UNIVERISTATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

Sistemul de pensii in Romania

Iove D. Andreea Augustina

Mateescu Ana-Maria

1
CUPRINS

INTRODUCERE3

I.Evolutia sistemului de pensii în Romania4

II. SISTEMUL PUBLIC DE PENSII 5

2.1. Sistemul public de pensii 5
2.1.1. Pensia pentru limita de varsta6
2.1.2. Pensia anticipata 8
2.1.3. Pensia anticipata partial10
2.1.4. Pensia de invaliditate11
2.1.5. Pensia de urmas12

2.2. Pensionarii cu domiciliu in strainatate14

2.2.1. Situatia pensionarilor cu domiciliul in strainatate14
2.2.2. Formalitatile pe care cetatenii cu domiciliul in strainatate trebuie sa le
indeplineascaiîn vederea stabilirii drepturilor de pensie in Romania 15
2.2.4. Supralegalizarea16
2.2.5.Tarile semnatare ale conventiei de la Haga 17

III. CADRUL LEGISLATIV AL FONDURILOR DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT18

3.1. Pensii private obligatorii 18
3.2. Pensii facultative18

CONCLUZII20

BIBLIOGRAFIE22

2
 Sistemul de pensii in Romania

INTRODUCERE
Securitatea si stabilitatea financiara dupa pensionare are o deosebita importanta atat
pentru indivizi cat si pentru societate, fiind necesar ca tara sa faca fata efectelor sociale,
economice si financiare ale imbatranirii populatiei.
Ce este pensia? Suma de bani platita periodic pe baza unor norme legale (în cadrul asigurarilor
sociale) fostilor angajati dupa depasirea unei anumie limite de varsta ori în caz de boala sau
invaliditate, precum și urmasilor angajatilor sau pensionarilor decedati.
Determinarea celei mai bune structure constituie un subiect foarte delicat si influentat de
multi factori: politica guvernamentala,practicile angajatilor, educatia financiara, nevoile
individuale, etc.
Din pacate, varsta pensionarii presupune, pentru majoritatea populatiei, aparitia unei
dependente de factori externi: de stat, de copii, de alte surse de sprijin financiar. Insa nu pentru
toti, daca observam atent, sunt oameni care nu traiesc astfel la varsta pensionarii si asta in pofida
faptului ca nu au extrem de multe resurse financiare. Sunt cei care merg la specialisti si intreaba
unde pot investi, pentru a obtine un venit suplimentar constant. Sunt cei care inteleg valoarea
bugetului cheltuielilor si economiilor si aplica gesturi mici de responsabilitate financiara in viata
de zi cu zi. Independenta financiara se educa si este unul dintre pilonii unei societati sanatoase si
unei vieti implinite.
Subiectul pensii, a fost, este, si va fi important datorita impactului major asupra intregii
societatii si a persoanelor care depind de veniturile din pensii.

3
 1.Evolutia sistemului de pensii în Romania

In Romania sistemul de pensii are la baza principiul redistribuirii si pensionarii sunt platiti
din contributia salariaiilor actuali, creandu-se astfel o dependenata intre pensionari şi populatia
activa. Cel mai important factor fiind reportul dintre numarul contribuabililor sic el al
pensionarilor.
Pana în anul 1990 rata de dependenta era situatt în jurul valorii de 3,42, fiind o valoare
normala, care permitea existenta unui fond satisfacator; insa dupa 1990 aceasta a ajuns la sub
o unitate generan evident criza in sistemul actual.
Ca si factori principali avem imbatranirea populatiei, migratia fortei de munca, pensionarile
inainte de termen, nedeclararea veniturilor reale si munca la negru dar si amanarea introducerii
sistemului privat de pensii.
Sistemul de pensii s-a modificat prima data în anul 2000 când s-a adoptat Legea 19
privind sistemul public de pensii si alte asigurari sociale. În baza acestei legi şi a Hotararii de
Guvern nr. 158/2001 s-a înfiintat Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurari Sociale
(CNPAS).
Până în anul 2002 sistemul avea trei componente:
− Pensiile de stat avand la baza principiul redistribuiri, populatia activa plateste pentru cei
pensionati.
− Fondurile capitalizate care se obţineau din contributiile obligatorii, acestea fiind
gestionate privat
− Fondurile private opţionale
În contextul european al reformarii sistemului de pensii, Romania şi-a propus sa adopte
un sistem de pensii cu mai multe component bazat pe diversificarea resurselor de obtinere a
pensiilor si care sa asigure siguranaa financiara a persoanelor varstnice, micsorand riscurile
generate de veniturile de inlocuire la batranete prin implementarea pensiilor obligatorii
administrate privat, adica Pilonul II şi a pensiilor facultative, administrate privat, Pilonul III,
potrivit clasificarii Băncii Mondiale.
In 2006 s-a stabilit cadrul legislative prin adoptarea legii 204/2006 privind pensiile
facultative şi dezbaterea proiectului de modificare şi completare a legii 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat.

