Sunteți pe pagina 1din 93

INTRODUCERE Cursul de Asistena social a persoanelor n dificultate este o component de formare iniial a studenilor cu specializarea psihopedagogie special.

Cursul reprezint o abordare foarte sintetic a domeniului i are ca obiective: - S prezinte obiectul de studiu, un scurt istoric i conceptele de baz ale asistenei sociale; - S ofere cunoaterea unor teorii si strategii metodologice importante n asistena social; - S familiarizeze studenii cu problema social i beneficiarii asistenei sociale; - S prezinte pe scurt cadrul legislativ i administrativ al asistenei sociale n Romnia; - S analizeze succint coninutul asistenei sociale (n principal prestaiile i serviciile sociale); - S familiarizeze studenii cu personalul din domeniul asistenei sociale asistentul social si alte categorii de personal.

CAPITOLUL I - Obiectul de studiu, scurt istoric i conceptele de baz ale asistenei sociale
Structura Obiectul de studiu i cmpul de aciune Scurt istoric al asistenei sociale Concepte de baz ale asistenei sociale 1.1 Obiectul de studiu i cmpul de aciune

n prezent asistena social, ca domeniu teoretic de formare i domeniu de aciune social reprezint o necesitate recunoscut de majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara, alturi de sntate, educaie i protecie social. Definirea domeniului i a granielor asistenei sociale nu este simpl, fiind un domeniu teoretic mai recent. Exist conexiuni dar i suprapuneri cu sociologia, protecia social, psihologia, medicina, antropologia etc. O comparaie dintre felul de a aciona al sociologului i asistentului social poate fi relevant n ncercarea de a surprinde specificitatea fiecruia: In timp ce sociologii pun ntrebri, asistentii 9

sociali trebuie sa se comporte ca si cum ar cunoaste raspunsurile (Davies, 1992). Potrivit legislatiei din Romania (legea nr. 705 din 2001, art.2) asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Intr-o definitie asemntoare dar mai ampl, Elena Zmafir (1999) evidentiaz c problemele, dificultatile care solicita asistenta sociala pot fi ale unor persoane, grupuri sau comunitati, iar motivele acestora pot fi de natur economic, sociocultural, biologica sau psihologic. Dup Doru Buzducea (2005) paradigma asistentei sociale contine trei elemente structurale, de baza: asistentul social, persoana asistata si mediul social. Misiunea asistentului social este de a interveni atunci cand anumite persoane se confrunta cu probleme, dificultati, lipsuri. Asistentul social trebuie sa participe la rezolvarea problemelor sociale comunitare, n asigurarea unui minim decent de viata i n asigurarea creterii calitii vieii grupurilor sociale vulnerabile.

10

Conceptul de ingrijire este considerat a fi inima asistentei sociale, deoarece astfel asistentul social contribuie la vindecarea societatii in ansamblu, prin terapie sociala, consiliere etc dar i prin schimbare i reforma social. Persoana asistat Lumea nu este perfecta. In lume exista multe traume, discriminari, multi oameni exclusi social, multa durere si suferinta. Persoanele si/sau grupurile respective reclam cu necesitate interventia de asistenta sociala. Dreptul de a beneficia de asistenta sociala este unul universal, al tuturor oamenilor si se acorda potrivit legislatiei fiecarei tari. In Romania au dreptul la asistenta sociala, in conditiile legii, toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala (Legea nr.705/2001, art.10). Ca obiective ale interventiilor de asistenta sociala, n raport cu mediul social se pot distinge: schimbarea sociala prin ajutarea clientilor sa functioneze la parametri normali din punct de vedere social; rezolvarea de probleme sociale la nivel comunitar; reducerea saraciei; 11

realizarea incluziunii sociale, eliminarea formelor de

discriminare la nivel comunitar etc. Din perspectiva mediului social sunt importante cateva elemente, in functie de care un mediu social este mai favorabil sau mai putin favorabil dezvoltarii programelor de asistenta sociala: gradul de dezvoltare a societatii; ideologia pe care se bazeaza guvernele; vointa politica si gradul de asumare a responsabilitatilor.

1.2 Scurt istoric al asistentei sociale In lume multa vreme asistenta sociala s-a realizat pe baze empirice. Este foarte cunoscut grija civilizatiei aztece pentru orfani si persoane cu handicap. Civilizatia hindu proteja grupurile vulnerabile si aflate in nevoie. In timpul mpratului cretin Constantin cel Mare s-au creat primele institutii de asistenta sociala pentru copii si tineri abandonati, femei vaduve, batrani si saraci. Multa vreme activitatile de asistenta sociala s-au dezvoltat pe langa institutiile religioase. Treptat au devenit o ocupatie, au dobndit apoi statutul de profesie si respectiv cel de stiinta a asistentei sociale. 12

Ca etapa cronologic, cei mai multi autori situeaza institutionalizarea asistentei sociale pe la inceputul secolului al XVII lea cand a aparut n Anglia Elisabethan Poor Law (1601), lege ce stabilea o taxa pentru saracie aplicata persoanelor care detineau pamant. Din banii adunati erau ajutati cei care se confruntau cu dificultati majore (persoane cu handicap sever, cu boli grave, copii abandonati de proprii parinti etc.). Evolutia asistentei sociale, ca domeniu de cunoastere si interventie structurata este relativ inegala. Exista tari cu o istorie recenta ca SUA dar care au sisteme dezvoltate de asistenta sociala. Exist ri europene cu o istorie indelungat (inclusiv Romania) dar care se afla nca la inceput de drum in ce priveste constructia (sau reconstrucia) unui sistem de asistent sociala desi exista o anumit traditie, relativ empric. Pe la nceputul secolului trecut se punea nca intrebarea daca asistenta sociala este o profesie? (Flexner, 1915). Dezbaterile periodice ale unor organizatii si asociatii interesate de problem au contribuit la clarificarea, sedimentarea si imbogatirea unui corp de legitati, principii, teorii si metode proprii, care au consacrat profesia si stiinta asistentei sociale. Un rol important au jucat din acest punct de vedere incepand din anul 1956, National Association of Social Work (NASW) din 13

SUA, care a produs revizuiri si reformulari periodice ale definitiei si obiectivelor asistentei sociale. Una dintre cele mai recente definitii este realizata de International Federation of Social Work in anul 2000. In Romania (ca si in lume) asistenta sociala a aparut ca raspuns la nevoile si suferintele umane. Doru Buzducea face urmatoarea periodizare a activitatilor de asistenta sociala: a) perioada voievozilor si domnitorilor. Multi dintre domnitorii provinciilor romanesti au dezvoltat programe sociale, au construit diverse institutii pentru protejarea persoanelor vulnerabile. Erau ca si in lume activitati sociale empirice, initiative caritabile denumite adesea de asistenta a saraciei sau mizeriei. Sunt cunoscute in istorie astfel activitati legate de numele lui Radu Negru (1365) creator al unui sat special destinat oamenilor aflati in situatie de risc (de pilda nevazatori si schiopi), Negru Voda (care a infiintat doua calicii pentru persoane cu handicap), Stefan cel Mare care in 1480 a inceput colonizarea calicilor oferindu-le anumite servicii sociale. Matei Basarab a ctitorit in Tara Romaneasca asezaminte pentru protectia vaduvelor si orfanilor 14

minori (similare centrelor maternale din zilele noastre) iar Vlad Voievod (1524) a ocrotit saracii la Curtea de Arges, unde primeau locuinta, hrana, imbracaminte si bani. De remarcat ca domnitorii care au promovat asemenea initiative de protectie sociala nu au incurajat lenea si dependenta sociala. Este cunoscuta in acest sens o legenda despre Vlad Tepes care ar fi dat foc unei case in care erau ocrotiti oameni care simulau diverse handicapuri. b) Perioada moderna a asistentei sociale incepe in Romania odata cu aparitia primei legi de protectie pentru copil (1775) si infiintarea unor institutii de ocrotire pentru persoane in dificultate (fete-mame, saraci, bolnavi, persoane varstnice fara sprijin, persoane cu handicap fizic sau psihic. Masuri legislative consistente de asistenta sociala au fost luate in continuare odata aparitia Regulamentului Organic (1831) si mai ales dupa Unirea Principatelor Romane din 1859. c) Perioada contemporana, a secolului XX cunoaste la randul ei doua etape, relativ diferite. In prima parte a secolului XX, mai ales dupa Unirea de la 1918 asistenta sociala a atins in Romania o dezvoltare care din anumite puncte de vedere nu este egalata inca in prezent (reteaua de asistenta sociala din mediul rural). 15

In anul 1920 s-a infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor S ociale, care avea o directie de asistenta sociala. Sub responsabilitatea comitetului judetean s-au constituit birouri judetene si comunale care coordonau asistenta sociala la nivel local. In 1929 s-a infiintat Scoala Superioara de Asistenta Sociala Principesa Ileana din Bucuresti. Prin Legea serviciului social din 1930 sau pus bazele unei retele teritoriale de servicii sociale comunitare (inclusiv in comune si sate). In perioada 1929-1936 a aparut revista Asistenta sociala traditie si necesitate, a carei aparitie s-a reluat abia in anul 2002, finantata initial de UNICEF. In anul 1936, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti s-a infiintat Asociatia pentru progresul asistentei sociale. O alta asociatie de specialitate in acest sens a aparut abia in 1992 Asociatia Romana pentru Promovarea Asistentei Sociale condusa de Elena Zamfir devenita din 2003 Federatia Nationala a Asistentilor sociali din Romania. In perioada comunista se poate spune ca asistenta sociala aproape ca nu a existat. In anul 1952 invatamantul universitar de asistenta sociala (infiintat in 1929) a fost redus la nivel postliceal, care este apoi 16

desfiintat in 1969. Ideologia vremii, care a abolit asistenta sociala in Romania, s-a bazat pe premisa falsa ca statul comunist nu se confrunta cu probleme sociale. Reconstructia sistemului de asistenta sociala a inceput in 1990, prin infiintarea unor facultati de asistenta sociala in marile centre universitare (din 2005 si la Universitatea Ovidius din Constanta), ca si prin instituirea cadrului legislativ si admninistrativ necesar (dupa anul 2000). 1.3 Concepte de baz ale asistenei sociale Actiunea social Asistentul social intervine in multiple situatii de criza sau de disfunctie sociala. Actiunea apare ca o succesiune de schimbari controlate de o fiinta umana, schimbaari a caror finalitate este producerea unor valori sau satisfacerea unor trebuinte. Evenimentele marcate de intentionalitate, de scop uman, poart numele de actiuni. Pentru a determina caracterul social al unei actiuni, utilizam urmatoarele criterii:

17

1. n actiunea sociala, persoanele implicate tin seama de prezenta, existenta sau de comportamentul altor personae, ntruct actiunea sociala se prezinta in primul rand ca o influenta reciproca intre actori sociali. 2. actiunea actorului trebuie sa aiba valoare de semnal, de simbol pentru ceilalti oameni. 3. actiunea sociala presupune intelegerea reciproca a asteptarilor actorilor sociali si orientarea compotamentului potrivit respectivelor asteptari. Max Weber considera ca actiunea umana este sociala in masura in care, prin faptul semnificatiei subiective pe care individual sau indivizii care actioneaza i-o ataseaza, tine seama de comportamentele altora si este afectata de aceasta in cursul ei. E. Durkheim, considera actiunea, sau faptul social ca fiind caracterizat prin exterioritate si prin capacitatea coercitiva, ca doua criterii obiective. Reunind mai multe criterii, de definire putem conchide ca actiunea sociala este orice maniera de a gandi, de a simti si de a actiona, a carei orientare este structurata potrivit unor modele colective, impartasite deci de catre membrii unei colectivitati umane (ROCHER, 1968, p.45)

