BISERICA SECOLULUI XXI

SI

CONDUCEREA EI

Dr. CECIL B. KNIGHT

INTRODUCERE

Ca intreaga societate umana, si Biserica se afla in pragul secolului XXI si va fi fara indoiala confruntata cu problemele care le ridica acest veac. Pe de o parte, tehnologia avansata, in special in domeniul comunicaiilor in masa, va putea fi fructificata de Biserica in scopul propovaduirii Evangheliei. Daca tehnologia avanseaz intr-o progresie geometrica, tot asa poate avansa si Evanghelia in lume, ceea ce ne spune ca sfirsitul nu este departe. Pe de alta parte, Biserica va fi confruntata cu decderea morala a societii care afecteaz orice cultura si civilizaie. In plan social, Biserica va fi martora la degradarea calitii vieii, la creterea virtiginoasa a procentului de oamni care vor trai sub limita srciei, a proliferrii unor boli incurabile si epidemii. Sigur ca toate acestea vor determina Biserica sa-si revizuiasc inca odat rolul si prioritile pe care le are in lume. Cu toate ca Biserica este o entitate spirituala cu o conducere centrala -Hristos care este capul Bisericii - ca instituie, Biserica depinde in buna msura de consacrarea si viziunea liderilor ei. Modul in care acetia conduc isi va pune amprenta pe reputaia Bisericii in lume si implicit pe succesul misiunii Bisericii. Este, aadar, imperios necesar ca Biserica sa fie condusa dup principiile pe care le stabilete Biblia cu privire la conducere. Aceasta va duce la o armonie interioara, va spori vitalitatea Bisericii prin prezenta Duhului in Biserica si va asigura reuita misiunii.
TEOLOGIA CONDUCERII

Nici o micare din lume nu poate sa indeplineasca lucrarea care i-a fost incredintata bisericii. Ca si Trup al lui Hristos, Biserica este un organism dinamic care caut sa indeplineasca lucrarea pe care Hristos a inceput-o pe pamint. Biserica este canalul prin care Hristos Isi pune in aciune principiile. Biserica este un slujitor al omenirii prin faptul ca satisface nevoile individului in deplin acord cu liniile trasate de Noul Testament. Cei care slujesc ca lideri in Biserica trebuie sa fie loiali principiilor stabilite de Iisus Hristos si modelului de conducere descris in Noul Testament. Aadar, conducerea Bisericii trebuie vzuta dintr-o perspectiva cu totul diferita de conducerea altor organizaii. De fapt, ideea de baza nu este atit de mult conducerea cit slujirea. Creterea Bisericii este cu sigurana un motiv de bucurie, dar este si un motiv de ngrijorare. Pe msura ce Biserica creste, creste si nevoia de o conducere eficienta. Raspunzind cerinelor legate de o cretere rapida a Bisericii, exista pericolul de a neglija sau ignora principiile biblice privitoare la conducere. Ceea ce spunem ca credem cu privire la conducerea Bisericii trebuie sa corespunda ce ceea ce practicam. Scopul acestei discuii este acela de a stabili nite principii biblice ale conducerii si de a sugera felul in care ele pot fi puse in practica. Definiia conducerii Prerile sunt foarte impartite cu privire la ceea ce este un lider, ce ii face pe cineva sa fie lider, cum trebuie un lider instruit si cum trebuie evaluat succesul unui lider. Numeroasele puncte de vedere au incetosat atit de mult subiectul conducerii incit este dificil sa dam o definiie exacta a termenului. Modelele de conducere includ stiluri diferite, de la cel al Generalului Patton si al atitudinii

sale agresive, pina la stilul foarte calm si modest al lui Mahatma Gandhi. In cursul istoriei, farmecul conducerii populare a fost utilizat atit in scopuri bune cit si in scopuri distructive. Un caz foarte tipic este influenta conducere harismatica a lui Jim Jones care a reuit sa vrjeasc un mare numr de adepi si apoi sa-i otrveasc in Guyana. Se pare ca singurul lucru asupra cruia exista un acord in ce privete definiia conducerii este ca liderul este o persoana care conduce. Primul obiectiv al unui lider este acela de a se asigura ca are scopuri comune cu cei pe care dorete sa-i conduc. Apoi trebuie sa-i conving pe cei pe care-i conduce ca trebuie sa-si ating mpreuna scopurile. Este foarte important sa se cunoasc si sa se examineze motivele care stau la baza dorinei de a conduce a liderului.Metodele pe care le aplica liderul pentru asi atinge scopurile trebuie la fel probate. Un lider poate avea scopuri onorabile dar tot atit de bine poate avea o dorina de a manipula oameni pentru a-si satisface propriile ambiii. Liderul va influenta in mare msura pe cei care-1 urmeaz, in bine sau in rau. Prin faptul ca cineva pune adjectivul cretina dup conducere nu inseamna ca a transformat o conducere laica intr-una cretina care se conformeaz dup principiile Noului Testament. Caracterul unic al conducerii cretine cere o definiie unica care sa sublinieze presupoziiile biblice si istorice ale cretinismului. Ca in cazul oricrui lucru vital, Biserica nu trebuie sa-si ia din lume definiiile si metodele de conducere. O conducere bazate pe principii biblice cere schimbarea unor termeni caracteristici unei conduceri laice cum ar fi a induce, a motiva si a consrringe, in a sluji, a impartasi si a se zidi reciproc. Conducerea cretina este nu numai aciune ci si atitudine, si trebuie sa se deosebeasc de modelele lumeti care sunt preocupate mai mult de rezultat decit de atitudini si metode. Practica conducerii in biserica trebuie sa aib o baza teologica sntoasa. O baza biblica a conducerii Poate cea mai serioasa problema legata de conducere este problema autoritarii. Care este sursa autoritii in conducere? Sub influenta lui Platon si Aristotel, Grecii antici au considerat ca sursa autoritarii in conducere este statul. Ei l-au privit pe lider ca unul care poseda o cunoatere speciala, o dorina si o capacitate de a-si face datoria. Secole de-a rindul au existat biserici care au pretins ca o conducere eclesiastica isi deriva autoritatea de la biserica. Aceasta invatatura spune ce oameni devin lideri fiindc Biserica ii face lideri. Adevrata conducere cretina trebuie sa-si derive autoritatea din Cuvintul lui Dumnezeu. Cuvintul lui Dumnezeu este singura sursa de autoritate care de altfel determina si definiia si funciunea conducerii. Vechiul Testament este plin de exemple de lideri care ilustreaz dinamica unei conduceri spirituale, o conducere care-si deriva autoritatea din chemarea speciala pe i-o face Dumnezeu omului. Un studiu al biografiilor omenilor folosiri de Dumnezeu va pune in lumina caracterul distinct al unei adevrate conduceri spirituale. De-a lungul secolelor, liderii au fost cunoscui dup diferite nume, care indica