În prezent reforma sistemului de pensii are la baza urmatorii piloni:

Pilonul I :Pensia publica – bazata pe solidaritatea dintre generatii ,

4
Pilonul II : Pensia privata obligatorie – contributie individuala obligatorie ,
Pilonul III : Pensia privata facultativa - contributie individuala obligatorie.

*Ghid_Pensii.pdf (pensiibcr.ro)

II. SISTEMUL PUBLIC DE PENSII

2.1. Sistemul public de pensii

În sistemul public avem urmatoarele categorii de pensii :

− Pensia pentru limita de varsta ,
− Pensie anticipata,
− Pensie anticipata partiala ,
− Pensie de invaliditate ,
− Pensie de urmas.

5
2.1.1. Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulaiv, la data
pensionarii , conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare
prevazute de lege.
Varsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare si stagiul minim de cotizare
pentru femei si barbate sunt stabilite in raport de luna si anul nasterii(anexa nr.5 la Legea nr
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru
barbate, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati.

Conditii speciale de munca

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea în subteran cel putin 50% din timpul normal
de munca si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii,
beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani. Asiguratii care si-
au desfasurat activitatea în aviatia civila, respectiv personalul navigant sau în profesiile artistice
prevazute în anexa nr. 2 din Legea nr.19/2000 si care au realizat un stagiu de cotizare de cel
puţin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard
de pensionare cu 15 ani.
Asiguratii care au realizat în conditii speciale de munca stagii de cotizare mai mici decat
cele mentionate mai sus beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea
proportionala a varstelor standard de pensionare, în conditiile realizarii stagiilor totale de
cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 şi 5 la Legea nr.19/2000. Asiguratii care
si-au desfasurat activitatea în cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime
nucleare si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani în zona I de expunere la
radiatii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, indiferent de varsta.
Asiguratii care au realizat stagii de cotizare în conditii deosebite cat si in conditii speciale
de munca beneficiaza, cumulativ , de reducerea varstelor standard de pensionare
corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani. Asiguratii care
au realizat  stagii de cotizare de cel putin 25 de ani în conditii speciale prevazute de Legea nr.
226/2006, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea cu 15 ani a varstelor
standard de pensionare. Asiguratii care au realizat stagii de cotizare în conditii speciale
prevazute de Legea nr. 226/2006 mai mici de 25 ani, beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, cu reducerea proporţionala a varstelor standard de pensionare, în conditiile realizarii
stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 şi 5 la Legea nr.
19/2000. 

6
Condiţii deosebite de muncă
Persoanele care au desfasurat activitati incadrate în grupa I şi II de munca în baza
legislatiei anterioare beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare, astfel:
▪ fie se cumuleaza perioadele lucrate în grupa I si II de munca si se face reducerea
conform prevederilor legale corespunzatoare locurilor de munca in condiţii deosebite,
potrivit tabelului la art. 42 din Lege;
▪ fie se face reducerea varstei pe fiecare grupa de munca, alegându-se reducerea cea mai
avantajoasa; 
Acte necesare  pentru înscrierea la pensia de limita de vârstă
❖ cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârstă;
❖ carnetul de muncă (original şi copie);
❖ carnetul de asigurări sociale (original şi copie);
❖ alte acte prevazute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu
realizată în alte sectoare de activitate;
❖ livretul militar (original şi copie);
❖ diplomă de studii (original şi copie), adeverinţă sau foaie matricolă (original şi
copie) din care să rezulte durata normală şi perioada anilor de studii absolviţi la
zi, precum şi certificarea absolvirii acestora;
❖ pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ
universitar în strainatate este necesara dovada recunoaşterii acestora de către
statul român;
❖ adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă;
❖ adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite, în situaţia în
care acestea nu sunt inregistrate în carnetul de muncă;
❖ procură specială pentru mandatar (unde este cazul);
❖ adeverinţă din care sa rezulte data încetarii calitaţii de asigurat;
❖ acte pentru dovedirea calitaţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, Legii
nr. 42/1990 etc.;
❖ declaraţie pe proprie răspundere că solicitanta a nascut şi crescut 3 sau mai
mulţi copii pâna la vârsta de 10 ani;
❖ certificatele de nastere ale copiilor (original şi copie)
❖ alte acte necesare stabilirii dreptului de pensie.
*CNPP - Pensia pentru limită de vârstă