18

Din perspectiva asistentei sociale, analiza actiunii sociale trebuie centrata pe doua elemente fundamentale, actorul social si modelele de actiune. Profesia cadru de asistent social tipuri si domenii diferite Asistentul social este un agent al schimbarii care actioneaza in contexte sociale complexe, el nu se limiteaza la un tip sau altul de ajutorare, ci concepe strategii combinate si la limita, integrate .La orizontul anilor 1990, se identificau aproximativ 10 profesii asistentiale, tianad seama de complexitatea campului social si a problemelor pe care incearca sa le resolve profesia cadru de asistent social. Aceste persoane rezolva probleme legate de sarcinile de natura sociala, educative, psihologica sau medico-sociala pe langa o populatie aflata in dificultate. In anii 90 puteam identifica peste 10 profesii asistentiale: 1. Puericultorii se ocupa de copiii din mediul spitalicesc si din alte institutii de protectie infantile 2. Consilierii in economie sociala si familiala 3. Delegatii la tutela, insarcinati cu aplicarea hotararilor judecatoresti privind prestatiile familiale in situatiile in care minorii sunt supusi unui tratament necorespunzator 19

(igiena defectuoasa, hrana insuficienta, abuzz de orice tip) 4. Asistentele familiale asigura efectuarea unor activitati menajere in familiile cu probleme deosebite, activitatea lor include si supravegherea copiilor 5. Animatorii socio-culturali desfasora activitati cultutrale, sportive si educationale in care sunt atrasi mai ales tinerii din medii defavorizate 6. Educatorii specializati pe diferite tipuri de actiuni pedagogice si psihologice recuperatorii 7. Educatoarele, in unele tari, profesia de educatoare pentru copiii de pana la 6 ani este inclusa in asistenta sociala, in Romania, educatoarele fac parte din cadrele didactice 8. Menajerele si ingrijitoarele pentru persoanele in varsta si pentru alte categorii de indivizi aflati in situatia de dependenta, in cazul acestor profesii nu exista o pregatire scolara speciala, ca pentru cele citate anterior 9. Asistentii sociali din diferite institutii (scoli, spitale, case de copii, penitenciare) 10. Asistentii de agentie sau serviciul social. 11. Asistentii maternali (substitut de parinti) 20

Statutul este inca ambiguu si se confunda cu alte profesii (Bocancea, Neamtu, 1999). Asistentii sociali practicieni au sesizat unele erori (tipice) de reprezentare sociala asupra lor, din partea clientilor si a populatiei, care sunt impoortant de cunoscut intrucat reprezinta anumite riscuri ale meseriei: - Asistentul social este un fel de semizeu, omnipotent si atotcunoscator (vezi modelul medical). - Asistentul social este sclavul persoanei asistate. - Asistentul social este victima contextului politic si economic in care traieste. - Cine practica asistenta sociala va avea el insusi candva probleme personale sau familiale. - Asistentii sociali sunt mai buni profesionisti decat altii in cunoasterea problemelor clientului. - Din punct de vedere politic asistentii sociali sunt de stanga (socialisti sau comunisti). Asistentul social are nevoie de o solida pregatire teoretica (psihologie, psihologie sociala, informatica si statistica, sociologie, drept, psihopatologie si alte stiinte aplicate. La baza interventiei de asistenta sociala trebuie sa stea cateva valori fundamentale, cu dubla orientare: 21

a) spre individ: respect fata de persoana, demnitatea acesteia, respectarea intimitatii, confidentialitate, dreptul la optiune ; b) spre comunitate: respect fata de traditiile si modelul cultural local, cooperarea cu actorii locali, adaptarea la specificul comunitatii. Persoana asistata (clientul/beneficiarul/consumatorul de servicii) Sistemul de client in asistenta sociala se refera la clienti (termen care se inlocuieste tot mai mult cu cel de beneficiar) este lansat ca termen de metodologia casework care a inlocuit asistenta represiva in care conta doar institutia si ordinea sociala.(nenorociti, saraci, mizerabili) pe si cea medicala cu termenul de pacient. Actual se foloseste tot mai mult termenul de utilizator sau consumator de servicii pentru cel asistat. Clientul este o entitate individuala sau multipersonala care beneficiaza de ajutorul specializat al unei profesii asistentiale. Sistemul client se deosebeste de sistemul tinta. Acesta este un concept care are relevanta doar din perspectiva asistentului social si a institutiei sale, sau chiar a unui tert implicat in activitati sociale. Sistemul tinta este persoana, grupul sau comunitatea care se afla 22

intr-o situatie dificiala si care necesita interventia unui serviciu asistential specializat, pentru a se schimba. De aceea sistemul social are nevoie de o evaluare de unde sa reiasa normalitatea functionala, aceasta fiind efectuata de asistentul social sau un sistem martor. Transformarea sistemului tinta in sistem client se face ca urmare a constientizarii propriei situatii disfunctionale si a formularii unei cereri de ajutor, sau ca urmare a initiativei asistentului social sau sesizarii institutiei asistentiale de catre un tert. David Landz, 1965 descrie procesul prin care o persoana devine client al asistentei sociale in urmatorele etape: individul recunoaste fata de sine ca ceva nu merge bine in viata sa; cel care cauta ajutor isi asuma riscul ca apropiatii lui sa afle despre problema lui si ca nu si-o poate rezolva singur; cel care solicita ajutor recunoaste starea critica si incapacitatea de a depasi singur, in fata unui asistent social; cel care solicita ajutor specializat accepta sa renunte la o parte din autonomia sa si sa se plaseze intr-un rol de dependenta. Clientii asistentei sociale pot fi minori 23

orfani abandonati in situatii de tutela familii in criza economica, psiho-afectiva, persoane cu dizabilitati persoane varstnice someri dependenti de alcool si droguri, etc.

Se pot opera anumite clasificari ale clientilor cum ar fi 1. In functie de numarul indivizilor care constituie sistemul, putem distinge clienti individuali si multipersonali. Individul client trebuie tratat ca o persoana unica aflata intr-o situatie unica chiar daca problemele sunt asemanatoare. Clientul multipersonal poate fi un grup mic (familia) sau o comunitate mare (o regiune, o localitate, un grup etnic, etc). 2. In functie de orientarea ajutorului specializat clientul care solicita ajutor pentru sine clientul care solicita ajutor in favoarea altor persoane

24

clientul care, desi nu a solicitat ajutor, a intrat in zona de interes a asistentei sociale, ca factor de blocaj pentru functionarea sociala normala a altui client

clientul care cauta sau utilizeaza asistenta sociala ca alternativa la alte tipuri de asistenta, cum este cea juridicorepresiva

clientul care solicita ajutor pentru scopuri inadecvate.

3. In functie de atitudinea clientului fata de serviciul asistential, Messu, 1991, distinge: asistatul rusinos cel care apeleaza la serviciul social doar atunci cand nu mai are nici o alta posibilitate de a depasi situatia si renunta repede la ajutor clientul revendicativ cel care solicita imperativ ajutorul social, bazandu-se pe dreptul sau la asistenta sociala si pe compararea situatiei sale cu aceea a altor persoane care beneficiaza de asistenta sociala clientul ezitant cel care doreste sa beneficieze de serviciile asistentiale, dar care evita pe cat posibil contactul cu sistemul institutional si cu mecanisme birocratice, acest tip de client dezvolta o strategie de asteptare. 25

CAPITOLUL 2. Teorii i strategii metodologice n asistena social


Structura Importanta i etapizarea dezvoltrii teoriilor Clasificarea teoriilor n asistena social Strategii metodologice n asistena social

2.1 Importanta i etapizarea dezvoltrii teoriilor Teoriile sunt importante deoarece ele constituie o parte integranta a evolutiei contemporane a asistentei sociale. Sistemele de asisten social nu pot exista n afara unei fundamentari teoretice. La nceputul secolului al XIX lea asistenii sociali au mprumutat diverse teorii din alte discipline inrudite (sociologie, psihologie, drept). Aceste teorii sunt numite de multi autori teorii clasice.

26

Teoriile specifice de asistenta sociala au aparut relativ tarziu, in epoca moderna, ele fiind generate in mare masura de practica profesionala a domeniului. Howe (2001) descrie apte etape ale dezvoltarii teoriei in asistenta social: Investigarea etapa de la inceputul secolului XX cand asistentii sociali erau cei care executau, nu cei care gandeau; asistenta sociala era definita ca arta de a ajuta sau folosirea bunului simt in situatii dificile. Psihanaliza caracteristica anilor 20 30 in care singura teorie utilizata de asistentii sociali era psihanaliza. Teoria respectiva muta accentul de pe latura practica pe cea psihologica, terapeutica; meritul principal al perioadei este constientizarea faptului ca fiinta si conduita umana pot fi determinate uneori de factori psihologici neconstientizati. Scoala de diagnoza si functionalism a elaborat prin anii 30 cea mai pretuita teza a asistentei sociale: considera ca trebuie sa-ti exerciti profesia impreuna cu clientul si nu asupra acestuia. Individul uman este determinat nu doar de factori psihologici ci si de contexte si experiente sociale. 27

Achizitionarea etapa care incepe in anii 60 si se refera la perioada in care asistentii sociali vnau tot felul de teorii, mai ales psihogice si sociologice. Inventarierea la finele anilor 60 in asistenta sociala a inceput un proces de inventariere si analiza a eficientei teoriilor utilizate in asistenta sociala. Scopul comun si unificarea teoriilor etapa care se refera la incercarea de a gasi un numitor comun tuturor teoriilor existente in asistenta sociala, pe principiul de functionare sociala . Clarificarea teoriilor asistentei sociale etapa actuala, in care se recunoaste existenta unui numar mare de teorii in asistenta sociala si se introduce conceptul de paradigma, ca suma a teoriilor, credintelor, valorilor si metodelor.