diversitatea slujbelor pe care le indeplinesc. Preotul a fost un slujitor al altarului, in timp ce prorocul a fost un slujitor al Cuvintului. neleptul si vztorul s-au deosebit de proroc prin faptul ca au combinat talentul literar cu intelepciunea practica. Crturarii au fost autori, studeni ai Legii si ai Cuvintului lui Dumnezeu, cit si editori ai literaturii ebraice. Rabinii au fost crturari a cror specialitate a fost aceea de a-i invata pe oameni. Noul Testament subliniaz faptul ca fiecare credincios trebuie sa se implice in viata si lucrarea Bisericii. In Efes. 4.15,16, Pavel compara Biserica cu un Trup, in care Hristos este Capul iar celelalte mdulare isi ndeplinete fiecare rolul: "Ci, credincioi adevrului in dragoste, sa cretem in toate privinele, ca sa ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Din El tot trupul, bine inchegat si strins legat, prin ceea ce da fiecare incheietura, isi primete creterea, potrivit cu lucrarea fiecrei parti in msura ei, si se zidete in dragoste". In 1 Pet. 2.9, este prezentat conceptul preoiei tuturor credincioilor, iar in 1 Cor. 12.28 Pavel arata ca Biserica are muli slujitori: "Si Dumnezeu a rinduit in Biserica, intii, apostoli; al doilea, proroci; al treilea, invatatori; apoi pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei c au darul tmduirilor, ajutorrilor, cirmuirilor si vorbirii in felurite limbi." Este clar ca fiecare cretin trebuie sa-si foloseasc darurile pentru ndeplinirea misiunii cretine. Si totui, este de asemenea clar ca Dumnezeu a pus o ordine a slujirii in Biserica. Biblia spune in Efes. 4.11,12: "Si El a dat pe unii apostoli; pe alii, proroci; pe alii, evanghelisti; pe alii, pastori si invatatori, pentru desavirsirea sfinilor, in vederea lucrrii de slujire, pentru zidirea Trupului lui Hristos". Isus Hristos a transformat pur si simplu conceptul de slujire. El a respins teoriile acceptate prin tradiie si i-a invatat pe oameni ca "importanta se msoar prin umilina si mrimea prin slujire." De atunci, cei care sunt intr-o funcie de conducere in Biserica poarta numele de slujitor. Slujitorul este un lider, dar unul deosebit. El este un lider-slujitor. Apostolul Pavel a prezentat in detaliu invatatura cu privire la liderul-slujitor in 1 Cor. 9.19-22: "Cci, mcar ca sunt slobod fata de toi, m-am fcut robul tuturor, ca sa cistig pe cei mai muli. Cu Iudeii m-am fcut ca un Iudeu, ca sa cistig pe Iudei; cu cei ce sunt sub Lege, m-am fcut ca si cind as fi fost sub Lege (mcar ca nu sunt sub Lege), ca sa cistig pe cei ce sunt sub Lege; cu cei ce sunt fara Lege m-am fcut ca si cum as fi fost fara lege (mcar ca nu sunt fara o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca sa cistig pe cei fara lege. Am fost slab cu ci slabi, ca sa cistig pe cei slabi. M-am fcut tuturor totul, ca, oricum, sa mintuiesc pe unii din ei." Spre sfirsitul misiunii Sale pe pamint, Isus Hristos, cel mai influent lider pe care 1-a cunoscut lumea noastr, s-a pronunat impotriva modelului laic de conducere, atit grecesc cit si evreiesc. Cuvintele Lui au insumat ceea ce a demonstrat trei ani de zile prin viata Sa. Din nefericire, cuvintele Lui au rmas fara ecou dealungul anilor, poate fiindc ideile lumii cu privire la conducere par mult mai rezonabile. Notai afirmaiile lui Hristos privitoare la conducere Matei 20.25-28: Isus i-a chemat la El si le-a zis: "Stiti ca domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapinire. Intre voi sa nu fie

