Romii din Republica Moldova isme guvernamentale si neguvernamentale de elaborare a unei strategii na comprehensive de imbunatatire a situatiei romilor.

Ciprian Expert Consiliu

ere

omilor din Europa a determinat mai multe organizatii internationale sa initieze dezbat posibile solutii si sa initieze actiuni care sa contribuie la egalizarea sanselor romilor in europene. Consiliul Europei1, printr-o diviziune speciala si prin formarea unui grup d pe problemele romilor contribuie prin recomandarile sale si actiunile initiate in divers a imbunatatirea situatiei romilor.

Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, Consiliul Europei, a decis implement de asistare a autoritatilor din Republica Moldova pentru realizarea unei strategii entale pentru imbunatatirea situatiei Romilor din Moldova, metoda experimentata an te din regiune, dar si din Europa occidentala.

Moldova a raspuns pozitiv apelului Consiliului Europei, mai ales ca in anul 2001, Guv Moldova, a emis hotararea de guvern nr.1312, prin care se prevedea acordarea une tnie tiganilor din Moldova (vezi anexa). Astfel, Consiliul Europei a dezvoltat o relatie la cu Departamentul pentru Relatii Interetnice3, iar in perioada de implementare a ui au realizat o serie de conferinte si mese rotunde. De asemenea, doi membrii ai entului pentru Relatii Interetnice, doi ai societatii civile rome, dar si alti reprezentanti din Moldova au participat la un schimb de experienta in Croatia, un stat care experim orarea unei strategii guvernamentale.

l anului 2003, Consiliul Europei in parteneriat Departamentul pentru Relatii Interetnic prima conferinta nationala4 pentru pregatirea procesului de elaborare a strategiei nat bunatatirea situatiei Romilor din Moldova. La conferinta au participat reprezentanti ai or de resort din Moldova, autoritati locale si organizatii neguvernamentale ale romilor ra. In urma mesei rotunde, autoritatile participante si-au exprimat interesul pentru e egii de imbunatarire a situatiei romilor, iar organizatiile civice ale romilor s-au organiz umita Grupul de Negociere al Romilor (GNR). Aceasta entitate avea rolul sa conlucrez e de resort ale Moldovei pentru elaborarea unui strategii comprehensive de imbunata omilor. Strategia, in 2003, s-a definit in cadrul conferintei ca un plan de masuri comp mediu si lung de incluziune sociala a romilor, eliminarea discriminarii din toate dome ce si participarea romilor la procesul decizional. De asemenea, bugetarea tuturor act in planul strategic de masuri reprezinta o parte extrem de importanta pentru eficient

rii strategiei nationale in realitate.

ntificarea problemelor majore cu care se confrunta romii din Moldova, Consiliul Europ oi experti pentru a asista autoritatile si organizatiile neguvernamentale ale romilor. Ci avut rolul de a asista autoritatile si organizatiile romilor in procesul de elaborare a str iar Mariana Buceanu a avut rolul de a organiza o serie de traininguri si de a consulta e specializate in domeniul sanatatii. Expertii au participat la toate evenimentele organ uropei in ceea ce priveste romii in Moldova , si totodata, au organizat mai multe vizit are.

avut loc o masa rotunda5 de evaluare a eforturilor depuse in elaborarea strategiei na mi. Pentru acest eveniment au fost invitati sa participe si experti din Romnia si Polo Europei. Acestia au avut rolul de a prezenta metodologia si etapele realizarii strateg entale pentru romi in statele mai sus mentionate. La aceasta intalnire atat Grupul de al Romilor, cat si autoritatile participante au propus unele masuri care sa fie cuprinse nationala pentru romi. Tot in cadrul intalnirii, reprezentantii Departamentului pentru R e (organizatorii mesei rotunde, cu finantarea Consiliului Europei) au prezentat unele p himbarea termenului de strategie nationala in plan national de actiune. Astfel, din 04, in Republica Moldova ne vom referi la plan national de actiune, dar care nu inseam at o strategie nationala de imbunatatire a situatiei romilor.