2.2 Clasificarea teoriilor n asistena social O clasificare sintetic n prezent exista o multitudine de teorii care pot fi clasificate pe scurt astfel, dupa Buzducea (2005): teorii generale, care explica natura si rolul asistentei sociale n cadrul societii; 28

teorii despre practica, metodele si tehnicile folosite in asistenta sociala (care descriu interactiunile dintre asistentii sociali si clienti);

teorii specifice ce descriu filosofia asistentei sociale, obiectivele principale, modelele si planurile de interventie, activitatile specifice;

teorii imprumutate din alte discipline (psihologia, sociologia, antropologia, etc) care contribuie la dezvoltarea asistentei sociale;

teorii macrosociale si microsociale

O clasificare mai complex, a aceluiasi autor cuprinde: j Teorii ce pun n centrul lor fiina uman:  psihodinamice (inclusiv psihanaliza)  comportamentaliste (behavioriste)  ale invatarii sociale  teoria cognitiva  teoria centrata pe client (nondirectiva sau rogersiana)  teoria gestaltista  teoria transpersonala  programarea neurolingvistica  analiza tranzactionala 29

 teoria existentialista j Teorii care se refera la individ in cadrul societatii  Teoria centrata pe rezolvarea de probleme  Teoria centrata pe sarcina  Teoria interventiei in criza  Teoria sistemica si ecosistemica  Teorii feministe  Teorii psihosociale  Teoria pledarii cauzei  Teoria comunicarii  Teorii organizationale  Teorii de grup social  Teoria rolurilor sociale j Abordarea eclectic preia esenialul din mai multe teorii j Alte teorii a) teorii ale asistentei sociale de grup: modelul obictivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului si dezvoltarea desprinderilor sociale);

30

modelul remediului (grupul devine un mijloc de ajutor si remediu pentru solutionarea problemelor si corectarea conduitelor deviante;

modelul mediului grupul devine un loc in care indivizii din cadrul acestuia isi stabilesc rolurile sociale intr-un mediu de siguranta;

b) teorii ale asistentei comunitare dezvoltarea comunitara (promovarea serviciilor comunitare in interesul comunitatii) actiunea politica (incurajarea grupurilor dezavantajate, minoritare sa-si reprezinte punctul de vedere in fata grupurilor de putere); planificarea in comun (a serviciilor si proceselor din comunitate); stabilirea legaturilor comunitare (servicii sociale, parteneriate intre agentii etc); c) teorii ale asistentei sociale institutionale care se desfasoara in medii inchise, institutii rezidentialela baza asistentei sociale de acest fel stau trei trei tipuri de ideologii:  cele optimiste, care sustin ca institutiile rezidentiale ofera un mediu de protectie anumitor 31

persoane, chiar daca nun ofera aceleasi conditii de dezvoltare normala (de pilda institutiile pentru btrni);  cele pesimiste, care sustin ca institutionalizarea produce doar consecinte negative;  cele radicale, de sorginte marxista, care considera ca ocrotirea rezidentiala, in pofida efectelor negative, ofera alternativa traiului in comun, ceea ce favorizeaza actualizarea sinelui. 2.3 Strategii metodologice n asistena social Metodologia asistentei sociale este rezultatul att al dezvoltrilor teoretice, n planul tiintelor socioumane si n cel propriu ct i al experientei practice acumulate n domeniu, ntr-un secol de activitate asistenial n societate. Unii autori (Howe, 2001, Buzducea, 2005) considera, oarecum implicit ca fiecare teorie, cu deosebire cele specifice, derivate din exeprienta de asistenta sociala are sau poate avea si o metodologie derivata.

32

Alti autori (Neamtu si Stan, 2005) accentueaza mai mult doua mari modele sau strategii metodologice in asistenta sociala, descrise in continuare. a) Modelul medical (casework), inspirat in principal, asa cum arata si numele de medicina a aparut la finele secolului XIX, cand incepea sa se contureze ocupatia de asistent social. Primele asistente sociale erau cadre medicale, cu pregatire medie, care urmareau evolutia pacientului (iesit din tratament medical) in mediul sau familial si social. Asistenta sociala a aparut astfel cumva in prelungirea celei medicale, ca atare strategiile de interventie si limbajul, termenii cheie au fost preluate din actul medical. Asistentul era considerat un fel de medic (sau asistent medical) iar serviciul social era privit ca o institutie care stabileste diagnostic si tratament pentru bolile societatii. Modelul tratamentului social (casework) a fost influentat puternic de curentele psihanalitice si psihoterapeutice de la inceputul secoului XX. Termenul de tratament a fost inlocuit in mare masura cu cel de terapie, o serie de termeni cheie vehiculati fiind ca atare: terapie sociala, socioterapie, psihoterapie, terapie de sprijin etc. In primele decenii ale secoului XX se aprecia ca exista doua forme de tratament social, in functie de traseul actiunii asistentiale: 33

- tratamentul direct, numit si psihoterapie, se adresa nemijlocit clientului individual, oferindu-i sprijin psihologic (dezvoltarea capacitatii de intelegere proprie, ca premisa a refacerii capacitatii de functionare sociala); - tratamentul indirect, numit si socioterapie, se centra pe sistemul relational si de mediu (contextual) al clientului, actionand asupra acestora. Modelul medical a evoluat in timp. El poate fi regasit in prezent sub denumiri noi, ca de pilda casework, serviciu social sau sprijin psihologic individualizat (personalizat), metoda interventiei psihosociale etc. Fazele de asistenta ale modelului medical (Menthonnex, 1995, apud Neamtu si Stan, 2005) : 1. Faza de intalnire asistentul social identifica o persoana in dificultate sau raspunde unei cereri din partea persoanei in cauza. Este o etapa de recunoastere reciproca, incarcata emotional, in care se construieste fundamentul relatiei de incredere. 2. Faza studiului psihosocial cunoasterea acelor elemente din viata clientului care ii sunt necesare asistentului social pentru a-l ajuta. 34

3.

Faza de diagnostic psihosocial, de evaluare a situatiei clientului. Diagnosticul psihosocial este o evaluare (din perspectiva dubla a personalitatii individului si a mediului sau psihosocial) a problemei cu care se confrunta clientul dar si o proiectie realista a instrumentelor de a o rezolva.

4.

Elaborarea planului de interventie stabilirea obiectivelor, a mijloacelor de realizare si a etapelor de parcurs.

5.

Faza de realizare a planului sau interventia psihosociala propriu-zisa.

b) Modelul interventiei Spre deosebire de modelul medical in care asistentul social este considerat pionul principal al rezolvarii problemelor, modelul interventiei are la baza conceptia ca lucratorul social nu este un demiurg ci mai degraba un agent al schimbrii. In aceasta viziune asistentul social pleaca de la intelegerea dinamicii sociale si psihosociale in care se afla clientul. Trebuiesc definite obiectivele precise ale schimbarii de realizat si mijloacele necesare in acest sens. Aceste operatii se concretizeaza intr-un proiect al lucratorului social sau un proiect de interventie. Acest 35

proiect trebuie sa includa (inca din faza de elaborare) si alti factori, cum ar fi institutia angajatoare (dupa caz) si respectiv clientul (sau clientii). Altfel spus definirea obiectivelor si alegerea mijloacelor se face prin consultare si negociere intre acesti parteneri. Etapele actiunii asistentiale 1. Reperarea problemei sociale sau a cererii momentul initial al activitatii asistentiale, in care trebuie sa se raspunda la o serie de intrebari: - Cine si ce solicita? - Pentru cine? - Cui i se adreaseaza cererea? 2. Analiza situatiei culegerea informatiilor necesare despre client ca si despre mediul in care acesta evolueaza; in aceasta etapa sunt necesare cunostinte din diverse stiinte socioumane, ca si ultilizarea metodelor stiintifice de cercetare (observatia, documentarea, interviul, povestirea autobiografica). 3. Etapa evaluarii preliminare si operationale construirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia (concepte cheie, ipoteze, surprinderea dinamicii sectorului si a problemei de rezolvat).

36

4. Elaborarea proiectului de interventie, presupune la randul ei mai multe etape: - definirea riguroasa a clientului si a nivelului la care se intervine (individ, grup, comunitate restransa) ; - determinarea obiectivelor specifice ale interventiei, in ordinea importantei si/sau cronologica a realizarii; - alegerea strategiilor, metodelor si tehnicilor de lucru cu clientul. 5. Punerea in aplicare a proiectului negociat realizarea obiectivelor schimbarii 6. Evaluarea rezultatelor masurarea efectelor produse de punerea in aplicare a planului de interventie; se combina trei perspective de masurare a performantelor: cea proprie asistentului, cea proprie clientului si perspectiva institutiei asistentiale. 7. Incheierea interventiei momentul in care unul dintre actorii implicati (sau toti) considera ca obiectivele propuse au fost atinse sau, dimpotriva actiunea a esuat, fara sanse de reusita in viitor. n practica de asisten social sunt utilizate ambele strategii metodologice, ca i altele, sau poate fi adoptat o atitudine eclectic.

37

CAPITOLUL 3. Problema social i beneficiarii asistenei sociale


Structura Definirea problemei sociale Unele categorii de probleme sociale i beneficiari

3.1

Definirea problemei sociale

La modul general, teoretic i din punct de vedere legal asistena social se adreseaz tuturor oamenilor care se afl pentru o anumit perioad de timp n dificultate. Ce nseamn ns dificultatea, problema social? n sociologie exist multiple perspective i abordri teoretice ale problemelor sociale, cum ar fi funcionalismul, interacionismul simbolic, teoria devianei, structuralismul, perspectiva schimbului (analiza tranzacional), perspectiva biologic, perspectiva conflictului etc. Opinia public este de prere c o anumit situaie social se transform n problem social atunci cnd se abate suficient de la normalitatea acceptat i recunoscut de ctre majoritatea statistic, 38

aa nct ncepe s devin o ameninare pentru buna funcionare a societii (Buzducea, 2005). Definiii teoretice Merton i Nisbet (1971, apud Buzducea, 2005) consider c problema social constituie o discrepan semnificativ ntre normele sociale i realitatea social de fapt. Ctlin Zamfir(1977) apreciaz c problema social reprezint un proces social, o caracteristic, o situaie despre care societatea sau un subsistem al ei consider c trebuie schimbat. Alin Teodorescu (1999) definete problema social ca fiind caracteristic, situaie aparut n dinamica unui sistem social, care afecteaz negativ funcionarea sa si necesit intervenia pentru corectarea (modificarea), eliminarea sa (pag. 453). Maris (1988, apud Buzducea, 2005) afirm ca problemele sociale reprezint patternuri generale ale comportamentului uman sau situaii sociale ce sunt percepute ca ameninri la adresa unui numr important de indivizi, la adresa grupurilor de putere sau a liderilor societali i care pot fi rezolvate sau remediate. Notele definitorii ale problemelor sociale (Buzducea, 2005): - sunt patternuri ale comportamentului uman, aceasta nseamn cuprinderea mai multor manifestri comportamentale individuale, adic au o arie mare de rspndire; 39

- sunt percepute ca ameninri la adresa societii, punnd n pericol valorile i normele sociale, ordinea social; - sunt aduse n atenie de un numr important de persoane, grupuri sociale sau lideri comunitari; - acestea pot fi rezolvate sau remediate considerndu-se c orice problem social are o cauzalitate bine definit, poate fi rezolvat sau remediat. Pentru ca o situaie problematic s devin problem social sunt necesare cteva condiii: 1. 2. 3. 4. Cunoaterea cauzalitii, a aciunilor sau interaciunilor umane care stau la baz Anvergura i consecinele provocate Recuonoaterea sa de ctre liderii comunitari i de ctre mass-media Costurile i timpul necesar pentru rezolvare sau remediere. Exist o mare diversitate de probleme sociale. Unele au existat dintotdeauna srcia, criminalitatea, suicidul, prostituia etc. Altele au aprut mai ales n ultimii zeci de ani (SIDA, dependena de droguri, copiii strzii). Unele probleme pot apare accidental n viaa omului (omajul, lipsa locuinei) iar altele sunt de durat (deficiene severe, boli incurabile etc). 40

Legea 705 din 2001 privind sistemul national de asistenta sociala descrie un concept corelat celui de problema sociala, dar cu nuan individualizat nevoia social - respectiv un ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale. 3.2 Unele categorii de probleme sociale i de beneficiari