În cazul persoanelor prevazute la art 5 alin (1) pct. I, II, III  din Legea nr. 19/2000, cererea
de pensionare împreuna cu actele doveditoare, se depune de catre angajator sau de catre
institutia care efectueaza plata drepturilor de somaj, dupa caz, în termen de 90 de zile de la
data ideplinirii conditiilor de pensionare.

7
EVOLUŢIA VALORII PUNCTULUI DE PENSIE în perioada ianuarie2010- ianuarie 2021

*CNPP - Evoluția valorii punctului de pensie

2.1.2. Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita
pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare. La stabilirea
stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele
în care asiguratul:

8
 ⮚ a beneficiat pensie de invaliditate
⮚ a urmat cursurile de zi ale învatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normala a studiilor respective, cu conditiile absolvirii acestora
⮚ a satisfacut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus,
concentrat, mobilizat sau in prizonierat.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita
de varsta. La împlinirea varstelor standard de pensionare sau a varstei standard reduse în
conditiile art.42 din Legea nr.19/2000 cu modificarile şi completarile ulterioare, pensia
anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor
asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la
pensia pentru limita de varsta facându-se la cerere. 

Acte necesare:

▪ cerere pentru inscrierea la pensie anticipata;

▪ carnetul de munca (original si copie);
▪ carnetul de asigurari sociale (original si copie);
▪ alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca
▪ adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv/individual de munca pentru perioada 01.04.1992-01.04.2001, in situatia in care
acestea nu sunt inregistrate in carnetul de munca;
▪ adeverinta privind  incadrarea activitatii in fostele grupe I si/sau II de munca (unde este
cazul);
▪ procura speciala pentru mandatar (unde este cazul);
▪ adeverinta din care sa rezulte data încetarii calitatii de asigurat;
▪ alte acte necesare stabilirii dreptului de pensie.
*CNPP - Pensia anticipată

Cererea, împreuna cu actele doveditoare, se depune de catre solicitant, în termen de 90

de zile de la data indeplinirii conditiilor.
In cazul persoanelor prevazute la art 5 alin (1) pct. I, II, III  din Legea nr. 19/2000, cererea
de pensionare impreuna cu actele doveditoare, se depune de catre angajator sau de catre
institutia care efectueaza plata drepturilor de somaj, dupa caz, în termen de 90 de zile de la
data ideplinirii conditiilor de pensionare.

9
 2.1.3. Pensia anticipata partial

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depasit
stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea
varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in
vedere perioadele în care asiguratul :
❖ a beneficiat pensie de invaliditate
❖ a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu conditiile absolvirii acestora
❖ a satisfacut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus,
concentrat, mobilizat sau în prizonierat

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita
de varsta, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni
cu care s-a redus varsta standard de pensionare.
Acte necesare:
▪ cerere pentru inscrierea la pensie anticipata partiala
carnetul de munca (original şi copie);
▪ carnetul de asigurari sociale (original şi copie);
▪ alte acte prevazute de lege privind vechimea in munca
adeverinta privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv / individual de munca pentru perioada 01.04.1992-01.04.2001, in situatia in
care acestea nu sunt inregistrate în carnetul de munca; 
▪ adeverinta privind incadrarea activitatii în fostele grupe I şi/sau II de munca (unde este
cazul);  
▪ adeverinta din care sa rezulte data incetarii calitatii de asigurat;
▪ alte acte necesare stabilirii dreptului de pensie.
▪ procura speciala pentru mandatar (unde este cazul);
*Pensia Anticipata Partiala 2021 – Pensia ta

