UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

MASTERAT: MANAGEMENT FINANCIAR
CENTRUL TULCEA
ANUL 2
NUME: SIMILIU ANCUȚA

FONDURI PRIVATE DE PENSII

ANALIZA COMPARATIVĂ A SISTEMELOR PUBLIC ȘI
PRIVAT DE PENSII

Coordonator: Prof. Univ. DR. DAN CONSTANTINESCU

BUCURESTI 2020
 Cuprins

I. Introducere.........................................................................................................................3
II. Pensia de stat......................................................................................................................4
III. Pensia privată obligatorie..................................................................................................6
IV. Pensia privată facultativă..................................................................................................8
V. Necesitatea completării sistemului public de pensii cu un sistem privat de
pensii......10
VI. Analiza comparativă a sistemului de pensii privat obligatoriu cu sistemul public de
pensii..................................................................................................................................11
VII. Calculul pensiilor.............................................................................................................13

Bibliografie....................................................................................................................................15

2
 I. Introducere

Sistemul de pensii reprezintă mai mult decât o componentă importantă a sistemului de

protecţie socială, el reprezintă şi o oglindă a evoluţiei economice, politice, culturale şi
demografice a unei ţări sau, datorită globalizării, a lumii în care trăim.
Sistemul de pensii de stat, introdus la începutul secolului trecut, a intrat în colaps. Eficient
atunci, acum este total anacronic. Speranţa de viaţă a crescut, iar asta este foarte bine, pe de o
parte. Pe de altă parte, se ajunge la situaţia în care există mai mulţi pensionari decat salariaţi care
contribuie la fondul de pensii de stat.
Eşecul pensiei de stat are la bază două cauze majore. În primul rând este vorba despre
sistemul ineficient de investire al banilor pe care fiecare salariat îi plăteşte la asigurările sociale.
Practic, statul nu investeşte acei bani, ci îi dă mai departe spre pensionari, astfel spus banii nu se
înmulţesc, ci din contră. O a doua cauză care afectează pensiile de stat este scăderea numărului de
angajaţi. De la an la an, numărul celor care plătesc asigurări sociale scade. În consecinţă din ce în
ce mai puţini bani intră în fondurile de pensii.
Pensiile constituie forma principală şi tradiţională de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările
sociale. Pensiile sunt drepturi băneşti lunare ce se acordă pe tot timpul vieţii, de la pensionare,
persoanelor care îşi încetează activitatea datorită atingerii unei anumite limite de vârstă sau
invalidităţii, copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care are calitatea de
urmaş, pentru a li se asigura acestora condiţii decente de viaţă. Aşadar, pensia poate fi privită şi
din perspectiva unui venit de înlocuire atribuit persoanelor cărora vârsta nu le mai permite să
activeze pe piaţa muncii.
Pentru a ridica povara pentru generațiile următoare, în 2010, în România a fost creat un
sistem de pensii bazat pe trei piloni:
Pilonul I : Componenta obligatorie - administrată public, cadrul juridic fiind reglementat
prin Legea 19/2000 referitoare la pensiile de stat.
Pilonul II: Componenta obligatorie, administrată privat, cadrul juridic fiind reglementat
prin Legea 411/2004 şi Legea 23/2007.
Pilonul III: Componenta facultativa, administrată privat, cadrul juridic fiind reprezentat de
Legea 204/2006, care reglementează pensiile facultative.