Prostituia i traficul de persoane Prostituia este un fenomen foarte vechi, practicat i astzi n toate rile lumii. Prostituia reprezint azi o problem social cu efecte greu de controlat, fiind asociat cu rspndirea SIDA i a altor boli cu transmitere pe cale sexual, cu criminalitatea economico-financiar, cu trafic de persoane, abuzuri i violen, asocierea cu dependena de droguri i alcool, cu lipsa de locuin etc. La nivel mondial se estimeaz existena mai multor milioane de prostituate, multe dintre acestea provenind din rile afro-asiatice. Foarte adesea o practicant se afl ntr-un soi de cerc vicios, din care cu greu mai poate fi recuperat i reintegrat social. Consecinele prostituiei sunt grave mai nti la nivelul practicantelor, prin riscurile la care se expun ele nsele probleme 41

grave de sntate, violen sau chiar deces. La nivelul societii efectele negative sunt distrugerea normelor morale, diminuarea controlului social, atentatul la sntatea public, contribuia la dezvoltarea altor probleme sociale etc. Un fenomen mai recent, asociat prostituiei este traficul de persoane. Documentele ONU definesc acest fenomen ca fiind un ansamblu de activiti de recrutare, transport, transferare, adpostire sau primire de persoane, prin ameninare sau prin folosirea forei sau a altor mijloace de constrngere, prin rpire, escrocare sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziii vulnerabile, prin acordarea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obinerea consimmntului unei persoane care are control asupra alteia, n scopul exploatrii. Comerul cu fiine umane a atins dimensiuni ngrijortoare n ultima vreme. Un nalt oficial european (Javier S olana) aprecia c anual circa 700.000 de femei traverseaz ilegal frontierele europene (Buzducea, 2005). Poziia oficial a rilor este diferit i adesea controversat cu privire la prostituie a se vedea i iniiativele recente de oficializare a acesteia n Romnia, care au fost blocate. Sunt ri care au legalizat prostituia, cu posibilitate de practicare controlat, din punct de vedere sanitar i fiscal. Alte ri, inclusiv Romnia interzic prostituia. 42

Legat de trafic la noi exist Legea 678 din 2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane. Aceasta lege prevede sanciuni severe precum i msuri de protecie care trebuie luate n cazul victimelor (adpost, consiliere etc).

Consumul i dependena de droguri i alcool Drogul reprezint orice substan care prin natura sa chimic altereaz structura i funcionarea normal a organismului (Einstein, 1972, apud Buzducea, 2005). Potrivit acestei definiii alcoolul, cofeina i nicotina sunt droguri, dar drogurile de mare risc sunt heroina, ecstasy, haiul, cocaina etc. Consumul de droguri este o form fals de adaptare social, care conduce adesea la excludere social, acte antisociale (predispoziie mai mare la violen, abuzuri asupra copiilor, abuzuri i hruire sexual, violuri i crime, sinucideri etc), accidente rutiere, deces. Cu deosebire abuzul i dependena de droguri reprezint o probem social real, ce afecteaz ndeosebi persoanele tinere. Abuzul de droguri i alcool apare atunci cnd persoana n cauz a pierdut controlul n autoadministrarea drogului sau alcoolului i apar probleme familiale, sociale, profesionale, dificulti de realizare a diverselor rouluri sociale.

43

Dei exist att la nivel internaional ct i naional reglementri i convenii clare mpotriva comercializrii, traficului i consumului de droguri Romnia se confrunt la ora actual, ca i alte ri, cu un numr relativ mare de persoane dependente de droguri, nregistrate medical. Numrul de consumatori este mai mare i dificil de inventariat, mai ales n zonele defavorizate ale marilor orae. La nivelul politicilor sociale modalitile de lupt, contracarea i rspuns la problematica drogurilor i alcoolului sunt: a) programe de prevenie a consumului (educaie comunitar, colar, propvduirea mpotriva alcoolului i drogurilo de ctre biseric, etc) b) msuri punitive i de interzicere prin lege a producerii, traficului i consumului de droguri i alcool c) programe de tratament, reabilitare i reintegrare socio-profesional. Primul centru-pilot de tratament specializat mpotriva abuzului de droguri s-a deschis n Romnia n anul 1996 la spitalul Gheorghe Marinescu din Bucuresti. Cadrul legislativ necesar a fost creat prin Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, 44

respectiv prin Legea nr.300 din 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosii la fabicarea ilicit a drogurilor. In anul 2002 a fost nfiinat Agenia Naional Antidrog, n cadrul Minsterului Administraiei i Internelor. Au fost nfiinate centre de prevenire i consiliere antidrog la nivel judeean i al sectoarelor din Bucureti. A fost adoptat o Strategie naional antidrog pe perioada 2005-2012.

Infecia cu HIV/SIDA Pentru Romnia SIDA ca problem social a izbucnit n anii 90 cnd a fost identificat un numr foarte mari de copii infectai mai mult de jumtate dintre copiii seroozitivi din toat Europa. n prezent problema se pune mai ales la nivelul adolescenilor i tinerilor, similar cu majoritatea trilor din Europa. Din punct de vedere medical SIDA distruge sistemul imunitar al persoanei, ca atare apar diverse infecii, cancere, degenereaz sistemul nervos, apar boli neurologice. Din punct de vedere social consecinele negative sunt impresionante: - scderea speranei i a standardelor de via; - mortalitatea infantil; 45

- dificulti colare i socio-profesionale; - reducerea sau pierderea rolurilor sociale etc. ONU a pus pe lista prioritilor secolului XXI reducerea impactului epidemiei HIV/SIDA, alturi de eradicarea srciei, inegalitii, mbuntirea calitii educaiei, creterea securitii i protecia mediului. In ultima vreme rolul statului i a societii a devenit tot mai inportant, prin preluarea n cadrul sistemelor de sntate i de asigurri sociale a consecinelor bolii tratament medical gratuit, pensionri pe caz de boal, concedii medicale prelungite, etc. SIDA este cuprins pe lista afeciunilor pe baza crora se acord gradul I (grav) de handicap. In lume statisticile organsmului specializat al ONU (UNAIDS) artau n 2004 existau peste 40 de milioane de persoane cu SIDA. In Romnia, potrivit recensmntului din 2002 rata incidenei era de 245 de cazuri la 100.000 de locuitori. Peste 87% dintre cei infestai la data diagnosticului erau n sub 15 ani. Din anul 1995 s-a constituit un buget special pentru tratamentul acestei boli n Romnia, care presupune circa 3.5006.700 de dolari anual pentru o persoan, pentru dubl terapie i circa 10.000-12.000 dolari pentru tripl terapie. 46

Din anul 1997 s-a nfiinat Comisia Naional de Lupt AntiSIDA. Protecia social a adulilor seropozitivi rmne n continuare pe agenda de lucru a strucurilor guvernamentale.

Copii n situaie de risc n regiune Copiii reprezint segmentul social cel mai expus la situaiile de risc. Timp de aproape 50 de ani protecia copilului din rile aflate n zona noastr geografic (inclusiv Romnia) s-a aflat sub influena ideologiei comuniste, care a impus o anumit politic economic, demografic, administrativ i sociocultural. Majoritatea rilor care au parcurs sau parcurg nc tranziia spre un sistem economico-social democratic au avut dificulti i n reforma proteciei copilului. Printre factorii care contribuie la creterea situaiilor de risc social, identificai n regiune care se reflct asupra copiilor se pot enumera: - factorii structurali (omajul pe termen lung, locuri de munc slab pltite i venituri reduse, lipsa locuinelor, probleme de sntate, migraie lipsa educaiei i a calificrii, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabiliti, abuzul de alcool i droguri etc) - globalizarea i polarizarea social; 47

- convieuirea n zone cu dezavantaje socioeconomice multiple; - dezorganizri familiale etc. Se afl n risc de srcie i excludere social mare parte a copiilor care triesc n familii afectate de divor, monoparentale, cu un numr mare de copii, n cele afectate de violena domestic i omaj. Copiii care provin din familiile srace au acces limitat la educaie, la serviciile de sntate, la ocazii de participare la activiti sociale i culturale. Aceste limitri conduc la o mai mare expunere la comportamente antisociale, abuz de droguri i substane halucinogene. Unele statistici indic peste dou milioane de copii din regiune care triesc n srcie maxim, situaia fiind chiar dramatic n CSI, Caucaz i Asia Central (Buzducea, 2005). In Romnia, dup o perioad n care, mai ales n anii 90 situaia foarte grea a copiilor instituionalizai a atras negativ atenia comunitii internaionale - dar si numeroase si diverse forme de sprijin - n prezent serviciile pentru protecia copilului s-au dezvoltate impresionant, cu deosebire dup anul 1997. Sunt multe opinii c aceste servicii reprezint acum nucleul n jurul cruia se pot constitui i serviciile de asisten social pentru aduli. 48

De fapt aa cum se va vedea n continuare, aceste servicii s-au unificat recent la nivel judeean, sub denumirea de direcii de asisten social i protecia drepturilor copilului.

CPITOLUL 4. Cadrul legislativ i administrativ al asistenei sociale n Romnia

Structura Asistena social i protecia social Organizarea asistenei sociale la nivel national Organizarea la nivel judeean Organizarea la nivel local 4.1 Asistena social i protecia social Exist nc la noi (ca i n lume) o anumit o anumit intersecie, suprapunere si uneori poate chiar o confuzie ntre asistena social i protecia social. Un alt concept care trebuie analizat n context este cel de asigurri sociale.

49

Paa F. i Paa M.,P. (2004) sunt de prere c n mod frecvent termenul de asigurri sociale se substituie celui de asisten social, dei nu nseamn acelai lucru. n perspectiv internaional, este important de amintit c articolul 22 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului prevede c orice persoan, n calitatea sa de membru al societii are dreptul la securitate (protecie) social i deci i la asisten social. Carta Social European are dou articole explicite n acest context. La articolul 13 se afirm c orice persoan care nu dispune de resurse suficiente i care nu este n msur s i le procure prin mijloace proprii trebuie s le primeasc dintr-o alt surs, sub form de prestaii, rezultnd astfel un sistem naional de protecie social. Prin articolul 14 statele semnatare s-au angajat s organizeze serviciile care folosesc metodele specifice serviciilor sociale pentru bunstarea persoanelor defavorizate i prevenirea excluderii sociale a acestora. In perioada de aderare la Uniunea European Romnia a elaborat i semnat cu instituiile europene un Memorandum al Incluziunii Sociale (2003). Conceptul cu sfera mai larg de cuprindere este cel de protecie social. Dup Buzducea (2005) sistemul de protecie 50

social include asigurrile sociale, venitul minim garantat i serviciile de asisten social. Asigurrile sociale reprezint un sistem de contribuie la care particip, n cele mai multe cazuri att persoanele angajate n munc, ct i angajatorii. Aceste asigurari se refer n principal la: cazul de boal; asigurarea pentru pensie; asigurarea pentru ngrijirea persoanelor dependente (de pild n cazul persoanelor cu handicap). Sistemul de asisten social are n vedere o serie de prestatii, ajutoare i servicii, finanate de la bugetul de stat i bugetele locale, pentru persoanele care nu muncesc i nu dispun de mijloacele necesare traiului. 4.2 Organizarea asistenei sociale la nivel national Organizarea, funcionarea i finanarea sistemului naional de asisten social sunt reglementate prin Legea nr.705 din 2001. Aici sunt statuate i principiile care stau la baza sistemului: y y y respectarea demnitatii umane; universalitatea; solidaritatea sociala; 51

y y

parteneriatul si subsidiaritatea. La nivel naional sistemul structura socioadministrativ

cuprinde mai ales ministere, agenii sau alte structuri n cadrul guvernului sau ministerelor. Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei (MMSSF) este organismul guvernamental direct responsabil pentru coordonarea sistemului de asisten social. M.M.S.S.F are potrivit legii 705 mai multe atribuii majore:  elaborarea politicii de asisten social;  stabilirea strategiei naionale de dezvoltare a asistenei sociale;  promovarea drepturilor persoanelor aflate n nevoie;  coordoneaz i controleaz funcionarea sistemului naional de asisten social;  elaboreaz proiecte de acte normative n domeniu;  administreaz i gestioneaz fondurile alocate, potrivit legii pentru asistena social;  colaborarea cu principalii reprezentani ai societii civile i cu organisme internaionale etc.