asa. Ci oricine va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru; si oricare va vrea sa fie cel dinii intre voi, sa va fie rob. Pentru ca nici Fiul omului n-a venit sa I se slujeasc, ci El sa slujeasc si sa-Si dea viata ca rscumprare pentru muli." (vezi Marcu 10.43-45). Matei 23.8, 10-12: "Voi sa nu va numii Rabi! Fiindc Unul singur este nvtorul vostru: Hristos,si voi toi sinteti frai.... Sa nu va numii "Dascli"; cci Unul singur este Dasclul vostru: Hristosul. Cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru. Oricine se va inalta va fi smerit si oricine se va smeri va fi inaltat." Scripturile ne invata citeva principii importante privitoare la conducerea cretina, principii care nu trebuiesc ignorate. 1. Trebuie demonstrata o atitudine de slujire. Cuvintul pe care 1-a folosit Isus pentru slujitori sugereaz cea mai josnica forma de slujire, robia. Spre deosebire de gindirea elitista a conducerii laice din vremea Sa, Isus a avut un alt punct de vedere, asa cum arata Pavel in Filipeni 2.5-8: "Sa averi in voi gindul acesta, care era si in Hristos Isus: El, mcar ca avea chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriv cu Dumnezeu, ci S-a dezbrcat pe Sine insusi si a luat un chip de rob, facindu-Se asemenea oamenilor. La infatisare a fost gsit ca un om, S-a smerit si S-a fcut asculttor pina la moarte si inca moarte de cruce." 2. Conceptele tradiionale nu trebuie urmate orbete. Fiecare metoda tradiionala trebuie evaluata dup etalonul principiilor Noului Testament. Orice lucru care tinde sa ne indeparte de idea de slujire si sa ne indrepte atenia spre meritele personale trebuie privita ca incompatibil cu o conducere cretina. Nu trebuie niciodat sa evaluam conducerea cretina la nivelul pragmatic al lumii conform cruia Tot ceea ce da rezultate este bun". A conduce cu succes nu inseamna intotdeauna a avea rezultate. Metodele si experienele trebuie testate dup criteriul Scripturii. Nu trebuie sa existe contradicie intre crezurile biblice si metodele practicate. 3. Trebuie pus accent atit pe "a fi" si "a face" cit si pe "a cunoate". Conducerea cretina isi gsete adevrata expresie in ascultarea de cuvintele lui Isus Hristos. A le cunoate si a fi in stare sa-i inveti si pe alii nu este suficient. Liderul cretin este intotdeauna implicat personal in lucrare. El nu sta intr-un turn de filde si da porunci urmailor, ci este pe linia de btaie mpreuna cu ei. Adevratul lider cretin face lucrul acesta in virtutea simului datoriei pe care-1 are ca lider ("a fi")- De aici izvorte conceptul unei conduceri care este distinctiv cretina la originea ei: a cunoate - a fi - a face. 4. Manipularea altora si tinerea lor sub control nu este permisa. Dei nu este un lucru greit sa doreti sa influenezi comportamentul altora, nu este deloc corect sa-i manipulezi pe alii si sa-i tii sub control, indiferent cit de nobile ar fi scopurile tale. Fiecare individ trebuie respectat pentru contribuia sa si trebuie sa participe la stabilirea scopurilor comune si la luarea de decizii. Conducerea cretina se bazeaz pe impartasirea experienelor altora. Cind ucenicii lui Isus Hristos au ajuns preocupai cine va fi "cel dinii" (Luca 22.24-27), Isus le-a spus ce ei trebuie sa lucreze in strinsa colaborare. In felul acesta, poziia fiecruia va fi determinata de voina fiecruia de a sluji, nu de dorina de a manipula.

