CUPRINS

ASISTENTA SOCIALA IN ROMANIA.

CADRUL GENERAL
Capitolul I

CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA

ROLUL SI LOCUL ASISTENTEI SOCIALE IN
CADRUL DREPTULUI SECURITATII SOCIALE

Notiunea si trasaturile asistentei sociale

1. Notiunea asistentei sociale
2. Trasaturile asistentei sociale
Scurt istoric privind evolutia si dezvoltarea asistentei sociale in
Romania
1. Inceputurile si evolutia asistentei sociale pana in anul 1945
2. Asistenta sociala in perioada 1945-1989
3. Evolutia obiectivelor asistentei sociale in perioada de dupa 1989
Principiile asistentei sociale
1. Consideratii introductive privind principiile asistentei sociale
2. Universalitatea asistentei sociale
3. Diversitatea formelor de asistenta sociala
4. Acordarea asistentei sociale in functie de nevoie
5. Asistenta sociala se asigura din contul mijloacelor statului si ale
colectivitatilor
6. Amortizarea asistentei sociale cu ajutoarele de asigurari sociale
si cu salariile
Asistenta sociala reflectata in unele reglementari internationale

1. Consideratii introductive
2. Normele Organizatiei Internationale a Muncii referitoare la
asistenta sociala
3. Normele Consilului Europei
4. Normele Uniunii Europene
5. Asistenta sociala in alte tari
A. Germania
B. Marea Britanie
Capitolul II SISTEMUL NATIONAL DE ASISTENTA SOCIALA
1. Dispozitii generale cu privire la sistemul national de
asistenta sociala
2. Dreptul la asistenta sociala
3. Prestatii si servicii sociale
A.

Prestatii sociale

B. Servicii sociale
4. Institutii de asistenta sociala
5. Organizarea si functionarea sistemul national de asistenta
sociala
A. La nivel central
B. La nivelul consiliilor locale
6. Personalul din sistemul de asistenta sociala
7. Finanarea asistenei sociale
8. Jurisdicia asistenei sociale
9. Comisia de mediere social
10. Sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale

A. Dispoziii generale
B. Bugetul asigurrilor sociale de stat
C. Contribuia de asigurri sociale
D. Pensii
E. Alte drepturi de asigurri sociale

Capitolul III PREVENIREA SI COMBATEREA MARGINALIZARII

SOCIALE; FONDUL NATIONAL DE
SOLIDARITATE
1. Dispozitii generale
2. Garantarea

accesului

la

drepturi

elementare

si

fundamentale
A. Accesul la un loc de munca
B. Accesul la o locuinta
C. Accesul la asistenta de sanatate
D. Accesul la educatie
3. Masuri pentru prevenirea si combaterea asistentei sociale
4. Dispozitii generale privind Fondul National de Solidaritate

Capitolul

IV

DREPTURILE

DE

ASISTENTA SOCIALA

DESTINATE FAMILIILOR CU COPIII

Prestatiile familiei
1. Consideratii introductive
2. Alocatia de stat pentru copii
A. Notiune, natura juridica si caracteristici
B.Titularul dreptului la alocatia de stat pentru copii
C.Categorii de copii care au dreptul la alocatie

D.Categoriile de copii care nu benificiaza de plata alocatiei

de stat pentru copii
E.Benificiarul alocatiei de stat pentru copii
F.Cuantumul alocatiei
G.Procedura de stabilire si plata a alocatiei
H.Recuperarea sumelor platite necuvenit cu titlu de alocatie
de stat pentru copii
I.Gestionarea fondurilor destinate platii alocatie de statat
pentru copii
3. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii
A.Notiune
B.Titularul dreptului la alocatia suplimentara pentru
familiile cu copii
C.Categoriile de familii care au dreptul la alocatia
suplimentara
D.Cuantumul alocatiilor suplimentare pentru familiile cu
copiii
E.Livretul de familie
F.Stabilirea si plata alocatiei suplimentare pentru familiile
cu copii
4. Recuperarea sumelor incasate necuvenit. Contestatii
Capitolul V AJUTORUL SOCIAL
Dispozitii generale prevazute in Legea nr.416/2001 privind
venitul minim garantat.
1. Nivelul venitului minim garantat
2. Stabilirea cuantumului ajutorului social

3. Stabilirea si plata ajutorului social

4. Obligatiile beneficiarilor de ajutor social
Ajutorul pentru incalzirea locuintei.
Ajutorul social care se acorda sotiilor celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu.
Alocatia pentru copii nou-nascuti.
Dispozitii finale prevazute in legea venitului minim garantat
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.401/20.07.2001.

Capitolul VI ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI AFLAT IN

DIFICULTATE
Organizarea si finantarea protectiei copilului aflat in dificultate
1. Consideratii introductive
2. Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului i Adopie
3. Comisia pentru protectia copilului
4. Serviciul public specializat pentru protectia copilului
5. Obligatiile autoritatilor administratiei publice locale
6. Organisme private care desfasoara activitati in domeniul
protectiei copilului
7. Finantarea activitatilor de protectie a copilului aflat in
dificultate
Masuri de protectie a copilului aflat in dificultate
1. Enumerarea masurilor
2. Incredintarea copilului unei familii sau unei persoane
3. Incredintarea copilului serviciului public specializat pentru
protectia copilului sau a unui organism privat autorizat
4. Incredintarea copilului in vederea adoptiei

5. Plasamentul copilului la o familie sau la o persoana

6. Incredintarea copilului la un serviciu public specializat pentru
protectia copilului sau la un organism privat autorizat
7. Plasamentul copilului in regim de urgenta
8. Masuri educative pentru minorul care a savarsit o fapta penala,
dar nu raspunde penal
9. Alocatii. Contributii
Capitolul VII DREPTURILE DE ASISTENTA SOCIALA ALE
PERSOANELOR VARSTNICE
1.Notiunea de persoana virstnica
2. Servicii i prestaii sociale
A.Evaluarea situaiei persoanelor vrstnice care necesit
asisten social
B. Servicii comunitare pentru persoanele vrstnice
3.Finanarea asistenei sociale pentru persoanele vrstnice
A.Finanarea din fonduri bugetare
B.Contribuia persoanelor vrstnice sau a susintorilor
legali ai acestora
4.Procedura de stabilire, suspendare i ncetare a drepturilor
de asisten social pentru persoanele vrstnice
5. Consiliului Naional al Persoanelor Vrstnice

Capitolul VIII CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL

1. Notiunea si trasaturile cantinelor de ajutor social
2. Persoane indreptatite sa benificieze de serviciile prestate
cantinei de ajutor social

3. Persoane care nu benificiaza de serviciile prestate cantinei

de ajutor social
4. Serviciile prestate de cantinele de ajutor social persoanelor
indreptatite
5. Pegatirea si distribuirea hranei
6. Finantarea cantinelor de ajutor social
Capitolul IX DREPTURILE DE ASISTENTA SOCIALA ALE
PERSOANELOR HANDICAPATE
1. Notiunea de persoana handicapata
2. Institutiile de protectie special a persoanelor cu handicap
3. Accesibilitti pentru persoanele cu handicap
4. Drepturile si obligatiile persoanelor cu handicap
A.Drepturi de care beneficiaz copiii cu handicap
B.Drepturi de care beneficiaz adultii cu handicap
5.Organizarea si functionarea comisiilor de expertiz
medical a persoanelor cu handicap
6.ncadrarea n munc a persoanelor cu handicap
7.Fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu
handicap
Capitolul X DREPTURILE VETERANILOR, INVALIZILOR,
ORFANILOR SI VADUVELOR DE RAZBOI
Calitatea de veteran de razboi si vaduva de razboi
1. Calitatea de veteran de razboi
2. Categorii de persoane care nu pot dobandi calitatea de veteran
de razboi

3. Vaduva de razboi
Drepturile acordate invalizilor, orfanilor si vaduvelor de razboi,
potrivit legii nr. 44/1994
1. Preliminarii
2. Dreptul la pensie al invalizilor si accidentatilor de razboi
3. Dreptul la pensie de urmas
4. Alte drepturi ale pensionarilor I.O.V.R.
Drepturile veteranilor si vaduvelor de razboi, potrivit legii nr.
44/1994
1. Prestatiile in natura
2. Drepturi de care benificiaza veteranii de razboi carora le-au fost
acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe
campul de lupta
3. Dreptul la vechime in munca de care benificiaza veteranii de
razboi
4. Drepturi de care benificiaza vaduvele de razboi
5. Alte drepturi de care benificiaza veteranii de razboi si vaduvele
de razboi
Capitolul XI DREPTURILE FOSTILOR DETINUTI POLOTICI
1. Titularii drepturilor prevazute de Decretul-lege nr.118/1990
2. Persoane care nu pot beneficia de prevederile Decretul-lege
nr.118/1990
3. Prestatiile banesti
4. Prestatii in natura si facilitatile fiscale
5. Dreptul la vechime in munca
6. Drepturile acordate sotului supravietuitor
7. Procedura de stabilire a drepturilor reglementate de
Decretul-lege nr.118/1990
8

Capitolul

XII

DREPTURILE

URMASILOR

SI

LUPTATORILOR

EROILOR-MILITARI,

RANITILOR,
PENTRU

PRECUM

SI

VICTORIA

REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE 1989

1. Consideratii introductive
2. Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din
decembrie 1989
3. Criteriile de atribuire a titlurilor privind incadrarea
solicitantilor
4. Comisia speciala de verificare a certificatelor eliberate in
baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor,
precum si luptatorilor pentru Victoria Revolutiei din
decembrie1989
5. Pensii
6. Indemnizatia reparatorie
7. Reducerea varstei de pensionare
8. Indemnizatie lunara pentru sotul supravietuitor al erouluimartir
9. Prestatiile in natura
Capitolul XIII CONSIDERAII FINALE CU PRIVIRE LA
ASISTENA SOCIAL N CADRUL DREPTULUI
SECURITII SOCIALE
Bibliografie

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA ROLUL SI
LOCUL ASISTENTEI SOCIALE IN CADRUL DREPTULUI
SECURITATII SOCIALE
NOTIUNEA SI TRASATURILE ASISTENTEI SOCIALE
1. Notiunea asistentei sociale. In Dictionarul explicativ al
limbii romane1, asistenta sociala este definita ca un sistem de ajutorare
materiala a persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de
mijloacele necesare traiului.
In dictionarul de sociologie2, asistenta sociala este definita ca un
ansamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate de
protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate
temporal in dificultate, in criza si deci vulnerabile. Asistenta sociala ofera
celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la serviciile
specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si
utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza
comunitatea, persoanele si grupurile in dificultate de a influenta activ
politicile sociale. Sprijinul finaciar sau produsele destinate asistentei
sociale provin fie de la bugetul de stat, fie din contributiile voluntare
individuale sau comunitare, si sunt acordate celor in nevoie in functie de
necesitatile lor urgente.
Intr-un alt dictionar3, asistenta sociala reprezinta o prestatie
realizata cu banii statului care se adreseaza celor aflati in stare de saracie.
Prin natura sa, asistenta sociala este un ajutor acordat de stat.
In literatura juridica de specialitate, s-a mentionat ca asistenta
sociala cuprinde masurile reglementate in scopul acoperirii unor riscuri
sociale si prin urmare s-ar putea vorbi de un drept al securitatii sociale.
In alta lucrare4, asistenta sociala desemneaza un ansamblu de
institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate, servicii
1

2
3

A se vedea I. COTEANU, L. SECHE, M. SECHE, Dictionarul explicativ al limbii romane,

op.cit., p. 57
2
A se vedea CATALIN ZAMFIR, LAZAR VLASCEANU, Dictionar de sociologie, Editura
Babel, Bucuresti, 1993, p. 46-51.
A se vedea SERGIU TAMAS, Dictionar politic, editia a II-a revazuta si adaugita, Casa de
editura si presa Sansa, Bucuresti, 1996, p. 221.

10

specializate de protejare a persoanelor,grupurilor, comunitatilor cu

probleme speciale, aflate temporal in dificultate, care din cauza unor
motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica,
nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod
decent de viata.
Asistenta sociala a securitatii (protectiei) sociale este
reprezentata de un sistem de norme juridice prin care se pun in aplicare
programele de protectie sociala pentru sustinerea unor prestatii destinate
familiilor cu copii, unor categorii de minori, batrani pensionari si
nepensionari, adultilor cu deficiente si altor benificiari, prestatii
finantate si administrate de Ministerul Muncii si Securitatii Sociale.
Elementele principale ale definitiei sunt date de sfera persoanelor
aflate in nevoie sociala si saracie, de structura de organizare si
functionare, precum si de modul de finantare a sistemului de asistenta
sociala.
Intr-o clasificare, evident sumara, nevoile pot fi: primare, adica
acelea care sunt indispensabile vietii, cum ar fi hrana, imbracamintea etc;
secundare, sunt necesare, dar nu indispensabile pentru a supravitui,
lectura recreerea; tertiare sunt acelea nesimnificative, de exemplu
cadourile.
Saracia relativa este definita in raport cu nevoile sociale
comparative,astfel Uniunea Europeana considera ca sunt sarace
persoanele care dispun de resurse atat de reduse incat nu pot accede la
modul de viata pe care oamenii il gasesc normal pentru societatea in care
traiesc.
2. Trasaturile asistentei sociale. In primul rand, asistenta
sociala este o componenta esentiala a securitatii sociale, care are
caracteristici si trasaturi proprii, fapt ce ne determina sa apreciem ca
aceasta este o institutie relativ independenta.
O alta trasatura a asistentei sociale se refera la faptul ca aceasta,
prin sistemul de acte normative care o reglementeaza, pune in aplicare
programele de protectie sociala utilizate de puterea publica pentru
aplicarea politici sociale. In acest sens si in special dupa 1990, in tara
noastra aceste politici sunt orientate in urmatoarele directii: cresterea
rolului statului in protectia sociala a acelor grupuri afectate masiv de
schimbarile economice ale tranzitiei; promovarea unei actiuni de creare a
unor noi locuri de munca; in sfarsit, lansarea unor programe sociale de
sprijin si dezvoltare a comunitatii.
4 4

A se vedea ELENA NZAMFIR, CATALIN ZAMFIR, Politici sociale. Romania in context

eurolean, editura Alternative, Bucuresti, 1995, p. 100.

11

O alta trasatura a asistentei sociale rezulta din modul in care este

realizata finantarea sistemului, care se realizeaza de la bugetul de stat,
bugete locale si alte surse, cu conditia ca subventiile sa nu scada sub
nivelul de subzistenta.
SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLUTIA SI DEZVOLTAREA
ASISTENTEI SOCIALE IN ROMANIA
1. Inceputurile si evolutia asistentei sociale pana in anul
1945.
Inceputurile asistentei sociale in tara noastra, ca si in alte tari, au
avut loc ca urmare a formarii unui puternic caracter religios, pentru ca
majoritatea actiunilor de ajutoare a diferitelor categorii de deficienti se
facea in cadrul manastirilor si a congregatiilor religioase5.
Organizarea asistentei sociale pe baza unei legi, in tara noastra, s-a
facut pentru prima oara in 1831, prin Regulamentul Organic, insa abia in
anul 1881 se infiinteaza un serviciu de asistenta sociala in cadrul
Primariei Capitalei, iar in perioada 1910-1920 profesorul N. Minovici
organizeaza asistenta sociala pe baze stiintifice, un prim efect al acestui
lucru fiind starpirea partiala a vagabondajului si cersetoriei care se
dezvoltasera foarte mult si amenintau ordinea publica.
Un alt moment in evolutia asistentei sociale l-a constituit
infiintarea la 22 august 1941 a Comitetului Municipal Bucuresti, in cadrul
Consiliului de Pontaj al Operelor Sociale.
Incepand cu anul anul 1923, in Romania apar pentru prima data
legi care reglementeza aspectele referitoare la organizarea si desfasurarea
activitatii de asistenta sociala. (exemplu, Decretul-Lege nr. 189/1943,
prin care se infiinteaza Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor
Sociale, care avea o Directie a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii).
2. Asistenta sociala in perioada 1945-1989
Legislatia asistentei sociale din perioda aniilor 1945-1989 s-a
caracterizat printr-o gama restrinsa de prestatii si conditionarea acordarii
acestora de calitatea de pensionar sau, in general, de asigurat in sistemul
asigurarilor sociale de stat. In anul 1947 se infinteaza doua ministere, care
pina atunci functionau impreuna, si anume Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii. Prin Decretul nr.149/1948, problemele de munca si
asistenta sociala se organizeaza de Ministerul Muncii si Prevederilor
Sociale.
5

A se vedea FLORICA MANOIU, VIORICA OPUREANU, Asistenta sociala in Romania,

Editura All, Bucuresti, 1996, p. 4-6

12

Potrivit unei opinii exprimata in literatura de specialitate6, in timpul

regimului comunist asistenta sociala in Romania avea o pondere extrem
de redusa, avand un caracter pasiv si birocratic.
Intr-o alta opinie7, s-a sustinut ca obiectivele asistentei sociale erau:
crestera natalitatii; asigurarea unui minim de ingrijire sociala pentru
batranii pensionari si nepensionari; acordarea unui ajutor banesc sau in
natura persoanelor incapabile de munca, fara venituri proprii si
sustinatorii legali; ingrijirea in institutii de ocrotire sau in familii
substitutive a minorilor aflati in situatii deosebite, prevazute de lege.
3. Evolutia obiectivelor asistentei sociale de dupa 1989
Incepand cu anul 1990, obiectivele programelor de asistenta sociala
din Romania s-a modificat treptat, astfel incat sa reflecte valorile unei
societati democratice. Au fost modificate prin Decretul-Lege nr. 70/1990
unele prevederi inechitabile privind alocatiei de stat pentru copii, a
protezelor, a ajutoarelor banesti pentru persoanele incapabile de munca, a
contributiilor de intretinere in unele unitati de asistenta sociala, si s-a
asigurat crestera cuantumului alocatiei de intretinere pentru minorii
ocrotiti prin plasament familial si de incredintare8.
In primi ani de dupa 1989, asistenta sociala a continuat sa se
realizeze centralizat, in acest interval s-au facut primi pasi in directia
reformarii sistemului de asistenta sociala. Au fost reinfiintate colegiile de
asistenta sociala. Dupa anul 1991 au luat fiinta patru colegii.
Anul 1993 aduce o orientare noua in politica sociala, de natura sa
asigure sprijin peroanelor singure si familiilor care intampina conditii de
trai dificile si pe care nu le pot depasi prin propriile mijloce.
S-a asigurat universalizarea dreptului la alocatia de stat pentru
copiii. Politica de sustinere materiala a familiilor lipsite de venituri, sau
cu venituri mici a detinut un loc important. In acest sens de la 1 august
1995 se aplica Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social, potrivit careia
toate familiile care realizeaza venituri lunare mai mici decat veniturile
stabilite prin lege, primesc sprijin material.Incepind cu anul 2000 in acest
sens au luat fiinta mai multe legi,avem astfel O.U.G nr.102/1999.,privind
protectia sociala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap,Legea
nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, publicata in
Monitorul Oficial nr.104 din 9 martie 2000,Legea 366/2001 privind
fondul national de solidaritate, publicata in Monitorul Oficial nr.385 din
13 iulie 2001,Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat,
publicata in Monitorul Oficial nr.401 din 20 iulie 2001,Legea nr.705/2001
6 6

A se vedea ELENA ZAMFIR, CATALIN ZAMFIR, Politici sociale. Romania in context

European, Editura Alternative, Bucuresti, p. 103-104
7
A se vedea ALEXANDRU ATHANASIU, Dreptul securitatii sociale, p. 183
8
A se vedea Buletinul Ministerului MuLegea privind ncii si Protectiei Sociale, nr.2/1994, p. 33

13

privind sistemul national de asistenta sociala, publicata in Monitorul

Oficial nr.814 din 18 decembrie 2001,Legea nr 19/2000 privind
pensiile,publicata in Monitorul Oficial nr.140 din 1 aprilie 2000, Legea nr
116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, aparuta
in Monitorul Oficial nr. 193/21.03.2002.
PRINCIPIILE ASISTENTEI SOCIALE
1. Consideratii introductive privind principiile asistentei
sociale. O expunere detailata a principiilor protectiei (securitatii) sociale
o intalnim in lucrarea Liniamente ale politicii de protectie sociala pentru
Romania anilor 90, elaborata de Academia Romana si de Institutul de
Cercetare a Calitatii Vietii.
2. Universalitatea asistentei sociale. Consacrat in art. 15 alin.
1 din Constitutia Romaniei sub formula cetatenii beneficiaza de
drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au
obligatiile prevazute de acestea, principiul se refera la universalitatea
drepturilor si a libertatilor fundamentale, cat si la titularii acestora.
3. Diversitatea formelor de asistenta sociala. Actualul sistem
de asistenta sociala ofera diverse prestatii si servicii, in special: alocatii si
ajutoare in bani familiilor ori persoanelor aflate in anumite situatii,
prestatii indirecte in bani, gratuitati, scutiri sau reduceri de impozite,
forme de ocrotire neistitutionalizate. Prin diversitatea formelor de
asistenta sociala se intelege multitudinea de circumstante si situatii in
urma carora se acorda asistenta.
4. Acordarea asistentei sociale in functie de nevoie. Criteriul
ocrotirii persoanelor in functie de nevoile ce stau la baza asistentei
sociale. In conceptiile considerate traditionale, asistenta sociala nu se
acorda automat unei grupe de peroane definita prin caracteristici generale,
ci persoanelor sau familiilor individuale, pe baza analizei situatiei
financiare a fiecarui caz in parte9.
5. Asistenta sociala se asigura din contul mijloacelor statului
si al colectivitatilor. Asistenta sociala din contul mijloacelor statului si al
colectivitatilor este o particularitate a asistentei sociale. Costul ei integral
cade pe seama statului si colectivitatilor locale10.
9

ELENA ZAMFIF, CATALIN ZAMFIR, op. cit.,p. 121

A se vedea Introduction a la securite sociale, Geneve, 1986,p. 5

10

14

6. Armonizarea asistentei sociale cu ajutoarele de asigurari

sociale si cu salariile. Asistenta sociala trebuie sa fie armonizata cu
ajutoarele de asigurari sociale si cu salarii. Astfel, somerii benificiari de
asistenta sociala trebuie sa faca obiectul acelorasi cerinte de a cauta de
lucru, asa cum sunt si benificiarii ajutoarelor de somaj.
ASITENTA
SOCIALA
REFLECTATA
REGLEMENTARI INTERNATIONALE