Moldova, au beneficiat si de un training6 organizat de Consiliul Europei in domeniul co negocierii. Trainerii au fost Valeriu Nicolae, director executiv al Biroului European de (EIRO) si Ciprian Necula, expert Consiliul Europei. Trainingul a avut ca scop crestere de comunicare si negociere, elemente cheie in elaborarea planului de actiune pentru ilor romilor.

entul pentru Relatii Interetnice a reprezentat institutia cheie in elaborarea planului de mi. Desi in cadrul institutiei nu este angajata nici o persoana apartinand etniei romilo ctiuni si sa fie un bun cunoscator al problematicii romilor, pe langa departament sunt o serie de organizatii ale romilor care au rolul de a consilia DRI privind politicile sale si de a beneficia de asistenta guvernamentala in managementul organizatiilor. Cu ex festari culturale (ziua etniilor, ziua internationala a romilor etc.), nu sunt indentificate care sa transpuna in practica masurile prevazute in HG 131/2001 sau alte masuri car la imbunatatirea situatiei romilor. Cu toate aceste, DRI a cooperat excelent cu repre Europei, registrand pasi majori in intelegerea probelmaticii romilor si in acordarea eciale de la elaborarea HG 131/2001 si pana in prezent.

tor important care a contribuit la starea actuala a situatie romilor din Moldova o repre societatea civila roma din Moldova. Organizatiile neguvernamentale ale romilor din R Moldova sunt, in general, slab coordonate, fara experienta de lucru, cu un managem

defectuos si cele mai multe dintre ele inactive. Totodata, fenomenul persoana-ONG raspandit printre organizatiile neguvernamentale ale romilor, de foarte multe ori infi unui ONG reprezentand un titlu onorific pentru membri fondatori. Acest fapt a creat imposibilitatea organizatiilor romilor a atrage finantari pentru implementarea de proiecte la nivel national , si mai ales, local. Printre organizatiile neguvernamentale din Republica Moldova pot fi mentionate Juvlia Romania, Tarna R Asociatia Studentilor Romi cu activitati coerente si capacitate de redactare de proicte participare la competitii de finantare. Formarea Grupului de Negociere al Romilor avea menirea de a asocia organizatiile ro experienta si pe cele inactive (dar singurele infiintate in localitatile in care sunt inreg cunoscatoare a problemelor romilor de la nivel loca) pentru a participa efectiv la elab planului de masuri pentru imbunatatirea situatiei romilor7.

nda din 2003 s-a dovedit extrem de importanta pentru cooperarea dintre autoritatea entala competenta si organizatiile romilor. Formarea GNR-ului de catre romi si acord stic (sediu etc), dar si recunoasterea ca entitate a romilor de catre Departamentul pe eretnice a creat premisele elaborarii unei strategii nationale comprehensive pentru irea situatiei romilor, eficiente si care sa raspunda nevoilor reale ale romilor.

umim pentru sprijinul acordat in vizitele de documentare ale expertilor Consi atat reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale ale romilor, in special , Marin Ala, Artur Cerari, Nicolae Arapu, cat si reprezentantilor autoritatilor p e si locale, in special Vera Petuhov si Olga Goncearova si reprezentantilor so civile moldovenesti, in special Stefan Uratu, Viorel Ursu si Serghei Ostaf.

Republica Moldova

emografice ecensamantului din 1989 (ultimul care ofera date demografice si pe criteriul etnic), in entificate 11.800 de persoane de etnie Roma. Ca si in alte state europene exista o dis tre datele oficiale si cele estimate in privinta romilor. Mai multe organizatii neguverna va estimeaza numarul romilor aproximativ 100.000 de persoane. Neoficial, Departam latii Interetnice a organizat o statistica privind numarul romilor in anul 2003, ocazie c t neoficial un numar de aproximativ 20.000 de persoane d minoritatii romilor.