52

M.M.S.S.F supervizeaz Comisia interministerial de coordonare a asistenei sociale (nfiinat prin HG nr. 773 din 2002) care are ca atribuii: elaborarea unei politici unitare n domeniul asistentei sociale; coordonarea la nivel national a activitatilor de asistenta sociala; avizarea politicilor si masurilor de asistenta sociala elaborate de celelalte ministere si institutii guvernamentale. Alte ministere si structuri gu venamentale care sustin si activitati de asistenta social a) Ministere Ministerul Sntii are i unele atribuii n sfera sociomedical; are n subordine instituii n care se desfoar i activiti de asisten social (spitale pentru persoanele cu boli terminale, spitale pentru vrstnici, spitale pentru persoane dependente de droguri, spitale pentru persoane cu boli psihice etc). Ministerul Educaiei i Cercetrii are tangen cu activitatea de asisten social prin bursele colare, plata alocaiei pentru copiii care frecventeaz instituiile de nvmnt precum i prin instituiile de nvmnt special (Buzducea, 2005). 53

Ministerul Administraiei i Internelor are unele tangene cu asistena social cu privire la: problematica delincvenei, a violenei n general i a celei domestice n special, comercializarea, consumul i traficul de droguri, problematica prostituiei, a copiilor strzii, vagabondajul i ceretoria, abuzul asupra copilului, gtile stradale etc. Ministerul Justiiei are un rol important n ce privete serviciul de probaiune (ca alternativ la pedeapsa cu nchisoarea), atribuii de asisten social cu privire la minorii ca i adulii delincveni din nchisori, n vederea reinseriei sociale ulterioare prin Direcia General a Penitenciarelor. b) Alte structuri guvernamentale Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului, aflat n subordinea MMSSF se ocup n mod special de protecia copilului: monitorizeaz respectarea drepturilor copiilor; elaboreaz strategia privind sistemul naional de protecie a copilului; elaboreaz proiecte de acte normative, standarde de funcionare n domeniu; 54

finaneaz sau cofinaneaz programe sociale de protecie a copiilor aflai n; dificultate etc. Autoritatea Naional pentru Persoane cu Handicap, de asemenea n subordinea MMSSF coordoneaz activitile de protecie special i social i de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap din Romnia. Oficiul Romn pentru Adopii, subordonat direct Guvernului, coordoneaz adopia naional i internaional n Romnia. 4.3 Organizarea la nivel judeean La acest nivel elementele structurale ale administrrii

asistenei sociale sunt n principal direciile pentru dialog, familie i solidaritate social ale MMSSF i consiliile judeene. n mod evident au responsabiliti la nivel judeean i celelalte structuri guvernamentale care au i atribuii de asisten social (sntatea, educaia, etc). Direciile pentru dialog, familie i solidaritate social de la nivelul judeean i organizeaz compartimente de specialitate, denumite servicii publice de asisten social, care au ca atribuii:

55

realizeaz evidena beneficiarilor i a sumelor cheltuite n jude pentru asistena social; acrediteaz personalul specializat care acord servicii sociale la domiciliu; colecteaz informaii din domeniul asistenei sociale i evalueaz impactul politicilor sociale asupra beneficiarilor; realizeaz studii i analize n domeniul proteciei sociale; colaboreaz la elbaorarea planului judeean pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenie n sprijinul persoanelor aflate n nevoie; monitorizeaz aplicarea legislaiei n domeniu i aplic sanciuni n caz de nerespectare a acesteia; sprijin i ndrum metodologic elaborarea i derularea programelor de asisten social la nivel local; administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru asistena social; elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri n asistena social a judeului, pe care le trimite la MMSSF; 56

controleaz activitatea instituiilor publice i private de asisten social, cu privire la acordarea prestaiilor i serviciilor de asisten social, precum i a organizaiilor neguvernamentale din domeniul social.

Consiliile judeene (Consiliul general al municipiului Bucureti) au ca atribuii n domeniul asistenei sociale urmatoarele: o aprob planul judeean de asisten social pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenie a persoanelor aflate n nevoie o stabilesc msuri de prevenire a situaiilor de marginalizare i excludere social i asigur mijloacele umane, materiale i financiare necesare pentru soluionarea urgenelor sociale la nivel judetean; o evalueaz activitile desfurate de ctre organizaiile neguvernamentale n cadrul programelor subvenionate de la bugetul consiliului judeean; o aprob nfiinarea, finanarea sau dup caz cofinanarea instituiilor publice de asisten 57

social i evaluez activitile desfurate de ctre acestea; o colaboreaz cu serviciile publice de asisten social n vederea aplicrii strategiilor din domeniul asistenei sociale; o iniiaz parteneriate cu reprezentanii societii civile n derularea programelor de asisten social; o realizeaz o diagnoz continu a strii sociale a judeului.

4.4 Organizarea la nivel local


Consiliile locale ale municipilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti organizeaz compartimente de asisten social. Consiliile locale comunale angajeaz n aparatul propriu persoane cu atribuii de asisten social. Consiliile locale ale oraelor i comunelor pot organiza servicii zonale de asisten social. Acestora li s-a delegat recent (2004) responsabilitatea pentru dezvoltarea serviciilor de asisten social destinate proteciei copiilor. 58

Atributiile consiliilor locale in domeniul asistentei sociale:      asigur asigur identificarea problemelor sociale i soluionarea acestora, n condiiile legii; administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru asistena social; organizeaz i susin financiar sistemul de servicii de asisten social; organizeaz servicii sociale n funcie de solicitrile locale; asigur plata subveniilor aprobate pentru asociaiile i fundaiile romneti cu personalitate juridic ce desfoar programe sociale;  elaboreaz propuneri n vederea alocrii de fonduri pentru asistena social, pe care le transmit direciei generale a finanelor publice judeene;     aprob programe de colaborare cu organizaii neguvernamentale; ncheie convenii n vederea asigurrii servicilor sociale; acord spaii, mijloace financiare i logistice pentru susinerea reaizrii activitilor de asisten social asigur locuine sociale; 59

 

finaneaz sau dup caz cofinaneaz instituiile publice de asusten social de interes local; comunic lunar la direciile judeene pentru dialog, familie i solidaritate social numrul de beneficiari ai sistemului de asisten social i sumele cheltuite cu aceast destinaie.

CAPITOLUL 5. CONINUTUL ASISTENEI SOCIALE


Structura Prestaiile sociale Prestaii sociale pentru persoanele cu handicap Serviciile sociale Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Introducere. Dreptul la asisten social Pentru cetenii romni cu domiciliul n Romnia acesta este un drept nediscriminatoriu. Cetenii altor state i apatrizii care au domiciliul sau reedina n Romnia au dreptul la msuri de asisten social, n 60

condiiile legislaiei romneti i ale tratatelor internaionale la care Romnia este parte. Asistena social se poate acorda la cerere sau din oficiu. Toi cetenii au dreptul de a fi informai cu privire la coninutul i modalitile de acordare a asistenei sociale. Evidena beneficiarilor drepturilor de asisten social se realizeaz pe baza codului numeric personal, cu asigurarea confidenialitii datelor personale. 5.1 Prestaiile sociale Acestea pot fi n bani sau n natur i sunt susinute de msuri de redistribuire financiar. Prestaiile sociale cuprind alocaiile familiale, ajutoarele sociale i speciale ctre familii sau persoane, n funcie de nevoile i veniturile acestora.

Alocaiile familiale Alocaia de stat pentru copii este un drept constituional (art.45) i universal pentru toi copiii din Romnia. Se acord, potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr.61 din 1993, cu modificrile i completrile ulterioare): - copiilor n vrst de pn la 16 ani; 61

- copiilor n vrst de pn la 18 ani, care urmeaz o form de nvmnt i respectiv copiilor cu handicap; - tinerilor n vrst de peste 18 ani, care beneficiaz de alocaia de stat pentru copii pn la terminarea cursurilor de nvmnt liceal sau profesional (coal de arte i meserii), cu excepia celor care repet anul colar din alte motive dect cele de sntate, dovedite cu certificat medical. Beneficiaz de alocaia de stat pentru copii i copiii cetenilor strini sau apatrizi care sunt rezideni n Romnia, n condiiile legii, dac locuiesc mpreun cu prinii. Alocaia de stat pentru copii se pltete pn la vrsta de 14 ani unuia dintre prini sau tutorelui, curatorului, persoanei creia ia fost dat n plasament familial ori ncredinat copilul spre cretere i educare n condiiile legii. Dup 14 ani plata alocaiei se poate face direct titularului, cu acordul printelui sau a reprezentantului legal. Copiii n vrst de peste 7 care nu urmeaz nvmntul general obligatoriu nu beneficaz de plata alocaiei de stat pentru copii, cu excepia celor care nu sunt colarizai din motive se sntate, dovedite prin certificat medical. Alocaia de stat pentru copii nu se pltete n lunile n care copiii titulari ai acestui drept se afl mai mult de 15 zile n instituii 62

de ocrotire (protecie) sau asisten social care le asigur ntreinerea complet din partea statului. Alocaia de stat pentru copiii cu handicap se pltete n cuantum majorat cu 100%. Alocatia de stat era in ianuarie 2003 de 210.000 lei i se indexeaz periodic prin hotrre de Guvern. Alocaia suplimentar pentru familiile cu copii a fost instituit prin Legea nr.119 din 1997 care stipuleaz c familia care are n ncredinare doi sau mai muli copii are dreptul la alocaia suplimentar, al crei cuantum este stabilit n funcie de numrul copiilor. Sunt considerai ca fcnd parte din familie i copiii aflai n plasament familial sau ncredinai unei familii. Copiii ncredinai unor instituii de ocrotire (protecie) nu sunt considerai ca fiind n ntreinerea familiei. Condiiile de vrst ale copiilor sunt identice cu cele de acordare a alocaiei de stat pentru copil. ndeplinirea condiiilor pentru alocaia suplimentar se dovedete prin livretul de familie. Acest document (completat de primrie serviciul de stare civil) reflect componena familiei, filiaia copiilor i situaia lor juridic fa de reprezentanii legali. 63

Cuantumul alocaiei de acest tip (indexabil prin hotrre de Guvern) era la data legiferrii (1997): - 50.000 lei pentru familii cu 2 copii; - 100.000 lei pentru familii cu 3 copii; - 125.000 pentru 4 sau mai multi copii. In anul 2004 s-a renunat la alocaia suplimentar pentru familiile cu copii, instituindu-se alocaia familial complementar. Principiul care a stat la baza acestei schimbri legislative a fost trecerea de la programe universaliste la programe adresate unor grupuri int de populaie (Paa, F. i Paa L.M., 2004). De acest tip de alocaie beneficiaz toate familiile cu copii care au venituri de pn la 1,5 milioane (150 RON) pe membru de familie. Nivelul alocaiei familiale complementare se acord difereniat, n funcie de nivelul de venituri i de numrul copiilor din familie. Alocaia de ntreinere pentru copii aflai n plasament familial sau ncredinai Acest tip de alocaie a nceput a fi practicat ncepnd cu anul 1998, prin Legea nr. 108, de aprobare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr.26 din 1997, privind protecia copilului aflat n dificultate. 64

La data respectiv, pentru fiecare copil ncredinat sau dat n plasament se acorda o alocaie lunar de ntreinere de 670.000 lei (sum indexabil prin hotrre de Guvern). Trebuie menionat n acest context c persoana sau dup caz unul dintre soii crora le-au fost ncredinai sau dai n plasament copiii au dreptul pe perioada respectiv la un salariu situat la nivelul salariului lunar brut al asistentului social cu pregtire medie, ncadrat n funcie de vechime. Perioada respectiv se constituie vechime n munc. Aceste prevederi se aplic numai persoanelor care au obinut atestatul de asistent maternal profesionist i nu rudelor, pn la gradul al patrulea inclusiv, care pot primi copii n plasament sau ncredinare. Alocaia pentru copiii nou nscui Mamele au dreptul la o alocaie n cuantum de 140 RON (1.400.000 lei vechi) pentru fiecare dintre primii 4 copii nscui vii. Acordarea acestui drept se realizeaz pe baz de cerere i acte doveditoare prin dispoziia primarului localitii.