Cererea, impreuna cu actele doveditoare, se depune de catre solicitant, la casa

teritoriala de pensii în raza careia se afla domiciliul asiguratului, în termen de 90 de zile de la
data indeplinirii conditiilor. 
In cazul persoanelor prevazute la art 5 alin (1) pct. I, II şi III din Legea nr. 19/2000,
cererea de pensionare impreuna cu actele doveditoare, se depune de catre angajator sau de
catre institutia care efectueaza plata drepturilor de somaj, dupa caz, la casa teritoriala de pensii
in raza careia se află domiciliul asiguratului, în termen de 90 de zile de la data indeplinirii
conditiilor de pensionare. 

10
 2.1.4. Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
✔ accidentelor de munca
✔ bolilor profesionale, tuberculozei, SIDA, neoplaziilor
✔ bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca 

Beneficiaza de pensie de invaliditate si:

− asiguratii care satisfac obligatii militare
− elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea
de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza
practicii profesionale.
− persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca
urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori în
legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi într-un
sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza.
Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la
intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele
stabilite de casele teritoriale de pensii. Dupa fiecare revizuire, medicul expert al asigurarilor
sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa
caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de
munca.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare
celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage
suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea
medicala. Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii
lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.
Decizia emisa dupa revizuirea medicala se supune aceleiasi proceduri de contestare si
solutionare. Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

11
 b) au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limita de
varsta;
c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

Acte necesare:
▪ cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate ;
▪ decizia medicala emisa de medicul expert al asigurarilor sociale;
▪ adeverinta din care sa rezulte incetarea platii indemnizaţiei pentru incapacitate
temporara de munca si cuantumul acesteia (unde este cazul )
▪ carnetul de munca (original si copie);
▪ carnetul de asigurari sociale (original si copie);
▪ alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca sau vechimea in serviciu realizat
in alte sectoare de activitate;
▪ livretul militar (original si copie);
▪ diploma de studii (original şi copie) si foaie matricola (original i copie) sau adeverinta din
care sa rezulte durata normala si perioada anilor de studii absolviţi la zi, precum si
certificarea absolvirii acestora;
▪ pentru persoanele care au urmat cursurile unor institutii de învatamant universitar in
strainatate este necesara dovada recunoasterii acestora de catre statul roman;
▪ adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv/individual de munca pentru perioada 01.04.1992-01.04.2001;
▪ adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite;
▪ dovada calitatii de beneficiar al Legii nr. 42/1990, al Decret-Lege nr.118/1990 ( certificat
de luptator si brevet )
▪ procura speciala pentru mandatar (unde este cazul).
*CNPP - Pensia de invaliditate

2.1.5. Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era
pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmas:
⮚ pana la varsta de 16 ani;
⮚ daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la
terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
⮚ pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se
aflau in una dintre situatiile prevazute mai sus .

12
 ⮚ cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfanilor de ambii parinti reprezinta insumarea
drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea
varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 10 ani.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in
care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata
casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a
unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate
profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 1/4 din
salariul mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data
decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut
pe economie.
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai
multi copii în varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de
catre ultimul copil a varstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o
activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 1/4
din salariul mediu brut pe economie .
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului
mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei, in functie de numarul urmasilor indreptatiti,
astfel:  
❖ pentru un singur urmas - 50%
❖ pentru 2 urmasi - 75%
❖ pentru trei sau mai multi urmasi- 100%.
Actele necesare :
− cerere tip;
− certificatul de deces (original si copie), cauza decesului pentru sustinatorul decedat care
nu are calitatea de pensionar
− adeverinta de studii pentru urmasii copii peste varsta de 16 ani
− actul de identitate al solicitantului
− carnet de munca (original si copie)
− livret militar (original si copie)
− acte de stare civila ale solicitantului si ale urmasilor din care sa rezulte gradul de rudenie
cu decedatul
− talonul de pensie al decedatului

13
 Cererea, impreuna cu actele doveditoare, se depune de catre solicitant, in termen de 90
de zile de la data decesulului sustinatorului sau in termen de 90 de zile de la data indeplinirii
conditiilor.

