Sunteți pe pagina 1din 3

Tema 3:

1-Care sunt principalele conditii de calificare pentru obtinerea pensiei pentru


limita de varsta (perioada minima de contributie, varsta standard de
pensionare,etc)?
Actualul sistem de pensii este reglementat prin Legea 19/2000 care abroga toate reglementarile
anterioare in domeniul pensiilor. Sistemul de pensii cuprinde urmatoarele prestatii: Pensia
pentru limita de varsta, pensia de invaliditate , pensia de urmas, pensia anticipate.

Textul de lege actual modifica modalitatea de calcul a cuantumului pensiilor si de asemenea


conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta.

Varsta standard de pensionare este 60 de ani la femei si 65 ani la barbati si stagiul minim de
cotizare realizat in sistemul public este de 15 ani, atat pentru femei cat si pentru barbati.

Stagiul complet de cotizare este prevazut de 30 de ani pentru femei si 35 ani pentru barbati.

2-Care sunt cele mai mici si respective cele mai mari pensii din judetul
dumneavoastra? In ce an au iesit la pensie respectivii pensionari?
În anul 2017, numărul mediu al pensionarilor a fost de 5228 mii persoane.

Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari.
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale.

Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (76,0%) în
cadrul pensionarilor de asigurări sociale.

Pensia medie lunară a fost în anul 2017 de 1069 lei, mai mare cu 12,8% comparativ cu anul precedent.
Deşi în rândul pensionarilor femeile sunt în majoritatea cazurilor mai numeroase, pensia medie lunară
ce revine acestora este mai mică decât cea a bărbaţilor pentru toate categoriile de pensii, făcând
excepţie doar pensionarele provenite din fostul sistem al agricultorilor.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1026 lei în anul 2017, cu discrepanţe semnificative în
profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (825 lei în judeţul
Botoṣani faţă de 1304 lei în Municipiul Bucureşti).

-Care sunt atuurile si limitele privatizarii sistemului de pensii din Romania?


Prezentati diferitele puncte de vedere exprimate in presa sau formulate de cei
care lucreaza la CNPAS.
O măsură curajoasă care ne-ar readuce în lupta împotriva socialismului falimentar: privatizarea
totală a sistemului de pensii. De la bun început trebuie spus că statul a încercat ceva paşi în acest
sens prin introducerea celor trei piloni de pensie: pilonul I (pensia de stat), pilonul II(pensia
obligatorie privată) şi pilonul III (pensia facultativă privată), angajându-se să transfere către
pilonul II gradual mai multe procente. Pensia obligatorie privată însă este o fantasmagorie şi o
construcţie ambiguă care prin obligativitatea sa are aceleaşi caracteristici ca şi pilonul I (cel care
administrează pilonul II nu are mai puţin hazard moral ca şi cel care administrează banii publici).
Privatizarea sistemului de pensii în nici un caz nu trebuie să se facă prin construcţii de acest gen
care mai mult încurcă decât descurcă sistemul.

Primul si cel mai important pas în privatizarea sistemului public de pensii este ca statul să decidă
ca de acum înainte cel care intră pentru prima dată în câmpul muncii nu va mai fi taxat pentru
pensia sa (statul nu va mai percepe acel 31,5% drept contribuţie la asigurările sociale. Acest
individ va fi responsabil 100% pentru viitorul său, pentru pensia sa şi nu va mai fi obligat să iasă
la pensie la vreo vârstă (cu excepţia posturilor în sistemul public unde se va menţine această
limitare de vârstă la cât consideră statul că e bine pentru el). Banii cu care va rămâne în mână
(cam 500 de lei la 1000 de lei salariu net din prezent) pot fi depuşi lunar la bancă (cel mai
accesibil mod), pot fi investiţi într-o pensie privată 100% facultativă sau pot fi plasaţi după bunul
plac al celui care munceşte. Este absolut eronat să credem că acel individ nu va fi capabil să facă
ce ştie el mai bine cu banii săi (în fond un depozit la bancă ştie fiecare ce înseamnă şi ce
presupune). Pentru a-l pregăti mai bine pe acest individ putem să îl educăm suplimentar cu un
curs de iniţiere în economisire şi investiţii.

Pentru persoanele care deja sunt în câmpul muncii în diferite stadii de cotizare şi pentru
persoanele aflate în pensie statul (adică noi)nu mai are nici o obligatie de a plati ceva de la
momentul in care luam decizia de privatizareÎn fond sistemul public de pensii este un sistem
agresiv prin care statul ne forţează (şi ne agresează) să plătim din banii noştri pensiile altora.

Totuşi, pentru că o astfel de măsură nu s-ar bucura de sprijinul multora şi ar fi considerată prea
radicală pentru socialismul în care ne complacem acum (de regulă cei care au fost păcăliţi mai
multă vreme de sistem şi se află în stagiile finale de cotizare vor fi cei mai supăraţi), putem
decide următoarele soluţii:

[1] Să acordăm despăgubiri atât a celor care cotizează în prezent cât şi celor care au cotizat şi
acum se află la pensie. Această despăgubire sau compensaţie se va acorda o singură dată şi va
fi proporţională cu suma cotizată până acum la sistemul de pensii. Acordarea compensaţiei se
poate face în: titluri de proprietate asupra terenurilor pe care le deţine statul (terenuri agricole şi
păduri), titluri de proprietate asupra un companii şi active ale statului. Măsura va fi dublată şi
de eliminarea vârstei de pensionare (care în sistemul privat oricum nu îşi are sensul iar în cazul
antreprenorilor nici atât).

[2] Acordarea de compensaţii în bani pentru cei care au cotizat până acum la sistem şi
menţinerea în plată a pensiilor actuale până la stingerea lor (am avea nevoie de 10 mld. Euro pe
an pentru susţinerea pensiilor actuale cam pentru minim 16 ani, după aceea suma ar scădea
progresiv). Compensaţiile în bani pentru cei care cotizează deja se vor calcula proporţional dar
neactualizat (pentru că sistemul de pensii public nu a presupus acumulare), se va oferi pur şi
simplu suma cu care am cotizat până acum.
Alternativa [2] este mult mai costisitoare decât alternativa [1] şi ar pune presiune puternică pe
economia reală românească ce va fi privată o perioadă de resurse destinate corectării unei
probleme care numai cu capitalismul şi economia de piaţă nu are legătură. Cea mai bună soluţie
de privatizare rămâne varianta [1] în condiţiile în care nici unul dintre noi nu suntem obligaţi să
mai fim solidari cu sistemul falimentar propus de stat pentru a ne „rezolva” problemele bătrâneţii
(de fapt nu ar mai trebui plătit nimic în realitate).

Sursa: Datele statistice prezentate în această lucrare au fost determinate pe baza informaţiilor
colectate de către personalul din compartimentele de specialitate ale Caselor de pensii : Casa
Naţională de Pensii Publice (pentru pensionarii de asigurări sociale de stat şi pensionarii
proveniţi din fostul sistem pentru agricultori), Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Culturii şi Casa de Asigurări a
Avocaţilor.

http://cristianpaun.finantare.ro/2011/07/04/privatizarea-sistemului-public-de-pensii/

-Prezentati date privind numarul de pensionari si de contribuabili la fondul


de pensii din judetul dvs.

Nume: Varga Alexandra

Asistenta sociala, an III-ID

S-ar putea să vă placă și