de

invaliditate la pensia pentru limita de varsta.
De drepturile enumerate mai sus nu por beneficia persoanele adulte cu
handicap care se afla in institutii de invatamant special, asistenta sociala si protectie
speciala sau in alte institutii cu caracter social, in care li se asigura intretinere completa din
partea statului.
2.4 {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap
Potrivit O.U.G. nr. 102 / 1999 incadrarea in munca a persoanelor cu handicap
se face in conformitate cu legislatia generala a muncii, precum si cu dispozitiile speciale
din acest act normativ.
ncadrarea n munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre
acestea se fac n conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari n
vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, n scopul
integrarii socioprofesionale a acestor persoane.
Persoanele cu handicap pot fi ncadrate n munca n conditiile legii, de catre
persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor
profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract
individual de munca.
ncadrarea n munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri
de munca protejate, special organizate, n scopul eliminarii impedimentelor de orice fel,
prin asigurarea nlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.
Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz n care
persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de
la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza n activitate si al
produselor finite pe care le realizeaza.
Astfel, persoanele cu handicap pot fi angajate fie in cadrul unor entitati obisnuite
( agenti economici, institutii publice, organizatii neguvernamentale), care vor amenaja
locurile de munca ale acestora in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, fie in
cadrul unitatilor protejate care la randul lor au obligatia de a le asigura inlesnirile si
adaptarile corespunzatoare.

31

in scopul integrarii lor socioprofesionale, in cadrul masurilor institutionale de

protectie speciala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap, legiuitorul a inteles sa
stabileasca o serie de conditii favorabile privind exercitiul unor drepturi.
{n acest sens, mentionam:
-

perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare ;

Un preaviz platit , de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea

contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pentru motive neimputabile;
Posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii in cazul in care
beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens ;
Deducerea personala suplimentara de 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza
- pentru persoanele cu handicap grav care sunt incadrate cu contract individual de munca
si 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru persoanele cu handicap accentuat
care se afla in aceeasi situatie .5[5]
De asemenea , Legea nr. 76/2002 stabileste modalitati de simulare a
angajatorilor care incadreaza in munca persoane cu handicap.
Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap nfiintate cu avizul
Ministerului Sanatatii si Familiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Persoanele
cu Handicap, se afla n coordonarea acestuia.
Autoritatea Nationala pentru
coordonare prin:

Persoanele cu Handicap si exercita atributia de

elaborarea de norme si metodologii privind organizarea si functionarea institutiilor

de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

numirea si eliberarea din functie a persoanelor cu functii de conducere;

asigurarea instruirii si perfectionarii profesionale a personalului de specialitate;

verificarea respectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si ale altor acte

normative referitoare la activitatea acestora; sprijinirea dezvoltarii acestor institutii n
conformitate cu strategia si cu programele nationale de protectie speciala a persoanelor cu
5[5] H.G.R. nr. 44 / 22.01.2004-Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal- art.
45 alin.4

32

handicap. activitatea tuturor institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap

aflate n coordonarea sa, informnd Ministerul Sanatatii si Familiei si, dupa caz, Curtea de
Conturi asupra aspectelor negative constatate.
{n acest sens, angajatorii 6[6] care incadreaza in munca pe durata
nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18
luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara
in vigoare.
Acestia au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale
acestora cel putin 3 ani de la data incheierii acestora.
Angajatorii 7[7]care au sub 100 de angajati si care incadreaza in munca pe o
perioada nedeterminata persoane cu handicap, primesc lunar , pe o perioada de 12 luni,
pentru fiecare persoana cu handicap angajata, o suma egala cu salariu minim brut pe tara
in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor juridice de munca sau de serviciu pe o
perioada de cel putin 2 ani.
Relativ la problema incadrarii in munca a persoanelor cu handicap in cadrul
unitatilor protejate trebuie mai intai sa stabilim care entitati pot dobandi aceasta calitate si
care are competenta autorizarii acestora.
Potrivit O.U.G. nr.102 / 1999 pot fi unitati protejate urmatoarele entitati :
Agenti economici cu personalitate juridica , indiferent de forma de organizare si
de proprietate, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap
incadrate cu contract individual de munca ;
Sectii , ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor
economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si
cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract
individual de munca ;
Asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin
o persoana cu handicap, precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii,
sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de
asigurari sociale prevazute de lege.
6[6] Legea 76 / 2002 -privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortelor de munca-art.80
7[7] Legea 76 / 2002 -privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortelor de munca-art.85
33