2.2. Pensionarii cu domiciliu in strainatate

2.2.1. Situatia pensionarilor cu domiciliul in strainatate

Pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale, numarul beneficiarilor de pensii care aveau domiciliul in
strainatate era mai redus. Cauzele care au determinat aceasta situaţie erau reprezentate de
barierele legislative care contineau dispozitii discriminatorii bazate pe criteriul teritorialitatii
si/sau al cetateniei.
Dreptul la pensie se acorda doar cetatenilor romani care aveau domiciliul pe teritoriul
Romaniei. Plata pensiei se suspenda pe perioada in care pensionarul avea domiciliul stabilit pe
teritoriul altei tari.   
Pentru cetatenii romani cu domiciliul în strainatate dreptul la pensie a fost reglementat in
1997, prin intrarea în vigoare a Legii nr.86 pentru modificarea si completarea Legii nr.3/1977.
Normele de aplicare a acestei legi au introdus precizari cu privire la procura speciala care se
utilizeaza ca un element sine qua non in procedura de intocmire/depunere a dosarului de
pensie, deschiderea contului curent personal si incasarea pensiilor in situatia beneficiarilor cu
domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania nu a incheiat un instrument juridic bilateral în
acest domeniu.
Noul cadru legislativ instituit de Legea nr. 19/2000 reprezinta o reglementare moderna
care incorporeaza, inca din perioada de pregatire a aderarii Romaniei la U.E., spiritul
reglementarilor europene ce guverneaza acest domeniu, inlaturand barierele privind cetatenia
si/sau domiciliul.  

În plus, prevederile actului normativ au creat premisele în vederea aplicării principiilor de

coordonare a sistemelor de securitate sociala si anume :
▪ exportul prestatiilor (art.8); 
▪ recunoasterea si totalizarea perioadelor de asigurare;
▪ instituirea unei cooperari intre autoritatile si institutiile nationale responsabile
cu acordarea prestatiilor (art.144).  

Astfel, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania, precum si
prestatiile de asigurari sociale aferente acestor drepturi, pot fi transferate in tarile in care

14
asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinţa, sub rezerva existentei unor instrumente juridice
internationale care sa prevada acest transfer (art.8).
 
2.2.2. Formalitatile pe care cetatenii cu domiciliul in strainatate trebuie sa le indeplineascaiîn vederea
stabilirii drepturilor de pensie in Romania

In cazul cetatenilor stabiliti in strainatate, care indeplinesc conditiile prevazute de

legislatia in vigoare pentru a beneficia de pensie din partea statului roman, operatiunile legate
de stabilirea si incasarea drepturilor pensie pot fi indeplinite:
1. fie in mod direct de catre titularul drepturilor de pensie, prin depunerea dosarului de
pensionare .
2. fie prin intermediul unui mandatar cu domiciliul in Romania, desemnat prin procura
speciala.

Dosarul administrativ de pensionare trebuie sa contina urmatoarele documente:

▪ cerere pentru inscriere la pensie ;  
▪ carnetul de munca (original si copie);
▪ alte acte prevazute de lege pentru vechimea in munca;  
▪ livret militar (original si copie); 
▪ diploma de studii superioare (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte
durata normala si perioada studiilor, precum si certificarea absolvirii acestora;
▪ adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau contractul
de munca;
▪ adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite;
▪ adeverinta din care sa rezulte data incetarii calitatii de asigurat;
▪ procura speciala pentru mandatar.

In cazul in care titularul domiciliat in strainatate si-a stabilit o resedinta in Romania, casa
teritoriala de pensii competenta este cea din raza sa de resedinta. Aceasta solutie este valabila
numai in cazul in care titularul nu si-a desemnat un mandatar pentru stabilirea si incasarea
drepturilor de pensie. In conditiile in care titularul dreptului de pensie domiciliat in strainatate
si-a desemnat un mandatar, casa teritoriala de pensii competenta este cea din raza de domiciliu
a mandatarului. 
 