5. Cei care conduc trebuie sa conduc in smerenie. Cind preul smereniei nu este pltit, ispita infailibilitii si a indispensabilitatii isi face prezenta puternic simit. Un lider trebuie respectat si stimat, dar popularitatea poate fi cistigata cu um pre mult prea mare. Adevratul lider cretin nu caut laudele oamenilor. El gsete cea mai deplina satisfacie in glorificarea lui Dumnezeu si in zidirea Trupului lui Hristos, nu in primirea laudelor din partea omenilor. Atit in vorba cit si in fapta, liderul cretin trebuie sa evite laudele oamenilor. El trebuie sa-si aduc aminte ca Isus Hristos si numai El este vrednic de toata lauda. 6. Atitudinile autoritare sint condamnate. Isus a spus ca cei care slujesc in Biserica nu trebuie sa stapineasca peste alii. Dimpotriv, ei trebuie sa fie doar nite gospodari ai poporului lui Dumnezeu si ai talentelor acestora. Rspunderea lui este aceea de a invata pe alii, a dezvolta capacitatea altora si a-i conduce pe alii spre realizarea intregului lor potenial ca lucratori cretini. El nu va putea indeplini acest lucru aplicind practici dictatoriale. In Efes. 5.21, Pavel spune ca noi trebuie sa "ne supunem unii altora in frica lui Dumnezeu." Recunoaterea stapinirii unice a lui Isus Hristos este eseniala tuturor celor care II slujesc pe El. Citeva lucruri de interes pentru conducerea Bisericii lui Dumnezeu. In lumina aceste discuii, exista citeva lucruri de mare interes cu care se confrunta biserica in strdania ei de a practica o conducere cretina in deplin acord cu principiile Scripturii. 1. Modele greite. Este important sa ai un model de conducere. Oamenii tind sasi modeleze stilul de conducere dup cei care, in ochii organizaiei, sint considerai lideri buni. Tocmai de aceea, este de o importanta vitala ca organizaia sa nu-i dea ca exemplu decit pe cei care lucreaz in deplin acord cu principiile biblice ale conducerii. Biserica nu-si poate permite sa produc o conducere deficitara incurajindu-si membrii sa-i imite pe cei care incalca principiile biblice, indiferent cit de mare pare a fi succesul lor. 2. Folosirea greita a autoritii. In lunga istorie a omenirii, puterea a ajuns sa fie acceptata ca o caracteristica de baza a conducerii. In conducerea cretina, insa, liderul nu trebuie sa se recurg niciodat la poziia sa sau la pretinsele privilegiile speciale pentru a-i trata dur pe cei din subordine. Conducerea nu trebuie privita niciodat ca un exerciiu al autoritii. Cu cit mai multa autoritate are cineva, cu atit mai mare este responsabilitatea lui de a sluji. Unora le este frica sa urmeze modelul de conducere al lui Isus, pretinzind ca aceasta va transforma atoritatea preoeasca intr-o consultanta spirituala. Autoritatea preoeasca ce urmeaz exemplul Marelui Preot, Isus Hristos, are tot atit de multa putere sa zic NU cit sa zic DA. Le spune si pe una si pe alta, insa, cu un duh al blindetii si al compasiunii. 3. Devotament echilibrat. Unii nu sint gata sa fac sacrificii pentru lucrare si isi abordeaz astfel chemarea dind dovada de un devotament injumatatit. Pe de alta parte, unii se druiesc cu totul lucrrii, in detrimentul sntii lor sau a familiilor lor. Conform celor prescrise de Scriptura, nici o extrema nici cealalt nu este acceptabila in ochii lui Dumnezeu. El dorete ca lucratorii Sai sa fie echilibrai in ce privete timpul si efortul acordat lucrrii si propriilor lor nevoi, asa incit lucrarea lor sa fie spre Slava lui Dumnezeu. Cum poate fi atins un astfel de echilibru? In primul rind, sub conducerea Duhului Sfint, trebuie stabilite

prioritile personale, familiale si cele privitoare la lucrare. O slujire cu responsabilitate este plcuta inaintea lui Dumnezeu. Scriptura spune ca arunci cind cineva triete si acioneaz in asa fel incit isi asuma intreaga responsabilitate pentru orice aspect al vieii sale, acea persoana II onoreaz pe Hristos. 4. Chemarea si Identitatea. Orice persoana care este chemata de Dumnezeu trebuie sa-si asume responsabiliti fata de Dumnezeu. Cind cineva isi descoper chemarea si identitatea, el tie cum sa-si evalueze succesul. El recunoate ca funcia nu poate nici ridica nici micora statutul lui ca persoana chemata si unsa de Dumnezeu pentru lucrare. Conform invataturilor Domnului Isus Hristos, nu exista nici o diferena in rang intre urmaii Lui si slujirii Bisericii. Biserica a pierdut acest principiu cind a inceput sa promoveze "ranguri de slujire" care pina la urma au culminat intr-o ierarhie eclesiastica asupritoare. A fost nevoie de o Reforma ca sa restabileasc principiul conform cruia "nu funcia ii definete pe un slujitor a Evangheliei". Adevraii lucratori ai Bisericii sunt ei insisi slujitori ai lui Hristos. 5. Lipsa unor relaii bazate pe ncredere. Isus Hristos a fost contient de slbiciunile ucenicilor Lui. El a cunoscut motivele lor egoiste si faptul ca nu aveau incredere unii in alii. Tocmai de aceea a inut El sa precizeze ca eficacitatea lucrrii lor va depinde de felul in care ei se vor trata reciproc. In Ioan 13.34, 35, avind fata deja indreptata spre Calvar, Isus a lsat aceste cuvinte ucenicilor Sai: "Va dau o porunca noua: Sa va iubii unii pe ali; cum v-amiubit Eu, asa sa va iubii si voi unii pe alii. Prin aceasta vor cunoate toi ca sinteti ucenicii Mei, daca vei avea dragoste unii pentru alii." Prin dragostea reciproca trebuiau ucenicii sa-L propovduiasc oamenilor pe Cel pe care ei incercau sa-1 imite in viata lor. Acest gen de dragoste nu poate exista in afara unei relaii bazate pe incredere. Aceasta este o problema eseniala care trebuie subliniata ca o nevoie a bisericii de azi. Lipsa increderii dintre membrii Bisericii reduce eficienta lucrrii acelei biserici. 6. Motive corecte. Este esenial ca liderul cretin sa tie de ce face un anumit lucru, sa-si cunoasc motivele in virtutea crora acioneaz. Faptul ca isi intelege propria motivaie ii va ajuta sa deosebeasc voia lui Dumnezeu de ambiiile sale personale. Un adevrat lider cretin va caut ntotdeauna sa-si indeplineasca chemarea fara sa lase ca ambiiile personale sa influeneze deciziile pe care le ia si aciunile pe care le intreprinde. Ca reprezentant al lui Isus Hristos, liderul cretin este motivat de Duhul Sfint sa fac tot ce-i sta in putina sa-i influeneze pe alii de a urma voia lui Dumnezeu. El nu trebuie sa se lase prins in plasa performantei (a succesului) asa incit sa uite de misiunea sa principala. 7. Rspunderea liderului cretin. Planul lui Dumnezeu este ca fiecare cretin, orice slujba ar indeplini, sa fie sub supravegherea altuia. Trebuie sa existe un sistem de rspundere, in cadrul cruia oricine incalca principiile etice cretine, sa dea socoteala de fapta sa. In acelai fel, oricine ajunge in situaii critice sa poat beneficia de sfatul si suportul cuiva. Rata ridicata a cazurilor de depresiune mintala sau a imbolnavirii de inima printre slujitori se datoreaz si eecului bisericii la acest capitol. Nu este suficient ca Biserica sa se ocupe numai de greelile cuiva. Trebuie sa fie pregtita si de a sluji nevoilor acelui lucrator.