Autorizarea entitatilor prevazute mai sus se face de catre A.N.P.H. in conditiile

prevazute de ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministrului Muncii si
Solidaritatii Sociale nr.748 / 460 / 2002 pentru aprobarea Criteriilor de incadrare si a
modului de autorizare a unitatilor protejate.
Dupa autorizare entitatile care vor capata statutul de unitate protejata vor
beneficia de urmatoarele facilitati fiscale8[8] :
Scutire la plata impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul
obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru achizitionarea de echipamente tehnologice,
masini, utilaje, instalatii de lucru si / sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate ;
Scutire la plata taxelor vamale pentru importurile de materii prime, materiale ,
semifabricate, utilaje si parti componente ale acestora necesare procesului de productie, cu
mentiunea ca este interzisa instrainarea acestora pe timp de 5 ani, sub sanctiunea platii
retroactive a taxelor vamale ;

Scutire de T.V.A. a operatiunilor desfasurate in aceste unitati ;

Alte facilitati care pot fi acordate de autoritatile administratiei publice locale din
fondurile proprii.
Unitatea protejata va fi controlata, anual sau ori de cate ori este nevoie in
ceea ce priveste modul de utilizare a sumelor rezultate din drepturile de care a beneficiat
de catre A.N.P.H . Bucuresti impreuna cu Ministrul Finantelor Publice.
{n situatia in care unitatea protejata nu a respectat prevederile art.38, alin ( 1 )
din O.U.G. nr. 102/1999, autoritatea care a emis autorizarea de functionare , o poate ridica.
La data de 31 decembrie 2003, n evidentele statistice ale ANPH sunt
nregistrate 12.183 de persoane cu handicap ncadrate n munca. nregistrarea are la baza
raportarile serviciilor publice de asistenta sociale judetene, ale sectoarelor municipiului
Bucuresti si ale Asociatiei Nevazatorilor din Romnia.
Dintre persoanele ncadrate n munca, un numar de 2.067 de persoane sunt
ncadrate n gradul I de handicap (grav), 8.613 - gradul II ( accentuat) iar 1.503 - gradul III
( mediu).

8[8] O.U.G. nr. 102/1999- privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 519 / 2002 - art.38, alin. ( 1)

34

Numarul cel mai mare de persoane cu handicap grav ncadrate n munca, si

anume 1.155, este reprezentat de persoanele cu handicap grav de vedere fata de 15
persoane, infectate HIV/SIDA, angajate.
Dintre persoanele cu handicap accentuat angajate, 3.076 sunt persoane cu
handicap fizic/locomotor.
Analiza statistica arata ca din 12.183 de persoane cu handicap angajate:

persoanele cu handicap fizic/locomotor reprezinta numarul cel mai mare de

persoane angajate n munca ( 3.872)
urmeaza persoanele cu handicap somatic ( 2.435), auditiv (1.628), vizual
si neuropsihic ( 1.063)

( 1.322)

numarul persoanelor cu handicap mediu ( gradul III ) angajate n munca este mic 1.503 - n comparatie cu numarul persoanelor ncadrate n gradul I si II de handicap care
muncesc.
Este important de subliniat ca persoanele cu handicap ncadrate n gradul I si II
beneficiaza de indemnizatie lunara n valoare de 1.400.000 lei la care renunta, prin
angajarea n munca. Persoanele cu handicap mediu nu au dreptul la aceasta indemnizatie si
ar trebui sa fie mult mai motivate n ocuparea unui loc de munca.
PONDEREA NUMARULUI DE PERSOANE CU HANDICAP NCADRATE N
MUNC~ FA|~ DE:
12.183
NUM~R TOTAL POPULA|
22.408.393
IE ROMNIA
NUM~R
TOTAL
2
4.411.400
SALARIA|I ROMNIA
NUM~R
TOTAL
3 PERSOANE
CU 416.286
HANDICAP
1

0,05%
0,28%
2,93%

35

Pna n prezent au fost autorizate 23 unitati protejate, n baza Ordinului nr.