2.2.3. Relevanta dispozitiilor conventiei de la Haga pentru domeniul pensiilor

15
 Incepand cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Conventia de la Haga din 5 Octombrie
1961, Conventie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine. Inainte de
aderarea la aceasta conventie, pentru recunoasterea in strainatate a actelor romanesti, era
nevoie de o procedura complicata, legalizarea actelor facandu-se doar prin consulatele tarilor
pentru care se dorea recunoasterea, cu viza in prealabil din partea Ministerelor Afacerilor
Externe si Justitiei.
Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedura si consta in aplicarea unei
stampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza international.
Pana la 1 Noiembrie 2004, in Romania au existat doar 2 autoritati care au avut drept sa aplice
apostila: Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei. In Romania s-a incetatenit
termenul de apostilare pentru documentele vizate de catre MAE si termenul de supralegalizare
pentru viza Apostille aplicata de catre Ministerul Justitiei.

2.2.4. Supralegalizarea  

Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre
Curtea de apel competenta. Dupa cum sugereaza si numele, supralegalizarea reprezinta o
legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Curtea
de Apel un document legalizat de catre un notar public.
Curtile de Apel supralegalizeaza urmatoarele tipuri de documente:

- traducerile legalizate ale actelor apostilate de către MAE;

sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile
legalizate ale acestor acte;
- duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public.

Ministerul Justitiei din Bucuresti supralegalizeaza in continuare doar documentele care vor
fi folosite in tari ne-membre ale Conventiei de la Haga.
Apostila este in fapt o stampila de forma patrata , identica in toate statele membre ale
Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.
In cazul in care se opteaza pentru varianta incasarii drepturilor de pensie prin
intermediul unui mandatar, cetatenii romani, precum si persoanele de origine romana care au
cetatenie straina sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale in urmatoarele
conditii:
Procura speciala poate fi eliberata pe teritoriul statului de domiciliu, dupa cum urmeaza:

16
- in cazul statelor semnatare ale Conventiei de la Haga , procura este valabila numai daca este
insotita de apostila eliberata de catre autoritatea competenta potrivit legislatiei nationale a
statului care emite documentul;
- in cazul statelor cu care Romania are incheiate tratate sau conventii de asistenta juridica
bilaterala in acest domeniu, procura este valabila fara nici o alta formalitate;  
Procura speciala poate fi emisa si de catre notarii publici de pe teritoriul Romaniei.
Procura specială trebuie să contina următoarele elemente:
▪ numele, prenumele, cetatenia, data si locul nasterii, domiciliul si actul de identitate ale
titularului dreptului la pensie (valabil la data eliberarii procurii);
▪ numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data si locul
nasterii) ale mandatarului; 
▪ obiectul mandatului (ridicarea carnetului de munca, intocmirea dosarului de pensie,
deschiderea contului curent personal, incasarea pensiei pentru plati curente si restante,
semnarea extrasului de cont); 
▪ precizarea ca mandatarul are obligatiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunta
in termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenita in situatia titularului de
natura sa modifice sau sa inceteze dreptul la pensie.
Procura speciala care nu este emisa in limba romana, precum si apostila (cand este
cazul), vor fi traduse legalizat. Procura speciala este valabila 18 luni. 
 
2.2.5.Tarile semnatare ale conventiei de la Haga

Pentru statele membre Haga, inpand cu data de 1 Noiembrie 2004, apostilarea /

supralegalizarea documentelor se face de catre birourile specializate ale Prefecturilor, respectiv
Curtilor de Apel din judetul respectiv, iar aceste documente vor fi recunoscute in oricare din
aceste state fra a mai fi necesare alte proceduri suplimentare. 
Potrivit Convenţiei, actele oficiale (inclusiv procurile speciale pentru pensii) care au fost
pentru statele care nu au aderat la Conventia de la Haga procedura de supralegalizare va fi
facuta prin vizare de catre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, Ministerul Justitiei si acolo
unde este posibil, si de catre Consulatul tarii respectiv din Bucuresti. Cu unele dintre aceste
state Romania a incheiat intelegeri bilaterale ceea ce face ca, in relatiile cu aceste tari, cetatenii
sa fie scutiti de cerinta supralegalizarii actelor.
  
Lista statelor cu care Romania are incheiate tratate sau conventii de asistenta juridica
Albania, Bahamas, Barbados, Belgia, China,Columbia, Dominica, Ecuador, Estonia,
Fidji, Germania, Grecia, Grenada, Honduras, India, Irlanda, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia,

17
Kazahstan, Lituania, Letonia, Lesoto, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg, FRI Macedonia,
Malawi, Malta, Mauritius, Marea Britanie si Irlanda de Nord, Marshal Island, Mexic, Monaco,
Namibia, Norvegia, Niue, Noua Zeelanda, Olanda, Panama, Polonia, Portugalia, Rusia, Sait
Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, St Kitts and Nevis, Samoa, Serbia si Muntenegru,
Seychelles, Slovacia,, Slovenia, Spania, Surinam, Swaziland, SUA, Tonga, Trinidad Tobago,
Turcia, Ucraina, Ungaria.