8. Dezvoltarea capacitii personale de conducere. Biserica trebuie sa pun la dispozitiea conducerii ei posibiliti de studiu si un program de continua imbogatire personala in ce privete conducerea. Concluzie Conducerea in Biserica lui Dumnezeu trebuie sa se bazeze pe principii biblice. A conduce biblic nu inseamna a gsi suport biblic pentru orice metoda aplicata. nseamn mai degrab a aplica acele metode care au la baza Cuvintul lui Dumnezeu. Prima treapta este ca Scripturile sa fie cercetate cu struina pentru a gsi principii de conducere, iar apoi Biserica trebuie sa se adapteze la aceste principii. Biserica nu poate continua sa aplice principii lumeti de conducere fara sa plteasc un pre enorm de mare. Ea trebuie sa se asigure ca nimic din ceea ce face sau ce permite sa se face nu va contrazice teologia ei privitoare la conducere. Asemnarea cu Hristos este cea mai mare nevoie a lumii de azi si trebuie sa-si gseasc expresia cea mai clara in cei care pretind ca sunt slujitorii Lui.
BISERICA IN SECOLUL XX I. PERICOLELE CU CARE SE CONFRUNTA BISERICA

1. Biserica si schimbarea ... "Cci Eu sunt Domnul, Eu nu Ma schimb." Mal. 3.6 ... "Si lumea si pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, ramine in veac." 1 Ioan 2.17. In aceasta lume care se schimba atit de rapid, vechile ideologii, tradiii si instituii fac loc noilor idei, idealuri si metode. Prini in virtejul acestor vremuri, suntem tentai sa credem ca "nimic nu este permanent in lume decit schimbarea". Multe din aceste schimbri sunt spre binele omenirii, dar exista si o tendina tragica de a schimba adevrurile eterne si de a distruge temelia sigura pe care este cldit sperana noastr. Speranele cele mai alese ale omenirii sunt sub atac. Cretinismul si Biserica sunt in pericol. Numai citeva generaii din lunga istorie a lumii au avut marea rspundere si marele prilej de a apar crezul de atacurile necredincioilor si mpria lui Dumnezeu impotriva domniilor si puterilor celui rau. Astzi trim in una din aceste generaii si, in providena lui Dumnezeu, s-ar putea sa (ie zilele de pe urma! - Schimbri care sunt binevenite - Schimbri duntoare ... SCHIMBAREA IDEILOR ... SCHIMBAREA IDEALURILOR ... SCHIMBAREA IDENTITII 2. Revolta tacita a tinerilor. 3. Lasati Biserica sa fie Biserica. II. PURITATEA CERUTA BISERICII 1. Criza pioeniei contemporane 2. Dumnezeu cheam la Sfinenie 3. Chemarea la o puritate care i-a caracterizat pe primii Penticostali ... o viata disciplinata

"Valul alarmant de imoralitate care in ultimii ani a fcut victime atit printre cei ce slujesc la amvoane cit si printre membrii bisericilor este fara indoiala rezultatul unei complaceri nscuta dintr-o trire nedisciplinata si autoindulgenta." Tot Jack Ford a mai spus: "Nu ai de ales: Ori disciplina, ori decadenta". 4. O retrezire a Neprihnirii, Ps. 24. Cel care are miini nevinovate... = puritate fizica. Cel care are o inima curata = puritate morala. Cel care nu-si deda sufletul la minciuna si nu jura ca sa insele = onestitate spirituala III. PUTEREA DATA BISERICII 1. ... Promisiunea "Vei primi putere cind Duhul Sfint se va pogori peste voi si-Mi veri fi martori..." Fapte 1.8. , Autoritate "Si le-a dat dreptul (in gr., exousia) sa devin copii ai lui Dumnezeu". Ioan 1.12. ... Putere In greaca cuvintul este dunamis de la care avem dinamita. A cuceri lumea pentru Hristos este imposibil fara autoritate, iar autoritatea nu folosete la nimic daca nu este insotita de putere. 2. Putere______... de a trai biruitor Viata cretina este o chemare la slobozenie de pcat si la biruina asupra dumanului sufletului. Diferena dintre un copil al lui Dumnezeu si un copil al diavolului este ca cel care este un copil al lui Dumnezeu a fost dezrobit de puterea pcatului. Galateni 5.16: "... umblai cirmuiti de Duhul si nu mplinii poftele firii pamintesti". 3. Putere ... de a iubi cu ardoare "Cci dragostea de Dumnezeu este turnata in inimile noastre prin Duhul Sfint care ne-a fost dat." Dragostea este cea mai inalta expresia a Cretinismului. Poti cauta semne si minuni de toate felurile, dar Biblia spune ca cel mai mare dar dintre toate este dragostea. Lucrarea Duhului Sfint este aceea de a umple inima credinciosului cu dragoste asa incit acesta sa ramina in voia lui Hristos. Isus a spus ca dragostea este implinirea Legii in cele doua aspecte ale ei: a) Iubeste-L pe Dumnezeu din toata inima, si b) iu'oeste-1 pe aproapele tau ca pe tine insuti. 4. Putere ... de a te ruga "Si tot astfel si Duhul ne ajuta in slbiciunea noastr: cci nu tim cum trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mijlocete pentru noi cu suspine negrite." 5. Putere ... de a mrturisi cu curaj "Si in fiecare zi, in Templu si acas, nu incetau sa invete pe oameni si sa vesteasc Evanghelia lui Isus Hristos." 6. Putere ... de a suferi fara a te plinge Cind a fost ucis cu pietre, tefan a spus: "Doamne, nu le tine in seama pcatul acesta..."
IV. NCHINAREA BISERICII