IN

UNELE

1. Consideratii introductive. In stadiul actual al societatii

contemporane, problemele asistentei sociale se pun si se rezolva in cadrul
national al fiecarui stat, asistenta sociala, prin natura sa, avand caracter
intern. In principiu nu exista deasupra statelor organisme internationale
competente care sa impuna reguli obligatorii ce tin de domeniul asistentei
sociale. Insa, colaborarea internationala si rolul organismelor
internationale nu trebuiesc subestimate. Articolul 22 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului proclama ca orice persoana in calitatea
sa de membru al societatii, are dreptul la securitate sociala; ea este
indreptatita ca, prin efortul national si colaborarea internationala, tinanduse seama de resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor
economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si
pentru libera dezvoltare a personalitatii sale.
Normele elaborate de organismele internationale, cu atributii si in
domeniul asistentei sociale, precum Organizatia Internationala a Muncii,
Consiliul Europei si Comunitatea Europeana, privesc imbunatatirea si
dezvoltarea asistentei sociale. Normele Organizatiei Internationale a
Muncii si Consiliului Europei nu produc efecte prin ele insele, ci numai,
in principiu, ca urmare a ratificarii lor de catre statele membre si a
transpunerii in practica in legislatia interna.
2. Normele Organizatiei Internationale a Muncii referitoare
la asistenta sociala. In materie de asistenta sociala, Organizatia
Internationala a Muncii, potrivit Declaratiei de la Philadelphia, are
obligatia solemna de a sprijini natiunile lumii pentru elaborarea de
programe proprii vizand:
cresterea nivelului de viata;
extinderea masurilor de securitate sociala in vederea
asigurarii unui venit de baza pentru toti cei care au nevoie
de protectie precum si pentru asigurarea unor ingrijiri
medicale complete;

15

 protectie adecvata a vietii si sanatatii salariatilor in toate

activitatile;
un nivel adecvat de alimentatie, de locuit si mijloace de
recreere si de cultura;
protectia minorilor, a femeilor gravide si a celor care
alapteaza;
un nivel adecvat de alimentatie, de locuit si mijloace de
recreere si cultura11.
In contextul dezvoltarii raporturilor cu Organizatia Internationala a
Muncii, din luna octombrie 1992 functioneaza in Bucuresti Biroul
Corespondentului National al Biroului International al Muncii pentru
Romania. Din anul 1990 a inceput sa se realizeze o aliniere a legislatiei
romanesti la normele si standardele documentelor Organizatiei
Internationale a Muncii, in spiritul traditiei nationale si tinand seama de
realitatile socio-economice concrete.
3. Normele Consiliului Europei. Inca de la constituirea sa, in
anul 1949, Consiliul Europei a actionat pentru realizarea unei uniuni cat
mai stranse intre democratiile europene pentru ca, impreuna cu acestea, sa
garanteze pacea, progresul social, libertatea si drepturile omului.
Consiliul Europei a desfasurat o intensa activitate de elaborare si
punere in aplicare a unor instrumente internationale in domeniul social.
Carta Sociala Europeana a fost semnata la Torino, la 18 octombrie
1961, si a intrat in vigoare la 26 febroarie 1965. Carta Sociala se
completeaza au Protocolul Aditional semnat la Strasbourg la 5 mai 1988.
Carta contine doua mari parti: prima, declarativa, in care se
enumera, nouasprezece drepturi sociale in tot atatea articole; a doua, cu
caracter etnic, prescrie obligatiile ce revin statelor pentru respectarea
acestor drepturi. Prin Protocolul Aditional la Carta din 5 mai 1988 a mai
fost prevazut dreptul persoanelor in varsta la protectie sociala12 (art. 4).
4. Normele Uniunii Europene. La 9 decembrie 1989, la
Strasbourg, conducatorii statelor membere ale Uniunii Europene au
adoptat Carta privind drepturile sociale fundamentale ale muncitorilor.
Carta defineste drepturile sociale fundamentale ale cetatenilor
Uniunii, le confirma drepturi scrise fie C.E.C., in Carta Sociala Europena,
sau in Conventiile Organizatiei Internationale a Muncii.

11 11
12

A se vedea ANDREI POPESCU, MIRCEA DUTU, Conventii ale Organizatiei Internationale a

Muncii ratificate de Romania, Bucuresti 1994, p. 8
A se vedea SANDA GHIMPU, ALEXANDRU TICLEA, Dreptul Muncii, Casa de Editura si
Presa Sansa SRL, Bucuresti, 1997, p. 69-70

16

Potrivit opiniilor unor autori13, in Comunitatea Europeana, alaturi

de problemele economice comune, se prefigureaza tot mai multe
probleme sociale comune, a caror solutionare cere coordonare si actiuni
comune. Aceeasi autori sustin ca desi Carta Sociala nu poate promova
elemente complet noi, ci reia intr-o forma sistematizata elemente incluse
in documentele actuale, ea a fost considerata ca o afirmare a vointei de a
cauta activ dezvoltarea spatiului social european.
5. Asistenta sociala in alte tari
A. Germania. Legea Fundamentala a Germaniei din 194914
considera Germania drept stat federal democratic si social. Art. 20 din
Constitutie prevede ca statul trebuie sa asigure protectia sociala, iar art.
28 stipuleaza ca ordinea constitutionala a landurilor Germaniei trebuie sa
corespunda principiilor republican, democratic, statului de drept ce
asigura protectia sociala asa cum este stabilit in Legea Fundamentala.
Statul acorda o importanta deosebita realizarii principiilor
protectiei sociale. De asemenea, statul favorizeaza interventia sa in
vederea satisfacerii nevoilor fundamentale ale cetatenilor, realizarea
serviciilor de asistenta sociala pentru saraci.
B. Marea Britanie. Bunastarea sociala din Marea Britanie
este asigurata de catre mai multa departamente. Astfel, exista un
departament pentru problemele copilului, unul care se ocupa cu
problemele varstnicilor si al persoanelor handicapate si un al treilea, al
autoritatii locale pentru problemele sanatatii publice, care asigura
asistenta la domiciliu15.
In linii generale legislatia Britanica promoveaza materie de
asistenta sociala urmatoarele principii:
ajutorul social este intemeiat pe insuficienta resurselor
mareriale si constituie pentru persoana asistata un drept
subiectiv;
prestatiile suplimentare se stabilesc exclusiv pe categorii de
nevoi si se calculeaza tinand cont de minimul vital; ele pot
fi majorate avandu-se in vedere si nevoile familiare16;
Sistemul asistentei sociale nu cuprinde prestatiile in natura, cum ar
fi ingrijirile medicale de readaptare, intrucat acestea sunt, in general
gratuite.
13

A se vedea ELENA ZAMFIR, CATALIN ZAMFIR, op. cit., p. 399

14

A se vedea Legea Fundamentala pentru R.F.Germania, traducere Eleodor Cocseneanu, Editura

All, Bucuresti, 1998, p. 29 145.
15
A se vedea ELENA ZAMFIR, CATALIN ZAMFIR, Politici sociale. Romania in context
european, Editura Alternative, Bucuresti, 1995, p. 354.
16
ALEXANDRU ATANASIU, Dreptul Securitatii Sociale, p. 181.

17

n 1969 a fost ntocmit un raport din partea unui comitet care a

condus la nfiinarea n ntreaga Anglie i n Wales a unor servicii sociale
pe lng autoritile locale (Raportul Seebohm). Raportul insist n mod
special asupra importanei cercetrii, cu scopul de a asigura colectarea i
prelucrarea unor date adecvate pentru a facilita planificarea social, dar i
n ideea evalurii activitii. ns raportul subestima aspectele de
complexitate tehnic a realizrii unor investigaii evaluative n cadrul
asistenei sociale: Este necesar s se stabileasc urgent utilitatea
diverselor metode de a trata oamenii care sunt evident n dificultate i
efectele diverselor forme de ocrotire asupra diferitelor persoane, familii i
comuniti. Raportul ignor, deasemenea (sau nu recunotea), faptul c
obiectivele asistenei sociale nu sunt aa de evidente cum majoritatea
celor care fac planificri ar vrea s presupun. Departamentele rmn la
locul lor, dar fundamentrile raionale (sau empirice) ale practicii nu au
evoluat conform speranelor Comitetului iniial.

18

CAPITOLUL II - SISTEMUL NATIONAL DE ASISTENTA

SOCIALA
1. Dispozitii generale cu privire la sistemul national de asistenta
sociala
Asistenta sociala ,componenta a sistemului de protectie sociala,
reprezinta ansamblul de institutii si masuri pe care statul ,autoritatile
publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea
limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor
situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea partiala a unor
personae, definitie pe care o gasim in Legea nr. 705/2001 art.2 ce
reglementeaza organizarea si finantarea sistemului national de asistenta
sociala in Romania.
Asistenta sociala are ca obiectiv principal promovarea persoanelor
care, datorita unor motive de natura economica ,fizica,psihica sau sociala,
nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale ,sa isi dezvolte propriile
capacitati si competente pentru integrare sociala.
Nevoia sociala definita de Legea nr 705/2001 , reprezinta ansamblul
de cerinte indispensabile fiecarei personae pentru asigurarea conditiilor
de viata in vederea integrarii sociale. Evaluarea nevoilor sociale se
realizeaza potrivit reglementrilor stabilite prin acte normative.
Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice
specializate ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale si a
organizatiilor societatii civile.In sensul prezentei legi , asistenta sociala
cuprinde prestatii in bani sau in natura precum si serviciile sociale.
Sistemul national de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele
principii generale :

19

 respectarea demnitatii umane, potrivit caruia, ficarei

persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a
personalitatii;
universalitatea, potrivit caruia fiecare persoana are
dreptul la asistenta sociala , in conditiile prevazute de
lege;
solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea
participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura
nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii
sale;
parteneriatul,potrivit caruia institutiile publice si
organizatiile societatii civile coopereaza in vederea
organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale;
subsidiaritatea, potrivit caruia statul intervine atunci cind
initiativa locala nu a satisfacut sau a satisfacut
insufficient nevoile persoanelor.
Statul isi asuma responsabilitatea de realizare a masurilor de
asistenta sociala prevazute prin legi speciale care asigura transferal
atributiilor si a mijloacelor finaciare necesare catre autoritatile publice
locale, serviciile publice centralizate si societatea civila.In cadrul planului
national al asistentei sociale Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
stabileste directiile prioritare in domeniu , este autoritatea care initiaza
legile speciale in domeniul asistentei sociale , si urmareste aplicarea
acestora la nivel central si local. In aplicarea masurilor de asistenta
sociala Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale colaboreaza cu
institutiile guvernamentale ,consiliile judetene si locale ,precum si cu
reprezentantii societatii civile.
2. Dreptul la asistenta sociala
Conform legi 705/2001, au dreptul la asistenta sociala ,in conditiile
legii , toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania , fara deosebire de
rasa , de nationalitate, de origine ednica , de limba, de religie , de sex, de
opinie ,de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. Cetatenii
altor state si apatizii, care au domiciliul sau resedinta in Romania, au
dreptul la masuri de asistenta sociala, in conditiile legislatiei romine si ale
tratatelor internatinale la care Romania este parte.
Asistenta sociala se acorda la cerere sau din oficiu, in
conformmitate cu prevederile legii.
Toti cetatenii au dreptul de a fi infomati asupra continutului si
modalitatilor de acordare a dreptului de asistenta sociala.

20

Drepturile la asistenta sociala se stabilesc in conditiile prevazute

de legile speciale care le reglementeaza. Evidenta beneficiarilor
drepturilor la asistenta sociala se realizeaza pe baza codului numeric
personal,cu asigurarea,potrivit legii,a confidentialitatii datelor personale.
3. Prestatii si servicii sociale
A. Prestatii sociale
Prestatiile sociale in bani sau in natura sunt sustinute de masuri de
redistributie financiara si cuprind : alocatiile familiale,ajutoarele sociale
si speciale catre familii sau persone.in functie de nevoile si veniturile
acestora.
Alocatiile familiale se corda familiilor cu copii si au in vedere,in
principal,nasterea,educatiasi intretinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt
prestatii acordate in bani si in natura persoanelor sau familiilor ale caror
venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime.
Persoanele cu deficiente fizice,senzoriale,psihice sau mentale
beneficiaza de ajutoare speciale. Persoane care au dreptul la masuri de
asistenta sociala pot beneficia si de facilitati prevazute in legi speciale.
B. Servicii sociale
n sensul Legii 705/2001 privind sistemul national de asistenta
sociala, serviciile sociale au drept obiectiv meninerea, refacerea i
dezvoltarea capacitilor individuale pentru depirea unei situaii de
nevoie, cronice sau de urgen, n cazul n care persoana sau familia este
incapabil singur s o soluioneze.
Statul organizeaz i susine financiar i tehnic sistemul serviciilor
sociale, promovnd un parteneriat cu comunitatea local i cu
reprezentani ai societii civile.Serviciile sociale se acord la domiciliu,
n instituii specializate de zi sau n instituii rezideniale. Serviciile
sociale pot fi servicii de ngrijire social-medical i servicii de asisten
social. Serviciile de ngrijire social-medical sunt acordate persoanelor
care, fr acestea, temporar sau permanent, datorit unor afeciuni fizice,
psihice, mentale sau senzoriale, se afl n imposibilitatea desfurrii unei
viei demne, precum i persoanelor care sufer de boli incurabile n
ultima
faz.
Serviciile de ngrijire social-medical sunt realizate de personal
specializat.
Serviciile de asisten social au drept obiectiv refacerea i
dezvoltarea capacitilor individuale i ale celor familiale necesare pentru
a depi cu fore proprii situaiile de dificultate. Serviciile de asisten
21

social sunt servicii profesionalizate i sunt efectuate de persoane cu

calificare n domeniu. Serviciile de asisten social se realizeaz prin
metode i tehnici specifice de diagnoz a nevoii de asisten i de
intervenie social i constau, n principal, din informare, consiliere,
terapie individual i colectiv.
Serviciile de asisten social pot fi servicii de asisten social
comunitar i servicii de asisten social specializate.
Serviciile de asisten social comunitar au un caracter primargeneral i se acord la domiciliu, n familie i n comunitate.
Serviciile de asisten social specializate se acord pentru nevoi
speciale att la domiciliu, ct i n instituii specializate sau n cadrul altor
instituii, cum ar fi: coli, spitale, penitenciare i alte uniti.
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale stabilete prioritile
naionale n ceea ce privete serviciile sociale i iniiaz proiecte de acte
normative pentru reglementarea acordrii acestora.
Consiliile judeene i locale stabilesc strategiile i prioritile locale
n funcie de nevoile comunitii respective, n conformitate cu strategia
naional.
Organizarea sistemului de servicii i modul de acordare a acestora
se aprob prin hotrre a Guvernului.
Instituiile publice i unitile private, precum i asociaiile i
fundaiile care acord servicii sociale au obligaia s respecte standardele
de calitate, precum i normele metodologice stabilite potrivit legii.
4. Instituii de asisten social
Instituiile de asisten social sunt nfiinate i organizate ca uniti
specializate, publice sau private. Instituiile de asisten social asigur
protecie, ocrotire, gzduire, ngrijire, activiti de recuperare i
reintegrare social pentru copii, persoane cu handicap, persoane vrstnice
i alte categorii de persoane, n funcie de nevoile specifice.
Gzduirea n instituiile de asisten social se realizeaz atunci
cnd meninerea la domiciliu nu este posibil i poate fi dispus n urma
evalurii sociale i socio-medicale a persoanei, cu consimmntul
acesteia. n situaia n care nu se poate obine consimmntul persoanei,
accesul acesteia n instituiile de asisten social se realizeaz cu
consimmntul reprezentantului legal sau, dup caz, cu acordul
autoritii tutelare.
Instituiile de asisten social pot acorda servicii sociale i la
domiciliul persoanelor, n funcie de nevoile acestora. Nomenclatorul
instituiilor de asisten social, procedura i modul de acreditare a
instituiilor de asisten social, publice i private, dup caz, se stabilesc
prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii i
22

Solidaritii Sociale. Instituiile de asisten social acreditate au obligaia

s respecte standardele de calitate pentru serviciile acordate, iar proiectele
de construcie i modernizare a aezmintelor sociale trebuie s rspund
nevoilor beneficiarilor.
Instituiile publice de asisten social, finanate parial sau total de
la bugetul de stat, se nfiineaz prin hotrre a Guvernului, iar cele
finanate de la bugetul judeean sau de la bugetele locale, prin hotrre a
consiliului judeean sau local. Instituiile publice de asisten social sunt
conduse de un director a crui activitate este sprijinit de un consiliu
consultativ compus din reprezentani ai beneficiarilor i ai partenerilor
sociali. Organizarea i funcionarea instituiilor publice de asisten
social se stabilesc de organele care le nfiineaz.
Consiliul local mpreun cu conducerea instituiei publice de
asisten social au obligaia s asigure soluionarea urgenelor sociale din
unitatea administrativ-teritorial unde i are sediul instituia.
5. Organizarea i funcionarea sistemului naional de asisten
social
A. La nivel central
n cadrul administraiei publice centrale Ministerul Muncii i
Solidaritii Sociale este autoritatea care elaboreaz politica de asisten
social, stabilete strategia naional de dezvoltare n domeniu i
promoveaz drepturile familiei, copilului, persoanelor singure,
persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap i ale oricror alte
persoane aflate n nevoie. n elaborarea strategiei de dezvoltare n
domeniu Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale se va consulta cu
principalii reprezentani ai societii civile: Ministerul Sntii i
Familiei, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Ministerul Administraiei
Publice, Ministerul Justiiei, Ministerul de Interne, Autoritatea Naional
pentru Protecia Copilului, precum i alte instituii i organisme
guvernamentale ce elaboreaz n domeniul lor de competen politici i
programe de asisten social.
n vederea coordonrii sistemului naional de asisten social se
constituie Comisia interministerial privind asistena social, coordonat
de ministrul muncii i solidaritii sociale. Comisia interministerial
privind asistena social are, n principal, urmtoarele atribuii:
elaborarea politicii unitare n domeniul asistenei
sociale;
coordonarea la nivel naional a activitilor de asisten
social;

23

 avizarea politicilor i msurilor de asisten social

elaborate de ministerele i instituiile abilitate;
componena, modul de organizare, precum i alte
atribuii ale Comisiei interministeriale privind asistena
social se aprob prin hotrre a Guvernului
Principalele atribuii ale Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale
n domeniul asistenei sociale sunt urmtoarele:
coordoneaz i controleaz funcionarea sistemului
naional de asisten social;
elaboreaz proiecte de acte normative, norme
metodologice i reglementri privitoare la funcionarea
sistemului de asisten social;
elaboreaz planul naional prin care se stabilesc
direciile prioritate de aciune n raport cu configuraia
concret a nevoilor i a resurselor existente;
elaboreaz standardele de calitate pentru serviciile
sociale, n colaborare cu instituiile universitare i de
cercetare din domeniu, cu organizaiile profesionale de
profil, cu specialitii din sistemul de asisten social i
din sistemul de sntate;
elaboreaz, implementeaz i evalueaz programele
naionale de asisten social;
ndrum i controleaz activitatea instituiilor de
asisten social, publice sau private, n ceea ce privete
aplicarea msurilor de asisten social;
elaboreaz programe de formare i perfecionare a
personalului din domeniul asistenei sociale, n
colaborare cu Ministerul Educaiei i Cercetrii,
Ministerul Sntii i Familiei, asociaiile profesionale
i cu instituiile universitare;
organizeaz procesul de acreditare, elaboreaz
metodologia de acreditare i criteriile de evaluare a
instituiilor de asisten social, publice i private,
precum i a organizaiilor neguvernamentale care
activeaz n domeniu;
ndrum i controleaz activitatea asociaiilor i
fundaiilor n vederea respectrii drepturilor de asisten
social ale persoanelor aflate n situaie de nevoie;
dezvolt relaii de colaborare i cooperare cu organisme
internaionale, ncheie convenii de colaborare cu

24

acestea pentru derularea de programe cu finanare

extern;
finaneaz programele naionale de asisten social;
administreaz i gestioneaz fondurile alocate, conform
legii, pentru asisten social.
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale poate constitui organisme
consultative care s sprijine dezvoltarea strategiei n domeniu, elaborarea
de standarde, evaluarea calitii serviciilor sociale. Ministerul Muncii i
Solidaritii Sociale poate organiza n subordinea sa organisme executive
cu funcia de rezolvare a problemelor sociale punctuale sau implementare
a unor programe sociale.

b. La nivel teritorial
1. La nivelul direciilor de munc i solidaritate social judeene,
respectiv al Direciei generale de munc i solidaritate social
a municipiului Bucureti
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale organizeaz n cadrul
direciilor de munc i solidaritate social judeene, respectiv n cadrul
Direciei generale de munc i solidaritate social a municipiului
Bucureti, compartimente de specialitate, denumite n continuare servicii
publice de asisten social.
Direciile de munc i solidaritate social judeene, respectiv
Direcia general de munc i solidaritate social a municipiului
Bucureti, pot organiza birouri n localitile n care numrul, structura
beneficiarilor i complexitatea activitii la nivel teritorial o impun.
Direciile de munc i solidaritate social judeene, respectiv
Direcia general de munc i solidaritate social a municipiului
Bucureti, ndeplinesc n domeniul asistenei sociale urmtoarele atribuii
principale:
realizeaz, la nivel local, evidena beneficiarilor i a
sumelor cheltuite cu asistena social;
acrediteaz personalul specializat care acord servicii
sociale la domiciliu, n conformitate cu legislaia n
vigoare;

25

 colecteaz informaii din domeniul asistenei sociale i

evalueaz
impactul
politicilor
sociale
asupra
beneficiarilor;
realizeaz studii i analize n domeniul asistenei sociale;
colaboreaz la elaborarea planului judeean i al
municipiului Bucureti pentru dezvoltarea strategiilor
locale de intervenie n sprijinul persoanelor aflate n
nevoie;
controleaz aplicarea legislaiei n domeniu i aplic
sanciuni n caz de nerespectare a acesteia;
controleaz activitatea instituiilor publice i private de
asisten social cu privire la acordarea prestaiilor i
serviciilor sociale, precum i a organizaiilor
neguvernamentale care activeaz n domeniul social;
sprijin i ndrum din punct de vedere metodologic
elaborarea i derularea programelor din domeniul
asistenei sociale dezvoltate pe plan local;
administreaz i gestioneaz fondurile alocate, conform
legii, pentru asisten social;
elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri pentru
asisten social i le transmite Ministerului Muncii i
Solidaritii Sociale.
Stabilirea, n condiiile legii, a drepturilor de asisten social i
plata acestora, precum i acordarea facilitilor reglementate de lege se
fac de ctre directorul direciei judeene de munc i solidaritate social,
respectiv de directorul general al Direciei generale de munc i
solidaritate social a municipiului Bucureti.
2. La nivelul consiliilor judeene, respectiv al Consiliului
General al Municipiului Bucureti
Consiliile judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti
organizeaz, ca serviciu public, un compartiment de asisten social care
asigur la nivel teritorial aplicarea politicilor de asisten social n
domeniul proteciei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vrstnice, persoanelor cu handicap, precum i a oricrei persoane aflate n
nevoie. Regulamentul-cadru de organizare i funcionare a serviciului
public se aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii i Solidaritii Sociale i a Ministerului Administraiei Publice, n
termen de 30 de zile de la data publicrii Legii 705/2001 privind sistemul
national de asistenta sociala, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