III. CADRUL LEGISLATIV AL FONDURILOR DE PENSII ADMINISTRATE

PRIVAT

3.1. Pensii private obligatorii

Incepand din anul 2007 sistemul de pensii are o noua componenta : pensia privata
obligatorie.
Statul renunta la o parte din contributiile sociale, sume care vor fi administrate privat. In
anul 2007, 2% din cele 9.5% platite de angajati catre bugetul public au fost redirectionate catre
fonduri private. Aceasta contributie va creste in timp, astfel incat trecearea de la pensiile de
stat la cele private sa fie lina .
In prezent in Romania 16 companii de rating A+ au fost aprobate de stat sa gestioneze
aceste fonduri. Companiile cu rating A+ sunt cele cu riscuri financiare cat mai reduse.
Activitatea acestor companii este supravegheata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private (CSSPP).
Salariatii cu varste de pana la 35 de ani sunt obligati prin lege ca incepand din 1 august
2007 sa aleaga un fond. Salariatii au avut la dispozitie 4 luni sa aleaga, după care cei care nu şi-
au ales un fond au fost distribuiti aleator de CSSPP.
Pentru salariatii cu varste intre 36-45 de ani optiunea erea facultativa si se puteau
inscrie numai in perioada 1 august – 30 noiembrie 2007.
Salariatii nu platesc nimic, ei doar desemneaza compania care le v-a administra cei 2%
din contributia de 9.5% care inainte se virau in contul bugetului public.

3.2. Pensii facultative

18
 Sistemul a intrat in vigoare din 1 mai 2007 si se adresa salariatilor cu varsta pana in 52,5
ani. Salariatul poate contribui cu cel mult 15% din salariul brut. Salariatul va primi pensia
incepand de la varsta de 60 de ani. Suma cu care angajatul (sau angajatorul) contribuie la
pensia facultativa este neimpozabila. Initial au fost autorizate cinci societăţi: ING, Allianz, Aviva,
BCR şi OTP.

Ce este pensia facultativa?

Nivelul mic al pensiilor de stat, imbatranirea populatiei, scaderea numarului salariatilor,

al celor care contribuie la bugetul public, scaderea natalitatii au condus la gasirea unor metode
prin care pensia de stat poate fi suplimentata, una dintre metode fiind pensia facultativa.
Pensia facultativa reprezinta pilonul III. Se compune din contributiile suplimentare si
optionale ale celor care obtin salarii. Salariaţii pot contribui lunar la fond, urmand ca la varsta
pensionarii sa beneficieze de un venit suplimentar. Contributia maxima este stabilita prin lege la
15% din venitul salarial brut lunar, iar jn limita a 200 euro/an, contributiile sunt deductibile
fiscal.
Angajatorul, daca doreste, poate si el contribui la fondurile angajatilor, limita de
deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Se estimeaza un randament mediu anual de 7% in euro,
dar randamentul fondurilor depinde de profesionalismul administratorilor. Pentru a beneficia
de aceasta pensie trebuie sa aveţi cel puţin 90 de contributii plătite si varsta de minim 60 de
ani.

Cine poate participa?

*salariatii cu carte de munca
*persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta
*functionarii publici
*persoane cu functii selective

Ce sunt fondurile de pensii private?

Pensiile private au ca scop suplimentarea celei de stat si se realizeaza prin intermediul
fondurilor. Salariatul contribuie lunar cu o suma prestabilita la societatea de asigurare, care
administreaza aceste fonduri. Fondurile pot fi adminsitrate de societatile de pensii, de asigurare
şi de administrare al investitiilor autorizate de CSSPP. Entitatile care au primit avizul de
funcţionare din partea CSSPP sunt inregistrate in Registrul Public al Comisiei.