Biserica lui Dumnezeu, ca biserica Penticostala, isi bazeaz modul de inchinare pe Sfinta Scriptura si pe lucrarea Duhului Sfint. Acest model este stabilit in Ioan 4.24: "Cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adevr". Luca scrie ca, in ziua Rusaliilor, ucenicii erau intr-un acelai loc si s-a intimplat ceva revoluionar. Duhul Sfint a fost revrsat peste Biserica ce atepta. Duhul Sfint, Revelatorul si Protectorul adevrului, a schimbat statutul lor spiritual si atitudinea lor tradiionala cu privire la inchinare si rugciune, ridicind inchinarea Bisericii pe un alt plan. Ei au inceput sa se inchine avind o noua intelegere a adincimii si a inaltimii inchinarii. S-au inchinat in Duh si in adevr. nchinarea de obicei nu este plcuta lui Dumnezeu, dar ea poate fi transformata prin lucrarea pe care o face Duhul Sfint in viata omului. Exista un plus divin care trebuie cutat in inchinare, acea dimensiune suplimentara care ne da posibilitatea sa exprimam mreia lui Dumnezeu si sa avem o partasie deosebita cu El. Dup acest model al Bisericii nou testamentale isi modeleaz Biserica lui Dumnezeu metoda de inchinare. MREIA NCHINRII 1. nchinarea exista fiindc exista Dumnezeu 2. El este obiectul oricrei inchinari adevrate MOTIVUL NCHINRII 1. Fiindc Dumnezeu merita inchinarea 2. nchinarea este cea mai nobila datorie si cel mai mare privilegiu al omului. 3. In inchinare omul Il recunoate pe Dumnezeu ca Rscumprtor. MODUL DE NCHINARE A. Factorul dominant in inchinarea Penticostala este cluzirea Duhului Sfint. 1. Nu exista inchinare cu adevrat biblica fara Duhul. "Cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adevr." 2. Intru-cit Biserica lui Dumnezeu nu este o biserica liturgica, s-ar putea ca unii observatori sa opineze ca serviciile religioase nu au nici forma nici orinduiala. Serviciile sunt planificate de pastor sau de cei care slujesc sub cluzirea Duhului Sfint. Orideciteori Duhul cere, toate formele fixe de inchinare trebuie abandonate, facind astfel loc Duhului sa se desfoare. 3. Cind Duhul cluzete desfurarea unui serviciu divin, totul va fi fcut cu decenta si in ordine. S-ar putea sa nu fie dup planul oamenilor, dar va fi condus "de sus". Acesta este motivul pentru care cele mai multe servicii Penticostale au loc intr-o atmosfera exuberanta. B. Lauda in inchinare 1. Da vid a spus: "Intrai in curile lui cu cin tari de lauda" (Ps. 100.4) si "in mijlocul adunrii Te voi lauda" (Ps. 22.22). Isaia 42.12 indeamna: "Sa dea slava Domnului si sa vesteasc laudele Lui in ostroave!" Urmaii lui Isus "tot timpul stteau in Templu si ludau si binecuvintau pe Dumnezeu" (Luca 24.53). Membrii Bisericii Primare "erau nelipsii de la Templu in fiecare zi, fringeau