3
 II. Pensia de stat

Sistemul de pensii de stat din România este construit pe principiul solidarității între
generații, adică actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari. Acest sistem este sustenabil,
spun analiștii, mai ales dacă numărul salariaților este mai mare decât cel al pensionarilor. În
România, în prezent, sunt 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.296 de lei
(270 de euro). Pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro). Sunt mai multe categorii
de pensii, fără a pune la socoteală pensiile de serviciu sau pe cele speciale: pensia la limită de
vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțial, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
În România, vârsta standard de pensionare este, în prezent, de 65 de ani pentru bărbați și
de 61 de ani și trei luni pentru femei, urmând ca până în 2030, vârsta de pensionare pentru femei
să crească gradual până la 63 de ani.
Stagiul minim de cotizare, adică vechimea în muncă, este de 15 ani, atât pentru femei cât
și pentru bărbați, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar, în
prezent, pentru femei este de 31 de ani și trei luni, urmând ca în 2030 să ajungă tot la 35 de ani.
De asemenea, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2018, femeile, care au
împlinit 63 de ani, pot opta să rămână în câmpul muncii și să se pensioneze la 65 de ani asemenea
bărbaților.
Pensiile de stat oferite de statul român funcţionează în regim “pay-as-you-go” (PAYG) –
plata treptată pe măsură ce apare situaţia.
Pensia de stat poate diferi de la caz la caz şi se împarte în 5 mari categorii:
 Pensia pentru limită de vârstă - este pensia la care ai dreptul după ce “ţi-ai făcut
vechimea în muncă”, cum se spune. Pentru aceasta, trebuie să ai o anumită vârstă şi să fi cotizat
un număr de ani la sistemul de pensii. Vârsta standard de pensionare diferă între bărbaţi şi femei;
 Pensia anticipate - cei care cotizează mai mult din cauza condiţiilor deosebite de
muncă au dreptul să iasă mai repede la pensie. Cu alte cuvinte, angajaţii care depăşesc cu un
număr de ani stagiul complet de cotizare au dreptul să iasă la pensie cu câţiva ani mai devreme
decât vârsta standard de pensionare. Acest tip de pensie se aplică celor care muncesc în condiţii
speciale, cadrelor militare, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special etc;
 Pensia anticipată parţială Pensia anticipată parţială se acordă cu câţiva ani înainte
de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile

4
complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de
cotizare cu un număr de ani. Militarii, poliţiştii, funcţionarii cu statut special pot beneficia de
acest tip de pensie şi dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate. Vârsta standard de
pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare în specialitate sunt stabilite în
raport de luna și anul naşterii;
 Pensia de invaliditate Se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial
capacitatea de muncă şi nu este condiţionată de vârstă ori stagiul de cotizare. Gradul de
invaliditate este stabilit în funcţie de reducerea capacităţii de muncă.;
 Pensia de urmaş Se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor în cazul decesului
asiguratului sau pensionarului.
 Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
 Prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
 Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă
 indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă
 Indemnizaţia pentru carantină
 tratament balnear şi reabilitare profesională
 Indemnizaţia de maternitate
 Indemnizaţia pentru creşterea copilului
 Indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav
 Ajutorul de deces.
Pensiile de stat au avantaje şi dezavantaje și oferă:
● Avantajele pilonului I
- siguranţă, deoarece sunt administrate de statul român;
- statul roman oferă tuturor participanţilor / contribuabililor la fondul de pensii drepturi
egale şi beneficii după vârsta legală de pensionare conform contribuţiilor achitate.
- protejează pensiile aflate în plată împotriva inflaţiei,
- măreşte valoarea reală a pensiilor în funcţie de creşterea economică şi poate genera rapid
sumele pe care le presupun drepturile depline de pensionare, întrucât pensiile nu se plătesc din
contribuţiile achitate de beneficiar, ci din cele plătite de actuala forţă de muncă.
● Dezavantajele pilonului I:
- obligativitatea participării tuturor persoanelor angajate cu acte din România.

5
 - posibilitatea de a nu primi niciodată pensia pentru care ai plătit contribuţii în caz de
deces.
- contribuţiile plătite regulat pe o perioada de mai mulţi ani sunt doar direct redistibuite
către viitorii pensionari.
Administrarea şi gestionarea sistemului public de pensii:
- Ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei - rol principal în procesul decizional
referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
- Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale;
- Administrarea curentă: Preşedinte (care este şi Secretar de Stat în MMSSF), Consiliu de
Administraţie format din 19 membri (inclusiv Preşedintele);
- Statutul propriu se aprobă prin Hotărâre de Guvern;
- Reţea teritorială: Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi casele judeţene şi locale de
pensii;
- Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public - plătite din bugetul
asigurărilor sociale de stat, în limita a 3% din cheltuielile anuale totale.