26

Consiliile judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti

au, n domeniul asistenei sociale, urmtoarele atribuii principale:
aprob planul judeean de asisten social pentru
dezvoltarea strategiilor locale de intervenie n spijinul
persoanelor aflate n nevoie;
stabilesc msuri de prevenire a situaiilor de
marginalizare i excludere social i asigur mijloacele
umane, materiale i financiare necesare pentru
soluionarea urgenelor sociale la nivel judeean i, n
lipsa resurselor, i la nivel local;
evalueaz activitile desfurate de organizaiile
neguvernamentale n cadrul programelor subvenionate
de la bugetul consiliului judeean i, respectiv, al
Consiliului General al Municipiului Bucureti;
aprob nfiinarea, finanarea sau, dup caz, cofinanarea
instituiilor publice de asisten social i evalueaz
activitile desfurate de ctre acestea;
colaboreaz cu serviciile publice de asisten social n
vederea aplicrii strategiilor din domeniul asistenei
sociale;
ncheie convenii de parteneriat cu reprezentani ai
societii civile implicai n derularea programelor de
asisten social.
3. La nivelul consiliilor locale
Consiliile locale ale municipiilor, oraelor i sectoarelor
municipiului Bucureti organizeaz, n condiiile legii, ca serviciu public,
compartimente de asisten social. Consiliile locale comunale vor angaja
n aparatul propriu persoane cu atribuii de asisten social. Consiliile
locale ale oraelor i comunelor pot organiza servicii zonale de asisten
social.
Consiliile locale ale municipiilor, oraelor, sectoarelor municipiului
Bucureti i ale comunelor au, n domeniul asistenei sociale, urmtoarele
atribuii principale:
asigur identificarea problemelor sociale din domeniul
asistenei sociale i soluionarea acestora n condiiile
legii;
administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru
asisten social;
organizeaz i susin financiar sistemul de servicii de
asisten social;
27

 organizeaz servicii sociale, n funcie de solicitrile

locale;
asigur plata subveniilor aprobate pentru asociaiile i
fundaiile romne cu personalitate juridic, care
desfoar programe de servicii sociale, n condiiile
legii;
elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri pentru
asisten social i le transmit direciei generale a
finanelor publice judeene, respectiv a municipiului
Bucureti;
aprob programe de colaborare cu organizaii
neguvernamentale, instituii de cult recunoscute n
Romnia i cu ali reprezentani ai societii civile, n
conformitate cu prevederile planului naional i ale
planului judeean de asisten social;
ncheie, n condiiile legii, convenii n vederea
asigurrii serviciilor sociale;
acord spaii, mijloace financiare i logistice pentru
susinerea realizrii activitilor de asisten social;
asigur locuine sociale, n condiiile legii;
finaneaz sau, dup caz, cofinaneaz instituiile publice
de asisten social de interes local, precum i
programele de servicii de asisten social;
comunic lunar direciei de munc i solidaritate social
judeene, respectiv Direciei generale de munc i
solidaritate social a municipiului Bucureti, numrul de
beneficiari de asisten social i sumele cheltuite cu
aceast destinaie.
Stabilirea, n condiiile legii, a drepturilor la prestaii de asisten
social i plata acestora, precum i acordarea facilitilor reglementate de
lege se fac de ctre primar, prin dispoziie.
6. Personalul din sistemul de asisten social
n domeniul asistenei sociale activeaz personal angajat i
voluntari, specialiti cu diverse calificri, care au competene,
responsabiliti i atribuii specifice domeniului de activitate.
Serviciile de asisten social sunt realizate de personal de
specialitate de asisten social. Formarea personalului de specialitate de
asisten social se realizeaz n instituii de nvmnt superior,
postliceal sau prin alte forme de nvmnt avnd profil de asisten
social, cu respectarea prevederilor legislaiei n vigoare. Personalul de
28

specialitate de asisten social are obligaia s ndeplineasc atribuiile i

responsabilitile prevzute n statutul profesiei, aprobat prin lege, la
propunerea asociaiilor profesionale, nfiinate potrivit legii i acreditate
de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.
Tinerii care au optat pentru serviciul utilitar alternativ pot participa,
dup instruirea adecvat, la acordarea serviciilor de ngrijire socialmedical. Personalul i voluntarii care activeaz n domeniul asistenei
sociale au obligaia:
s asigure confidenialitatea informaiilor obinute prin
exercitarea profesiei;
s respecte intimitatea persoanei, precum i libertatea
acesteia de a decide;
s respecte etica profesional.
Nerespectarea obligaiilor prevzute la art. 47 atrage, n condiiile
legii, rspunderea material, disciplinar, civil sau penal, dup caz.
Instituiile de asisten social au obligaia s asigure structura de
personal stabilit prin normativele aprobate prin hotrre a Guvernului.
n domeniul asistenei sociale nu i pot exercita profesia
persoanele care au fost condamnate definitiv pentru svrirea unei
infraciuni de natur s le fac incompatibile cu exercitarea acestei
profesii. Activitile de evaluare a programelor de asisten social sunt
realizate de serviciile publice teritoriale, scop n care pot apela i la
experi independeni.
7. Finanarea asistenei sociale
Asistena social se finaneaz din bugetele locale i din bugetul de
stat. La finanarea asistenei sociale sunt utilizate i sume provenite din
fonduri extrabugetare, din donaii, sponsorizri sau din alte contribuii din
partea unor persoane fizice ori juridice, din ar i din strintate, din
contribuia pltit de ctre persoanele beneficiare de servicii sociale,
precum i din alte surse, cu respectarea legislaiei n domeniu.
Modul de finanare a asistenei sociale, potrivit prevederilor art. 53
din Legea 705/2001, se stabilete prin legile speciale care reglementeaz
acordarea de prestaii i servicii sociale.
Instituiile publice de asisten social pot organiza activiti
autofinanate. Veniturile obinute din activitile prevzute mai sus se
utilizeaz pentru acoperirea cheltuielilor activitilor respective, precum
i pentru mbuntirea serviciilor acordate de ctre instituia public de
asisten social. Contribuiile persoanelor beneficiare de servicii sociale
se suport din veniturile proprii lunare realizate de acestea sau, dup caz,
prin participarea altor persoane obligate la ntreinere, potrivit normelor

29

metodologice aprobate prin hotrre a Guvernului. Acestea nu pot depi

nivelul costului mediu lunar aprobat prin ordin al ministrului muncii i
solidaritii sociale, pe tipuri de instituii.
Consiliile judeene, Consiliul General al Municipiului Bucureti,
precum i consiliile locale pot contracta, n condiiile legii, servicii
sociale cu furnizorii de astfel de servicii. Instituiile de asisten social
sunt scutite de taxe i impozite pe terenuri i cldiri folosite pentru
activitile de asisten social.
Disponibilitile existente n contul instituiilor bugetare la sfritul
anului, provenite din activiti extrabugetare, se reporteaz cu aceeai
destinaie n anul urmtor.

30

8. Jurisdicia asistenei sociale

Cererea pentru acordarea drepturilor de asisten social se
nregistreaz la primarul unitii administrativ-teritoriale n a crei raz
teritorial locuiete persoana, urmnd ca n termen de 30 de zile de la data
nregistrrii cererii s se emit dispoziia primarului i s se comunice
solicitantului.
Dispoziia primarului poate fi atacat potrivit prevederilor Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Cererile adresate instanelor judectoreti pentru soluionarea
litigiilor n legtur cu drepturile de asisten social sunt scutite de taxa
judiciar de timbru.
9. Comisia de mediere social
n fiecare jude i sector al municipiului Bucureti se nfiineaz o
comisie de mediere social, cu rol consultativ. Comisia de mediere
social clarific prin dialog punctele divergente dintre solicitanii,
beneficiarii drepturilor de asisten social i reprezentanii instituiilor
care acord aceste drepturi.
Organizarea i funcionarea comisiilor de mediere social se aprob
prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii i
Solidaritii Sociale i a Ministerului Administraiei Publice.
La solicitarea persoanelor interesate serviciile publice teritoriale de
asisten social, compartimentele de specialitate ale consiliilor judeene
i ale Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i ale
consiliilor locale acord gratuit consultan de specialitate n domeniul
asistenei sociale.
Consiliile judeene i locale, organizaiile neguvernamentale i
celelalte persoane juridice care realizeaz programe de asisten social
au obligaia s comunice lunar serviciilor publice de asisten social date
i informaii referitoare la activitatea n acest domeniu.
Institutul Naional de Statistic, n colaborare cu Ministerul Muncii
i Solidaritii Sociale, organizeaz i asigur prelucrarea datelor din
domeniul asistenei sociale, n vederea fundamentrii de strategii, i
public anual indicatorii de asisten social n Anuarul Statistic al
Romniei.

31

10. Sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri

sociale
A. Dispoziii generale
Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, n
condiiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii i alte drepturi de
asigurri sociale, denumit n continuare sistemul public.
Sistemul public se organizeaz i funcioneaz avnd ca principii de baz:
principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz
sistemul public bazat pe aceleai norme de drept;
principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul
public, contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu
n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;
principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la
sistemul public i asum reciproc obligaii i beneficiaz de
drepturi pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor
sociale prevzute de lege;
principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice
au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul public,
drepturile de asigurri sociale exercitndu-se corelativ cu
ndeplinirea obligaiilor;
principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri
sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele
fizice i juridice, participante la sistemul public, drepturile de
asigurri sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuiilor de asigurri
sociale pltite;
principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile realizate se
redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public,
conform legii;
principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a
sistemului public, conform legii.
n baza Legi 19/2000 privind pensiile n termen de 30 de zile de la
data publicrii acesteia n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, se
nfiineaz Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale,
denumit n continuare, prescurtat, CNPAS.
n subordinea
CNPAS se nfiineaz case judeene de pensii n fiecare municipiureedin de jude, precum i Casa de pensii a municipiului Bucureti,
denumite n continuare case teritoriale de pensii.
CNPAS poate nfiina case locale de pensii, n funcie de numrul,
complexitatea i structura asigurailor, care funcioneaz sub conducerea
i controlul casei judeene de pensii i, respectiv, Casei de pensii a
municipiului Bucureti.

32

n sistemul public prestaiile de asigurri sociale reprezint venit de

nlocuire pentru pierderea total sau parial a veniturilor profesionale, ca
urmare a btrneii, invaliditii, accidentelor, bolii, maternitii sau
decesului, denumite n continuare riscuri asigurate.
Prestaiile de asigurri sociale se acord sub form de: pensii,
indemnizaii, ajutoare, alte tipuri de prestaii prevzute de lege, corelative
cu obligaiile privind plata contribuiei de asigurri sociale.
n sistemul public asiguraii nu pot beneficia concomitent de dou
sau mai multe prestaii de asigurri sociale pentru acelai risc asigurat, cu
excepia celor pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii
de munc.Drepturile de asigurri sociale cuvenite n sistemul public din
Romnia se pot transfera n rile n care asiguraii i stabilesc domiciliul
sau reedina, n condiiile reglementate prin acorduri i convenii
internaionale la care Romnia este parte.
Evidena drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale n sistemul
public se realizeaz pe baza codului personal de asigurri sociale.Codul
personal de asigurri sociale i modalitile de atribuire a acestuia se
stabilesc de CNPAS.Fiecrui asigurat n sistemul public i se atribuie un
singur cod personal de asigurri sociale.
n Romnia se pot organiza i pot funciona societi private de
asigurri sociale, reglementate prin lege special.
B. Bugetul asigurrilor sociale de stat
Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile i cheltuielile
sistemului public.Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin
din contribuii de asigurri sociale, dobnzi, majorri pentru plata cu
ntrziere a contribuiilor, precum i din alte venituri, potrivit legii. Din
veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelev anual pn la
3% pentru constituirea unui fond de rezerv.
n mod excepional, n situaii motivate, pentru acoperirea
deficitului bugetului asigurrilor sociale de stat, dup epuizarea fondului
de rezerv, veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se completeaz
cu sume care se aloc de la bugetul de stat.
C. Contribuia de asigurri sociale
n sistemul public sunt contribuabili, dup caz:
asiguraii care datoreaz contribuii individuale de asigurri
sociale;
angajatorii;
persoanele juridice la care i desfoar activitatea asiguraii
prevzui la art. 5 alin. (1);
33

 Agenia Naional de Ocupare i Formare Profesional care

administreaz bugetul Fondului pentru plata ajutorului de
omaj;
persoanele prevzute la art. 5 alin. (2), care ncheie contract
de asigurare.
Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie
de condiiile de munc normale, deosebite sau speciale.Cotele de
contribuii de asigurri sociale se aprob anual prin legea bugetului
asigurrilor sociale de stat.Contribuia de asigurri sociale se datoreaz
din momentul ncadrrii sau de la data ncheierii contractului de
asigurare.Contribuia individual de asigurri sociale, datorat de
asiguraii reprezint o treime din cota de contribuie de asigurri sociale,
stabilit anual pentru condiii normale de munc.
Contribuia de asigurri sociale, datorat de angajatori, reprezint
diferena fa de contribuia individual de asigurri sociale pn la
nivelul cotelor de contribuie de asigurri sociale stabilite prin legea
anual a bugetului de stat, n funcie de condiiile de munc.
Contribuia de asigurri sociale pentru omeri se suport integral din
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, la nivelul cotei
stabilite pentru condiii normale de munc.
Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale pentru
omeri o constituie cuantumul ajutorului de omaj, ajutorului de integrare
profesional sau al alocaiei de sprijin, dup caz.
D.Pensii
n sistemul public se acord urmtoarele categorii de pensii:
pensia pentru limit de vrst;
pensia anticipat;
pensia anticipat parial;
pensia de invaliditate;
pensia de urma.
Pensia pentru limit de vrst se acord asigurailor care
ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta
standard de pensionare i stagiul minim de cotizare realizat n sistemul
public.
Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare n condiii
de handicap preexistent calitii de asigurat, n funcie de gradul
handicapului, beneficiaz de reducerea stagiilor de cotizare i a vrstelor
standard de pensionare.

34

Asiguraii nevztori beneficiaz de pensie pentru limit de vrst,

indiferent de vrst, dac au realizat ca nevztor cel puin o treime din
stagiul complet de cotizare prevzut de lege.
De pensia anticipat parial beneficiaza asiguraii care au realizat
stagiile complete de cotizare, precum i cei care au depit stagiul
complet de cotizare cu pn la 10 ani pot solicita pensie anticipat
parial cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu cel mult 5
ani.Cuantumul pensiei anticipate pariale se stabilete din cuantumul
pensiei pentru limit de vrst, prin diminuarea acestuia n raport cu
stagiul de cotizare realizat i cu numrul de luni cu care s-a redus vrsta
standard de pensionare.
Asiguraii care au desfurat activiti n condiii deosebite sau n
condiii speciale de munc, dar care nu se pot pensiona cu reducerea
vrstei de pensionare pe aceast baz, pot beneficia de prevederile art. 50.
n aceste cazuri reducerea vrstei standard de pensionare nu poate fi mai
mare de 5 ani.
La mplinirea vrstelor standard de pensionare, prevzute de Lege
19/2000, pensia anticipat parial devine pensie pentru limit de vrst i
adugarea eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de
anticipare.
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraii care i-au pierdut total
sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din cauza:
accidentelor de munc, conform legii;
bolilor profesionale i tuberculozei;
bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu
munca.
Beneficiaz de pensie de invaliditate i asiguraii care satisfac
obligaii militare precum si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut
total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc datorit accidentelor
sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii
profesionale.
Au dreptul la pensie de urma copiii i soul supravieuitor, dac
persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru
obinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urma:
pn la vrsta de 16 ani;
dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt
organizat potrivit legii, pn la terminarea acestora, fr a
depi vrsta de 26 de ani;
pe toat durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a
ivit n perioada n care se aflau n una dintre situaiile
prevzute mai sus.
35

E. Alte drepturi de asigurri sociale

Asiguraii sistemului public au dreptul, n afar de pensie, la:
indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc,
cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii,
boli profesionale i accidente de munc;
prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea
capacitii de munc;
indemnizaie pentru maternitate;
indemnizaie pentru creterea copilului sau ngrijirea
copilului bolnav;
ajutor de deces.
Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc in sistemul
public, asiguraii beneficiaz de concediu medical i de indemnizaie
pentru incapacitate temporar de munc, dac dovedesc incapacitatea
temporar de munc printr-un certificat medical, eliberat conform
reglementrilor n vigoare.n cazul bolilor profesionale sau accidentelor
de munc certificatul medical se vizeaz n mod obligatoriu, prin grija
angajatorului, de ctre Inspectoratul de Sntate Public, respectiv de
inspectoratul teritorial de munc n raza cruia se afl sediul angajatorului
sau domiciliul asiguratului.omerii aflai la cursuri de calificare,
recalificare, perfecionare sau, dup caz, la alte forme de pregtire
profesional, organizate potrivit legii, care, datorit accidentelor survenite
n timpul i din cauza practicii profesionale, suport o incapacitate
temporar de munc mai mare de 3 zile, beneficiaz de aceleai prevederi
ca i ceilali asigurai privind accidentul de munc.
n scopul prevenirii mbolnvirilor i recuperrii capacitii de
munc, n sistemul public asiguraii pot beneficia de:

indemnizaie pentru trecerea temporar n alt munc;

indemnizaie pentru reducerea timpului de munc;
indemnizaie pentru carantin;
ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze i de alte
produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de
la asigurrile sociale de sntate; e) tratament balnear care nu
este suportat, potrivit legii, de la asigurrile sociale de
sntate;
reabilitare profesional.
Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o perioad
mai mare de 90 de zile, precum i pensionarii de invaliditate pot beneficia
de tratament balnear i reabilitare profesional, n conformitate cu
36

prevederile programului individual de recuperare.Indemnizaiile

prevzute mai sus se suport integral din bugetul asigurrilor sociale de
stat.
Indemnizatiile de maternitate se acorda potivit Legii 19/2000 pe o
perioad de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcin i
luzie. De aceleai drepturi beneficiaz i femeile care au ncetat plata
contribuiei de asigurri sociale, n condiiile prezentei legi, dar care nasc
n termen de 9 luni de la data pierderii calitii de asigurat.
Concediul pentru sarcin se acord pe o perioad de 63 de zile
nainte de natere, iar concediul pentru luzie pe o perioad de 63 de zile
dup natere.
Concediile pentru sarcin i luzie se compenseaz ntre ele, n funcie de
recomandarea medicului i de opiunea persoanei beneficiare.Persoanele
cu handicap asigurate beneficiaz, la cerere, de concediu pentru sarcin,
ncepnd cu luna a 6-a de sarcin.
Conform art. 120 Legii 19/2000 a pensiilor, cuantumul lunar al
indemnizaiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilit
anterior.Indemnizaia de maternitate se suport integral din bugetul
asigurrilor sociale de stat.
In cadrul indemnizaiei pentru creterea copilului sau ngrijirea
copilului bolnav asiguraii au dreptul la:
indemnizaie pentru creterea copilului pn la mplinirea
vrstei de 2 ani i, n cazul copilului cu handicap, pn la
mplinirea vrstei de 3 ani;
indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de
pn la 7 ani, iar n cazul copilului cu handicap, pentru
afeciunile intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani.
Ajutorul de deces
n cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiaz de
ajutor de deces o singur persoan care poate fi, dup caz, soul
supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n
condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete
c a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul ajutorului de deces se stabilete anual prin legea
bugetului asigurrilor sociale de stat i nu poate fi mai mic dect valoarea
salariului mediu brut pe economie prognozat i fcut public de ctre
CNPAS.

37

CAPITOLUL III PREVENIREA SI COMBATEREA

MARGINALIZARII SOCIALE
1. Dispoziii generale
Caracterul social al statului romn, prevzut n Constituie, impune
instituirea unor msuri pentru evitarea degradrii nivelului de trai i
pstrarea demnitii tuturor cetenilor.
Obiectul Legii 116/2002, l constituie garantarea accesului efectiv,
n mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare i fundamentale, cum
sunt: dreptul la un loc de munc, la o locuin, la asisten medical, la
educaie, precum i instituirea unor msuri de prevenire i combatere a
marginalizrii sociale i mobilizarea instituiilor cu atribuii n domeniu.
Marginalizarea social, n sensul prezentei legi, se definete prin
poziia social periferic, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educaionale i comunicaionale
ale colectivitii; ea se manifest prin absena unui minimum de condiii
sociale de via.
Instituiile publice centrale i locale au obligaia s stabileasc
msuri i s realizeze aciuni de combatere a marginalizrii sociale.
Statul, prin instituiile sale, asigur informarea complet i accesul real la
drepturile fundamentale ale cetenilor.
2. Garantarea accesului la drepturi elementare i fundamentale
A. Accesul la un loc de munc
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, denumit n
continuare Agenia, are obligaia de a realiza un acompaniament social
personalizat pentru tinerii cu vrste ntre 16 i 25 de ani aflai n
dificultate i confruntai cu riscul excluderii profesionale, n scopul
facilitrii accesului lor la un loc de munc. Persoanele prevzute mai sus
au dreptul la consiliere profesional i mediere din partea personalului
specializat al Ageniei, prin ntocmirea unui plan individual de mediere.
n scopul integrrii sau reintegrrii n munc persoanele pot
beneficia de plasare n munc la un angajator avizat de Agenie, n baza
unui contract de solidaritate. Contractul de solidaritate poate fi ncheiat
ntre tnrul beneficiar i Agenie pe o durat de pn la 2 ani, dar nu mai
puin de un an. n sensul prezentei legi, termenul angajator nu exclude
nici o entitate care, potrivit legislaiei n vigoare, are dreptul s ncadreze
n munc personal.