piinea acas si... ludau pe Dumnezeu... " (Fapte 2.46, 47). 2. nchinarea publica trebuie sa aib loc intr-o atmosfera de lauda. Tema serviciului de inchinare trebuie sa fie lauda si glorificarea lui Isus Hristos. Doxologia trebuie sa conin laudele lui Isus; muzica instrumentala si vocala are acelai scop; laudele lui Dumnezeu trebuie aduse si prin Cuvint; de asemenea, rugciunile sfinilor trebuie presrate cu laudele Lui. Laudele Domnului irebuie sa fie prezente in fiecare aspect al serviciului divin. C. Rugciunea in inchinare 1. De la Rusalii incoace, rugciunea cunoate o noua dimensiune, nchinarea nu este decit intrarea in prezenta lui Dumnezeu ~ este intrarea spiritului omului in legtura cu Dumnezeu si stabilirea unei relaii personale. Rugciunea nu este decit o comunicare directa, experiena unei prtaii personale. 2. Biserica apostolica s-a nscut in timpul unei intruniri (ore) de rugciune (Fapte 2) cind s-a implinit ceea ce s-a rugat Isus: II voi ruga pe Tatl si El va va trimite..." Biserica lui Dumnezeu (Church of God) s-a nscut si ea in contextul acestor intruniri de rugciune (vezi Charles W. Conn, Like a Mighty Army, pp. 18-27). D. Muzica in inchinare 1. Serviciile divine Penticostale conin de obicei una sau mai multe din urmtoarele elemente: (1) pregtirea pentru serviciu; (2) cintarea, atit comuna cit si corala; (3) citirea Scripturii; (4) rugciune; (5) solouri, duete, cor, grupuri vocale; (6) colecta pe fond muzical; (7) lauda si mrturisiri; (8) predica si (9) chemarea la altar. 2. Ordinea de mai sus este ordinea normala in care au loc aceste puncte in program intr-o biserica Penticostala americana. Sigur ca aceasta ordine nu este fixa. Se poate vedea repede ca sase din punctele de mai sus au de a face cu muzica: pregtirea serviciului (fondul muzical dinaintea nceputului serviciului), cintarea comuna si cea corala, rugciunea, cintari individuale, colecta pe fond muzical si chemarea la altar pe fond muzical. Aceasta ilustreaz rolul muzicii in inchinarea Penticostala. V. MISIUNEA BISERICII IN LUME Strategia la care suntem chemai astzi este aceea a evanghelizrii totale. Scopul Bisericii este acela de "a penetra intreaga lume." Isus a exprimat lucrul acesta atit implicit cit si explicit cind a zis: "Si aceasta Evanghelie a mpriei va fi predicata in toata lumea, ca sa slujeasc de mrturie pentru toate Neamurile..." (Mat. 24.14). Elton Trueblood arata ca cele mai multe metafore folosite de Isus in evanghelii sare, lumina, chei, piine, apa, aluat (drojdie), foc - au un element comun: sunt elemente penetrante, pot penetra. "Scopul srii este de a penetra carnea pentru a o pstra; rolul luminii este de a penetra intunericul; singura folosina a cheilor este aceea de a penetra lactul; piinea nu folosete la nimic daca nu ptrunde in trup; apa ptrunde prin scoara tare a pamintului; drojdia ptrunde in aluat si ii face sa dospeasc; focul continua numai in msura in care ptrunde si arde materiale combustibile si cea mai buna metoda de a-1 stinge este aceea de a-i lua

din cale aceste materiale." Este clar ca un cretin este loial chemrii sale numai in msura in care el penetreaz lumea din jurul lui. Isus a spus, "Mergei in toata lumea". "Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei si le-a zis: 'Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamint. Duceti-va si facei ucenici din toate neamurile, botezindu-i in Numele Tatlui si al Fiului si al Sfintului Duh. Si invatati-i sa pzeasc tot ce vam poruncit. Si iat ca Eu sint cu voi in toate zilele, pina la sfirsitul veacului" (Mat. 28.18-20). Acest pasaj este cunoscut ca "Marea nsrcinare". Ca si cu celelalte adevruri biblice, acest pasaj trebuie abordat prin credina. Cuvintele acestea trebuie privite prin prisma lui Isus, pe fondul crucii si al invierii; altfel nu am putea concepe posibilitatea unei astfel de misiuni. Ne trebuie consacrare pentru a o putea indeplini. In primul rind, avem in sprijinul nostru o putere care este nelimitata. Isus a spus: "Toata puterea Mi s-a dat in cer si pe pamint" (Mat. 28.18). Isus sta la cirma tuturor lucrurilor. El este Domn peste toate: peste lucrurile cereti si peste cele pamintesti. Nici scepticismul celor care se indoiesc si nici opoziia oamenilor nu sint piedici pentru El. El care a biruit moartea, iadul si mormintui este ncoronat ca Domn peste toate, si I s-a dat putere nelimitata. Cei care se indoiesc de capacitatea noastr de a ndeplini Marea nsrcinare, trebuie sa se ndoiasc mai intii de autoritatea Domnului. Cei care pun la indoiala reuita planului nostru, trebuie sa pun la indoiala mai intii veridicitatea Scripturii. Cei care considera ca suntem absurzi si suferim de grandomanie cind vorbim despre hotarirea noastr de a evangheliza lumea, trebuie mai intii sa recunoasc faptul ca Domnul nostru este Stapin peste toate lucrurile in cer si pe pamint. Domnul Isus nu ne-a trimis doar sa mergem, ci ne-a promis sa ne dea si putere de a infaptui misiunea. nainte de moartea Sa, in odaia in care srbtorea Pastele, Isus a spus ucenicilor Sai: "Adevrat, adevrat va spun ca cine crede in Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu; ba inca va face altele si mai mari decit acestea; pentru ca Eu ma duc la Tatl: si ori ce vei cere in Numele Meu, voi face, pentru ca Tatl sa fie proslvit in Fiul. Daca vei cere ceva in Numele Meu, voi face." La puin timp dup nviere, Isus a repetat acest subiect: "Pe cind Se afla cu ei, le-a poruncit sa nu se deprteze de Ierusalim, ci sa atepte acolo fgduina Tatlui, "pe care," le-a zis El, "ati auzit-o de la Mine. Cci Ioan a botezat cu apa,dar voi nu dup multe zile vei fi botezai cu Duhul Sfint." ... Ci voi vei primi o putere cind Se va pogori Duhul Sfint peste voi si-Mi vei fi martori in Ierusalim, in toata ludea, in Samaria, si pina la marginile pamintului" (Fapte 1.4, 5, 8). Vzuta prin aceasta prisma, evanghelizarea lumii devine un obiectiv potrivit cu viziunea si puterea Bisericii. Isus nu a exclus nici o naiune, nici o rasa, nici o clasa sociala, nici o generaie. Tot la fel nici noi nu putem exclude nimic. "Mergei in toata lumea..." (Marcu 16.15). "Duceti-va si facei ucenici din toate Neamurile..." (Mat. 28.19). "Asa este scris si asa trebuia sa ptimeasc Hristos, si sa invieze a treia zi dintre cei