III. Pensia privată obligatorie

Componenta obligatorie este mai bine consolidatǎ prin asigurarea pensiilor private, ce va
avea ca rol suplimentarea pensiei acordatǎ de sistemul public. Legea nr.411/2004 reglementeazǎ
înfiinţarea, organizarea şi supravegherea prudenţialǎ a sistemului fondurilor de pensii
administrate privat.
O parte din cotizaţia lunară la fondul public de pensii merge într-un cont separat, pe
numele contributorului (adică pe numele tău), unde este investită de administratorul fondului de
pensie. Practic, această sumă este direcționată către Fondul ales de tine. Astfel, tu vei beneficia de
o pensie privată distinctă de cea furnizată de sistemul public, care nu te costă suplimentar
contribuțiilor individuale de asigurări sociale datorate.
Conform legii, salariaţii cu vârsta de pânǎ la 35 de ani trebuie sǎ îşi aleagǎ un fond de
pensii privat cǎtre care sǎ îşi direcţioneze o parte din contribuţia la asigurǎrile sociale obligatorii
(pentru început, 2% din salariul brut, care se vor scǎdea din cele 9,5 procente reprezentând astǎzi

6
contribuţia individualǎ la asigurǎrile sociale). Pânǎ în anul 2016, contribuţia la un fond de pensii
administrat privat va creşte treptat la 6% din salariul brut. În paralel, va scǎdea însǎ contribuţia la
fondul public de pensii. Salariaţii sub 35 de ani care pânǎ la data de care nu vor fi ales încǎ un
fond de administrare privat vor fi repartizaţi aleatoriu, de cǎtre instituţia de evidenţǎ, cǎtre
fondurile de pensii care pânǎ la data respectivǎ vor fi câştigat cea mai mare cotǎ de piaţǎ în
România. Pe de altǎ parte, pentru salariaţii cu vârsta cuprinsǎ între 36 şi 45 de ani, aderarea la un
fond de pensii administrat privat este opţionalǎ.
Contribuţiile participanţilor vor fi depuse în conturi individuale, la bǎnci depozitare, şi vor
fi administrate şi investite de administratorii de fond, în scopul fructificǎrii şi creşterii capitalului
acumulat. Prin urmare, din sistem fac parte companiile de administrare (administratorii de
fonduri) şi bǎncile partenere la care acestea aleg sǎ depunǎ banii participanţilor (bǎncile
depozitare). Activitatea administratorilor de fonduri private este supravegheatǎ de Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Scopul principal al constituirii fondurilor de pensii administrate privat este creşterea
valorii conturilor individuale. Iar aceastǎ creştere se identificǎ cu rentabilitatea investiţiilor.
Rentabilitate sau siguranţǎ? Desigur este o chestiune de opţiune pentru viitorii participanţi la
fonduri, în limitele ofertei de pe piaţǎ şi ale reglementǎrilor legale. Majoritatea companiilor de
administrare a unui fond de pensii private din România declarǎ cǎ intenţioneazǎ sǎ facǎ investiţii
cu grad mediu de risc. În conformitate cu legea, fondurile de pensii sunt supuse unor reguli de
prudenţǎ care propun limite pentru investiţii, la domenii cu grad scǎzut de risc, cum ar fi: titluri
de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, UE, Spaţiul Economic European -
pânǎ la 70% din valoarea totalǎ a activelor fondului de pensii, valori mobiliare tranzacţionate pe
pieţele reglementate şi supravegheate din România, UE, Spatiul Economic European - pânǎ la
50% din total active, obligaţiuni emise de autoritǎţile administraţiei publice locale din România,
UE sau Spaţiul Economic European – pânǎ la 30% din active etc. De asemenea, legea limiteazǎ
la doar 5% plafonul de investire a activelor unui fond într-o singurǎ societate comercialǎ.
La vârsta pensionării, fondul de pensii plătește contributorului suma cuvenită,
transformând unităţile de fond în bani. Contributorul nu poate primi înapoi mai puţin decât a
cotizat (minus comisioanele legale şi, eventual, penalităţile de transfer de la un fond la altul). În
schimb, poate primi mai mult, în funcţie de randamentele obţinute de fondul de pensii investind
banii contributorilor.