65

Ajutoarele materiale Ajutorul social Prin Legea nr.416 din 2001 se stabilete c familiile i persoanele singure au dreptul la un venit minim garantat, ca form de asisten social. Venitul minim garantat se asigur prin acordarea ajutorului social lunar, a crui instituire se bazeaz pe principiul solidaritii sociale. Nivelul lunar al venitului minim garantat la data instituirii (de la 1.01.2002) era: a) 1.328.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane b) 1.845.000 lei pentru familii formate din 3 persoane c) 2.285.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane d) 2.728.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane e) Cte 184.000 lei pentru fiecare alt persoan peste numrul de 5 persoane. Pentru persoanele singure (cineva care a mplinit vrsta de 18 ani i locuiete i se gospodrete singur) nivelul lunar al venitului minim garantat este de 740.000 lei. Toate aceste sume se indexeaz prin hotrre de Guvern.

66

Ajutorul social acordat soiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Acest tip de ajutor s-a acordat ncepnd cu anul 2001, pe baza legii nr. 416, la cerere, ctre soia celui care satisface serviciul militar obligatoriu, dac se afl ntr-una din situaiile: - sunt gravide, ncepnd cu luna a patra de sarcin; - au copii n ntreinere n vrst de pn la 7 ani; - sunt ncadrate n gradul I sau II de invaliditate. Cuantumul ajutorului social lunar (indexabil) era la origine de 1.400.000 lei. Ajutorul de urgen a fost instituit prin legea din 2001 mai sus citat, ca form de sprijin pentru familiile i persoanele aflate n situaii de extrem dificultate. Guvernul, la propunerea MMSSF, precum i primarii pot acorda, ajutoare de urgen, n limita fondurilor existente unor familii sau persoane care se afl n situaii de necesitate provocate de calamiti naturale, incendii, accidente sau alte situaii deosebite stabilite prin lege. Cuantumul unui asemenea ajutor se stabilete n baza evalurii situaiei sociomateriale a familiei sau persoanei singure.

67

Ajutor pentru acoperirea unor cheltuieli de nmormntare Tot n baza Legii 416 din 2001 se poate aproba de ctre primar ca o parte din cheltuielile de nmormntare ale unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social s se asigure de la bugetul local, din fondurile destinate pentru plata ajutorului social. Ajutorul financiar se poate acorda n conformitate cu Legea 366/2001 de aprobare a Ordonanei de Urgen nr.118/1999 privind nfiinarea i utilizarea Fondului National de Solidaritate. In acest cadru legal MMSSF poate propune Guvernului acordarea de ajutoare financiare pentru: familiile i persoanele aflate in extrema dificultate din cauza starii de sanatate sau din alte cauze justificate; persoanele cu afectiuni deosebit de grave, pentru tratament medical si interventii chirurgicale n strintate. Ajutorul pentru refugiai Ajutorul rambursabil pentru refugiai a fost instituit prin Ordonana de Guvern nr. 102/2000 privind statutul i regimul refugiailor n Romnia.

68

Persoana strin care a dobndit statutul de refugiat poate obine la cerere un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ar, pentru o perioad de maximum 6 luni. Acest ajutor se acord numai dac din motive obiective persoana refugiat este lipsit de mijloacele de existen necesare. Ajutorul pentru nclzirea locuinei n perioada sezonului rece Aceast form de ajutor este reglementat prin prevederi legale din anul 2003 (doua Ordonane de Urgen ale Guvernului). Prin aceste acte normative familiile i persoanele singure cu venituri reduse, care utilizeaz pentru nclzirea locuinei energie termic furnizat n sistem centralizat, beneficiaz de ajutor lunar pentru nclzirea locunei, difereniat n funcie de venitul mediu lunar pe membru de familie. In mod similar se acord ajutoare lunare pentru nclzirea locuinei cu gaze naturale. Familiile i persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social n condiiile Legii 416/2001 si care utilizeaza pentru ncalzirea locuinei lemne, crbuni si combustibili petrolieri beneficiaza de un ajutor n sum fix pentru nclzirea locuinei (350.000 lei la data respectiv 2003. 69

Ajutorul anual pentru veteranii de rzboi are ca baz legal Legea nr. 44 din 1994 privind veteranii de rzboi, precum i unele drepturi ale invalizilor i vduvelor de rzboi, cu modificrile i completrile ulterioare. Este prevzut un ajutor bnesc anual pentru acoperirea de ctre acetia a unei pri din costul chiriei, energiei termice i electrice, precum i pentru nevoi casnice. Pentru anul 2003 cuantumul acestui ajutor, stabilit de Guvern era de 400.000 lei.

Alte forme de sprijin material Subventii pentru asociaii i fundaii Temeiul juridic este Legea nr.34 din 1998 care prevede c asociaiile i fundaiile romneti cu personalitate juridic i care nfiineaz i administreaz uniti de asisten social pot primi subvenii alocate de la bugetul de stat sau, dup caz, de la bugetele locale, care vor fi ultilizate, n exclusivitate, pentru serviciile de asisten social acordate persoanelor care, potrivit dispoziiilor legale, au dreptul s beneficieze de aceste servicii. Nivelul subveniilor acordate n condiiile de mai sus nu poate depi costul mediu lunar de ntreinere pe o persoan asistat.

70

Microcredite O parte din sumele atrase n Fondul National de Solidaritate (Legea nr.366/2001, de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 118/1999) pot fi utilizate pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice care desfoar activitati pe cont propriu, aducatoare de venituri, n vederea intretinerii materiale. Microcreditul reprezinta un imprumut rambursabil, cu dobnd, acordat la cererea solicitantilor, cu valoare nominal de pn la 10.000 de euro, acordat n lei cu o perioad de rambursare de pn la 36 de luni. 5.2 Prestaii sociale pentru persoanele cu handicap Potrivit legii noi n domeniu 448 din 2006 persoanele cu handicap au dreptul la urmatoarele prestaii sociale (capitolul III sectiunea 5 a): a) Alocaia de stat pentru copii majorat cu 100%. De acest drept nu pot benefia copiii cu handicap care se afla n internate sau centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de nvmnt special, sau n alte tipuri de institutii cu caracter social, cu exceptia centrului de tip respiro, in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice. 71

b) Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiaz, numai pentru perioada n care este ingrijit n familie, de o alocatie lunara de hrana, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice. c) Indemnizatie lunara, indiferent de venituri, diferentiata astfel: - in cuantum de 179 lei pentru adultul cu handicap grav; - in cuantum de 147 lei pentru adultul cu handicap accentuat. De acest drept nu pot beneficia adultii cu handicap grav si accentuat, care nu realizeaza venituri, aflati in ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist. d) Buget complementar lunar, indiferent de venituri, de asemenea diferentiat: - in cuantum de 80 lei pentru adultul cu handicap grav; - in cuantum de 60 lei pentru adultul cu handicap accentuat; - in cuantum de 30 lei pentru adultul cu handicap mediu. De aceast prestatie social beneficiaz i familia sau reprezentantul copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu, pe perioada n care l are n ingrijire, cretere i ntreinere. Sunt exceptate de la prestatiile mentionate la punctele c si d persoanele cu handicap care:

72

- sunt ingrijite si protejate in centre rezidentiale publice, cu exceptia celor de tip respiro; - se afla n ingrijirea unui asistent personal profesionist si realizeaza venituri; - sunt retinute si condamnate condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii sau deteniei. e) Adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi;

5.3 Serviciile sociale Toate rile membre ale Uniunii Europene acord prestaii i servicii de asisten social persoanelor aflate n situaii deosebite, dificile, greu de depit prin eforturi proprii. n prezent tendina general este de renunare treptat la prestaiile cu caracter universal i de ndreptare a ateniei spre acordarea de servicii de asisten social. Acestea din urm se acord potrivit nevoilor individuale sau colective, sunt considerate servicii de solidaritate social la care au acces persoanele aflate n dificultate. Acest mod de abordare conduce la satisfacerea mai operativ a nevoilor, cu costuri 73

reduse, contribuie la integrarea serviciilor de asisten social n viaa i comunitatea celor asistai i la asigurarea coeziunii sociale. Serviciile sociale sunt reglementate n Romnia prin Ordonana de Guvern nr. 70 pe 2003, care le definete astfel: serviciile sociale reprezint ansamblul complex de msuri i aciuni realizate pentru a rspunde nevoilor sociale individuale sau de grup, n vederea depirii unor situaii de dificultate, pentru asigurarea autonomiei i proteciei persoanei, pentru prevenirea marginalizrii i excluziunii sociale i promovarea incluziunii sociale. Responsabilitatea realizrii i coordonrii serviciilor sociale revine n principal Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, autoritilor publice centrale i locale cu competene n domeniu. Principiile care stau la baza serviciilor sociale a) respectarea individualitii fiecrei persoane; b) respectarea libertii de a alege serviciul social n funcie de nevoia social; c) asigurarea accesului la servicii sociale n condiii tratament egal, prin excluderea privilegiilor i eliminarea oricrei forme de discriminare;

74

d) asigurarea de servicii e calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale; e) asigurarea drepturilor i siguranei beneficiarilor, protejnd n acelai timp i interesele acestora, dar i pe cele ale comunitii; f) asigurarea accesului la informaiile privind drepturile fundamentale, msurile legale de protecie, precum i posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale; g) respectarea vieii intime a persoanei; h) respectarea confidenialitii; i) dezvoltarea parteneriatului ntre prile implicate n procesul de acordare a serviciilor sociale i beneficiarii acestora. Serviciile sociale se organizeaz la nivelul comunitii, n funcie de nevoile identificate, de numrul potenial de beneficiari, de complexitatea situaiilor de dificultate i de gradul de risc social. Aceste servicii sunt n principal de dou feluri: servicii de asisten social servicii de ngrijire social-medical.