e Republicii Moldovei au organizat in octombrie 2004 un nou recensamant. Datele sta nic nu sunt inca publice. In Republica Moldova, la nivel oficial romii sunt identificati c

rdare estimtiva, bazata pe vizitele de documentare, consideram ca cea mai mare con n Republica Moldova se afla in nord. Totodata, estimativ, consideram ca problemele

e si implicit cele sociale au afectat cu precadere, in cazul romilor, partea centrala si d Oricum, datele oficiale din 1989 sunt singurele date oficiale la care ne putem referi in stiintifica, dar nu putem ignora realitatile demonstrate , si totodata, irelevanta actuala antului din 1989.

nitatile romilor din Moldova a sunt identificate cateva sub-grupuri majore de romi. Ursari, ciurari, fierari, lautari s ri derivate. Diferentele nu sunt seminficative la nivel cultural-traditional, probabil din de asimilare la care romii au fost supusi in perioada Uniunii Sovietice.

ulti dintre romii moldoveni cunosc si folosesc limba romani. In functie de sub-grupul tificate diferente minore de dialect, dar nu semnificative.

ai multe situatii romii locuiesc compact, dar exista si situatii, precum marile orase ale mii locuiesc dispersat. Interactiunea dintre comunitatile de romi si cele majoritare sun mitate in mediu rural. Satele in care romii locuiesc, in proportie mare, sunt marginale uri (ex. Schinoasa), izolate. In general, satele romilor sunt arondate unitatii administr vecine. In mediu urban, romii locuiesc dispersati, dar sunt si cazuri (Soroca) cand ac ompact.

atea civila a romilor din Republica Moldova

ul anilor `90 si inceputul anilor 2000 au fost infiintate mai multe organizatii neguvern ea declarata de a contribui la imbunatatirea situatiei romilor. Prima organizatie recun e republicii Moldova a fost asociatia Romii Moldovei , institutie acreditata pe langa entul pentru Relatii Interetnice si condusa de domnul Pavel Andreicenco. Romii Moldo ecadere pe activitati culturale, dar a organizat si primul congres national al romilor d 2002). Odata cu decesul domului Andreicenco activitatile organizatiei au fost intrerup n liderii traditionali, dar si intelectuali romi au infiintat organizatii neguvernamentale. e din misiunea acestor organizatii sunt culturale si economice. Mostenirea organizator vietice se resfrange si asupra metodei de organizare a asociatiilor romilor. In general ei este insotit ocazional de alte persoane, ceea ce demonstreaza potentialul de gestio rame coerente si comprehensive. Totodata, conducerea formala a unei organizatii amentale reprezinta si un titlu onorific pentru cei mai multi dintre reprezentantii socie onfera o autoritate in dialogul cu alti cetateni si uneori cu autoritati publice. formarea Grupului de Negociere al Romilor din Republica Moldova a fost lansat un me ivind intentiile organizatiilor romilor din Moldova, in ceea ce priveste elaborarea unor are sa contribuie la o situatie mai buna a romilor din Moldova.

Negociere al Romilor si-a incheiat mandatul inainte de definitivarea misiunii sale, aso nsiderand ca o asociere formala (inregistrata la autoritati) si un lider unic reprezinta

mai eficienta. Astfel, la sfrsitul anului 2004 s-au facut eforturi pentru infiintarea Aliant AUR)8. Din alianta fac parte mai multe organizatii neguvernamentale ale romilor din M mai multe organizatii GNR nu au dorit aceasta asociere, motiv pentru care nu au ade ce a creat o divizare a organizatiilor romilor din Moldova.

parea politica a romilor din Moldova ea electorala a romilor din Moldova este practic inexistenta. Datorita legilsatiei elector artidelor politice, romii se alfa in imposibilitatea de a forma un partid politic care sa le interesele. Exceptie fac unii candidati romi pe listele partidelor politice importante di de obicei pe pozitii neeligibile pentru alegerile parlamentare si partu romi alesi in con 003. atat in campania electorala pentru alegerile locale din 2003, cat si in cea pentru aleg are din 2005 nu a existat nici o referire la minoritatea romilor in platormele competit

mele sociale cu care se confrunta Romii din Moldova

Moldova este unul dintre cele mai sarace state din Europa9. Deficienata economica a s si asupra minoritatii romilor, intr-o forma sau alta. Transformarile economico-sociale in Moldova din perioada sovietica i-au privit si pe romi. Etatizarea economiei, procesu zare si urbanizare, transformarea satului prin colectivizare, politica de omogenizare od firesc si-au pus ampreta asupra evolutiei romilor in acesti ani.