7
 Pensia administrată privat începe să fie plătită odată cu cea publică, la pensionarea pentru
limită de vârstă, sau dacă ai fost pensionat pe caz de invaliditate, pentru afecţiuni care nu mai
permit reluarea activităţii şi cu pierderea totală a capacităţii de muncă.
● Avantajele pilonului II
- venit mai mare bazat pe o pensie suplimentarǎ;
- rentabilitate mai ridicatǎ deoarece banii sunt investiţi pe termen lung;
- nu necesitǎ costuri suplimentare;
- posibilitate de a alege fondul de pensii, respectiv societatea;
- transfer simplu, prin semnarea unui contract care face dovada alegerii societǎţii de pensii
private;
- platǎ automatǎ, direct de cǎtre angajator;
- posibilitatea moştenirii;
● Dezavantajele pilonului II
- lipsa de încredere în semnarea unui angajament pe termen lung cu o instituţie financiarǎ
privatǎ;
- conceptul de fond este greu de inţeles;
- pasivitate şi ezitare.

IV. Pensia privată facultativă

Cadrul legislativ pentru aceastǎ componentǎ a fost reglementat prin Legea nr. 204/2006,
care stabileşte principiile înfiinţǎrii fondurilor de pensii facultative, principiile organizǎrii şi
funcţionǎrii administratorilor, reglementarea şi supravegherea prudenţialǎ a sistemului pensiilor
facultative. Astfel, prin contribuţiile plǎtite, angajaţii îşi vor putea asigura un venit suplimentar în
momentul ieşirii la pensie.
Pensia facultativǎ reprezintǎ suma plǎtitǎ periodic, pe viaţǎ, unui participant în mod
suplimentar şi distinct de cea furnizatǎ de sistemul public. Contribuţia participantului la fondul de
pensii facultative, de pânǎ la echivalentul în lei a 200 EURO pe an din venitul salarial anual, se
deduce din venitul salarial brut al acestuia în completarea deducerii contribuţiilor de asigurǎri
sociale datorate potrivit legii.

8
 Participarea la un fond de pensii facultative presupune o cotizaţie lunară cuprinsă între o
sumă minimă (stabilită de fiecare fond de pensii facultative în parte) și maximum 15% din venitul
tău salarial brut, timp de cel puțin 90 de luni (nu neapărat consecutive).
După fiecare plată a contribuției, banii sunt transformați în unități de fond care sunt
evidențiate într-un cont individual de pensie facultativă. Numărul și valoarea unităților de fond
deținute de un participant la pensia facultativă determină valoarea activului său personal net.
Valoarea activului personal net fluctuează zilnic, în funcție de valoarea unității de fond (valoarea
unitară a actului net = VUAN). Spre deosebire de pensia publică, cea facultativă poate fi încasată
începând cu vârsta de 60 de ani.
 Avantajele Pilonului III:
- Este un instrument care te ajută să acumulezi un venit în plus până la momentul
pensionării.
- Sumele economisite sunt proprietatea ta, contribuțiile fiind alocate în baza CNP-ului tău
(care trebuie menționat de fiecare dată în instrucțiunile de plată a contribuției).
- Beneficiezi de un avantaj fiscal: sumele aferente contribuțiilor la pensia facultativă sunt
scutite de la calculul impozitului pe venitul din salarii de 10%, în limita a 400 de euro pe an.
Astfel, o parte din banii aferenți impozitului pe salarii care altfel ar ajunge la stat îți rămân ție.
- Poți modifica oricând nivelul contribuției tale, în funcție de fluctuațiile venitului tău, între
pragul minim (stabilit de fiecare fond de pensii facultative în parte) și cel maxim de 15% din
venitul tău salarial brut (prag stabilit prin lege pentru contribuția totală angajat și angajator). Poți
chiar să încetezi plata, dacă traversezi un moment mai dificil din punct de vedere financiar, și
apoi să o reiei.
- Poți alege oricând să te transferi de la un fond de pensii facultative la altul. Înainte să o
faci, citește însă cu atenție prospectul fondului respectiv și studiază eventualele comisioane și
penalități de transfer;
- Și angajatorul poate contribui la pensia ta facultativă, sub forma acordării unui beneficiu
extra – salarial (conform prevederilor Codului fiscal).
Dreptul la pensia facultativă se deschide atunci când participantul a împlinit vârsta de 60 de
ani, au fost plătite cel puțin 90 de contribuții lunare (consecutive sau nu) în contul său de pensie
facultativă, iar activul acumulat este cel puțin egal cu suma necesară obținerii pensiei facultative
minime prevăzuta de legislație. Până la emiterea Legii de plată a pensiilor private, la împlinirea

9
vârstei de 60 de ani sau în caz de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activității sau în caz de deces al participantului, participanților sau beneficiarilor participanților
decedați li se plătește suma acumulată în contul individual sub forma unei plăți unice sau
eșalonat, în tranșe egale, în cuantum de minim 500 lei, pe o durată de maxim 5 ani.