75

Serviciile de asisten social Serviciile de asisten social sunt de asemenea de dou feluri, cele cu caracter primar i cele specializate. Serviciile cu caracter primar au ca scop prevenirea ori limitarea unor situaii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excludere social. Asemenea servicii pot fi: a) identificarea nevoilor individuale i de grup, precum i a principalelor categorii de beneficiari ai serviciilor sociale; b) informarea asupra situaiilor de risc i asupra drepturilor sociale ale persoanei; c) msurile educative i de supraveghere pentru prevenirea comportamentelor deviante; d) consilierea pentru persoane vrstnice, cele cu handicap, persoane cu patologie cronic, persoane dependente de alcool sau droguri, persoane infectate sau bolnave HIV/ SIDA, inclusiv pentru familiile acestora; e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare;

76

f) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violentei in familie si pentru orice alte persoane aflate in dificultate; g) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime prevazute legal; h) msuri de urgenta pentru persoane fara adapost, victime ale traficului de persoane, ale violenei n familie, precum si pentru orice alte persoane aflate in dificultate; i) orice alte msuri de prevenie social. Serviciile primare de asisten primar sunt foarte importante i de perspectiv, mai ales la nivelul comunitar, n care rolul principal revine autoritilor locale. Serviciile comunitare primare de asisten social au nceput s se dezvolte i diversifice dup 1990. Asemenea servicii nou aprute sunt: - protecia i ajutorul special din partea comunitii i a familiilor pentru copiii aflai n dificultate (Ordonana de Urgen a Guvernului nr.25 i 26 din 1997, Legea nr. 272 din 2004 etc); - cantinele de ajutor social (Legea 208/1997);

77

- acordarea de subventii de la bugetul unitatilor de asistenta sociala infiintate si administrate de asociatii si fundatii cu personalitate juridica (Legea nr.34/1998). Serviciile specializate au drept scop meninerea, refacerea sau dezvoltarea capacitilor individuale pentru depirea unei situaii de nevoie, dificultate social. Obiectivele acestor servicii: a) gzduirea, ngrijirea, reabilitarea i reinseria social pentru persoane vrstnice, persoane cu handicap, bolnavi cronici, persoane dependente de alcool sau droguri, persoane victime ale violenei n familie sau ale traficului de fiine umane; b) asisten i sprijin pentru copii i familii n dificultate; c) gzduirea i educaia special pentru copii sau tineri cu handicap sau cu dificulti de adaptare; d) gzduirea tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului, pe o perioad determinat, potrivit legislaiei; e) inseria socioprofesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului; f) gzduirea pe o perioad determinat a persoanelor fr adpost; 78

g) sprijin i asisten pentru asigurarea unei viei autonome i active persoanelor de vrsta a treia, servicii de ngrijire acordate unor persoane vrstnice aflate ntr-o situaie de dependen; h) msuri de sprijin pentru integrarea n munc, altele dect cele prevzute de Codul Muncii, inclusiv atelierele protejate; i) msuri de readaptare, de preorientare i de reeducare profesional stabilite legal; j) primirea i ngrijirea n situaii de urgen, cu sau fr gzduire, acordarea de sprijin pentru adaptarea la o via activ, pentru inserie social i profesional pentru persoanele sau familiile aflate n dificultate sau n situaii de risc; k) aciuni de identificare, sprijin, susinere, informare sau formare, consiliere, ofert de expertiz sau coordonare n vederea prevenirii oricrei forme de dependen; l) activiti, msuri i servicii sociale de tip pilot; m) orice ale msuri de intervenie social. Serviciile specializate pentru copii s-au dezvoltat si diversificat puternic mai ales in ultimii 10 ani. Printre aceste servicii, alaturi de cele rezidentiale (traditionale) se pot enumera: 79

- centrele de plasament de tip familial; - centrele de primire; - centrele maternale; - centrele de plasament pentru copilul cu handicap grav; - centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale; - servicii de orientare si sprijin pentru reintegrarea sociala a copilului delincvent; - centre de resurse pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului etc. Serviciile specializate pentru persoanele varstnice, realizate cu consimmntul acestora au n vedere in principal: - ingrijirea temporara (inclusiv la domiciliu). - ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice - ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale etc. In toate aceste forme serviciile oferite pot fi preponderent sociale, sociomedicale sau medicale.

80

Serviciile de ngrijire social-medical Aceste servicii constituie un complex de activiti care integreaz servicii sociale i medicale, avnd ca obiective majore: - meninerea autonomiei persoanei; - prevenirea agravrii situaiei de dependen. Serviciile de ngijire social-medical se acord unor persoane care din cauza unor afeciuni (deficiene) fizice, senzoriale, mintale sau psihice se afl n imposibilitatea de realiza activitile de via curent sau personelor care se afl n faza terminal a unei boli incurabile. Aceste servicii pot fi clasificate astfel: a) servicii de baz ajutor pentru igien corporal, mbrcare i dezbrcare, igiena eliminrilor, hrnire i hidratare, tranfer i mobilizare, deplasare, comunicare; b) servicii de suport ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, la cumprturi, menaj, nsoirea n mijloace de transport, facilitarea deplasrii n exterior, companie, activiti de administrare i gestionare, activiti de petrecere a timpului liber etc; c) servicii de ngrijire medical; 81

d)

servicii de recuperare (reabilitare) conexe domeniului medical i social kinetoterapie, terapie ocupaional, psihoterapie, psihopedagogie special, logopedie etc;

e)

servicii de reabilitare i adaptare a ambientului amenajri, reparaii etc.

Potrivit legislatiei n vigoare (Ordonana Guvernului nr.70 din 2003), furnizorii acestor servicii pot fi: o serviciul public de asisten social, la nivel judeean sau local; o alte servicii publice spcializate la nivel judeean sau local; o uniti de asisten medico-social; o instituii publice care dezvolt compartimente de asisten social specializat; o asociaii i fundaii, cultele religioase i orice alte forme organizate ale societii civile; o persoane fizice autorizate, n condiiile legii; o filiale i sucursale ale asociaiilor i fundaiilor internaionale recunoscute n conformitate cu legislaia n vigoare; o organizaii internaionale de profil. 82

5.4 Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Pentru asigurarea serviciilor sociale necesare acestor persoane autoritile publice au obligaia de a lua urmtoarele msuri (Legea 4482006, capitolul III seciunea 1): - s creeze condiii de acces pentru toate tipurile de servicii necesare persoanelor cu handicap; - s iniieze, s dezvolte i s susin servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, n parteneriat cu persoane juridice, publice sau private; - s asigure ponderea personalului de specialitate angajat n sistemul de de protecie a persoanelor cu handicap n raport cu tipurile de servicii sociale: asisteni sociali, psihologi, kinetoterapeui, instructori de ergoterapie, pedagogi de recuperare, lopgopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializai, medici psihiatri, medici dentiti, infirmieri; - s implice n activitile de ngrijire, recuperare i reabilitare a persoanei cu handicap familia acesteia; - s asigure instruiri n problematica specific persoanei cu handicap a personalului care i desfoar activitatea n sistemul de protecie a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenilor personali i a asistenilor personali profesioniti; 83

- s nfiineze i s susin sistemul bazat pe mangementul de caz n protecia persoanei cu handicap; - s ncurajeze i s susin activitile de voluntariat. Persoanele cu handicap beneficiaz de servicii sociale acordate: - la domiciliu; - n comunitate; - n centre de zi i centre rezideniale, publice sau private. Serviciile specializate pentru persoanele cu handicap (inclusiv copii) sunt n dezvoltare mai ales dupa anul 2000, potrivit reglementrilor legale n evoluie (Legea 519 din 2002 si respectiv 448 din 2006). Dintre acestea se pot meniona: - asistentul personal (*) - asistentul personal profesionist (*) - centre de zi; - centre de respiro/de criza; - centre de intervenie timpurie; - ateliere protejate; - locuinte protejate; 84

- centre de recuperare (reabilitare); - centre de servicii comunitare; - centre de integrare prin terapie ocupaional; - centre de pregatire pentru o viata independenta; - centre de ngrijire i asisten social etc. * Vor fi detaliate la tema urmtoare.

85

CAPITOLUL 6. Personalul din domeniul asistenei sociale


Structura Formarea n domeniul asistenei sociale Statutul, rolul i instrumentul de baz al asistentului social. Unele domenii de intervenie a personalului din asistena social Asistenii pentru persoanele cu handicap 6.1 Formarea n domeniul asistenei sociale Din punctul de vedere al legii (701 din 2001) se precizeaz c n domeniul asistenei sociale activeaz personal angajat i voluntari, specialiti cu diverse calificri care au competene, responsabiliti i atribuii specifice domeniului de activitate. n Romnia a existat, cu deosebire n perioada interbelic, un sistem profesionist de formare a personalului i de aplicare a unei asistene sociale, comparabile cu cele ale rilor foarte dezvoltate din acest punct de vedere.

86

Cadrul legislativ i administrativ al anilor 1950-1970 a eliminat practic sistemul de asisten social, reducndu-l la chestiuni strict admninistrative i birocratice. Treptat n perioada respectiv specialitii n asisten social formai anterior au fost nlocuii cu funcionari. Din punct de vedere al formrii, aa cum s-a menionat la un alt curs, nvmntul universitar de asistenta social (infiintat nc din 1929), fost redus la nivel postliceal, din anul 1952 i apoi desfiintat n 1969. Renfiinatarea nvmntului de asisten social a demarat n 1990. n prima faz, n anul universitar 1990-1991 s-au deschis colegii de asisten social pe lng universitile din Bucureti, Iai i Cluj-Napoca. n anul 1992 aceste secii s-au transformat n secii universitare, oferind absolvenilor, ncepnd cu anul 1994, o diplom universitar. Ulterior nvmntul universitar de asisten social s-a extins i la Timioara, Oradea, Alba-Iulia, Piteti, Trgovite i mai recent la Constana. Legea 701 din 2001 are un capitol distinct privind formarea n domeniu. 87

Formarea personalului de specialitate n asistena social se poate face prin instituii de nvmnt superior, postliceal sau prin alte forme de nvmnt cu profil de asisten social. 6.2 Statutul, rolul i instrumentul de baza al asistentului social Asistentul social ca si intreg personalul de specialitate n asistena social au obligaia de a ndeplini atribuiile prevzute n statutul profesiei. Acesta este aprobat prin Legea nr. 466 din 2004 privind statutul asistentului social. Asistentul social ca i alte persoane, inclusiv voluntarii din sistemul asistenei sociale au ca obligaii majore: - asigurarea confidenialitii informaiilor obinute prin exercitarea profesiei; - respectarea intimitii persoanei asistate, precum i libertatea acesteia de a decide; - respectarea eticii profesionale. Pentru nerespectarea acestor obligaii fundamentale poate fi atras, dup caz, rspunderea material, disciplinar, civil sau penal.