38

n baza contractului de solidaritate angajatorul va ncheia cu

tnrul un contract individual de munc pe durat determinat, egal cu
cea a contractului de solidaritate.
Angajatorii care ncadreaz tineri n condiiile unui contract de
solidaritate, denumii n continuare angajatori de inserie, vor ncheia
convenii cu Agenia prin care aceasta se angajeaz s ramburseze lunar
salariul de baz stabilit la data angajrii tinerilor, dar nu mai mult de 75%
din ctigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul
Naional de Statistic. Dac la data ncetrii contractului de solidaritate
angajatorii de inserie angajeaz tinerii cu contract individual de munc
pe durat nedeterminat, acetia beneficiaz, n baza aceleiai convenii,
de rambursarea lunar a unei sume, n cuantum de 50% din indemnizaia
de omaj cuvenit conform legii, pe care tnrul beneficiar ar fi primit-o
dac ar fi fost disponibilizat la acea dat.
Suma se acord angajatorului pe o perioad de maximum 2 ani,
pn la mplinirea de ctre angajat a vrstei de 25 de ani.
Finanarea cheltuielilor necesare realizrii msurilor de stimulare a
angajatorilor, prevzute mai sus, se face din bugetul asigurrilor pentru
omaj.
n funcie de suma prevzut n bugetul asigurrilor pentru omaj
Agenia va ncheia contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit
urmtoarelor prioriti:
tineri provenii din centrele de plasament i centrele de
primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate
i al organismelor private autorizate n domeniul proteciei
copiilor;
tineri singuri cu copii n ntreinere;
tineri familiti cu copii n ntreinere;
tineri familiti fr copii n ntreinere;
tineri familiti care au executat pedepse privative de libertate;
alte categorii de tineri aflai n dificultate.
Dac Agenia a ncheiat contracte de solidaritate pentru toate
persoanele aflate n evidena acesteia n ultimele dou luni ale anului
bugetar, n limita sumelor disponibile din bugetul asigurrilor pentru
omaj, poate ncheia suplimentar contracte de solidaritate i pentru alte
persoane n vrst de pn la 35 de ani, cu respectarea prioritilor de mai
sus.
B. Accesul la o locuin
n scopul facilitrii accesului la o locuin al persoanelor n vrst
de pn la 35 de ani, aflate n imposibilitatea cumprrii unei locuine
39

numai cu fore proprii, la nivelul consiliilor judeene i al Consiliului

General al Municipiului Bucureti se pot constitui sume din urmtoarele
surse:
sume sau cote defalcate din veniturile ce se cuvin bugetului
de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat;
o cot-parte stabilit anual din bugetul propriu al consiliului
judeean, respectiv al Consiliului General al Municipiului
Bucureti;
o tax stabilit anual, prin lege, pentru persoanele fizice
deintoare de locuine nenchiriate, altele dect cele de
domiciliu;
donaii, sponsorizri sau alte asemenea surse, acceptate
conform prevederilor legale.
Sumele se administreaz de consiliul judeean, respectiv de
Consiliul General al Municipiului Bucureti.
n sensul Legii 116/2002, prin dobndirea unei locuine se nelege
att construirea unei locuine noi, ct i cumprarea unei locuine de pe
piaa liber, caz n care suma trebuie s reprezinte cel puin o treime din
valoarea contractului de vnzare-cumprare.
Consiliul judeean, respectiv Consiliul General al Municipiului
Bucureti, va stabili criteriile de acordare a sumelor, innd seama de
urmtoarele prioriti:
tineri provenii din centrele de plasament i centrele de
primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate
i al organismelor private autorizate n domeniul proteciei
copiilor;
familiti n vrst de pn la 35 de ani cu copii n ntreinere;
familiti n vrst de pn la 35 de ani fr copii n
ntreinere;
alte persoane n vrst de pn la 35 de ani.
C. Accesul la asistena de sntate
Accesul la asistena de sntate pentru persoanele care au dreptul la
venitul minim garantat se confirm de ctre consiliile locale i se asigur
n condiiile stabilite de legislaia privitoare la asigurrile sociale de
sntate pentru persoanele care au calitatea de asigurat, fr plata
contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate.
Personalul medical din unitile de asisten de sntate public
este obligat s asigure pentru persoanele prevzute mai sus asisten
medical de urgen i curativ, pentru cazurile stabilite n normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
40

Cheltuielile pentru serviciile prevzute mai sus se suport de la

bugetul asigurrilor sociale de sntate. Pentru persoanele prevzute in
Legea 116/2002 privind marginalizarea sociala, consiliile locale au
obligaia s asigure condiii pentru accesul acestora la toate formele de
asisten de sntate, inclusiv prin organizarea unor uniti de asisten
social n care s fie ngrijite pn la reinseria lor social.
Msurile suplimentare i cu specific local privind accesul
persoanelor defavorizate la asisten medical se stabilesc prin hotrri
ale consiliilor locale.
D. Accesul la educaie
Persoanele de vrst colar care fac parte din familii care au
dreptul la venitul minim garantat i au 2 sau mai muli copii i s-au nscris
n nvmntul obligatoriu prevzut de lege beneficiaz de burs de
colarizare. Nivelul bursei de colarizare se stabilete anual prin hotrre
a Guvernului i reprezint o sum indexabil, acordat din bugetul de stat
alocat Ministerului Educaiei i Cercetrii sau bugetelor locale, potrivit
legilor bugetare anuale.
n cazul abandonului colar sumele acordate mai sus, pentru anul
colar n care acesta s-a nregistrat, se recupereaz de la reprezentantul
legal al copilului care le-a ncasat, n conformitate cu dispoziiile
specifice executrii silite a creanelor bugetare. Ministerul Educaiei i
Cercetrii elaboreaz i aplic programe teritoriale pentru alfabetizarea
adulilor.
Participanii la aceste programe pot beneficia de burs de
alfabetizare, al crei cuantum va fi stabilit prin hotrri ale consiliilor
locale, plata acesteia fiind asigurat din bugetele locale.
Absolvenii nvmntului obligatoriu, care i continu studiile n
unitile de nvmnt preuniversitar i n instituiile de nvmnt
superior, beneficiaz lunar de burs pentru continuarea studiilor.
Nivelul bursei pentru continuarea studiilor se stabilete anual prin
hotrre a Guvernului i reprezint o sum indexabil care s acopere cel
puin contravaloarea cazrii, respectiv a mesei n cmine, internate i
cantine, acordat din bugetul de stat alocat Ministerului Educaiei i
Cercetrii sau bugetelor locale, potrivit legilor bugetare anuale.
Acordarea bursei pentru continuarea studiilor este condiionat de
frecventarea orelor de curs i de obinerea baremurilor de promovare.
Ministerul Educaiei i Cercetrii, din sumele alocate din bugetul
de stat, va asigura accesul gratuit n tabere de odihn sau de instruire
pentru beneficiarii burselor de colarizare i ai burselor pentru
continuarea studiilor, care au obinut rezultate deosebite n procesul de
nvmnt.
41

3. Msuri pentru prevenirea i combaterea marginalizrii

sociale
Nivelul venitului net lunar pe o persoan, pn la care o persoan
este considerat ca fiind marginalizat, se stabilete anual, prin hotrre a
Guvernului, naintea depunerii la Parlament a proiectului legii bugetului
de stat. n funcie de nivelul venitului stabilit consiliile locale au obligaia
s identifice persoanele i familiile care se gsesc n aceast situaie i s
stabileasc msuri individuale n vederea prevenirii marginalizrii sociale
a acestora.
Consilierea persoanelor cu scopul de a beneficia de drepturile
stabilite de prezenta lege se asigur gratuit de ctre instituiile de stat
abilitate i de aparatul de lucru specializat al primriilor.
Guvernul are obligaia de a prezenta anual n Parlamentul
Romniei Raportul privind situaia persoanelor i familiilor
marginalizate, precum i programul pentru combaterea marginalizrii
sociale a acestora. Consiliile locale au obligaia de a analiza trimestrial
modul n care au fost aplicate msurile pentru prevenirea i combaterea
marginalizrii sociale, prevzute n programul acestora.
4. Dispozitii generale privind Fondul National de Solidaritate
Scopul Fondului naional de solidaritate este acela de a contribui,
pe baza principiului solidaritii naionale, la reducerea srciei n
familiile aflate n situaii de extrem dificultate, la cofinanarea unor
programe de servicii socio-medicale, la acordarea de ajutoare materiale
persoanelor cu afeciuni de sntate deosebit de grave pentru tratament
medical i intervenii chirurgicale n strintate, la ntreinerea,
construcia, reparaia, amenajarea i modernizarea unor instituii de
asisten
social
i
la
alte
aciuni
similare.
Ordonatorul principal de credite pentru Fondul naional de
solidaritate este ministrul muncii i solidaritii sociale, iar ordonatori
secundari sunt directorii direciilor judeene de munc i solidaritate
social, precum i directorul general al Direciei generale de munc i
solidaritate
social
a
municipiului
Bucureti.
Disponibilitile Fondului naional de solidaritate se pstreaz n
conturi deschise la unitile trezoreriei statului i la bnci comerciale,
fiind purttoare de dobnzi. Regimul disponibilitilor se reglementeaz
prin convenii ncheiate de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale cu
bnci comerciale, respectiv cu Ministerul Finanelor Publice.
Pentru constituirea Fondului naional de solidaritate se instituie
taxa de timbru social.
42

CAPITOLUL IV
DREPTURILE DE ASISTENTA SOCIALA DESTINATE
FAMILIILOR CU COPII
PRESTATIILE FAMILIALE
1. Consideratii introductive. Prestatiile de asistenta sociala
pot fi acordate in bani, sub forma de compensatii, imdemnizatii speciale,
alocatii sau ajutoare, si in natura, sub forma unor servicii sociale diverse
si ajutoarelor materiale.
Cel mai importante si mai extinse ajutoare in bani atribuite de
asistenta sociala sunt prestatiile familiale. Ele reprezinta principalul
instrument al politicilor familiale care urmaresc sa asigure familiei
protectie, conditii de perpetuare si dezvoltare care sa-i permita sa-si
exercite plenar functiile17.
2. Alocatia de stat pentru copii
A. Notiune, natura juridica si caracteristici. Alocatia de
stat pentru copii, este una din principalele prestatii de asistenta sociala
ce consta intr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii
in vederea acoperii nevoilor de crestere si educatie a acestor copii.
Legea nr. 61/1993 acrediteaza principiul universabilitatii
prestatiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a alocatiei de
stat pentru copii18.
Ca urmare, beneficiaza de alocatie fiecare copil independent de
calitatea de salariat sau nu a parintelui sau.
Pe langa caracterul universal al alocatiei de stat, legea stabileste
urmatoarele reguli principale:
marimea varstei copilului pana la care se acorda alocatia de
stat;
eliminarea plafonului de venit in raport cu care se plateste;
indexarea periodica a sumelor platite cu titlu de alocatie;
posibilitatea incasarii alocatiei de stat de catre copil.
B. Titularul dreptului la alocatia de stat pentru copii. n
sistemul Legii nr. 61/1993 ca de altfel si in celelalte acte normative
care au reglementat alocatia de stat pentru copii ( Decretul nr. 246/1977
17

A se vedea NICULINA RACOCEANU, Organizarea asistentei sociale in alte tari,in Munca si

progres social nr. 1/1993, p. 66
18
Pentru dezvoltari, a se vedea ALEXANDRU ATHANASIU, op. cit., p. 62.

43

si Decretul nr. 410/1985 ) -, trebuie sa se faca distinctia intre titularul

dreptului la alocatie si beneficiarul acestui drept, primul fiind persoana
pentru care dreptul se plateste, iar cel de-al doilea fiind cel care incaseaza
efectiv suma. Titularul acesteia este intoteauna copilul.
C. Categorii de copii care au dreptul la alocatie. Alocatia
de stat se acorda pentru copiii in varsta de pana la 16 ani, aflati in
intretinerea familiei; copii care urmeaza una din formele de invatamant
prevazute de lege beneficiaza de alocatie de stat pentru copii pana la
implinirea varstei de 18 ani; copii care au contractat o invaliditate
incadrata in gradul I sau II, pana la implinirea varstei de 16 ani, iar copii
handicapati beneficiaza de alocatie pana la implinirea varstei de 18 ani,
copii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie romana, rezidenti
in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii, copii care frecventeaza
scolile particulare acreditate in baza Legii nr. 84/1995 a invatamantului19.
n afara de copii nascuti din casatoria parintilor, sunt indreptatiti la
alocatie in aceleasi conditii: copiii din casatoria anterioara a unuia dintre
soti, aflati, in ingrijirea lui; copiii din afara casatoriei; copiii infiati; copiii
primiti spre crestere.
D. Categoriile de copii care nu beneficiaza de plata
alocatiei de stat pentru copii. Copiii in varsta de peste 7 ani care nu
urmeaza, potrivit regulamentelor scolare, invatamantul general
obligatoriu nu beneficiaza de plata alocatiei de stat pentru copii, cu
exceptia celor care nu sunt scolarizati din motive de sanatate dovedite
prin certificat medical.
E. Beneficiarul alocatiei de stat pentru copii. Beneficiarul
alocatiei de stat pentru copii este persoana care incaseaza efectiv alocatia
in conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993, unul dintre parinti,
tutore, curator, persoanei careia i-a fost dat copilul in plasament familial,
sau incredintat spre crestere si educare.
F. Cuantumul alocatiei. Cuantumul alocatiei este stabilit
intr-o suma fixa, independent de numarul copiilor si rangul acestora.
G. Procedura de stabilire si plata alocatiei. Stabilirea
dreptului la alocatie de stat pentru copii se realizeaza pe baza cererii si
actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui
drept.
Cererea se face in numele copilului de catre reprezentantii legali ai
minorului in conditiile legii.
Depunerea cererilor se va face la urmatoarele organe :
la consiliile locale comunale;
la unitatile scolare;
la inspectoratele teritoriale de stat pentru handicapati.
19

Art. 32, alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 165/1997.

44

H. Recuperarea sumelor platite necuvenit cu titlu de

alocatie de stat pentru copii. Art. 7 alin. 2 din Legea nr. 61/1993
stabileste doua modalitati de recuperare a sumelor platite necuvenit cu
titlu de alocatie de stat pentru copiii si anume : prin decizia de recuperare
emisa de persoana juridica platitoare a alocatiei si prin angajamentul scris
al persoanei care a incasat alocatia.
I. Gestionarea fondurilor destinate platii alocatiei de stat
pentru copiii. Gestionarea fondurilor destinate platii alocatiei de stat
pentru copii se face potrivit Hotararii Guvernului nr. 591/1993,
completata si modificata prin Hotararea Guvernului nr. 165.1997.
Gestionarea fondurilor se realizeaza dupa cum urmeaza:
creditele bugetare destinate platii alocatiei de stat pentru
copiii in varsta de pana la 7 ani se gestioneaza de catre
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;
creditele bugetare pentru plata alocatiei de stat pentru
copiii in varsta de peste 7 ani se gestioneaza de catre
Ministerul Educatiei si Culturii ;
creditele bugetare pentru plata alocatiei de stat pentru
copiii care urmeaza o forma de invatamant din subordinea
altor organe ale administratiei publice, inclusiv militare, se
gestioneaza, dupa caz, de catre ministerele se de catre
celelalte organe ale administratiei publice centrale de
specialitate care au in subordine aceste scoli.
3. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii
A. Notiune. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii,
reglementata prin Legea nr. 119/199720,este o prestatie familiala de
asistenta sociala ce consta intr-o suma de bani suportata din bugetul de
stat in favoarea familiilor cu copii, in scopul atenuarii consecintelor
reformei in domeniul economic.
Ca natura juridica, face parte din categoria prestatiilor
necontributive.
Alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer
de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi lovite de saracie
este cea mai mare.
B. Titularul dreptului a alocatia suplimentara pentru
familiile cu copii. Potrivit art. 3 din Legea nr. 119/1997, titular al
dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu copii este familia,
prin reprezentantul acesteia.

20

Publicata in Monitorul Oficial nr. 149 din 11 iulie 1997.

45

C. Categoriile de familii care au dreptul la alocatie

suplimentara. n conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr.
119/1997, urmatoarele categorii de familii:
familiile care au in intretinere cel putin doi copii in varsta
de pana la 18 ani, daca acestia urmeaza cursurile de zi ale
unei institutii de invatamant;
familiile care au in intretinere cel putin doi copii in varsta
de pana la 18 ani, daca sunt incadrati in gradul I sau II de
invaliditate, ori sunt declarati handicapati.;
familiile catatenilor straini sau apatrizati care au in
intretinere cel putin doi copii in varsta de pana la 18 ani,
daca acestia urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de
invatamant, sint incadrati in gradul I sau II de invaliditate
ori sunt declarati handicapati si au domiciliul in Romania.
D. Cuantumul alocatiilor suplimentare pentru familiile
cu copiii. Cuantumul alocatiei este stabilit intr-o suma fixa ce se plateste
lunar si care se indexeaza prin hotarare a Guvernului.
E. Livretul de familie. Document instituit prin lege si al
carui continut este reglementat prin Hotararea Guvernului nr. 495/1997.
Acest document cuprinde principalele date cu privire la componenta
familiei, filiatia copiilor si situatia juridica fata de reprezentantii legali si
are in vedere modelele utilizate in practica internationala privind
componenta familiei.
Livretul de familie se elibereaza cu ocazia oficierii casatoriei si
aceasta se face gratuit de catre consiliul local in a carui raza teritoriala are
domiciliul reprezentantul familiei.
Actualizarea datelor in livretul de familie este obligatorie si se
realizeaza de serviciul de stare civila al consiliului local respectiv, ori de
cate ori este necesar.21
Livretul de familie se elibereaz gratuit de ctre serviciul de stare
civil al consiliului local n a crui raz teritorial are domiciliul
reprezentantul familiei.
nscrierile n livretul de familie se fac numai de ctre serviciul de
stare civil al consiliului local n a crui raz teritorial are domiciliul
reprezentantul familiei, cu respectarea metodologiei pentru aplicarea
unitar a dispoziiilor legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil
elaborat de Ministerul de Interne i Departamentul pentru Administrai
Public Local (art.5).
n caz de pierdere sau furt, deteriorare sau distrugere, serviciul de
stare civil al consiliului local elibereaz un duplicat al livretului de
21

SANDA GHIMPU, ALEXANDRU TICLEA, CONSTANTIN TUFAN, Dreptul Securitatii Sociale,

Editura All Beck, p. 406.

46

familie, pe baza declaraiei pe propria rspundere a reprezentantului

familiei (art. 10).
Constatrea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre
primar sau de ctre persoanele mputernicite de acesta, precum i de
personalul oficiilor de asisten social de la direciile generale de munc
i protecie social ale judeelor i, respectiv a municipiului Bucureti,
mputernicit prin ordin al ministrului muncii i proteciei sociale.
Orice modificare sau adugare n livretul de familie, altele dect
cele privind completarea acestuia, este interzis i atrage, dup caz,
rspunderea material, civil sau penal a persoanelor vinovate.
Livretul de familie cu datele inexacte se reine i se transmite
autoritii emitente, n vederea anulrii, i se pstreaz o perioad de 5 ani
(art. 12).
F. Stabilirea si plata alocatiei suplimentare pentru
familiile cu copii. Cererile pentru stabilirea si acordarea alocatiei
suplimentare familiilor cu copii se intocmesc de reprezentantul familiei si
se inregistreaza la primaria in raza careia domiciliaza familia indreptatita,
sau au resedinta familiile cetatenilor straini sau apatrizi.
La depunerea cererii se prezinta livretul de familie completat la zi
de serviciul de stare civila al primariei din localitatea de domiciliu.
Directorul general al directiei generale de munca si protectie
sociala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, aproba cererile
privind acordarea alocatiei suplimentare familiilor cu copii, dupa
verificarea datelor de identificare privind componenta familiilor. Alocatia
suplimentara pentru familiile cu copii se plateste titularului, prin mandat
postal sau la cererea acestuia, in cont personal.
4. Recuperarea sumelor incasate necuvenit. Contestatii. In
temeiul dispozitiilor Legii nr. 119/1997, sumele incasate necuvenit, cu
titlu de alocatie suplimentara pentru familiile cu copii, se recupereaza
prin decizia directorului general al directiei generale de munca si
protectie sociala judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, de la
titularul dreptului, in termen de trei ani de la efectuarea platii. Sumele
platite necuvenit cu acest titlu si care nu se pot recupera, integral sau
partial, vor fii recuperate, conform prevederilor Codului Muncii, prin
decizie de imputare sau prin angajament de plata de la persoanele
vinovate de producerea pagubei, pe o perioada de cel mult trei ani.
Ambele constituie titlu executor de la data comunicarii deciziei22.

22

SANDA GHIMPU, ALEXANDRU TICLEA, CONSTANTIN TUFAN, Dreptul Securitatii Sociale,

Editura All Beck, p. 409.