V. Necesitatea completării sistemului public de pensii cu un sistem privat de pensii

În România, problemele referitoare la sistemele de pensii au fost agravate de deciziile

greşite, de lipsa de previziune şi strategii coerente în domeniu, de ezitările politice care au condus
la amânarea reformelor.
Fenomene întâlnite şi în alte ţări de tranziţie, precum pensionările anticipate şi scăderea
vârstei medii reale de pensionare sau sustinerea pilonului I cu fonduri bugetare au fost la noi mult
mai accentuate şi au condus la creşterea exageratǎ a numǎrului de pensionari şi la o reducere
alarmantǎ a vârstei medii reale de pensionare, ceea ce a creat dezechilibre serioase în pilonul I.
În prezent, mai puţin de jumǎtate din populaţia activǎ este asiguratǎ pentru pensii (sub 5
milioane din cele 10,5 milioane cât numǎrǎ populaţia activǎ), fapt ce va genera probleme pe
termen lung. Peste 25-30 de ani, cei care lucreazǎ “la negru” sau nu lucreazǎ deloc vor atinge
vârsta de pensionare fǎrǎ sǎ fie asiguraţi, iar o parte din ei vor împovǎra sistemul de asistenţǎ
socialǎ.
Proiecţiile profilului populaţiei pe grupe de vârstǎ tind sǎ sugereze o scǎdere a natalitǎţii
şi o reducere a populaţiei tinere în anii ce vin (cel puţin pânǎ în anul 2040). În aceste condiţii, rata
de înlocuire (raportul între pensionari şi salariaţi) este de aşteptat sǎ creascǎ. Pe termen mediu şi
lung, raportul dintre pensionari şi salariaţi se va menţine ridicat, structura României fiind una
atipicǎ, cu generaţii foarte numeroase la vârsta de 17-39 de ani şi foarte mici la vârstele de 0-16
ani. Ca urmare, pe piaţa muncii vor intra în viitor generaţii puţin numeroase, iar numǎrul de
salariaţi nu va creşte foarte mult chiar în eventualitatea unei creşteri economice constante.
Îmbunǎtǎţirea acestei situaţii se poate face prin implementarea unor mǎsuri precum:
1. Atragerea de noi asiguraţi. Avantajele acestei mǎsuri constau în sporirea nivelului resurselor
pentru pensii şi asigurarea de venituri dupǎ retragerea din activitate.
2. Descurajarea pensionǎrii anticipate prin stabilirea de cuantumuri mici ale pensiilor, astfel încât
cei care pot lucra sǎ nu apeleze foarte uşor la aceasta facilitate de pensionare timpurie.

10
3. Egalizarea vârstei de pensionare între bǎrbaţi şi femei. Femeile, în prezent cu o speranţǎ medie
de viaţǎ cu peste 6 ani mai mare decât a bǎrbaţilor, vor continua sǎ reprezinte o pondere mare
între persoanele vârstnice şi între pensionari.
Deoarece prin sistemul public de pensii nu se pot asigura decât pensii care pentru
majoritatea pensionarilor au un nivel redus, a apǎrut ca o problemǎ stringentǎ completarea
acestuia cu sisteme private de pensii împreunǎ cu care sǎ asigure o ratǎ de înlocuire rezonabilǎ
(peste pragul saǎrǎciei).