88

Statutul profesiei de asistent social prevede obligatoriu nfiinarea comisiei de disciplin n cadrul fiecrei asociaii profesionale i stabilirea unui regulament de organizare i funcionare a acesteia. Comisia de disciplin poate sanciona prin deciziile sale abaterile de etica profesional (deontologia). In domeniul asistenei sociale nu pot lucra persoane care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infraciuni care le face incompatibile cu exercitarea acestei profesii. Asistentul social are rolul civic de intervenie social cu costuri umane i sociale ct mai sczute. In acest sens el este obligat s-i realizeze activitatea cu competen profesional, ceea ce presupune printre altele: - colaborarea cu ali specialiti i profesioniti: medici, juristi, psihologi, sociologi, economisti, ingineri etc; - respectarea drepturilor omului. Asistentul social este profesionistul care are rolul de a cunoaste si de a preveni situatiile sociale negative, de ajuta efectiv prin diagnoza si interventie persoanele si familiile aflate pentru anumite perioade in situatii dificile. Activitatea asistentului social se realizeaza in conditii de mare responsabilitate. Ea presupune angajament si devotament pentru rezolvarea unei anumite situatii de risc. 89

In relatia cu persoana asistata, pe langa respect, asistentul social trebuie sa adopte si o atitudine pozitiva optimista. Pe aceste considerente se poate aprecia ca asistentul social este pionul sistemului national de asistenta sociala (Pasa F. si Pasa M.,P, 2004). In activitatea sa asistentul social are nevoie de o foarte buna pregatire teoretica si practica, dar si de o constiinta si conduita morala, cu deosebire privitor la realizarea anchetelor sociale pe baza carora se stabilesc prestatiile si serviciile sociale. Anchet social reprezint instrumentul tehnic principal de investigare a unui caz in asistenta sociala (aplicata la individ sau familie). Elementele definitorii ale unei anchete sociale sunt scopul, obiectul, coninutul i sursa de informare. Scopul a numeroase anchete este furnizarea de informaii pentru a se lua o decizie de asisten social. Obiectul unei anchete se concentreaz pe colectarea de date privind familia sau persoanele aflate n dificultate. Coninutul anchetei poate fi urmrit pe 4 dimensiuni: - caracteristicile demografice ale unui grup de persoane; - mediul social (ocupaia, venitul, numar persoane n familie, condiii de locuit, servicii de care beneficiaz etc); - activitile; 90

- atitudinile i opiniile. Sursa de informaie, care alturi de persoana investigat poate include coala, uniti medicale, poliia, alte autoriti i persoane din anturaj. In perspectiva, asistentul social trebuie sa-si asigure un rol mai complex decat cel traditional, adica unul de a influenta si sprijini comunitatea ca sa se bazeze pe ea nsai, s-i dezvolte i si adapteze continuu serviciile comunitare. 6.3 Unele domenii de intervenie a personalului din asistena social In munca de asisten social exist o problematic extrem de complex i divers. Aciunea social se poate realiza n funcie de problema social, la nivel individual, de grup sau chiar comunitar. La tema 3 a au fost prezentate pe scurt 4 categorii de beneficiari (prostituia i traficul de persoane, dependena de alcool i droguri, infecia HIV /SIDA, copiii in situatie de risc. La acestea se pot aduga ilustrativ: problemele legate de familii dezorganizate, de delincven, de asistarea copiilor si adultilor in diverse institutii (centre de plasament, penitenciare, camine pentru persoane 91

varstnice etc), far a putea epuiza gama problematicii de asistenta sociala. In ultima perioada o atentie deosebita s-a cordat asistentilor maternali profesionisti. Atestarea, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist sunt reglementate prin Hotrrea de Guvern nr. 679 din 2003. Pot fi atestate n acest sens numai persoanele care: - au capacitate deplin de exerciiu; - prin comportamentul lor n societate, starea sntii i profilul lor psihologic prezint garanii pentru ndeplinirea corect a obligaiilor ce revin unui printe, cu privire la creterea, ngrijirea i educarea copiilor si; - au n folosin o locuin n care se poate prepara hrana, asigur condiii de via, igien, educaie i igien utilizatorilor; - au urmat cursurile de formare profesional necesare. Restricii la angajare pentru: - persoana care a suferit o condamnare prin hotrre judectoreasc definitiv; - printele deczut din drepturile printeti; - persoana care sufer de boli cronice transmisibile.

92

Contractul individual de munca pentru asistentul maternal profesionist se incheie cu serviciul public pentru protectia copilului iar Comisia de protectia copilului si acest serviciu au drept de control asupra activitatii asistentului maternal profesionist. Pe perioda exercitarii acestui contract asistentul maternal profesionist se bucura de drepturile prevazute de legislatia muncii. Obligatiile privind copiii primiti in plasament sau incredintati sunt accentuate in mod deosebit, prin similitudine cu cele ale parintilor (crestere, ingrijire, educare, integrare in familia naturala sau adoptiva, integrare sociala, confidentialitate etc). Un alt domeniu n dezvoltare al asistentei sociale este ngrijirea la domiciliu a persoanelor varstnice. Persoana fizica acreditata in acest sens este denumita ngrijitor, iar acreditarea este realizata in baza Ordinului nr.392 din 2000 a ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Conditiile de acreditare si angajare sunt asemanatoare celor pentru asistentul maternal profesionist, mai putin cele legate de locuinta si de formare, iar la restrictii nu apare parintele decazut din drepturi. Acreditarea este de competenta direciilor pentru dialog, familie i solidaritate social ale MMSSF iar contractul individual de munca se incheie cu consiliul local pe a carui raza urmeaza a-si desfasura activitatea ingrijitorul. 93

Drepturile persoanei acreditate ca ingrijitor, odata angajata, sunt de natura baneasca (reglementate prin Legea prvind asistenta sociala a persoanelor varstnice), cele de personal prevazute de legislatia muncii, precum si dreptul la consiliere si sprijin. Obligatiile decurg in linii mari din sarcinile specifice. 6.4 Asistenii pentru persoanele cu handicap n conformitate cu legislaia n vigoare (legea nr.448 din 2006) pentru aceste persoane pot fi angajate dou tipuri de asisteni cel personal i cel personal profesionist, cel din urm fiind o funcie nou. Asistentul personal pentru persoane cu handicap Persoana cu handicap grav are dreptul, n baza evalurii socio-psiho-medicale la un asistent personal. Acesta este ncadrat cu contract individual de munc de ctre primria localitii de domiciliu sau de reedin. Condiiile de angajare ale unei persoane ca asistent personal: - vrsta minim de 18 ani mplinii;

94

- s nu fi fost condamnat pentru svrirea unei infraciuni care ar face-o incompatibil cu exercitarea ocupaiei de asistent personal; - are o capacitate deplin de exerciiu; - are o stare de sntate corespunztoare, atestat de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate; - a absolvit cel putin cursurile nvmntului general obligatoriu, cu excepia rudelor (inclusiv soul sau soia) pn la gradul al IV lea. Drepturile asistentului personal: - un salariu de baz stabilit potrivit dispoziiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii n unitile de asisten social, altele dect cele cu paturi, inclusiv sporurile legale; - un program de lucru de 8 ore pe zi n medie i 40 de ore pe sptmn; - concediu anual de odihn; - transport urban i interurban n condiii similare persoanelor cu handicap. Obligaiile asistentului personal: - s participe, odat la doi ani la instruirea organizat de angajator; 95

- s-i asume n scris rspunderea de a realiza integral planul de recuperare al copilului cu handicap grav i respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; - s presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitile i serviciile prevzute contractual i legal; - s trateze cu respect, bun credin i nelegere persoana cu handicap grav, s nu abuze fizic, psihic sau moral de starea acesteia; - s comunice direciei de asisten sociala i protecia drepturilor copilului orice modificare survenit n starea fizic, psihic sau social a persoanei pe care o asist. Asistentul personal profesionist ngrijirea i protectia persoanelor cu handicap grav i accentuat care nu dispun de spaiu de locuit, nu realizeaza venituri sau acestea sunt sub nivelul salariului mediu pe economie se poate asigura de catre un asistent personal profesionist. Decizia n acest sens se ia de catre comisia de evaluare a persoanelor cu handicap adulte, cu consultarea persoanei cu handicap n cauz.

96

Contractul de munca pentru asistentul personal profesionist se incheie cu direcia de asisten social i protectia copilului sau cu furnizorii de servicii sociale privati, acreditati legal. Asistentul maternal care ingrijeste un copil cu handicap grav sau accentuat, pana la varsta de 18 ani poate opta sa devina asistent personal profesionist. Angajarea asistentului personal profesionist urmeaza sa se faca pe baza atestatului necesar in acest sens. Conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist uremaza a fi reglementare prin Hotrre de Guvern. Obligaiile i drepturile asistentului personal profesionist sunt asemntoare cu cele ale asistentului personal.

97

BIBLIOGRAFIE Bocancea, C., Neamu, G., Elemente de asisten social, Polirom, 1999 Buzducea D., Aspecte contemporane n asistena social, Polirom, 2005 Cace, S. Statul bunstrii. Evoluii i tendine, Editura Expert, Bucureti, 2004 Creu, V. Incluziunea colar i social a persoanei cu handicap. Strategii i metode de cercetare, Editura Printech, Bucureti, 2006 * * * Curs de asisten social, University of East AngliaNorwich, Ministerul Muncii, UNICEF, 1992 Ilu, P. Sociopsihologia i antropologia familei, Polirom, 2005 Ghergu, Alois, Managementul serviciilor de asisten psihopedagogic i social, Ghid practic, Polirom, 2003 Howe, D. Introducere n teoria asistenei sociale. Importana aplicrii teoriei n practic, UNICEF, Bucureti, 2001 Kari Killen, Copilul maltratat, Editura Eurobit, realizat cu sprijin UNICEF * * * Legea nr. 416 pe 2001 privind venitul mediu garantat * * * Legea nr. 705 din 2001 privind sistemul naional de asisten 98

social * * * Legea nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii forei de munc * * * Legea nr. 116 din 2002 privind prevenirea i combaterea marginalizrii sociale * * * Legea nr. 217 din 2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie * * * Legea nr. 515 din 2003 pentru aprobarea OUG nr. 68 din 2003 privind serviciile sociale * * * Legea nr. 272 pe 2004 privind protecia i aprarea drepturilor copilului * * * Legea nr. 273 pe 2004 privind regimul juridic al adopiei * * * Legea nr. 466 din 2004 privind statutul asistentului social * * * Legea nr. 448 din 2006 privind protecia drepturilor persoanelor cu handicap Manea, L., Protecia social a persoanelor cu handicap, ansa, Bucuresti, 1999 Marginean, I. Politica social. Studii 1990-2004, Editura Expert, Bucureti, 2004 Neamu, G., Stan, D., Asistena social. Sudii i aplicaii, Polirom, 2005 Pasa F. si Pasa L. M Asistenta sociala in Romania, Polirom, Iasi, 99

2004 Parkinson, L. Asistena social. Separarea, divorul i familia, UNICEF, Editura Altenative, 1993 Preda, M., Politica social romneasc ntre srcie i globalizare, Polirom, 2002 * * * Revista de asisten social, incepand din 2002 Verza E. Fl. Introducere n psihopedagogia special i n asistena social, Bucureti, Editura Fundaiei Humanitas, 2002 * * * Victimele violenei domestice: copiii i femeile, UNDP, Editura Eurostampa Zamfir, C., O analiz critic a tranziiei. Ce va fi dup, Polirom, Iai, 2004 Zamfir, E. Volum omagial, Politici sociale, asisten social, sociologie. Ediie ngrijit de Cornel Constantinescu, Editura Universitii din Piteti, 2003 Zani, B., Palmonari A., Manual de psihologia comunitii, Polirom, 2003

100