47

CAPITOLUL V
AJUTORUL SOCIAL
Dispozitii generale prevazute in Legea nr.416/2001 privind
venitul minim garantat.
Familiile i persoanele singure, ceteni romni, au dreptul la un
venit minim garantat ca form de asisten social. Venitul minim
garantat se asigur prin acordarea ajutorului social lunar, n condiiile
prevzute de prezenta lege. Instituirea venitului minim garantat se
ntemeiaz pe principiul solidaritii sociale.
n sensul Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat,
termenul de familie desemneaz soul i soia sau soul, soia i copiii lor
necstorii, care locuiesc i gospodresc mpreun. Este asimilat
termenului familie i situaia persoanei necstorite care locuiete
mpreun cu copiii aflai n ntreinerea sa. Se asimileaz termenului
familie brbatul i femeia necstorii, cu copiii lor i ai fiecruia dintre
ei, care locuiesc i gospodresc mpreun.
Prin termenul copil se nelege copilul provenit din cstoria
soilor, copilul unuia dintre soi, copilul adoptat, precum i copilul
ncredinat unuia sau ambilor soi ori dat n plasament familial sau pentru
care s-a instituit tutela sau curatela potrivit legii. Prin termenul persoan
singur se nelege persoana care a mplinit vrsta de 18 ani, locuiete i
se gospodrete singur.
Beneficiaz de reglementrile prezentei legi i familiile sau
persoanele singure, ceteni ai altor state sau apatrizi, care au reedina
sau, dup caz, domiciliul n Romnia, n condiiile legislaiei romne. Au
dreptul la venitul minim garantat n condiiile prezentei legi i soii
desprii n fapt, dac ancheta social justific acordarea acestuia.
Beneficiaz de reglementrile prezentei legi i persoanele fr
domiciliu, aflate n situaie de nevoie, pe baza declaraiei pe propria
rspundere c nu au solicitat drepturile de la alte primrii.
1. Nivelul venitului minim garantat
Conform art.4. din Legea nr.416/2001nivelul lunar al venitului
minim garantat este de:
- 1.134.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
- 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
- 1.953.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
- 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
48

- cte 157.500 lei pentru fiecare alt persoan peste

numrul de 5 persoane, care face parte din familie, n condiiile prezentei
legi.
n situaia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim
garantat este de 630.000 lei. Nivelul venitului minim garantat se
indexeaz anual prin hotrre a Guvernului, n raport cu evoluia
preurilor de consum.
2. Stabilirea cuantumului ajutorului social
Cuantumul ajutorului social se stabilete ca diferen ntre
nivelurile prevzute la art. 4 i venitul net lunar al familiei sau al
persoanei singure. Dac din calcul rezult un ajutor social mai mic de
50.000 lei, se acord 50.000 lei.
Familiile i persoanele singure cu venituri nete lunare pn la
nivelul venitului minim garantat beneficiaz de o majorare cu 15% a
cuantumului ajutorului social pe familie, n cazul n care cel puin un
membru al familiei face dovada c lucreaz pe baz de contract individual
de munc sau convenie civil de prestri de servicii.
Persoanele apte de munc din familiile pentru care se asigur
venitul minim garantat vor efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea
primarului, aciuni sau lucrri de interes local fr a se putea depi
regimul normal de lucru i cu respectarea normelor de securitate i igien
a muncii.
Persoanele apte de munc care nu realizeaz venituri din salarii
sau din alte activiti se iau n considerare la stabilirea numrului
membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie
numai dac fac dovada faptului c sunt n evidena ageniei teritoriale
pentru ocuparea forei de munc pentru ncadrare n munc i nu au
refuzat nejustificat un loc de munc oferit sau nu au refuzat participarea
la un program de pregtire profesional.
Nu are obligaia de a face dovada prevzut la alin. (1) art.7. din
legea nr.416/2001:
a) persoana care are n ngrijire, potrivit legii, unul sau mai muli copii n
vrst de pn la 7 ani;
b) persoana care urmeaz o form de nvmnt la cursuri de zi,
prevzut de lege, pn la mplinirea vrstei de 25 de ani sau de 26 de ani
n cazul celor care urmeaz studii superioare cu durat de colarizare mai
mare de 5 ani;
c) persoana care ndeplinete condiiile legale de pensionare;
d) persoana adult a crei incapacitate de munc este dovedit prin acte
medicale.
La stabilirea venitului net lunar al familiei i, dup caz, al
49

persoanei singure se iau n considerare toate veniturile pe care membrii

acesteia le realizeaz, inclusiv cele care provin din indemnizaia de
omaj, creane legale, convenii civile de ntreinere aflate n executare,
indemnizaii cu caracter permanent, alocaii de stat pentru copii, alocaii
suplimentare pentru familiile cu copii, alocaii de ntreinere pentru copiii
ncredinai sau dai n plasament, burse pentru elevi i studeni acordate
n condiiile legii, precum i ajutorul care se acord soiilor celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu. Dac familia are n proprietate
terenuri, cldiri, spaii locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la
stabilirea venitului net lunar al familiei se iau n considerare arenda,
chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de acestea,
precum i veniturile care se pot obine din valorificarea bunurilor
respective, sub condiia pstrrii unei locuine minime i a bunurilor
necesare nevoilor familiale.
3. Stabilirea i plata ajutorului social
Ajutorul social, n condiiile prezentei legi, se acord pe baz de
cerere i acte doveditoare privind veniturile membrilor de familie.
Titularul ajutorului social este persoana care a fcut cererea, iar
beneficiarul ajutorului social este familia.
Cererea de acordare a ajutorului social, declaraia privind veniturile
realizate de membrii familiei, precum i celelalte acte doveditoare se
depun i se nregistreaz la primarul localitii n a crei raz teritorial
locuiete titularul. Cererea se nregistreaz la primarul localitii reedin
de jude sau, dup caz, la primarul general al municipiului Bucureti.
Cererea de acordare a ajutorului social se soluioneaz n termen de 30 de
zile de la data nregistrrii.
n vederea soluionrii cererii de ajutor social primarul dispune, n
mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale, care constituie prob legal
pentru instanele judectoreti, n legtur cu deschiderea dreptului sau
respingerea cererii. Rspunderea asupra coninutului anchetei sociale
revine persoanelor care au efectuat i au semnat ancheta social.
Stabilirea dreptului de ajutor social, a cuantumului, precum i plata
acestuia se fac prin dispoziia scris a primarului, pe baza documentaiei
prezentate de personalul din serviciul de asisten social de la primrie.
Dispoziia primarului se comunic titularului ajutorului social n termen
de 5 zile de la data emiterii. Plata ajutorului social se face ncepnd cu
luna urmtoare celei n care s-a nregistrat cererea la primarul localitii.
Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului ajutorului social
se face prin dispoziie a primarului i se comunic att noului titular al
ajutorului social, ct i celui nlocuit. n cazul n care schimbarea

50

titularului este cerut de membrii familiei, dispoziia primarului se

comunic i acestora.
4.Obligaiile beneficiarilor de ajutor social
Titularul ajutorului social are obligaia s comunice primarului, n
scris, orice modificare intervenit cu privire la veniturile i la numrul
membrilor familiei, n termen de 30 de zile de la data la care a intervenit
modificarea.
Persoanele apte de munc, pentru care se acord ajutorul social, au
obligaia s dovedeasc cu acte, din 3 n 3 luni, c ndeplinesc condiiile
prevzute
de
lege.
Suspendarea plii ajutorului social i, dup caz, modificarea
cuantumului se fac prin dispoziia scris a primarului i se comunic
titularului n termen de 15 zile de la data emiterii acesteia. Suspendarea
plii sau modificarea cuantumului ajutorului social se face ncepnd cu
luna urmtoare celei n care nu mai sunt ndeplinite obligaiile prevzute
de lege.
Modificarea cuantumului ajutorului social, n condiiile art. 15 alin.
(2) lit. b), din Legea 416/2001 se stabilete prin dispoziie a primarului.
Plata ajutorului social nceteaz n urmtoarele situaii:
a) n cazul n care beneficiarii ajutorului social nu mai ndeplinesc
condiiile prevzute de prezenta lege;
b) n cazul n care plata ajutorului a fost suspendat i, n termen de 3 luni
de la data suspendrii efective a plii, nu au fost depuse dovezi c sunt
ntrunite cerinele prevzute la art. 15 alin. (1).
Sumele ncasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recupereaz
de la beneficiar n termen de cel mult 3 ani de la efectuarea plii. n cazul
n care nu se pot recupera, integral sau parial, sumele pltite necuvenit cu
acest titlu vor fi recuperate, n condiiile legii, de la persoanele vinovate
de efectuarea plii, pe o perioad de cel mult 3 ani.
Recuperarea sumelor pltite cu titlu de ajutor social se face prin
dispoziie a primarului, care se comunic n termen de 15 zile de la
constatare.
Ajutorul pentru nclzirea locuinei
Pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie,
persoanele singure i familiile beneficiare de ajutor social potrivit
prevederilor prezentei legi primesc, o dat cu acesta, un ajutor pentru
nclzirea locuinei.
Ajutorul pentru nclzirea locuinei se cuprinde n ajutorul social,
prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat, pentru
51

perioada prevzut mai sus.

Sumele necesare pentru majorarea nivelului minim garantat pentru
perioada sezonului rece, n cuantumurile prevzute, se suport din
aceleai surse ca i ajutorul social pentru asigurarea venitului minim
garantat.
Ajutorul social care se acord soiilor celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu
Soiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care nu
realizeaz venituri sau acestea sunt mai mici dect salariul de baz minim
brut pe ar, beneficiaz, la cerere, de ajutor social lunar, pe perioada
satisfacerii serviciului militar obligatoriu de ctre so, dac se gsesc n
una dintre urmtoarele situaii:
a) sunt gravide, ncepnd cu luna a patra de sarcin;
b) au copii n ntreinere n vrst de pn la 7 ani;
c) sunt ncadrate n gradul I sau II de invaliditate.
Stabilirea i plata ajutorului social pentru soiile celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu se fac de ctre centrele militare judeene sau
ale sectoarelor municipiului Bucureti.
Cuantumul ajutorului social lunar acordat n condiiile alin.1
art.23din Legea 416/2001 este de 1.400.000 lei.
Cuantumul ajutorului social lunar prevzut mai sus se indexeaz
prin hotrre a Guvernului. Fondurile necesare pentru plata ajutorului
social pentru soiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu se
suport de la bugetul de stat.
Alocaia pentru copiii nou-nscui
Mamele au dreptul la o alocaie pentru fiecare dintre primii 4 copii
nscui vii, n cuantum de 1.400.000 lei. Acordarea dreptului i plata
alocaiei pentru copiii nou-nscui se realizeaz pe baz de cerere i acte
doveditoare, prin dispoziie a primarului localitii n a crei raz
domiciliaz mama sau, dup caz, unde a fost nregistrat naterea
copilului.
Alocaia prevzut se acord o singur dat pentru fiecare copil
nscut viu. Alocaia prevzut se poate acorda reprezentantului legal al
copilului atunci cnd mama nu este n situaia de a beneficia de acest
drept.
Cuantumul alocaiei se indexeaz prin hotrre a Guvernului.
Fondurile necesare pentru plata alocaiilor pentru copiii nounscui se suport din bugetul de stat.
52

Dispozitii finale prevazute in legea venitului minim garantat

publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.401/20.07.2001.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social i a ajutorului
pentru nclzirea locuinei se suport din bugetele locale. La stabilirea
criteriilor de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitii
administrativ-teritoriale se are n vedere i numrul beneficiarilor de
ajutor social i de ajutor pentru nclzirea locuinei, care se acord n
condiiile prezentei legi.
Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale,
precum i primarii pot acorda ajutoare de urgen, n limita fondurilor
existente, familiilor sau persoanelor care se afl n situaii de necesitate
datorate calamitilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum i altor
situaii deosebite stabilite prin lege. Primarii pot organiza acordarea
ajutorului social n bani, n natur i prin plata unor cheltuieli de
ntreinere i nclzire a locuinei, la preurile i tarifele stabilite potrivit
legii.
Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cu nmormntarea
persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social s fie asigurate din
fondurile alocate pentru plata ajutorului social, n limita sumelor cuvenite
familiilor n cauz.
Ajutoarele sociale i alocaiile pentru copiii nou-nscui,
reglementate prin prezenta lege, pot fi supuse executrii silite n condiiile
dispoziiilor privind executarea silit a creanelor bugetare, numai pentru
recuperarea sumelor pltite necuvenit cu acest titlu, precum i pentru
plata obligaiilor legale de ntreinere stabilite prin hotrre a instanelor
judectoreti, n conformitate cu prevederile Codului familiei. Cererile,
aciunile i cile de atac privind drepturile prevzute n prezenta lege sunt
scutite de taxa de timbru.
Direciile de munc i solidaritate social judeene, respectiv
Direcia general de munc i solidaritate social a municipiului
Bucureti, verific respectarea prevederilor prezentei legi.

53

CAPITOLUL VI
ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI AFLAT IN
DIFICULTATE
ORGANIZAREA SI FIINANTAREA PROTECTIEI
COPILULUI AFLAT IN DIFICULTATE
1. Consideratii introductive. Potrivit art.1 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr 26/1997 privind protectia copilului aflat in
dificultate copilul se afla in dificultate daca dezvoltarea, securitatea sau
integritatea sa, fizica sau morala, este periclitata. Prin copil se intelege
persoana a implinit varsta de 18 ani si nu are capacitate deplina de
exercitiu.
Copilul aflat in dificultate se bucura de protectie si de asistenta in
realizarea deplina si in exercitarea corespunzatoare a drepturilor sale;
responsabilitatea in acest caz revine, in primul rand, colectivitatii locale
din care acesta face parte, iar statul sprijina aceasta colectivitate in
indeplinirea obligatiilor sale.
Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea
Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noembrie 198923, a
consacrat principiul conform caruia familia constituie locul natural de
dezvoltare si de educatie al copilului.
2. Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului i Adopie
Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului i Adopie, denumit
n continuare Autoritatea, se organizeaz i funcioneaz ca organ de
specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n
subordinea Guvernului i n coordonarea direct a ministrului pentru
coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Autoritatea exercit urmtoarele funcii: funcia de strategie, funcia
de reglementare, funcia de administrare, funcia de reprezentare i
funcia de autoritate de stat.
n ndeplinirea atribuiilor care i revin Autoritatea colaboreaz i
coopereaz cu autoritile i cu instituiile publice romne i strine, cu
organizaii internaionale, organizaii neguvernamentale, precum i cu alte
persoane juridice sau fizice din ar i din strintate.
n realizarea activitilor de protecie a copilului Autoritatea
colaboreaz cu autoritile administraiei publice locale, coordonnd
23

Conventia cu privire la drepturile copilului a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. 18/1990.

54

metodologic serviciile publice specializate pentru protecia copilului

aflate n subordinea consiliilor judeene, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureti, precum i comisiile pentru protecia
copilului organizate la nivelul judeelor i al sectoarelor municipiului
Bucureti, potrivit Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 26/1997
privind protecia copilului aflat n dificultate, republicat, cu modificrile
ulterioare.
Autoritatea este condus de un secretar de stat, ajutat de un
subsecretar de stat, numii prin decizie a primului-ministru.
Secretarul general al Autoritii ndeplinete atribuiile stabilite prin
regulamentul de organizare i funcionare i/sau alte atribuii ncredinate
de secretarul de stat, realiznd legturile funcionale ntre structurile
instituiei, i este salarizat potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonana de urgen
a Guvernului nr. 12/2001 privind nfiinarea Autoritii Naionale pentru
Protecia Copilului i Adopie.
3. Comisia pentru protectia copilului. Comisia pentru
protectia copilului este organ de specialitate al consiliului judetean
respectiv al consiliului local de sector in cazul municipiului Bucuresti si
indeplineste atributiile referitoare la stabilirea masurilor de protectie a
copilului aflat in dificultate si la relatiile cu serviciul public specializat in
protectia copilului.
Comisia pentru protectia copilului este legal constituita in prezenta
majoritatii membrilor sai. Hotararile comisiei se iau cu majoritatea
voturilor membrilor care o alcatuiesc. Comisia se intruneste lunar in
sedinte ordinare si, ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare.
Atributiile comisiei sunt urmatoarele:
sa verifice si sa reevalueze imprejurarile legate de
incredintarea sau plasamentul copilului;
sa revoce sau sa inlocuiasca masura stabilita, in conditiile
legii, daca imprejurarile care au determinat stabilirea
acesteia s-au modificat;
sa incredinteze sau sa dea amplasament copilul altei familii
sau persoane, unui serviciu public specializat pentru
protectia copilului, daca interesul superior al copilului o
impune;
sa sesizeze instanta competenta, daca imprejurarile care au
determinat decaderea parintilor copilului din drepturile
parintesti au incetat sa existe;
sa supuna pe parintii copilului unei perioade de proba de
minimum trei luni, in cazul revenirii acestuia in mediul sau
familial.

55

Comisia coordoneaza activitatea autoritatilor publice locale din

unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judetului, in domeniul
autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului.
4. Serviciul public specializat pentru protectia copilului.
Serviciul public specializat pentru protectia copilului se infiinteaza prin
hotararea consiliului judetean si functioneaza ca institutie publica de
interes judetean cu personalitate juridica. Acest serviciu public propune
comisiei pentru protectia copilului masurile de protectie a copilului aflat
in dificultate si asigura aplicarea acestora.
Activitatea serviciului public specializat pentru protectia copilului
este coordonata de secretarul consiliului judetean, respectiv secretarul
primariei sectorului municipului Bucuresti.
5. Obligatiilor autoritatilor administratiei publice locale.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa acorde sprijin si
asistenta pentru prevenirea autoritatilor ce pun in pericol securitatea si
dezvoltarea copilului si sa actioneze pentru :
identificarea, pregatirea si evaluarea unei retele teritoriale
de asistenti maternali profesionisti;
asigurarea de servicii de prevenire a abandonului copiilor;
infiintarea de centere maternale si centre de ingrijire de zi;
asigurarea oricaror servicii care sa duca la bunastarea
copilului, alaturi de parintii sai24.
5. Organisme private care desfasoara activitati in domeniul
protectiei copilului.
Organismele private prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 26/1997
sunt persoane juridice de drept privat, cu scop nelucrativ, constituite in
conditiile legii si autorizate in conditiile Ordonantei de urgenta nr.
26/1997.
Autorizarea organismelor private de nationalitate romana se face de
catre Comisia pentru protectia copilului in a carei raza teritoriala acestia
isi au sediul social. Comisiile pentru protectia copilului au drept de
control asupra activitatii desfasurate de organismele private autorizate.
Criteriile si procedurile de autorizare a organismelor private se
aproba prin hotarare a Guvernului.
6. Finantarea activitatilor de protectie a copilului aflat in
dificultate.
24

SANDA GHIMPU, ALEXANDRU TICLEA, CONSTANTIN TUFAN, Dreptul Securitatii Sociale,

Editura All Beck, p. 426.

56

Cheltiuelile pentru protectia copilului aflat in dificultate se

finanteaza de la bugetele locale.Cheltuielile pentru plata salariilor sau
indemnizatiilor asistentilor maternali profesionisti, precum si a
indemnizatiilor de sedinta ale presedintelui, vicepresedintilor si
membrilor comisiei pentru protectia copilului, se suporta de la bugetul
judetului si se gestioneaza de catre serviciul public specializat pentru
protectia copilului.
Cheltuielile pentru plata alocatiei pentru fiecare copil incredintat sau
dat in plasament se suporta de la bugetul de stat si se gestioneaza de catre
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
MASURILE DE PROTECTIE A COPILULUI AFLAT IN
DIFICULTATE
Masurile de protectie a copilului aflat in dificultate sunt prevazute la
art. 7 din Ordonanta de urgenta nr. 26/ 1997 dupa cum urmeaza:
incredintarea copilului unei familii sau unei persoane;
incredintarea copilului serviciului public specializat pentru
protectia copilului, sau a unui organiism privat autorizat;
incredintarea copilului in vederea adoptiei;
plasamentul copilului la o familie sau la o persoana;
plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru
protectia copilului sau la un organism privat autorizat;
plasamentul copilului in regim de urgenta.
Copii care au savarsit fapte penale, dar nu raspund penal, sunt supusi
masurilor educative prevazute de art. 101 din Codul Penal, si anume:
mustrarea;
libertatea supravegheata;
internarea intr-un centru de reeducare;
internarea intr-un institut medico-educativ.
Potrivit art. 109 din Codul Penal, pedepsele ce se pot aplica
minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru
infractiunea savarsita. In conditiile art. 110 din Codul Penal, pot avea loc:
suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau
control.
1. ncredinarea copilului unei familii sau unei persoane.
Aceast msur poate fi luat, conform art. 8, alin. 1 din Ordonana de
urgen nr. 26/1997, n urmtoarele situaii:

57

 prinii copilului sunt decedai, necunoscui pui sub

interdicie, declarai judectorete mori, ori diprui sau
deczui din drepturile printeti i nu a fost instituit tutela;
copilulul a fost declarat abandonat prin hotrre
judectoreasc rmas definitiv;
instana judectoreasc nu a hotrt ncredinarea copilului
unei persoane sau familii, n condiiile legii. n aceste
situaii, drepturile printeti privind copilul se exercit de
ctre consiliul judeean, respectiv de ctre consiliile locale
ale sectoarelor municipiului Bucureti, prin Comisia pentru
protecia copilului.
Comisia pentru protecia copilului poate hotr ncredinarea
copilului unei familii sau unei persoane care consimte la acesta i care
prezint condiiile materiale i garaniile morale necesare dezvoltrii
armonioase a copilului.
2. ncredinarea copilului serviciului public specializat pentru
protecia copilului sau unui organism privat autorizat. n cazul n care
copilul nu a putut fi ncredinat unei persoane, sau familii, Comisia pentru
protecia copilului poate hotr ncredinarea acestuia serviciului public
specializat pentru protecia copilului sau unui organism privat autorizat
(art. 9, alin. 1).
n acest caz, msura ncredinrii dureaz pn n momentul n care
copilul poate fi ncredinat unei persoane sau familii corespunztoare, ori
pn ncredinarea acestuia n vederea adopiei (art. 9, alin. 2).
3. ncredinarea copilului n vederea adopiei. n baza art. 15 din
Ordonana de Urgen 26/1997, aceast msur de protecie se hotrte
de ctre Comisia pentru protecia copilului, n condiiile prevzute de
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la adopie.
Astfel, potrivit art. 9 din acest act normativ, i copilul aflat n
dificultate poate beneficia de msura ncredinrii n vederea adopiei.
Msura ncredinrii dureaz minimum 3 luni i trebuie respectate
condiiile stabilite de Ordonana de urgen nr. 25/1997 cu privire la
procedura administrativ a adopiei, la sfritul perioadei de 3 luni,
Comia pentru protecia copilului hotrte asupra eliberrii avizului
favorabil adoptrii.
Se acord prioritate rudelor copilului sau persoanei ori familiei cu
cetenie Romn, fa de aceea cu cetenie a altui stat.
4. Plasamentul copilului la o familie sau la o persoan. Comisia
pentru protecia copilului poate hotr plasamentul la o familie sau la

58

opersoan care consimte la aceasta i care prezint condiiile materiale i

garaniile morale necesare dezvoltrii armonioase a acestuia, dac
securitatea, dezvoltarea sau integritatea moral a copilului este periclitat
de n familie din motive independente de voina prinilor, la cererea
acestora, a unui dintre ei, sau a unei rude a copilului pn la gradul al IV
lea inclusiv (art. 12, alin. 1).
5. Plasamentul copilului la un serviciu public specializat pentru
protecia copilului sau la un organism privat autorizat. Dac nu exist
persoane sau familii corespunztoare, la care copilul s poat fi dat n
plasament, Comisia pentru protecia copilului poate hotr plasamentul
acestuia la serviciul public specializat pentru protecia copilului sau la un
organism privat autorizat (art. 12, alin.2).
Efectele plasamentului rezult din prevederile art. 13 astfel:
prinii copilului i menin drepturile i obligaiile fa de
acesta, pe toat durata plasamentului, cu excepia acelora care
sunt incompatibile cu aplicarea acestei msuri;
persoanele fizice sau juridice care au primit n plasament un
copil sunt obligate s-i asigure acestuia ngrijirile i condiiile
necesare dezvoltrii sale armonioase. Acordul prinilor pentru
efectuarea actelor obinuite, necesare ndeplinirii acestei
obligaii sau nlturrii oricror situaii urgente care ar putea
pune n pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea moral a
copilului, este prezumat. Pe durata plasamentului, domiciliul
copilului este la persoana la care acesta a fost dat n plasament;
prinii au dreptul s menin un contact permanent i nemijlocit
cu copilul, pe toat durata plasamentului. Ei au dreptul s
viziteze copilul, n condiiile legii precum i dreptul s
corespondeze cu acesta. Prinii pot s viziteze copilul la
domiciliul/sediul persoanei sau al familiei la care acesta a fost
dat n plasament, numai cu acordul acestora i n prezena
reprezentanilor serviciului public specializat pentru protecia
copilului.
6. Plasamentul copilului n regim de urgen. n situaii
excepionale, dac prinii sau unu dintre acetia pun n pericol,
securitatea dezvoltarea sau integritatea moral a copilului prin exercitarea
n mod abusiv a drepturilor printeti, sau prin neglijen grav n
ndeplinirea obligaiilor de printe, serviciul public specializat pentru
protecia copilului poate decide plasamentul copilului n regim de urgen
ntr-un centru de primire care este organizat i funcioneaz n subordinea
sa, sau a unui organism privat autorizat ori la o persoan sau la o familie