punct de vedere poate fi observata o diferenta economica majora intre romii din Schi , comunitati extrem de sarace, fara nici o utilitate (cu exceptia curentului electric d urile), cu o rata de somaj ridicata, fara unitati scolare sau sanitare etc si intre romii di care traiesc in comunitati compacte vizibil bine conturate economic. Semi-nomadism pe care romii din aceste orase il practica, se pare ca, a contribuit la bunastarea lor, d ilor din care ei fac parte.

, in Republica Moldova exista grupuri de romi foarte diverse in ceea ce priveste situat a. Se pare ca nu saracia este principala problema a romilor, care de bine de rau s-au erioadele istorice din Moldova, ci discrminiarea multi-seculara la care au fost supusi a prejudicii acestei minoritati, a afirmat Domnul Nicolae Radita, presedintele Asociatie r Romi din Republica Moldova.

cumentat, discriminarea indreptata importriva romilor atat la nivel social (individual), tutional este mentioanta ca o problema stringenta a romilor din Moldova in viziunea t ile romilor, dar si a societatii civile (organizatiile de drepturile omului). Cele mai mult i ale romilor argumenteaza discriminarea actuala prin fapte/evenimente minore (nu l justifiva istoric. In istoria republicii Moldova romii au aparut initial ca robi, statut sim

Astfel, stapanul (care putea fi liderul provinciei, Biserica ortodoxa si boierii) avea drep etii robului. Efectele perioadei de robie pot fi observate si azi printre noi. Multi moldov romii inferiori si actioneaza ca atare a afirmat istoricul rom Nicolae Arapu. . caz de viloenta de masa a fost raportat pana in prezent in Soroca, ani `70, cand rom populatia majoritara.

stitutional, organiztiile romilor dar si alti actori sociali sustin ca politia (Ministerul Afa ractica o discriminare vizibila. Acestia recurg la violente si arestari nejustificate ale ro a justifica rezolvarea cazurilor inregistrate privind unele infractiuni, de obicei minore) se pe lipsa de informatii a indivizilor romi privind legislatia si mecanismele justitiei.

au fost raportate numeroase cazuri in care medici sau personal medical, refuzau trat r moldoveni de etnie roma din diverse motive. Reprezentantii romilor afirma ca motiv ste stereotipul fata de romi , si totodata, potentialul economic scazut al romilor.

e de angajare la mai multe firme private, dar si in cadrul institutiilor de stat reprezint scriminare mentionata de liderii romilor. vinte, discriminarea este prezenta, nedocumentata , si de cele mai multe ori, greu de raport a fost elaborat de catre Serghei Ostaf (CREDO) privind discriminarea romilor i Moldova, document care nu este inca public.

zarea romilor tuatiile, autoritatile moldovenesti, organizatiile neguvernamentale ale romilor, sociolo pinie au identificat ca principala problema a romilor, si sursa principa a situatiei preze b de instruire scolara. gimnaziala, conform datelor statice, in anul 1997 - 0.7% copii romi nu au fost scolariz - 0.9% nescolarizati; iar in ani 1999-2000 din 5054 copii nescolarizati 224 sint romi. anului de invatamint 2002-2003 in Republica Moldova au ramas nescolarizati aproxim ii, dintre care peste 100 sint romi. ea scazuta a copiilor romi la scoala este justificata de catre liderii romilor fie prin discr a romilor in Moldova, fie prin nivelul precar din punct de vedere economic a familiilor

ntioanam motivele cel mai des intalnite in opinia liderilor romilor:

exista unitati scolare in satele compact locuite de romi (exceptie Vulcanesti) elevii urga distante lungi pentru a merge la scoala (de foarte multe ori drumul fiind impract ) vezi cazul Shinoasa, Ursari etc ; uatia materiala determina parintii sa foloseasca copii in gospodarie; uatia materiala determina parintii sa isi trimita copii la munca ; criminarea elevilor romi de catre profesori si/sau alti elevi ; erenta culturala dintre elevul rom si cel majoritar

ba pregatire pedagocica si de comuicare inter-etnica a profesorilor si invatatorilor

ura speciala, pentru a creea o elita in randul minoritatii romilor, Ministerul Educatiei d Moldova a decis alocarea unor locuri speciale la toate universitatile, cu/fara taxa de e. Criteriile prin care o persoana este identificata ca fiind rom sunt incerte si ambiguu prezentantii Ministerului Educatiei. Astfel, aceste locuri pot fi accesate de oricine, apar teriu pentru care s-au alocat aceste locuri, fiind subiectiv stabilita si imposibil de dem firmative nu se aplica si la nivel liceal.

ea romilor in presa moldoveneasca

prezinta un factor extrem de important pentru a masura dinamica sociala. Este un for stant, dar si o oglinda a societatii. Printre putinele materiale jurnalistice care apar de moldoveneasca se pot regasi reportaje sau stiri, cu precadere, negative. ctorilor este publicata in presa doar in cazul infractorilor romi. Se pare ca principalul il pentru aceasta situatie este chiar ministerul afacerilor interne care publica in comu oficiale sau in buletinele informative apartenenta etnica a infractorilor romi. blic de radio si de televiziune aloca spatiul lunar pentru realizarea unor emisiuni cu si Moldova. tea jurnalistilor din Republica Moldova nu are un cod deontologic in care sa fie argum a stereotipurilor si prejudecatiilor proprii din materialele de presa fata de o etnie. De , lipsa unei comunicari coerente cu presa a organizatiilor romilor contribuie deplin la a romilor in presa moldoveneasca.

romilor din Republica Moldova impun masuri speciale. Simplul transfer al unor solutii e in alte state in cazul romilor, sunt greu aplicabile, daca nu chiar imposibile in Moldo

ile romilor din Republica Moldova, asa cum aratam, sunt slab dezvoltate. Managemen pacitatea mica de absortie financiara si interesele personale a unor lideri ai societatii Moldova provoaca o lipsa a interesului public fata de problema romilor, motiv pentru e moldovenesti nu pot elabora si implementa masuri comprehensive de imbunatatire omilor. De asemenea, experienta pozitiva a ONG-urilor romilor in managementul uno punctuale ale comunitatii pe care o reprezinta, din cauza lipsei de transparenta, nu p i multiplicate de autoritatile abilitate. Nici o organizatie neguvernamentala din Repub u publica un buletin informativ sau o alta forma de comunicare publica cu privire la a tate cu succes.

autoritatile moldovenesti, aparent intersate in probalematica romilor, accepta greu id eciale pentru romi. Motiv pentru care, transpunerea masurilor declarative din 2001 in In cadrul institutiei care se ocupa de implementarea masurilor in domeniu probemat

or nationale nu exista un expert in problematica romilor, desi Guvernul prin hotarare a recunoscut problemele speciale cu care aceasta minoritate nationala se confrunta si tarii unor masuri, tot speciale, pentru imbunatatirea situatiei romilor.

e, absenta datelor statistice, a studiilor de specialitate si a specilistilor in domeniul mi in Republica Moldova nu permit o abortare stiintifica a problematicii romilor. Din aces enerala despre minoritatea romilor din Moldova este distorisonata si imposibil de apre problemele in detaliu a acestei comunitati. Cu toate acestea, in perioada de documen nele probleme stringente care trebuie abordate atat de autoriatile moldovenesti, cat s ile neguvernamentale. Problema discriminarii; problema educatiei; problema sanatati participarii publice (administrativ si politic); problema conditiilor de locuit si a infrastr ilor de romi; problema somajului si a indivizilor necalificati; problema cooperarii dintr si organizatii de romi; problema eficientei societatii civile roma; problema imaginii ro ii publice; problema conservarii culturale , si mai ales, problema abordarii formale, in onate a problematicii romilor.