VI. Analiza comparativă a sistemului de pensii privat obligatoriu cu sistemul public de

pensii

România a intrat în cursa pensiilor private. După ce sistemul a fost aplicat cu succes în
ţările din vest şi a fost adoptat de câţiva ani buni şi în ţările vecine nouă, iată că anul acesta a
venit rândul românilor să treacă prin reforma pensiilor.
În aceste condiţii este relevantǎ analiza comparativǎ a sistemului de pensii privat
obligatoriu cu sistemul public de pensii.
O primǎ trǎsǎturǎ distinctivǎ vizeazǎ rentabilitatea fiecǎreia pentru participant. Astfel
participantul la un fond de pensii private obligatorii va beneficia de un venit suplimentar la
pensie. Participantul va avea în continuare pensia de stat, la care se adaugǎ, suplimentar, pensia
privatǎ obligatorie. Rentabilitatea obţinutǎ de o pensie privatǎ este mai ridicatǎ decât cea a
pensiei de stat, deoarece banii sunt investiţi pe termen lung, comparativ cu pensia de stat, unde
banii sunt daţi de la o luna la alta, de la salariaţi, prin intermediul sistemului public, cǎtre
pensionari. Pensia privatǎ obligatorie nu presupune costuri ci ea se constituie din contribuţia
parţialǎ redirecţionatǎ din sistemul de stat. Banii acumulaţi sunt proprietatea beneficiarului, iar
acesta are acces permanent la informaţii despre suma colectatǎ, riscul investiţiilor sau
rentabilitatea fondului. Pensia privata obligatorie presupune semnarea unui simplu contract fǎrǎ
alte operaţiuni complexe, iar plǎţile aferente contribuţiilor lunare se efectueazǎ direct de cǎtre
angajator. La finalul perioadei de acumulare, pensia va ajunge la beneficiar sub forma unei rente
viagere (pe toata durata vieţii).
Deasemnea administrarea şi gestionarea sistemului public de pensii este încredinţatǎ
Casei Naţionale de Pensii care se aflǎ în subordinea Ministerului Muncii, iar administrarea şi

11
gestionarea sistemului privat de pensii se face de cǎtre administrator autorizat e CSSPP (Comisia
de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), care este o persoanǎ sau o entitate responsabilǎ
cu activitatea şi controlul fondurilor de pensii private.
Contribuţia obligatorie pentru pensia publicǎ este de: 9.5% din venitul brut lunar pentru
angajat şi de 19.75% pentru angajator. Pentru pensia privatǎ contribuţia este pentru început, 2%
din venitul brut ajungând pânǎ la 6% în 8 ani prin creşterea cu 0,5% anual ( contribuţia se scade
din cea de 9.5% specificǎ pensiei publice).
Comparativ cu sistemul public de pensii, unde participanţii pot fi toate persoanele care
realizeazǎ venituri legale, în cazul fondurilor de pensii administrate privat participanţii sunt
definiţi în legea 411/2004, completatǎ şi modificatǎ ulterior, în articolul 30.
Art. 30. - (1) Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care devin pentru prima dată asiguraţi
obligatoriu şi contribuie la sistemul public de pensii, sunt obligate să participe la un fond de
pensii.
(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în vârstă de până la 45 de ani, care sunt
deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.
(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor
individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi
care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în
perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.
Una dintre principalele deosebiri vizeazǎ modul de utilizare al banilor, în sistemul public
banii redistribuiţi, în sensul cǎ sunt utilizaţi pentru asigurarea pensiilor celor bǎtrâni, iar în
sistemul privat banii sunt înregistraţi în conturi individuale. Dacǎ în cazul primului caz se
garanteazǎ dreptul la pensie în cazul de-al doilea nu se garanteazǎ nici o suma drept pensie.
În caz de deces al participantului, în sistemul de pensii public conform articolului 65 din
legea 19/2000 au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacǎ persoana decedatǎ
era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. În cazul pensiilor private
obligatorii dacǎ persoana care a depus bani decedeazǎ înainte sǎ împlineascǎ vârsta legalǎ de
pensionare, banii acumulaţi în cont ajung la moştenitorii sǎi legali, declaraţi conform legii.
O altǎ diferenţǎ esenţialǎ între cele douǎ sisteme priveşte modul creşterii, de-a lungul
timpului, a valorii drepturilor de pensie. În sistemul public de pensii drepturile viitoare de pensie

12
sporesc într-o mǎsurǎ care ţine seama de creşterea veniturilor medii pe economie, în timp ce în
cazul pensiilor private drepturile de pensie cresc în relaţie directǎ cu randamentul pieţei de
capital. Avantajul creşterii pe mǎsura creşterii veniturilor medii este cǎ, la plata pensiilor, se au în
vedere tendinţele ce se manifestǎ în standardul de viaţǎ al populaţiei. Avantajul corelǎrii
drepturilor de pensie cu randamentul pieţei de capital este acela cǎ beneficiul individual prezintǎ
o ratǎ de creştere mai ridicatǎ.