59

atestat n acest scop. Persoanele fizce sau juridice care primesc copilul n
plasament de urgen au aceleai obligaii i se prezum acordul
prinilor, ca i n cazul plasamentului (art. 14, alin. 1).
Plasamentul n regim de urgen se poate face, n condiiile de mai
sus, i n cazul n care copilul este gsit lipsit de supraveghere sau este
prsit de prini (art. 14, alin. 2).
Cei care constat existena unor situaii care s impun plasamentul
copilului n regim de urgen sunt obligai s sesizeze de ndat serviciul
public specializat pentru protecia copilului n a crui raz teritorial se
afl copilul, pentru stabilirea acestei msuri. Organele de poliie sunt
obligate s acorde spijinul necesar aplicrii acestei msuri (art 14. alin. 3).
7. Msuri educative pentru minorul care a svrit o fapt
penal, dar nu rspunde penal. Copilul aflat n aceast situaie
beneficiaz de msurile de protecie n condiiile legii. Fa de copilul
aflat n situaiile de mai sus, Comisia, este obligat s ia o msur
educativ la sesizarea oricrei persoane, a procurorului, a organelor de
poliie sau a prinilor acestuia (art. 17, alin.1).
n stabilirea msurii educative Comisia va ine seama de gradul de
pericol social al faptei svrite, de dezvoltarea fizic, intelectual i
afectiv a copilului, de comportarea lui, de condiiile n care a fost crescut
i n care a trit i de orice alte elemente de natur s caracterizeze
persoana acestuia (art. 17, alin. 2).
Msurile educative i modalitile aplicrii acestora sunt cele
prevzute de legea penal care se aplic corespunztor vrstei i gradului
de maturitate a copilului n vederea respectrii interesului superior al
acestuia (art. 18, alin. 1).
n cazul stabilirii msurii libertii supravegheate, Comisia poate
dispune ncredinarea supravegherii copilului Serviciului public
specializat pentru protecia copilului (art. 18, alin. 2).
ncredinarea sau plasamentul copilului poate dura cel mult pn la
dobndirea capacitii depline de exerciiu de ctre acesta. La cererea
copilului, acesta poate rmne n centrele de plasament sau dat la familia
ori la persoana la care a fost ncredinat sau dat n plasament i dup
dobndirea capacitii depline de exerciiu, dac-i continu studiile dar
fr a depi vrsta de 25 de ani (art.22 alin.2)
8. Alocaii. Contribuii. .
Alocaia se pltete persoanei, reprezentantului familiei desemnat
de Comisia pentru protecia copilului, sau organismul privat autorizat
cruia i-a fost ncredinat sau dat n plasament copilului.
Persoana sau, dup caz, unul dintre soi crora le-au fost
ncredinai sau dai n plasament copiii au dreptul, pe perioada
60

ncredinrii sau plasamentului, la un salariu la nivelul salariului brut

lunar al asistentului social cu pregtire medie, ncadrat n funcie de
vechime. Perioada respectiv se consider vechime n munc. Pentru
persoanele pensionate, suma astfel acordat se va plti sub forma de
indemnizaie lunar. Prevederile de mai sus se aplic numai persoanelor
care au obinut numai atestatul de asistent maternal profesionist din partea
Comisiei pentru protecia copilului la domiciliul acestora, n condiiile ce
vor fi stabilite prin Hotrrea Guvernului. Aceste dispoziii nu sunt
aplicabile n cazul n care a fost ncredinat sau dat n plasament la o rud
a acestuia pn la o rud de gradul al IV lea inclusiv (art.23 alin.3).
Sumele necesare acoperirii cheltuielilor respective, suportate de
organisemele private autorizate, se restituie acestora la cerere de catre
serviciile publice specializate pentru protecia copilului, pe baza
documentelor justificative, n termen de 15 zile de la depunerea cererii.
Prevederile nu sunt aplicabile n cazul n care copilul a fost
ncredinat n vederea adopiei (art.23 alin.6).
Dup dobndirea capacitii depline de exerciiu, copilul devine
titularul dreptului la alocaie dac i continu studiile pn la absolvirea
acestora, dar fr a depi vrsta de 25 de ani (art.23 alin.7).
Dac plata contribuiei la ncredinarea copilului nu este posibil
Comisia pentru protecia copilului poate obliga printele s pstreze o
activitate neremunerat n folosul colectivitii pe toat durata msurii
ncredinrii sau a plasamentului (art.24 alin.2).

61

CAPITOLUL VII
DREPTURILE
DE
ASISTENTA
PERSOANELOR VARSTNICE

SOCIALA

ALE

1.Notiunea de persoana virstnica

Persoanele vrstnice au dreptul la asisten social, potrivit
dispoziiilor prezentei legi, n raport cu situaia sociomedical i cu
resursele economice de care dispun.Msurile de asisten social
prevzute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin
sistemul asigurrilor sociale.Persoanele vrstnice care beneficiaz de
asisten social au dreptul i la alte forme de protecie social, n
condiiile legii.
Sunt considerate persoane vrstnice, n sensul prezentei legi,
persoanele care au mplinit vrsta de pensionare stabilit de lege.
Asistena social pentru persoanele vrstnice se realizeaz prin
servicii i prestaii sociale.
Beneficiaz de prevederile Legii nr.17/2000, privind Asistenta
sociala a persoanelor varstnice, persoana vrstnic, definit la art. 1 alin.
(4), care se gsete n una dintre urmtoarele situaii:
a) nu are familie sau nu se afl n ntreinerea unei sau unor persoane
obligate la aceasta, potrivit dispoziiilor legale n vigoare;
b) nu are locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de
locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizeaz venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru
asigurarea ngrijirii necesare;
d) nu se poate gospodri singur sau necesit ngrijire specializat;
e) se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile sociomedicale,
datorit bolii ori strii fizice sau psihice.
2. Servicii i prestaii sociale
A.Evaluarea situaiei persoanelor vrstnice care necesit asisten
social
Nevoile persoanelor vrstnice se evalueaz prin anchet social care
se elaboreaz pe baza datelor cu privire la afeciunile ce necesit ngrijire
special, capacitatea de a se gospodri i de a ndeplini cerinele fireti ale
vieii cotidiene, condiiile de locuit, precum i veniturile efective sau
poteniale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
curente ale vieii. Nevoile persoanelor vrstnice aflate n situaia de
62

pierdere total sau parial a autonomiei, care pot fi de natur medical,

sociomedical, psihoafectiv, se stabilesc pe baza grilei naionale de
evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice, care prevede criteriile de
ncadrare n grade de dependen.
Grila naional de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice se
aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii i
Solidaritatii Sociale i a Ministerului Sntii si Familiei.
B. Servicii comunitare pentru persoanele vrstnice
Serviciile comunitare pentru persoanele vrstnice se realizeaz cu
consimmntul acestora i au n vedere:
a) ngrijirea temporar sau permanent la domiciliu;
b) ngrijirea temporar sau permanent ntr-un cmin pentru
persoane vrstnice;
c) ngrijirea n centre de zi, cluburi pentru vrstnici, case de ngrijire
temporar, apartamente i locuine sociale, precum i altele asemenea.
n cazul decesului persoanei vrstnice lipsite de susintori legali
sau cnd acetia nu pot s i ndeplineasc obligaiile familiale datorit
strii de sntate sau situaiei economice precare, serviciile comunitare
asigur nmormntarea.
Serviciile comunitare asigurate persoanelor vrstnice la domiciliu
sunt:
a) servicii sociale privind, n principal, ngrijirea persoanei,
prevenirea marginalizrii sociale i sprijinirea pentru reintegrarea social,
consiliere juridic i administrativ, sprijin pentru plata unor servicii i
obligaii curente, ngrijirea locuinei i gospodriei, ajutor pentru menaj,
prepararea hranei;
b) servicii sociomedicale privind, n principal, ajutorul pentru
realizarea igienei personale, readaptarea capacitilor fizice i psihice,
adaptarea locuinei la nevoile persoanei vrstnice i antrenarea la
activiti economice, sociale i culturale, precum i ngrijirea temporar
n centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultaiilor i ngrijirilor medicale
la domiciliu sau n instituii de sntate, consultaii i ngrijiri
stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale
sanitare i de dispozitive medicale.
Serviciile comunitare de consiliere, n vederea prevenirii
marginalizrii sociale i pentru reintegrare social, se asigur fr plata
unei contribuii, ca un drept fundamental al persoanelor vrstnice, de
ctre asisteni sociali.
Pentru asigurarea ngrijirii la domiciliu a persoanei vrstnice aflate
n situaia de dependen sociomedical, stabilit potrivit grilei naionale
63

de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice, consiliile locale pot angaja

personal de ngrijire prin plata cu ora, fraciuni de norm sau norm
ntreag, n funcie de perioada de ngrijire necesar a se acorda.
Soul i rudele care au n ngrijire o persoan vrstnic dependent
pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumtate de norm, cu
suportarea drepturilor salariale pentru cealalt jumtate de norm din
bugetul local, corespunztor salariului brut lunar al asistentului social
debutant cu pregtire medie. Timpul ct soul i rudele au fost ncadrate
n aceste condiii se consider, la calculul vechimii n munc, timp lucrat
cu norm ntreag.
ngrijirea persoanelor vrstnice n cmine reprezint o msur de
asisten social i poate fi dispus cu titlu de excepie pentru persoanele
care se gsesc n una dintre situaiile prevzute la art. 3 din Legea
17/2000 privind Asistenta sociala a persoanelor virstnice, publicata in
Monitorul Oficial nr. 104/9.03.2000.Accesul unei persoane vrstnice n
cmin se face avndu-se n vedere urmtoarele criterii de prioritate:
a) necesit ngrijire medical permanent deosebit, care nu poate fi
asigurat la domiciliu;
b) nu se poate gospodri singur;
c) este lipsit de susintori legali sau acetia nu pot s i
ndeplineasc obligaiile datorit strii de sntate sau situaiei economice
i a sarcinilor familiale;
d) nu are locuin i nu realizeaz venituri proprii.
Organizarea i funcionarea cminelor pentru persoane vrstnice
Cminul pentru persoane vrstnice este instituia de asisten social
cu personalitate juridic, nfiinat, organizat i finanat potrivit
dispoziiilor prezentei legi.Cminele asigur condiii corespunztoare de
gzduire i de hran, ngrijiri medicale, recuperare i readaptare, activiti
de ergoterapie i de petrecere a timpului liber, asisten social i
psihologic. Cminele pentru pensionari, cminele pentru btrni i
cminele pentru btrni bolnavi cronici, existente la data intrrii n
vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior n folosin, vor
funciona sub form de cmine pentru persoane vrstnice, cu secii
pentru:
a) persoane dependente;
b) persoane semidependente;
c) persoane care nu sunt dependente.
Cheltuielile curente i de capital ale cminelor pentru persoane
vrstnice se asigur din venituri extrabugetare i din subvenii acordate de
la bugetul de stat.

64

3. Finanarea asistenei sociale pentru persoanele vrstnice

A.Finanarea din fonduri bugetare
Finanarea serviciilor de asisten social i a prestaiilor prevzute
de prezenta lege se asigur pe principiul mpririi responsabilitii ntre
administraia public central i cea local.
De la bugetul de stat se aloc fonduri pentru:
a) finanarea activitilor de asisten social desfurate de asociaii
i fundaii romne cu personalitate juridic, precum i de unitile de cult
recunoscute n Romnia;
b) cheltuieli de investiii i reparaii capitale pentru uniti de asisten
social din zone defavorizate;
c) completarea veniturilor extrabugetare ale cminelor prevzute la art.
18 din Legea 17/2000 privind Asistenta sociala a persoanelor virstnice,
atunci cnd resursele bugetelor locale devin insuficiente;
d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
Investiiile pentru construirea, dotarea, ntreinerea, modernizarea,
precum i cheltuielile pentru funcionarea cminelor care deservesc mai
multe uniti administrativ-teritoriale se finaneaz potrivit conveniilor
ncheiate ntre finanator i consiliile locale interesate.Cheltuielile care nu
se suport din fondurile asigurrilor sociale de sntate, n condiiile legii,
sunt asigurate de cminul pentru persoane vrstnice, prin care se
realizeaz asistena persoanei n cauz.
B.Contribuia persoanelor vrstnice sau a susintorilor
legali ai acestora
Persoanele vrstnice care dispun de venituri proprii i sunt ngrijite n
cminele organizate potrivit Legii 17/2000 privind Asistenta sociala a
persoanelor virstnice ,au obligaia s plteasc lunar o contribuie de
ntreinere, stabilit pe baza costului mediu lunar de ntreinere.
Contribuia lunar de ntreinere se stabilete de conducerea
cminului, n funcie de gradul de dependen a persoanei vrstnice
ngrijite, de veniturile acesteia i, dup caz, de veniturile susintorilor ei
legali, conform normelor metodologice prevzute .Contribuia lunar de
ntreinere pentru persoanele vrstnice care au venituri este de 60% din
veniturile personale lunare, fr a se depi costul mediu lunar de
ntreinere aprobat pentru fiecare cmin.Obligaia privind plata
contribuiei lunare de ntreinere se stabilete printr-un angajament de
plat, semnat de persoana vrstnic care urmeaz s fie ngrijit n cmin
sau, dac aceasta este lipsit de capacitate de exerciiu, de ctre
65

reprezentantul su legal.
Normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de
ntreinere n cmine se aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii i Solidaritatii Sociale. Sumele reprezentnd
contribuia lunar de ntreinere constituie venituri extrabugetare ale
cminelor pentru persoane vrstnice.
4.Procedura de stabilire, suspendare i ncetare a drepturilor
de asisten social pentru persoanele vrstnice
Asistena social se acord la cererea persoanei vrstnice interesate,
a reprezentantului legal al acesteia, a instanei judectoreti, a
personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliiei, a
organizaiei pensionarilor, a unitilor de cult recunoscute n Romnia sau
a organizaiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistena
social a persoanelor vrstnice.
Dreptul la asisten social se stabilete pe baza anchetei sociale, cu
respectarea criteriilor prevzute n grila naional de evaluare a nevoilor
persoanelor vrstnice.Ancheta social se realizeaz de un colectiv format
din 2 asisteni sociali din cadrul consiliului local sau de la direcia
general de munc i protecie social judeean sau a municipiului
Bucureti. n situaia persoanelor vrstnice dependente colectivul se va
completa n mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
Pe baza analizei situaiei sociale, economice i medicale a persoanei
vrstnice, prin ancheta social se propune msura de asisten social
justificat de situaia de fapt constatat.
Aprobarea, respingerea, suspendarea sau ncetarea dreptului la
servicii de asisten social pentru persoanele vrstnice, prevzute de
prezenta lege, se face de ctre:
a) primar, pentru serviciile de asisten social organizate pe plan
local, pentru ngrijirea n cminele aflate n administrare i pentru
ngrijirea la domiciliu;
b) directorul general al direciei generale de munc i protecie
social, pentru asistena social acordat de asociaiile i fundaiile
romne i de unitile de cult recunoscute n Romnia, care au primit
transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii i Solidaritatii
Sociale.
Neexecutarea obligaiei de ntreinere i de ngrijire de ctre noul
proprietar al bunurilor obinute ca urmare a actului juridic de nstrinare
poate fi sesizat autoritii tutelare a consiliului local n a crui raz
teritorial domiciliaz persoana vrstnic de ctre orice persoan fizic
sau juridic interesat. Autoritatea tutelar se poate sesiza i din oficiu.
Dreptul la serviciile de asisten social nceteaz dac nu mai sunt
66

ndeplinite condiiile pentru acordarea acestora.

Decizia privind stabilirea, respingerea, ncetarea sau suspendarea
dreptului la serviciile de asisten social prevzute de prezenta lege
poate fi contestat potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
5. Consiliului Naional al Persoanelor Vrstnice
Lege nr. 16 din 6 martie 2000 privind nfiinarea, organizarea i
funcionarea Consiliului Naional al Persoanelor Vrstnice
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 104 din 9 martie 2000
nfiineaz Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice, organism
autonom, consultativ, de interes public, n scopul instituionalizrii
dialogului social dintre persoanele vrstnice i autoritile publice, pentru
protecia drepturilor i libertilor acestor persoane.
Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice este persoan juridic
romn, fr scop lucrativ, cu sediul n municipiul Bucureti.
Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice se organizeaz i
funcioneaz potrivit prevederilor prezentei legi, precum i ale
regulamentului propriu de organizare i funcionare.
Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice are, n principal,
urmtoarele atribuii:
a) sprijin instituiile statului n aplicarea recomandrilor Adunrii
Mondiale a Persoanelor Vrstnice i urmrete realizarea lor;
b) propune Guvernului programe privind ameliorarea continu a
condiiilor de via a persoanelor vrstnice;
c) urmrete aplicarea reglementrilor legale privind persoanele
vrstnice i sesizeaz organele competente despre abaterile constatate;
d) elaboreaz, mpreun cu instituiile specializate, studii i analize
sociologice n domeniu;
e) sprijin buna funcionare a instituiilor de asisten social i
propune msuri de mbuntire a activitii acestora;
f) sprijin organizarea asociativ a persoanelor vrstnice i
participarea lor activ la viaa social;
g) elaboreaz puncte de vedere la proiectele de acte normative care
vizeaz persoanele vrstnice;
Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale Consiliului Naional
al Persoanelor Vrstnice se asigur din: donaii, sponsorizri, alte
activiti nonprofit, realizate n condiiile legii, i din transferuri de la
bugetul de stat care se prevd n bugetul Ministerului Muncii i
Solidaritatii Sociale.

67

CAPITOLUL VIII
CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL
1. Notiunea si trasaturile cantinelor de ajutor social.
Cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta sociala, cu
personalitate juridica care functioneaza in subordinea consiliilor locale
si presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate in
situatii economico-sociale sau medicale deosebite.
Din definitie rezulta urmatoarele trasaturi25:
cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta
sociala;
au personalitate juridica;
functioneaza in subordinea consiliilor locale;
presteaza servicii gratuite sau contra cost persoanelor aflate
in situatii economico-sociale sau medicale deosebite.
2. Persoanele indreptatite sa benificieze de serviciile cantinei
de ajutor social. De serviciile cantinelor de ajutor social pot benificia
urmatoarele categorii de persoane:
copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea
acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana
in intretinere este sub nivelul venitului net lunar pentru o
persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului
social;
tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de
invatamant ce functioneaza in conditiile legii, pana la
terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 25 ani, care
se afla in situatia prevazuta mai sus;
persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de alte
ajutoare banesti acordate in conditiile legii si al caror veni
este de pana la nivelul venitului net lunar pentru o persoana
singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;
pensionari;

25

SANDA GHIMPU, ALEXANDRU TICLEA, CONSTANTIN TUFAN, Dreptul Securitatii Sociale,

Editura All Beck, p. 443.

68

 persoanele care au implinit varsta de pensionare, aflate intruna dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social, nu au
sustinatori legali, sunt lipsite de venituri;
invalizii si bolnavii cronici;
orice persoana care, temporar, nu realizeaza venituri.
Persoanele prevazute mai sus beneficiaza de ajutor social pe o
perioada de cel mult 90 zile pe an.
3. Persoanele care nu benificiaza de serviciile prestate de
cantinele de ajutor social. Nu benificiaza de serviciile prestate de
cantinele de ajutor social urmatoarele persoane:
persoanele care detin, impreuna cu membrii familiei
terenuri agricole;
persoanelor carora li s-a oferit loc de munca corespunzator
pregatirii si nivelului sudiilor sau carora li sau recomandat
de catre oficiile fortei de munca, in scris, sa urmeza cursuri
de calificare, recalificare, perfectionare si au refuzat
nejustificat oferta sau recomandarea.
4. Serviciile sociale prestate de cantinele de ajutor social
persoanelor indreptatite. Cantinele de ajutor social presteaza dupa caz,
urmatoarele servicii sociale persoanelor indreptatite:
pregatirea si servirea a doua mese, zilnic, de persoana,
pranzul si cina, in limita alocatiei de hrana prevazuta de
reglementarile legale;
aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei cu produse
agroalimentare de baza, la pretul la care acestea au fost
achizitionate;
transportul gratuit numai pentru persoanele care
beneficiaza de distribuirea hranei la domiciliu;
pregatirea si distribuirea hranei prin centrele mobile pentru
situatii deosebite.
7. Pregatirea si distribuirea hranei.
Persoanele care din motive obiective verificate prin ancheta sociala,
nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele doua
mese zilnice la domiciliu, o data pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind
aprobat de directorul cantinei de ajutor social.
8. Finantarea cantinelor de ajutor social.
Finantarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.

69

Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii

asociatiilor si fundatiilor avizate de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, si care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor
social.