m ca imbunatatirea situatiei romilor este posibila numai in conditia unei cooperari efi actorii publici implicati in acest proce, inclusiv societatea civila. Nu de putine ori am o e numeroasa a autoritatilor moldovenesti si a organizatiilor romilor la seminarii, dezba etc., ceea ce reprezinta un element pozitiv, dar nu am observat inca o cooperare act ntre aceste doua structuri sociale.

abordarea problematicii romilor fara o informare coerenta despre situatia de facto a va nu duce decat la o abordare formala si declarativa. Bugetul, un factor extrem de im ina mecanismele implementarii oricarei strategii guvernamentale a lipsit pana acum i

a preferentiala, formala, a autoritatilor moldovenesti cu organizatii acreditate pe la entul pentru Relatii Interetnice contribuie deplin la o divizare ineficienta a organizatiil va.

m ca problemele cu care se confrunta populatia de romi din Republica Moldova nu ne bordare administrativa/executiva, ci si una politica. Din pacate, pe agenda partidelor are din Republica Moldova nu exista inca problema romilor. Cu exceptia unor parlam articipat la seminariile organizate privind problematica romilor si hotararea guvernam nu au mai existat acte care sa demonstreze o vointa politica in acest sens.

Moldova trebuie tratati egal ca orice alt cetatean al acestui stat este o expresie pe des pe buzele mai multor actori sociali si politici din Republica Moldova, afirmatie cu c eauna de acord, cu mentiunea ca romii se afla intr-o situatie speciala, inegala pe parc ea ce presupune o interventie comprehensiva si elaborarea unei strategii eficiente,

ale si care sa raspunda problemelor reale ale acestei comunitati.

dari:

aborarea unui plan strategic (plan de actiune si buget) pentru imbunatatirea situatiei umarea de catre Guvernul Republicii Moldova a problematicii romilor prin aproparea egic de imbunatatire a situatiei romilor si bugetarea sa; ganizarea de traininguri in domeniul managementului organizational, strangere de fo y si advocacy, comunicare publica etc.; itierea de catre autoritatile moldovenesti, organizatii interguvernamentale si donatori rame care sa vizeze dezvoltarea capacitatii manageriale a organizatiilor romilor; emarginalizarea societatii civile roma prin includerea sa ca parte a societatii civile gen earea unor programe de includere a romilor in politica locala si nationala pe pozitii el cluderea expertilor romi din Republica Moldova in institutiile publice de resort (Ministe tatii, Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei, Ministerul Culturii, Departamentul pentru etnice etc) ngajarea de consultanti romi in administratia publica locala din unitatile teritoriale cu ent mai mare de 20% populat de romi (ex. satul Vulcanesti); aborarea unor acte normative pentru prevenirea si combaterea tuturor formelor de iminare, inclusiv discriminarea pe criteriu etnic; nlocuirea termenului oficial din tigan in rom; tigani romi, limba tiganeasca limba

Reconversia meseriilor traditionale organizarea de cursuri profesionale si incadrarea icilor romi; mplementarea masurilor si deciziilor guvernamentale existente la nivel central si loca laborarea de criterii clare si asigurarea transparentei in acordarea locurilor speciale p in Universitati laborarea de masuri afirmative pentru accesul elevilor romi in invatamantul liceal; ncluderea in manualele de istorie informatii despre istoria romilor; laborarea de programe scolare pentru combaterea prejudecatilor culturale fata de ro actiune inter-culturala; onstructia de unitati scolare in satele si comunitatile de romi; nitierea unor cursuri despre istoria, cultura si limba romani in licee si universitati; acilitarea accesului romilor la sitemul de sanatate publica; laborarea unor materiale informative electronice despre romii din Moldova (spot TV, documentar). Colaborarea cu societatea civila in implementarea masurilor guvernamentale in ceea c ste imbunatatirea situatiei romilor din Moldova.
1