VII. Calculul pensiilor

Pentru persoanele cu vârsta peste 45 de ani şi pentru cele care vor avea vârsta cuprinsǎ
între 35 şi 45 de ani şi nu vor opta pentru contribuţia la un fond de pensii obligatorii, pensia pe
care o vor primi va fi calculatǎ conform Legii nr.19/2000, astfel:
• Valoarea pensiei se determinǎ prin înmulţirea punctajului mediu anual, realizat de angajat în
perioada de cotizare, cu valoarea unui punct de pensie.
• Punctajul mediu anual se determinǎ prin împǎrţirea numǎrului de puncte, realizat prin
însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, la numǎrul de ani corespunzǎtori
stagiului complet de cotizare, prevǎzut de lege.
• Punctajul anual se determinǎ prin împǎrţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din
însumarea numǎrului de puncte realizate în fiecare lunǎ.
• Numǎrul de puncte realizat în fiecare lunǎ se calculeazǎ prin raportarea salariului brut
individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, la salariul mediu brut lunar din luna respectivǎ,
comunicat de Institutul Naţional de Statisticǎ.
În prezent valoarea punctului de pensie este 1.296 RON.
Pentru persoanele cu vârsta sub 35 de ani şi pentru cele cu vârsta între 35 şi 45 de ani care
aleg sǎ contribuie şi la un fond de pensii private obligatorii, pe lângǎ contribuţia la bugetul de
pensii şi asigurãri sociale, pensia lor se va constitui din:
Pensia publicǎ + Pensia privatǎ obligatorie
Dacǎ aceste persoane decid sǎ participe şi la un fond de pensii private facultative, pensia
lor va fi compusǎ din 3 surse:
Pensia publicǎ + Pensia privatǎ obligatorie + Pensia privatǎ facultativǎ
Trebuie menţionat faptul cǎ, persoanele cu vârsta între 35 şi 45 de ani care aleg sǎ
contribuie şi la un fond de pensii private obligatorii, aceasta opţiune este definitivǎ,

13
nemaiexistând posibilitatea de a pǎrǎsi sistemul mixt şi de a se întoarce numai la pensia publica.
Diferenţa dintre persoanele care vor contribui la un fond de pensii private şi cele care nu vor
contribui este ca primele vor avea o pensie publica mai micǎ decât persoanele care contribuie
doar la sistemul public, la care se va adauga, însǎ, pensia privatǎ obligatorii.
Formula de calcul a pensiilor private (PP) este urmǎtoarea:

Unde:
Total contribuţii la fondul privat = valoarea fondului individual de pensie (conteazǎ mǎrimea
salariului şi vechimea în muncǎ).
Capitalizarea pe contribuţie = determinatǎ de rentabilitatea fondului de pensii la care angajatul
s-a înscris (profitabilitatea investiţiilor financiare pe care le face).
Costurile de administrare şi de depozitare ale contribuţiei = comisioane de administrare şi
alte taxe plǎtite de angajat.
Numǎr de ani de pensie = calculat în funcţie de speranţa medie de viaţǎ a femeilor la vârsta
pensionarii sau o speranţǎ medie de viaţǎ standard la pensionare, care se va aplica atât pentru
femei cât si pentru barbati.
Costurile anuitǎţilor = costurile generate de plata regulatǎ a pensiei private individuale pe
durata anilor de pensie. Legea anuitǎţilor va fi adoptata în termen de 3 ani de la intrarea în
vigoare a Legii pensiilor obligatorii administrate privat.

14
 Bibliografie

1. Dan CONSTANTINESCU, Manuela CONSTANTINESCU – Fonduri private de

pensii – Editura Bren, Bucureşti, 2005
2. Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative
3. Legea nr. 19/2000 (actualizată) privind sistemul public de pensii
4. Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat
5. http://www.brdfondpensii.ro

15