70

CAPITOLUL IX
DREPTURILE DE ASISTENTA SOCIALA ALE
PERSOANELOR HANDICAPATE
1.Notiunea de persoana handicapata
Persoanele cu handicap, n nelesul OU nr. 102 publicat n M.Of.
nr. 310 din data: 06/30/99 privind protectia special si ncadrarea n
munc a persoanelor cu handicap, sunt acele persoane care au un
dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale,
care le mpiedic sau le limiteaz accesul normal si n conditii de egalitate
la viata social, potrivit vrstei, sexului, factorilor sociali, materiali si
culturali, necesitnd msuri de protectie special n vederea integrrii lor
sociale:
Protectia special cuprinde msurile ce urmeaz a fi luate n temeiul
acestei ordonante de urgent, pentru exercitarea dreptului persoanelor cu
handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de
nvtmnt, de instruire si de integrare social a acestei categorii de
persoane.
ncadrarea ntr-o categorie de persoane cu handicap care necesit
protectie special n raport cu gradul de handicap se atest, att pentru
adulti, ct si pentru copii, potrivit criteriilor, de diagnostic clinic,
diagnostic functional si de evaluare a capacittii de munc, care stabilesc
gradul de handicap usor, mediu, accentuat si grav, prin certificat emis de
comisiile de expertiz medical a persoanelor cu handicap pentru adulti
si, respectiv, pentru copii.
O dat cu eliberarea certificatelor de ncadrare n grade de handicap,
comisiile de expertiz medical a persoanelor cu handicap au obligatia de
a elabora un program individual de recuperare si integrare social, care
prevede actiunile medicale, educative, profesionale si sociale necesare
pentru recuperarea, readaptarea, instruirea si integrarea sau reintegrarea
social a persoanei cu handicap.
Realizarea msurilor de protectie special a persoanelor cu handicap,
prevzute de prezenta ordonant de urgent, este organizat, coordonat
si controlat de ctre Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap,
organ al administratiei publice centrale de specialitate din subordinea
Guvernului Romniei.
Protectia special a persoanelor cu handicap se realizeaz prin
acordarea drepturilor prevzute de prezenta ordonant de urgent la
domiciliu sau, dup caz, n instituii de protectie special a persoanelor
cu handicap.
71

2.Institutiile de protectie special a persoanelor cu handicap

Protectia special a persoanelor cu handicap, n form
institutionalizat, se realizeaz prin acordarea de servicii de asistent,
ngrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare si formare
profesional, precum si de alte tipuri de servicii n cadrul institutiilor de
protectie special a persoanelor cu handicap.
Institutiile de protectie special a persoanelor cu handicap pot fi
nfiintate si organizate ca institutii de interes public, sub form de centrepilot, centre de ngrijire si asistent, centre de recuperare si reabilitare,
centre de integrare prin terapie ocupational, prevzute n anexa la
prezenta ordonant de urgent, precum si sub alte forme specifice, cu
avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.
Finantarea institutiilor de protectie special a persoanelor cu
handicap, prevzute n anex, se asigur din: contributiile proprii ale
beneficiarilor de asistent social sau ale ntretintorilor acestora, sume
alocate de la bugetele autorittilor administratiei publice locale si din alte
venituri realizate n conditiile legii.
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap poate aloca
sume din Fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu
handicap institutiilor prevzute n anex, pe baz de conventii ncheiate
cu autorittile administratiei publice locale.
Institutiile de protectie special a persoanelor cu handicap pot fi
nfiintate prin:
a) hotrre a Guvernului;
b) hotrre a consiliului judetean sau a consiliului local, dup caz;
c) hotrri ale unor organizatii neguvernamentale sau care au ca
obiect de activitate si protectia special a persoanelor cu handicap;
d) hotrri ale cultelor recunoscute, potrivit legii, n Romnia.
Institutiile de protectie special a persoanelor cu handicap, nfiintate
cu avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, se afl n
coordonarea metodologic a acestuia.
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap si exercit
atributia de coordonare metodologic prin: elaborarea de norme si
metodologii privind organizarea si functionarea institutiilor de protectie
special a persoanelor cu handicap; asigurarea instruirii si perfectionrii
profesionale a personalului de specialitate; verificarea respectrii
dispozitiilor prezentei ordonante de urgent si ale altor acte normative
referitoare la activitatea acestora; sprijinirea dezvoltrii acestor institutii
n conformitate cu strategia si cu programele nationale de protectie
special a persoanelor cu handicap.

72

3.Accesibilitti pentru persoanele cu handicap

Cldirile institutiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de
petrecere a timpului liber, locuintele construite din fonduri publice,
mijloacele de transport n comun, telefoanele publice, precum si cile de
acces vor ,fi amenajate astfel nct s permit accesul nengrdit al
persoanelor cu handicap. Lucrrile de amenajare a acestora se vor face n
etape, n conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgent, iar
costurile lucrrilor vor fi suportate, dup caz, din bugetele proprii ale
ministerelor, ale celorlalte autoritti ale administratiei publice centrale de
specialitate, precum si din bugetele autorittilor publice locale.
Autorittile prevzute de lege vor elibera autorizatia de constructie
pentru cldirile publice ce urmeaz a se construi, numai n conditiile
respectrii prevederilor normativului n domeniu, care va fi aprobat prin
ordin al ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului si va fi
publicat n Monitorul Oficial al Romniei. Fac exceptie de la aceast
prevedere constructiile personale si anexele acestora.
Montarea telefoanelor publice se va face numai cu respectarea
prevederilor normativului prevzut la art. 12. Pn la data de 31
decembrie 2001 toate telefoanele publice vor fi amenajate, cu respectarea
prevederilor acestui normativ.
Toate societtile sau regiile de transport n comun, urban sau
interurban, au obligatia de a achizitiona mijloace de transport special
adaptate pentru accesul nengrdit al persoanelor cu handicap.
4.Drepturile si obligatiile persoanelor cu handicap
A.Drepturi de care beneficiaz copiii cu handicap
n vederea asigurrii integrrii, cu sanse egale n viata social, copiii
cu handicap beneficiaz de urmtoarele drepturi:
a) acces liber si egal n orice institutie de nvtmnt obisnuit, n
raport cu restantul functional si potentialul recuperator, cu respectarea
prevederilor legislatiei din domeniul nvtmntului;
b) pregtire scolar la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabili,
pe durata nvtmntului obligatoriu prevzut de lege.
c) alocatie de stat pentru copiii cu handicap, n condiiile si n
cuantumul prevzute de lege, majorat cu 100%
d) alocatie de ntretinere pentru copiii cu handicap, aflati n
plasament familial sau ncredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane
sau unui organism privat autorizat potrivit legii, n cuantumul prevzut de
lege, majorat cu 50%
73

e) locuri de odihn gratuite n tabere, att pentru copiii cu handicap,

ct si pentru copiii prescolari, elevi sau studenti ai persoanelor cu
handicap, o dat pe an, conform conventiilor ncheiate ntre Secretariatul
de Stat pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Educatiei si Culturii;
f) un asistent personal pentru copiii cu handicap grav.
Persoana care are n ngrijire, supraveghere si ntretinere un copil cu
handicap beneficiaz de urmtoarele drepturi:
a) concediu pltit pentru ngrijirea copilului cu handicap, pn la
mplinirea de ctre acesta a vrstei de 3-ani;
b) concedii medicale pentru ngrijirea copiilor cu handicap accentuat
sau grav, care necesit tratament pentru afectiuni intercurente, pn la
mplinirea de ctre copii a vrstei de 18 ani;
c) gratuitatea serviciilor hoteliere; n cazul nsotirii n spital a copiilor
cu handicap, pentru membrul familiei care l nsoteste.
B.Drepturi de care beneficiaz adultii cu handicap
n vederea asigurrii dreptului la securitate social, precum si a
dreptului la ocrotirea snttii si la instruire, adultii cu handicap
beneficiaz de urmtoarele drepturi:
a) adultii inapti de munc din cauza handicapului,
b) nevztorii
c) un asistent personal pentru adultii cu handicap grav
d) scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea n tar, o
dat la 8 ani, la alegere, pentru motociclete, motorete sau autoturisme,
adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap, pentru
folosint proprie;
e) scutirea de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu
handicap grav, detintori de aparate radio si de televizoare; de aceast
facilitate beneficiaz si persoanele care au n ntretinere persoane cu
handicap;
f) prioritate la instalarea postului telefonic si scutirea de la plata
taxelor de instalare si de transfer al abonamentului telefonic, precum si de
la costul a 50 de impulsuri pentru abonamentul comun la 2 abonati, 100
de impulsuri pentru abonament - linie individual si 400 de impulsuri
pentru nevztori, att pentru adultii cu handicap, ct si pentru familiile
acestora, dac au domiciliul comun, potrivit normelor ce vor fi aprobate
prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si
Informatic, care va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei;
g) gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport n comun
pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali
sau pentru nsotitorii acestora;
h) gratuitatea transportului interurban, la alegere
74

i) pregtirea scolar la domiciliu, la cerere, a adultilor cu handicap,

nedeplasabili, potrivit normelor ce vor fi aprobate prin ordin al
Ministrului Educatiei si Culturii , cu avizul Secretariatului de Stat pentru
Persoanele cu Handicap si al Ministerului Finantelor;
j) acordarea asistentei medicale
k) acordarea unei camere n plus, n conditiile legii, pe baza
contractelor de nchiriere pentru suprafetele locative cu destinatia de
locuinte, detinute de stat sau de unittile administrative ale acestuia, la
solicitarea persoanelor cu handicap grav, precum si a familiilor care au n
ntretinere un copil cu handicap grav;
I) stabilirea chiriei, n conditiile legii, pe baza contractelor de
nchiriere pentru suprafetele locative cu destinatia de locuinte, detinute de
stat sau de unittile adrninistrative ale acestuia, la tariful minim prevzut
de lege, iar pentru nevztori, redus cu 50%.
C. Obligatiile persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap au urmtoarele obligatii:
a) s se prezinte la comisiile de expertiz medical a persoanelor cu
handicap, care functioneaz pe lng inspectoratele de stat teritoriale
pentru persoanele cu handicap, precum si la reevaluarea periodic;
b) s urmeze programul individual de recuperare si integrare social,
stabilit de comisiile de expertiz medical a persoanelor cu handicap, sub
supravegherea asistentilor sociali din cadrul inspectoratelor de stat
teritoriale pentru persoanele cu handicap sau ai organizatiilor
neguvernamentale autorizate, potrivit legii, s desfsoare activitti de
protectie special a persoanelor cu handicap, care colaboreaz cu aceste
inspectorate;
c) s se ncadreze n munc, n conditiile legii, n raport cu pregtirea
si posibilittile fizice si psihice ale acestora si pe baza recomandrilor
medicale;
d) s colaboreze cu asistentii sociali si cu inspectoratele de stat
teritoriale pentru persoanele cu handicap
5.Organizarea si functionarea comisiilor de expertiz
medical a persoanelor cu handicap
Pentru ncadrarea adultilor ntr-o categorie de persoane cu handicap
care necesit protectie special, n raport cu gradul de handicap, se
nfiinteaz, la nivel judetean si al sectoarelor municipiului Bucuresti,
comisii de expertiz medical a adultilor cu handicap.
Pentru ncadrarea copiilor ntr-o categorie de persoane cu handicap
care necesit protectie special, n raport cu gradul de handicap, se
75

nfiinteaz comisii de expertiz medical a copiilor cu handicap judetene

si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.Cuantumul lunar al
indemnizatiilor de sedint nu poate depsi cuantumul cstigului salarial
mediu net pe economie, comunicat de Comisia National pentru
Statistic, la data stabilirii dreptului.
Comisiile de expertiz medical a persoanelor cu handicap se afl n
coordonarea Comisiei superioare de expertiz medical a persoanelor cu
handicap, care va functiona pe lng Secretariatul de Stat pentru
Persoanele cu Handicap.
6. ncadrarea n munc a persoanelor cu handicap
ncadrarea n munc a persoanelor cu handicap si realizarea de
venituri de ctre acestea se fac n conformitate cu legislatia general a
muncii, cu celelalte reglementri n vigoare, precum si cu dispozitiile
speciale din prezenta ordonant de urgent, n scopul integrrii socioprofesionale a acestor persoane.
Persoanele cu handicap pot fi ncadrate n munc n conditiile legii,
de ctre persoane fizice sau juridice care angajeaz personal salariat,
conform pregtirii lor profesionale si capacittii fizice si intelectuale de
care dispun, pe baza unui contract individual de munc.ncadrarea n
munc a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de
munc protejate, special organizate, n scopul eliminrii impedimentelor
de orice fel, prin asigurarea nlesnirilor si adaptrilor corespunztoare.
Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz
n care persoana fizic sau juridic care le angajeaz are obligaia de a
asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor
pe care le utilizeaz n activitate si al produselor finite pe care le
realizeaz.
Unittile protejate pot organiza cursuri de calificare la locul de
munc pentru persoanele cu handicap adulte, cu avizul Ministerului
Muncii si Securitatii Sociale, al Ministerului Educatiei si Culturii si al
Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.
Societtile comerciale, regiile autonome, societtile si companiile
nationale si alti agenti economici, care au un numr de cel puin 100 de
angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract
individual de munc ntr-un procent de cel puin 4% din numrul total de
angajati.
Persoanelor cu handicap angajate cu contract individual de munc li
se asigur toate adaptrile si nlesnirile necesare pentru nlturarea
oricror impedimente n activitatea pe care o desfsoar.
Societtile comerciale, regiile autonome, societtile si companiile
nationale si alti agenti economici, care nu angajeaz persoane cu
76

handicap n conditiile prevzute la art. 42, au obligatia de a plti lunar la

Fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap o sum egal
cu salariul minim brut pe economie nmultit cu numrul locurilor de
munc n care nu au ncadrat persoane cu handicap, potrivit dispozitiilor
ordonantei de urgent.
7.Fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu
handicap
La data intrrii n vigoare a prezente ordonante de urgent se
constituie Fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu
handicap din urmtoarele surse:
a) o cot de 2% aplicat asupra fondului de salarii realizat lunar,
inclusiv asupra cstigurilor realizate lunar de colaboratori persoane fizice,
de ctre agentii economici organizatiile cooperatiste, organizatiile
economice strine cu sediul n Romnia, de reprezentantele autorizate n
Romnia, potrivit legii, ale persoanelor juridice strine care angajeaz
personal romn si de persoanele fizice care utilizeaz munc salariat, cu
exceptia unittilor protejate;
b) penalitti si majorri datorate, potrivit legii, pentru neplata la
termen a obligatiilor la Fondul special de solidaritate social pentru
persoanele cu handicap;
c) donatii ale persoanelor fizice si juridice din tar si din strintate,
n conditiile legii, cu respectarea destinatiilor stabilite de donatori;
d) sumele datorate de societtile comerciale, regiile autonome,
societti si companii nationale, de alti agenti economici, conform art. 43;

77

CAPITOLUL VIII
DREPTURILE VETERANILOR, INVALIZILOR,
ORFANILOR SI VADUVELOR DE RAZBOI
CALITATEA DE VETERAN DE RAZBOI SI VADUVA DE
RAZBOI
1. Calitatea de veteran de razboi. Calitatea de veteran de
razboi se stabileste de catre Ministerul Apararii Nationale pe baza datelor
din livretul militar ori in lipsa acestora pe baza de acte oficiale eliberate
de catre organele stabilite de acest minister.
Drepturile decurgand din calitatea de veteran de razboi nu sunt
transmisibile si ele inceteaza prin moartea titularului.
n conformitate cu prevederile art. 1 din Legeea nr. 44/1994, au
calitatea de veteran de rzboi persoanele care au participat la primul sau
al doilea rzboi mondial n armata romn i s-au aflat ntr-una din
urmtoarele situaii:
au luptat n uniti militare subuniti, mari uniti sau
comandamente la diferite ealoane ori au fcut partedin
formaiunile logistice, astfel cum sunt prevzute n
Nomenclatorul Marelui Stat Major;
au acionat n unitile speciale din zona interzis la
dezamorsarea proiectilelor, precum i la curarea teritoriului
de mine pn la 31 decembrie 1946;
au fost comandani militari sau comandani ai grzilor
militare ori membrii n comisiile militare n ntreprinderi
furnizoare de materiale de rzboi, prevzute n
Nomenclatorul Marelui Stat Major;
au luptat pe teritoriul naional vremelnic ocupat de inamic,
mpotriva acestuia, in uniti ori formaiuni constituite,
recunoscute ca atare de Marele Stat Major;
au fcut parte din justiia militar, poliia militar,
jandarmerie, din uniti de poampieri militari i companii de
poliie din cadrul Ministerului de Interne, care au acionat n
zona de operaiuni ori s-au aflat n uniti sau formaiuni
constituie i au acionat in timpul rzboiului, n perioadele
artate in Nomenclatorul Marelui Stat Major;
au devenit invalizi de rzboi;
au fost prizonieri de rzboi.
78

Sunt considerai de asemenea, veterani de rzboi:

cetenii romni din orice teritoriu care s-au nrolat voluntar
i au luptat n rndurile armatelor Naiunilo Unite;
locuitorii din provinciile romneti, vremelnic ocupate n
perioada 19401945, care au fost ncorporai sau mobilizai
n mod obligatoriu i au luptat n armatele altor state, n
cazul n care i-au pstrat sau redobndit cetenia romn i
domiciliul n Romnia;
persoanele de naionalitate german care au fost ncadrate
obligatoriu n uniti ale armate germane, n cazul n care iau pstrat sau redobndit cetenia romn i domiciliul n
Romnia.
n cazurile n care, din diferite motive, cei ntreptii nu posed
livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesar datorit
inexistenei sau diostrugerii arhivelor, confirmat n scris, calitatea de
veteran de rzboi se va determina de ctre comisiile de reconstituire cu
martori, n condiiile prevzute de lege i de metodologia stabilit, n
acest scop de Ministerul Aprrii Naionale.
Legitimaia de veteran de rzboi se elibereaz persoanelor
prevzute la art.1 i 2 de ctre Ministerul Aprrii Naionale.
Legitimaia de veteran de rzboi se poate elibera celor ndreptii
de ctre Asociaia Naional a Veteranilor de Rzboi sau de ctre alte
asociaii ale veteranilor de constituite legal, fiecare pentru membrii si;
aceasta va fi contrasemnat de mputerniciii Ministerului Aprrii
Naionale (art. 6).
n temeiul art.3 din Legea nr.44/1994 , invalid de rzboi este
veteranul de rzboi care a suferit prin rnire sau accidentare n timpul sau
din cauza rzboiului o invaliditate atestat printr-un act medical legal.
Invalizii de rzboi, indiferent de gradul de invaliditate, i dovedesc
calitatea prin procesul verbal de clasare i decizia de pensie respectiv.
Prizonier de rzboi n conformitate cu prevererile art. 4, poate fi:
persoana capturat de inamic n cursul operaiunilor de
rzboi, indiferent dac a fost combatant sau necombatant,
precum i cea asimilat potrivit connveniilor naionale la
care Romnia este parte;
persoana care dup ncetarea ostilitilor, la 23 august 1944,
a fost dezarmat de trupele sovietice sau germane, sau chiar
nedezarmat, a fost internat n lagre de prizonieri;
elevul colilor militare de ofieri, subofieri i maitrii
militari, trimis la studii n Germania, precum i soldatul sau
cadrul aflat n aceast ar la specializare, considerai

79

prizonieri de rzboi de ctre autoritile germane la 23

august 1944.
Prizonierii de rzboi i dovedesc calitatea prin datele nscrise n
livretul militar, precum i prin orice alt document emis de Ministerul
Aprrii Naionale ori de organul la care au fost reinui.
De aceea, putem arta c drepturile invalizilor de rzboi dobndite
n temeiul decretului nr. 245/1977 pot fi cumulate fr nici o ngrdire cu
drepturile reglementate n favoarea lor prin Legea nr. 44/1994.
2. Categorii de persoane care nu pot dobandi calitatea de
veteran de rozboi. Categoriile de persoane care nu pot dobandi calitatea
de veteran de rozboi sunt cele care :
au comis acte de tradare de patrie;
au luptat ca voluntari in armate straine inpotriva tarii sau a
Natiunilor Unite ;
au dezertat din armata romana in timpul razboiului;
au obtinut actul doveditor prevazut la art. 5 alin. 1 prin
declaratii false ori prin manopere dolosive constatate prin
hotarare judecatoresca ramasa definitiva.
3. Vaduva de razboi. Vaduva de razboi este sotia
supravietuitoare a celui decedat pe front, prizonierat sau ca urmare a
ranilor ori a bolilor contactate pe front sau in prizonierat.

DREPTURILE VETERANILOR SI VADUVELOR

RAZBOI, POTRIVIT LEGII NR. 44/1994

DE

1. Pestatiile in natura. Potrivit art. 15 din Legea nr. 44/1994,

veteranii de razboi benificiaza de urmatoarele drepturi:
cate 12 calatorii interne gratuite dus-intors sau 24 simple in
cursul unui an calendaristic la clasa I pe calea ferata;
veteranii de razboi nedecorati au dreptul in cursul unui an
calendaristic la 6 calatorii interne gratuite dus-intors sau 12
simple pe calea ferata;
gratuitati pe mijloace de transport in comun in mediul
urban (metrou,troleu,tranvai,autobuz);
prioritate la repartizarea si inchirierea locuintelor din
fondul locativ de stat;
prioritatea in acordarea de credite pentru construirea sau
cumpararea de locuinte in conditii avantajoase;
80

 scutirea de impozite a indemnizatiilor si rentei lunare

acordate potrivit preszentei legi, de impozitul pe salarii,
cladiri, terenuri din municipii, orase si comune si de pe alte
venituri cu exceptia celor provenite din activitati
comerciale;
scutirea de taxe pentru sederea in statiunile
balneoclimaterice pentru vizitarea muzeelor, caselor
memoriale, muzeelor de arhitectura si arheologice precum
si plata abonamentelor de telefon si radio-televiziune;
asigurarea gratuita a 4m3 lemne de foc sau eshivelent
carbuni pentru mari mutilati de razboi din mediul rulal si
urban care folosesc astfel de combustibil;
asigurarea de facilitati la obtinerea buteliilor de aragaz;
asistenta medicala gratuita in toate institutiile medicale
civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente atat
in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalului;
biletele de tratament gratuit in limita posibilitatilor
existente;
obtinerea gratuita de catre invalizi de razboi a protezelor, a
carjelor, a ghetelor ortopedice, carucioarelor, si asigurarea
cu prioritate in conditii avantajoase a aparatelor auditive si
a implaturilor cardiace;
reducere cu 50% a costului biletelor de intrare la toate
spectacolelor;
accesul gratuit la manifestarile cultural-sportive organizate
de unitatile Ministerului Apararii Nationale si ale
Ministerului de Interne;
accesul la Cercul Militar National, la cercurile militare de
garnizoana, la casele de cultura, la caminele de garnizoana,
precum si la locurile de agrement ale acestora in aceleasi
conditii ca si cadrele active.
2. Drepturile de care beneficiaza veteranii de razboi carora
le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite
pe campul de lupta. Drepturile de care beneficiaza veteranii de razboi
carora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme
savarsite pe campul de lupta se acorda:
celor decorati cu Ordinul Mihai Viteazul sau Ordinul
Virtutea Aeronautica cu spade, clasa cavaler:
o improprietarirea cu un lot de 5 ha teren agricol;

81

o o renta lunara, echivalenta soldei de grad a unui

sublocotenent.
cei decorati cu Ordinul Steaua Romaniei cu spade si
panglica de Virtute Militatra sau Ordinul Steaua
Romaniei cu spade, cu Ordinul Virtutea Aeronautica cu
spade, Ordinul Coroana Romaniei cu spade si panglica
de Virtute Militara sau Ordinul Coroana Romaniei cu
spade:
o improprietarirea cu 500 m2 pentru loc de casa, daca
acesat lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil;
o o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de
grad a unui sublocotenent.
cei decorati cu Medalia Virtutea Militara de Razboi:
o improprietarirea cu 500 m2 pentru loc de casa,
daca acesat lucru nu este posibil, cu 1 ha teren
arabil;
o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de
grad a unui sublocotenent.
3. Dreptul la vechime in munca de care beneficiaza veteranii
de razboi. In conformitate cu art. 10 din Legea nr. 44/1994, in cadrul
vechimii utile la pensia recunoscuta veteranilor de razboi se include
timpul participarii la razboi, precum si perioada de prizonierat, de
spitalizare si concedii medicale ca urmare a ranilor suferite in razboi sau
in prizonierat.
4. Dreptul de care beneficiaza vaduvele de razboi. In baza
art. 1 lit. C din Legea nr. 49/1991, vaduvele de razboi, daca nu s-au
recasatorit, beneficiaza de o indemnizatie lunara la cerere. Astfel, potrivit
art. 11 alin. 2 Legeanr. 44/1994, sotia supravietuitoare a veteranului de
razboi care nu s-a casatorit beneficiaza de jumatate din indemnizatia de
veteran de razboi si din renta lunara prevazuta la art. 13, precum si
jumatate din numarul calatoriilor gratuite la care avea ori trebuia sa aiba
dreptul, potrivit legii sotul decedat.
In afara de indemnizatii vaduvele de razboi mai beneficiaza si de
unele drepturi prevazute de Legea 44/1994 printre care mentionam:
6 calatorii gratuite dus-intors sau 12 calatorii simple pe
calea ferata;
gratuitate pe mijloacele de transport in comun in mediul
urban;
scutirea de impozite a indemnizatilor si arentei lunare
acordate potrivit legii;
82

 asistenta medicala gratuita in toate institutiile medicale

civile de stat si asigurarea de medicamente.
5. Alte drepturi de care beneficiaza veteranii de razboi si
vaduvele de razboi. Veteranii de razboi pot beneficia de avansari
onorifice in grad, deasemenea veteranii de razboi ca si ofiterii au dreptul
de a purta uniforma militara in conditiile stabilite de M.Ap.N. si M.I.
Veteranii de razboi si vaduvele de razboi pot beneficia la cerere in
conditiile legii de internare in caminele de batrani, in caminele spital
existente si in alte asezaminte de ocrotire sociala ce se vor mai infiinta.
Veteranilor si vaduvelor de razboi li se asigura in mod gratuit locuri
de inhumare in cimitirele militare si civile. Vetereanilor de razboi li se
acorda funerarii si onorurile militare potrivit ultimului grad acordat.