748/460/ 2002 pentru aprobarea Criteriilor de ncadrare si a modului de autorizare a
unitatilor protejate, ntr-un numar de 11 judete si n municipiul Bucuresti
n cadrul Agendei Anului european al persoanelor cu handicap, n luna iunie s-a
organizat o ntlnire de lucru cu administratorii unitatilor protejate la care au participat
reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Directiei Generale a Vamilor, n
vederea identificarii solutiilor la problemele din acest domeniu.
{n prezent pensionarea persoanelor cu handicap este reglementata in art. 47 din
Legea nr. 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale.Potrivit acestui articol, " persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare
in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului,
beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare astfel":

persoanele cu handicap grav, daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de
cotizare, beneficiaza de reducerea cu 15 ani a varstei standard de pensionare;

persoanele cu handicap accentuat, daca au realizat cel putin 2/3 din stagiul
complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare;

persoanele cu handicap mediu, daca au realizat stagiul complet de cotizare,

beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare.
Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in conditii
mai favorabile, in sensul ca acestia pot solicita pensionarea indiferent de varsta pe care o
au, daca au realizat ca nevazator cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare prevazut de
lege.
2.5 Accesibilitati pentru persoana cu handicap
Un rol important in procesul de egalizare a sanselor il are crearea
accesibilitatilor in mediul inconjurator fizic.
Aceasta presupune inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in
mediul ambient si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi : spatiile de
locuit, institutiile publice, serviciile de transport public, mijloacele de transport, strazile,
etc.
{n conformitate cu prevederile art.11 alin(1) din OUG 102/1999 cladirile
institutiilor publice , ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber,
36

locuintele construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun, telefoanele

publice precum si caile de acces vor fi amenajate astfel incat sa permita accesul neingradit
al persoanelor cu handicap.
Lucrarile de amenajare se vor executa in etape, iar costurile acestora vor fi
suportate din bugetele proprii ale ministerelor, autoritatilor administratie publice locale
dupa caz .
Potrivit prevederilor OUG 102/1999, etapizarea lucrarilor de amenajare se
prezinta astfel :

Pna la data de 31 decembrie 2003 vor fi adaptate pentru a permite accesul

nengradit al persoanelor cu handicap toate cladirile institutiilor publice, ale celor
culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinele si restaurantele, sediile
prestatorilor de servicii catre populatie, precum si caile publice de acces( art.13) ;

Pna la data de 31 decembrie 2001 toate telefoanele publice vor fi amenajate, cu

respectarea prevederilor acestui normativ ( art.14);

Pna la data de 31 decembrie 2002 toate institutiile publice vor ncadra, pentru
relatiile directe cu persoanele surde sau surdo-mute, traducatori ai limbajului mimicogestual, autorizati potrivit legii( art. 15) ;

Pana la data de 31.12.2003 n spatiile de parcare de pe lnga institutiile de interes

public vor fi rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul
total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a
mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap ( art.16) ;

Pna la data de 31 decembrie 2002 toate spatiile de parcare organizate vor avea
rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al
locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor
de transport ale persoanelor cu handicap.

Toate societatile sau regiile de transport n comun, urban sau interurban, au

obligatia de a achizitiona mijloace de transport special adaptate pentru accesul nengradit
al persoanelor cu handicap(art.17)

n termen de maximum 2 ani de la intrarea n vigoare a prezentei ordonante de

urgenta (01.04.2004) producatorii de mijloace de transport n comun au obligatia de a
introduce n fabricatie mijloace de transport n comun, special adaptate accesului
nengradit al persoanelor cu handicap.
37


Pna la data de 31 decembrie 2010 toate mijloacele de transport n comun aflate n
circulatie vor fi adaptate accesului nengradit al persoanelor cu handicap.

Pna la data de 31 decembrie 2005 autoritatile administratiei publice locale au

obligatia de a monta sisteme de semnalizare sonora si vizuala pentru persoanele cu
handicap, la trecerile de pietoni, precum si panouri de afisaj n mijloacele de transport si
pe drumurile publice.

Pna la data de 31 decembrie 2003 toate spatiile de parcare organizate vor avea
amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul
total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a
mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

Este interzisa parcarea altor mijloace de transport pe locuri de parcare amenajate,

rezervate si semnalizate prin semnul international pentru persoane cu handicap.
Dezvoltarea retelei de unitati protejate ar trebui sa reprezinte un subiect n atentia
att a serviciilor publice de asistenta sociala ct si a organizatiilor neguvernamentale.
Realizarea accesibilitatilor la locurile de munca ale persoanelor cu handicap si
mai ales n cadrul unitatilor protejate constituie o obligatie pentru agentul economic.
n cadrul programului de monitorizare a stadiului accesibilitatilor, institutia
noastra va acorda o atentie deosebita realizarii accesibilitatilor la unitatile protejate.

38