mori. Si sa se propovduiasc tuturor neamurilor in Numele Lui, pocina si iertarea pcatelor, incepind din Ierusalim. Voi suntei martori ai acestor lucruri" (Luca 24.46-48). Trebuie notat faptul ca aceasta misiune a fost proclamata de la nceput cind Domnul a recrutat ucenici si a inceput sa-i pregteasc: "Venii dup Mine si va voi face pescari de oameni" (Matei 4.19). Acestea au fost primele cuvinte ale Domnului ctre ucenicii Sai. El pune in aplicare aceste cuvinte cind ii trimite pe cei doisprezece (Luca 9.1-6) si pe cei aptezeci (Luca 10.1-12). Domnul mai spune clar ca aceasta misiune va fi infaptuita inainte de a veni sfirsitul lumii: "Si evanghelia aceasta a mpriei va fi propovduita in toata lumea ca mrturie pentru toate Neamurile; atunci va veni sfirsitul" (Mat. 24.14). Pentru credincioi nu exista nici o scuza; acest mesaj trebuie vestit in toata lumea. Trebuie sa ne consacram acestui scop neobosii. Trebuie sa trecem orice bariera, folosindu-ne de armele spirituale; trebuie sa insistam si sa ne urmam inta dogmatic - da, chiar asa cum spune lumea, cu fanatism - si, daca moartea ne va lua inainte de a ne fi indeplinit sarcina, va trebui sa predam tafeta altuia, in ndejdea ca ea va fi mplinita pina ia urma. Sa murim cu mindrie ca am lucrat la singura cauza pentru care se merita sa trieti. Toi oamenii trebuie sa ajung la cunotina de Dumnezeu, "cci asa de mult a iubit Dumnezeu lumea..." In fine, misiunea noastr este nu numai posibila dar si plina de incintare, pentru ca II avem pe El in permanenta cu noi. Cretinul triete zilnic contient de prezenta Lui. Activitatea noastr nu se deosebete de cea a semenilor notri, si totui, sintem diferii de ei. Ca oricare dintre ei, suntem raniti, plingem, suferim defimri, suntem dezamgii uneori, ba chiar ne imbolnavim. Si totui, nu suntem ca si ei. Noi II avem pe Isus. Proximitatea Lui ne mingiie, atingerea lui ne intareste, dragostea Lui ne reasigura. Isus a spus: "lata, Eu sunt cu voi in toate zilele, pina la sfirsitul veacurilor" (Matei 28.20). Prezenta lui necontenita, Hristosul cel venic, acestea ne pstreaz zimbetul pe fata, ne da bucurie in pofida problemelor personale si spirituale. Umblam si trim cu El si numai aceasta umblare si aceasta trire ne poate da o idee ce inseamna cerul. El este iritotdeauna cu noi. Misiunea este posibila!

BIBLI0GRAPHY THE BALANCED CHURCH CHARLES W. CONN DIVINE ORDER IN THE CHURCH FRENCH ARRINGTON PENTECOSTAL WORSHIP CECIL B. KNIGHT SHARPENING THE FQCUS OF THE CHURCH GENE H. GETZ THE PASTOR AND HIS MINISTRY PAUL L. WALKER WINE SKINS HOWARD A. SNYDER NEUROTICS IN THE CHURCH ROBERT JAMEW ST. CLAIR YOUR CHURCH MAS REAL POSSIBILITIES ROBERT H. SCHULLER WHAT'S GOME WRONG WITH THE HARVEST?

JAMES F. ENGEL S WILBERT NORTON THE SUPREME TASK OF THE CHURCH JOHN T. SEAMANDS A QUEST FOR VITALITY IN RELIGION FlNDLEY B. EDGE A CALL TO CHRISTIAN CHARACTER BRUCE SHELLEY

PATHWAY PRESS MONTGOMERY A.VE. CLEVELAND, TENN. 37311 PATHWAY PRESS (ABOVE) PATHWAY PRESS (ABOVE) PATHWAY PRESS (ABOVE) INTER-VARSITY PRESS DOWNERS GROVE, ILL. 60515 REVELL COMPANY OLD TAPPAN, N, J. 07575 G/L REGAL BOOKS P. 0. Box 4LO GLENDALE, CAL. 91209 ZONDERVAN PUBLISHING HOUSE 1415 LAKE DR., S. E. GRAND RAPIDS, MICH. 49506 EERDMANS PUBLISHING HOUSE 255 JEFFERSON AVE., GRAND RAPIDS, MICH. 49502 BROADMAN PRESS 127 NINTH AVE., NORTH NASHVILLE, TENN 37234
ZONDERVAN PUBLISHING HOUSE

(ABOVE)