83

CAPITOLUL IX
DREPTURILE FOSTILOR DETINUTI POLITICI
1. Titularii drepturilor prevazute de drecretul-lege nr.
118/1990 . Titularii drepturilor prevazute de drecretul-lege nr. 118/1990
sunt persoanele care sau aflat in urmatoarele situatii:
au executat o pedeapsa privativa de libertate in baza unei
hotarari judecatoresti ramase definitiva sau a fost lipsite de
libertate in baza unui mandat de arestare preventiva pentru
infractiuni polotice;
au fost private de libertate in locul de detentie in baza unei
masuri administrative sau pentru cercetari de catre organele
de repercursiune;
au fost internate in spitale de psihiatrie;
au avut domiciliul obligatoriu;
au fost stramutate in alta localitate;
au fost deportate in strainatate dupa 23 august 1944;
au fost constituite in prizonieri de catre partea sovietica
dupa data de 23 august 1944.
Titular al unor drepturi poate fi sotul (sotia) persoanelor sus
mentionate sub conditia de a nu se fi recasatorit.
26

2. Persoanele care nu pot benificia de prevederile

decretului-lege nr.118/1990. Nu pot beneficia de aceste drepturi acordate
prin decretului-lege nr.118/1990 persoanele care au fost condamnate
pentru infractiuni contra umanitatii sau cele in cazul carora au desfasurat
o activitate fascista in cadrul unei organizatii sau unei miscari de acest fel.
3. Pestatiile banesti. In temeiul art. 3 alin. 1 din decretul-lege
nr.118/1990, personele care sau aflat in situatiile prevazute au dreptul cu
incepere de la 1 august 1997 la o indemnizatie lunar pe fiecare an de
detentie, deportare in strainatate sau prizonierat, indiferent daca sunt sau
nu pensionate. Pentru fiecare an de internare abuziva in spitalele de
psihiatrie la domiciliu obligatoriu sau de stramutare in alte localitati.
Persoanele prevazute mai sus benificiaza in mod gratuit si prioritar,
de asistenta medicala si medicamente, atat de tratament ambulatoriu cat si
pe timpul spitalizarii.
26

Republicat in Monitorul Oficial nr. 118 din 18 martie 1998.

84

Indemnizatiile mentionate mai sus se indexeaza periodic prin

hotarare de guvern astfel in temeiul art.1 din Hotararea Guvernului nr.
173/1998, indemnizatiile lunare acordate prin baza decretului-lege
nr.118/1990, cu modificarile ulterioare se concretizeaza lunar. Potrivit
art.2 pentru lunile martie si aprilie din anul 1998 corectia lunara este de
50%, incepand cu luna mai si pana la sfarsitul anului 1998 corectia lunara
este de 3%.
4. Prestatiile in natura si facilitati fiscale. Potrivit art. 6
decretului-lege nr.118/1990 art1. sunt scutite de la plata impozitelor si
taxelor locale reglementate de Legea nr.27/199427. De asemenea,
persoanele prevazute la art. 1 vor beneficia de:
transportul urban gratuit cu mijloacele de transport in
comun apartinand unitatilor cu capital de stat;
6 calatorii gratuite la clasa I C.F.R. in fiecare an.
5. Dreptul la vechimea in munca. Timpul cat o persoana dupa
data de 6 martie 1945, pentru motive politice a fost intr-una din situatiile
reglementate la art. 1 alin. 1 din decretul-lege nr.118/1990, constituie
vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a
celorlalte drepturi ce se acorda in functie de vechimea in munca. Astfel,
fiecare an de detentie sau de internare se considera ca vechime in munca
un an si sase luni.
6. Drepturile acordate sotului supravietuitor. In conformitate
cu dispozitiile art. 4 ali. 1 din decretul-lege nr.118/1990, sotul (sotia) celui
decedat din categoria celor disparuti sau exterminati in timpul detentiei
internati abuziv in spitale de psihiatrie, deportati sau prizonieri au dreptul
la o indemnizatie lunara neimpozabila, daca ulterior nu s-au recasatorit.
Aceasta indemnizatie se indexeaza prin hotararea Guvernului si se poate
cumula cu orice pensie.
7. Procedura de stabilire a drepturilor reglementate de
decretul-lege nr.118/1990. Prin adoptarea ordonantei de urgenta nr.
41/1997, procedura de stabilire reglementate prin decretul-lege
nr.118/1990, s-a simplificat.
Astfel potrivit art. 131 din decretul-lege nr.118/1990 directiile de
munca si protectie sociala, prin oficiile juridice proprii, sunt obligate,
atunci cand sunt seizate sau din propria initiativa sa verifice drepturile
acordate, pana la data intrarii in viguare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 41/1997, beneficiarilor decretului-lege nr.118/1990.
27

Republicata in Monitorul Oficial nr. 127 din 24 mai 1994.

85

CAPITOLUL X
DREPTURILE EROILOR-MARTIRI, URMASILOR SI
RANITILOR, PRECUM SI LUPTATORILOR PENTRU
VICTORIA REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE 1989
1. Consideratii introductive. Drepturile eroilor martiri,
urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989, sunt reglementate prin Legea nr.
42/199028.
Pentru cinstirea si eternizarea memoriei celor care si-au jertfit viata
pentru victoria revolutiei din decembrie 1989 s-a instituit titlul de Erou
Martir al Revolutiei Romane din decembrie 1989.
Titlul de Erou Martir al Revolutiei Romane din decembrie 1989 se
confera post-mortem: brevetul de atestare si insemnul titlului se predau
spre pastrare familiei celui decorat sau parintilor, dupa caz.
In insemn de pretuire pentru cei care au raniti in luptele pentru
victoria revolutiei din decembrie 1989, s-a instituit titlul de Luptator
pentru Victoria Revolutiei Romane din decembrie 1989.
Totodata s-a instituit titlul de Participare la Victoria Revolutiei
Romane din decembrie 1989.
Titlu de Participant la Victoria Revolutiei Romane din decembrie
1989 este onorific.
In semn de pretuire fata de participantii la actiunile pentru victoria
revolutiei, s-a instituit si medalia Revolutia Romana din decembrie 1989.
Titlul, precum si medaliile prevazute pentru fiecare titlu, se confera
de catre Presedintele Romaniei, la propunerea comisiei special
constituita.
2. Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei
din decembrie 1989. Componenta comisiei ai carei membrii sunt numiti
prin hotararea Guvernului este:
un reprezentant al Ministerului Muncii si Securitatii
Sociale;
un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei;
un reprezentant al Ministerului Finantelor;
un reprezentant al Ministerului Apararii Nationale;
un reprezentant al Ministerului de Interne;
28

Republicat in Monitorul Oficial nr. 198 din 23 august 1996.

86

un reprezentant al Ministerului Justitiei;

un reprezentant al Ministerului Public;
un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului;
un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Problemele
Revolutionarilor din 1989;
8 reprezentanti ai asociatiilor revolutionarilor legal
constituite pana la data de 30 decembrie 1992.
Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din
decembrie 1989 constata, din oficiu sau la cererea celor interesati,
calitatea de erou martir, luptator pentru victoria revolutiei din decembrie
1989, de decedat ori ranit in legatura cu evenimentele revolutionare din
decembrie 1989, elibereaza certificate doveditoare celor indreptatiti legal
si propune acordarea distinctiilor prevazute.
3. Criteriile de atribuire a titlurilor privind incadrarea
solicitantilor. Titlul de Erou-Martir al Revolutiei Romane din decembrie
1989 se confera celor care si-au pierdut viata pentru libertatea poporului
roman in perioada 16 decembrie 1989 10 ianuarie 1990, precum si celor
care au decedat ca urmare a ranilor grave cauzate in aceeasi perioada.
Titlul de Luptator pentru Victoria Revolutiei din decembrie1989 se
acorda:
ranitilor cu sau fara grad de invaliditate, daca au participat
activ la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989;
celor retinuti in perioada 16-21 decembrie 1989, daca
rezulta ca au retinuti in demonstratii de strada in legatura
cu activitatile revolutionare;
persoanele care au participat efectiv la activitati
revolutionare in perioada 16-25 decembrie si s-au remarcat
prin fapte deosebite.
Dovada activitatii luptatorilor si a meritelor lor se atesta prin
urmatoarele documente obligatorii:
procese-verbale incheiate de organizatile constituite;
adeverinta sau alte inscrisuri;
declaratii ale persoanelor participante la revolutia din
decembrie 1989 recunoscute de luptatori, dar colaborate si
cu alte probe concludente.
Titlul de Participant la Victoria Revolutiei Romane din decembrie
1989 se acorda acestor persoane care, prin aportul direct sau indirect, au
contribuit la victoria Revolutiei din decembrie 1989.

87

4. Pensii. Persoanele care si-au pierdut total sau partial

capacitatea de munca, precum si urmasilor celor care au decedat ca
urmare a participarii la Revolutie li se acorda pensii de invaliditate sau
pensii de urmas.
Persoanele incadrate in gradu I de invaliditate primesc o
indemnizatie lunara de ingrijire.
5. Indemnizatia repartitorie. Incepand cu data de 1 iulie
1997 pensia pentru raniti si pentru urmasii celor care au decedat se va
numi potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 42/19972
indemnizatie repartitorie si se va corecta in plus devenind:
indemnizatie repartitorie gradul I de invaliditate;
indemnizatie repartitorie gradul II de invaliditate;
indemnizatie repartitorie gradul III de invaliditate;
indemnizatie repartitorie-urmas.
Indemnizatie lunara acordata persoanelor incadrate in gradul I de
invaliditate, pentru insotitor.
6. Reducerea varstei de pensionare. Legea nr. 42/1990
instituie o exceptie de la regimul varstei legale de pensionare in privinta
parintilor si sotilor eroilor-martiri din revolutie precum si a persoanelor
ranite in revolutie prin reducere cu 5 ani a varstei legale de pensionare.
7. Indemnizatia lunara pentru sotul supravietuitor al
eroului-martir. In baza art. 12 din Legea nr. 42/199029 sotul
supravietuitor al eroului-martir care are in intretinere unul sau mai multi
copii ai acestuia va primi pe langa drepturile prevazute la art. 9 si la art.10
alin. 1 o indemnizatie lunara care se indexeaza cu coeficientii de indexare
stabiliti pentru salarii pe total economie pana la definitivarea studiilor in
institutiile de invatamant acreditate, dar nu mai tarziu de implinirea
varstei de 25 ani a copiilor.
8. Prestatiile in natura. Urmasii eroilor-martiri al revolutiei,
precum si pensionarii de invaliditate care si-au pierdut total sau partial
capacitatea de munca in lupta pentru victoria revolutiei beneficiaza de
urmatoarele drepturi:
prioritate la incheierea si cumpararea de locuinte din fondul
de stat;
stabilirea chiriei la tariful de baza prevazut;
acordarea unei camere in plus pensionarilor de invaliditate
de gradul I;
29

Modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 47/1997.

88

 acordarea credit bancar sau facilitati pentru cumpararea sau

construirea unei singure locuinte in conditiile cele mai
favorabile prevazute de lege;
atribuirea fara plata a locurilor de veci in cimitir;
acces gratuit la tratamente si consultatii in spitale,
policlinici;
medicamente gratuite;
acordarea gratuita de proteze pentru ranitii care si-au
pierdut total sau partial capacitatea de munca;
acces gratuit la sanatorii si baze de tratament;
transport urban gratuit cu mujloacele de transport in comun
aprtinand unitatilor cu capital de stat si, anual, 12 calatorii
gratuite pe calea ferata clasa I dus-intors;
scutirea de plata taxelor si impozitelor pentru cladiri si
terenul aferent, pentru autoturisme si abonamente radio-tv;
posibilitatea cumularii pensiei cu orice alte venituri;
acces gratuit la cresele si gradinitele subventionate de stat;
acordarea gratuita a unui mijloc de transport autonom
corespunzator standardelor internationale si scutirea de
taxe vamale in vederea achizitionarii din import acestuia;
asistenta juridica gratuita;
pensionarea cu reducerea varstei prevazuta de lege cu 5
ani;
burse pentru elevii si studentii in institutiile de invatamant
de stat in conditiile legii;
obtinere de credite bancare de maximum 50 milioane
pentru investitii cu caracter productiv contractate intre
banci si beneficiar si subventionarea de catre stat a
dobanzilor la aceste credite in proportie de 50%;
prioritatea la angajarea ca vanzatori remizieri in cadrul
societatilor comerciale cu capital de stat;
acordarea unei suprafete de teren in conditiile Legii
fondului funciar nr. 18/1991.
Drepturile prevazute la alin. 1 lit. f ) i) se acorda numai pe perioada
in care beneficiarii isi pastreaza calitatea de urmas de ranit sau de
pensionar, de invaliditate.
Dispozitiile de mai sus se aplica in mod corespunzator si militarilor
de orice grad, precum si personalului civil din Ministerul Apararii
Nationale si Ministerul de Interne, care si-au jertfit viata sau care au fost
raniti in luptele pentru victoria revolutiei, ori in legatura cu evenimentele
revolutionare din decembrie 1989, cat si a urmasilor acestora.
89

De drepturile nu beneficiaza persoanele care au organizat, instigat

sau au luptat, prin orice mod, impotriva Revolutiei din decembrie 1989,
precum si urmasii acestora.

90

CAPITOLUL XI
CONSIDERAII FINALE CU PRIVIRE LA ASISTENA
SOCIAL N CADRUL DREPTULUI SECURITII
SOCIALE
Referindu-ne la securitatea sociala ca la un fenomen autonom,
distinct, ca o preocupare constant i crescnd a autoritilor pe linia
protejrii populaiei afectate de anumite riscuri, n acelai timp i fr nici
o rezerv, trebuie s acceptm existena unui drept al securitii sociale.
ntr-adevr, normele juridice, edictate de stat, care reglementeaz relaiile
de securitate social, formeaz (actuiesc) ramura de drept, cunoscut in
lume sub denumirea de dreptul securitii sociale.
Tot aa cum dreptul muncii s-a desprins de disciplina mam
dreptul civil dreptul securitii sociale s-a desprins la rndul su din
dreptul muncii pentru a deveni o disciplin autonom, o nou ramur de
drept.
Pn nu demult, raporturile juridice din domeniul securitii sociale
au fost socotite ca fiind conexe raporturilor juridice de munc, stabilite
prin ncheierea contractelor individuale de munc i incluse i ele
dreptului muncii. S-a apreciat ca raporturile juridice privind asigurrile
sociale de stat au fa de raportul de munc o poziie derivat pe
considerentul c se gsesc grefate pe aceasta.
Concluzia de mai sus, just n momentul formulrii ei, era
corespunztoare configuraiei sistemului nostru de drept la acea dat cnd
covritoarea majoritate a drepturilor de asigurri sociale i de asisten
social se acordau n considerarea calitii de salariat a beneficiarului.
n prezent ns, dispoziiile legale din domeniul securitii sociale
au evoluat ctre dobndirea unei specificiti proprii care le confer
individualitatea necesar constituirii ntr-o ramur de drept distinct de
sine stttoare.
Aceast nou ramur, dei desprins din dreptul muncii, aparine
dreptului public i nu dreptului privat.
ntr-adevr dreptul securitii sociale este dominat de interesul
general, n raporturile juridice reglementate prevaleaz voina statului, a
colectivitilor publice, i nu cea a persoanelor particulare. Subiectele
unui asemenea raport nu sunt egale, ci unul dintre ele, reprezentnd statul,
i impune voina juridic asupra celuilalt. De altfel, sistemele de
securitate social sunt concepute s funcioneze ca servicii publice pentru
ndeplinirea unor misiuni n folosul societii.

91

Dreptul securitii sociale poate fi definit n considerarea mai

multor criterii.
Astfel, avnd n vedere evenimentele care constituie riscuri sociale,
el poate fi definit ca dreptul indemnizaiilor pentru consecinele acestor
evenimente.
Plecnd de la scop, adic de la mprejurarea c prin securitatea
social se urmrete de fept securitatea economic a indivizilor, dreptul
securitii sociale este dreptul redistribuirilor destinat s garanteze aceast
securitate economic; el nglobeaz i dispoziiile legale de protecie a
angajatului contra concedierii i protecia salariului. Aceste definiii, se
poate constata, sunt n mare parte unilaterale, ele in seama numai de
finalitatea securitii sociale i anume acoperirea concret a riscurilor
sociale n cazul apariiilor. Sigur c acesta este scopul suprem, cel mai
important, dar pn s se ajung efectiv la mplinirea lui sunt necesare
complexe msuri organizatorice, activiti, instituii i aciuni de pregtire
i punere n practic a msurilor de securitate social. Cu alte cuvinte,
relaiile sociale, care se nasc n acest domeniu, sunt mult mai complexe.
Ele numai au dependen cvasitorial fa de raporturile juridice de
munc i nu reprezint doar o consecin a asigurrilor sociale pe care
aceste raporturi le presupun. ntr-adevr, securitatea social este
aplicabil tot mai mult altor categorii de persoane care au nevoie de
protecie, n afara oricrei asigurri i nu doar salariailor; este vorba de
aa numita asisten social.
n considerarea celor ce preced, definim dreptul securitii sociale,
ca acea ramur autonom aparinnd dreptului public, alctuit din
ansamblul normelor juridice care reglementeaz, att relaiile de asigurri
sociale, ct i pe cele de asisten social.
Avnd n vedere definiia de mai sus, n obiectul dreptului
securitii sociale intr, aadar, raporturile juridice de asigurri sociale
precum i cele de asisten social.
Raporturile de asigurri sociale au fost definite ca acele relaii
sociale n cadrul crora se realizeaz asigurarea material de btrnee,
boal sau accident a persoanelor care sunt subieci ntr-un raport juridic
de munc, a membrilor lor de familie sau a altor persoane prevzute de
lege.
Asigurrile sociale funcioneaz pe principiul punerii n comun a
riscurilor. Fiecare asigurat vars o cotizaie (contribuie) la o unitate de
asigurri; daca sunt ndeplinite condiiile prescrise pentru atribuirea
prestaiilor, de exemplu, se mbolnvete i a cotizat pe perioad
prevzut el va primi indemnizaia stipulat.
Raporturile de asigurri sociale se caracterizeaz prin urmtoarele:
se nasc ex lege, prin urmare asigurarea este obligatorie n
condiiile determinate;
92

 subiectele unui astfel de raport este persoana asigurat, pe

de o parte i unitatea de asigurrii, pe de alt parte, de regul
orgamnismele statale n cazul asigurrilor sociale de stat;
n coninutul raportului de asigurare, care este prestabilit de
lege, intr obligaia asiguratorului de a plti contribuia de
asigurri sociale, corelativ cu dreptul instituiei de a
pretinde plata, precum i dreptul asiguratului de a primi
indemnizaia, corelativ cu obligaia instituiei de asigurri de
a o plti.
Spre deosebire de raporturile de asigurri sociale, care au o sfer de
cuprindere mai mic datorit calitii de asigurat i care, la rndul su este
condiionat de o anumit condiie juridic, de exemplu cea de salariat,
raporturile de asisten social nu au o arie de cuprindere mult mai
extins, derivat din noiunea de nevoie. ntr-adevr, asistena social are
o vocaie universal, pentru c nevoia, o dat dovedit, va permite accesul
tuturor categoriilor de persoane defavorizate, adic a celor aflai n situaii
dificile din punct de vedere material, la prestaiile ce se acord n astfel de
situaii.
Asistena este finanat pe principiul solidaritii naionale, iar din
sumele alocate se pltesc diverse ajutoare i alocaii, precum i prestaii n
natur (masa la cantina de ajutor soacial, ntreinerea n coli speciale,
cree, materniti, centre de primire minori, cmine de btrni, cmine
spital etc.).
Raporturile de asisten social se caracterizeaz, n principal,
prin urmtoarele:
sunt reglementate exclusiv prin lege;
subiectele lor sunt, persoanele fizice aflate n nevoie, pe
de o parte i statul prin organismele sale specializate, pe
de alt parte;
n coninutul acestor raporturi intr dreptul persoanelor
asistate social de a primi prestaiile n bani sau n natur
stabilite de lege, precum i obligaia organelor specializate
ale statului de a le acorda;
prestaiile au un cuantum forfetar i ele nu sunt n mod
obligatoriu succesive ca cele de asigurri sociale.

93