19
 Contributia poate fi de cel mult 15% din venitul brut realizat. Aceasta contributie poate fi
impartita intre angajat si angajator, conditiile fiind stipulate in contractul colectiv de munca,
pentru angajator suma reprezentand contributia angajatului este deductibila la calculul
profitului impozabil, daca suma echivalenta pentru fiecare participant in parte nu depaseste
valoarea in lei a 200 de euro/an. Ca urmare fondul de pensii este realizat din contributia
individuala al fiecarui participant, este administrat de societatea de asigurare a carei activitate
este supravegheata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private – CSSPP.

CONCLUZII

Sistemele de pensii au fost proiectate pentru a asigura un anumit venit acelor persoane
care sufera o pierdere a capacitatii de munca datorita varstei inaintate, dobandirii unei
disabilitati sau o pierdere a unor venituri datorita decesului unui membru al familiei salariat,
sustinator al acesteia. Un sistem de pensii incearca sa uniformizeze consumul intre perioada de
munca si perioada de batranete pentru ca individul sa nu se confrunte cu o scadere relativa a
standardului sau de viata atunci cand batranetea sau o disabilitate dobandita ii reduce
capacitatea de a obtine venituri.
Sistemul de pensii se finanteaza, in general, prin contributiile angajatilor, care sunt
calculate pe baza unor cote procentuale aplicate salariilor obtinute de acestia.
In conditiile particularitatilor sistemului de pensii din perioada anterioara si a factorilor
ce influenteaza secolul in care traim, cum ar fi: imbatranirea populatiei, reducerea populatiei
active, problemele macroeconomice, se anticipeaza ca bugetul necesar asigurarii platii pensiilor
ca pondere din PIB se va dubla peste 40-50 de ani.
In Romania sistemul de pensii are la baza principiul redistribuirii – pay as you go-ceea ce
inseamna ca pensionarii sunt platiti din contributia salariatilor actuali, creandu-se astfel o
dependenta intre pensionari si populatia activa. In acest sistem factorul cel mai important care
influenteaza nivelul pensiilor este raportul dintre numarul contribuabililor (al salariatilor) si
numarul pensionarilor.
In urma unei analize se poate observa ca un salariat contribuie la pensia a 1,15
persoane, dar sa nu uitam ca si cheltuielile cu copiii de pana la 18 ani sunt suportate tot de
populatia activa.
In contextul european al reformarii si modernizarii sistemelor de pensii din ultimii ani,
Romania si-a propus sa adopte un sistem de pensii cu mai multe componente bazat pe

20
diversificarea resurselor de obtinere a pensiilor si care sa asigure siguranta financiara a
persoanelor varstnice, micsorand riscurile generate de veniturile de inlocuire la batranete prin
implementarea pensiilor obligatorii administrate privat, adica Pilonul II si a pensiilor facultative,
administrate privat, Pilonul III, potrivit clasificarii Bancii Mondiale.
Anul 2006 a reprezentat o etapa decisiva pentru aceasta reforma. S-a stabilit cadrul
legislative prin adoptarea Legii 204/2006 privind pensiile facultative şi dezbaterea proiectului de
modificare si completare a Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
In cadrul sistemului public de pensii distingem cinci tipuri de pensii acordate populatiei
care intrunesc anumite conditii stabilite de lege.
Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data
pensionarii, conditiile privind vrasta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat
in sistemul public.Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani
pentru barbati.
Pensia anticipata poate fi solicitata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de
pensionare de catre asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani.
De pensia de invaliditate pot beneficia asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca, din cauza accidentelor de munca, bolilor profesionale,
tuberculozei, SIDA, neoplaziilor sau bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu
munca.
Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era
pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
In ceea ce ii priveste pe cetatenii romani cu domiciliul n strainatate, dreptul la pensie a
fost reglementat in 1997, prin intrarea in vigoare a Legii nr.86 pentru modificarea si
completarea Legii nr.3/1977. Normele de aplicare a acestei legi au introdus precizari cu privire
la procura speciala care se utilizeaza ca un element sine qua non in procedura de
intocmire/depunere a dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal si incasarea
pensiilor in situatia beneficiarilor cu domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania nu a
incheiat un instrument juridic bilateral in acest domeniu.
Cadrul legislativ instituit de Legea nr. 19/2000 reprezinta o reglementare moderna care
incorporeaza, inca din perioada de pregatire a aderarii Romaniei la U.E., spiritul reglementarilor
europene ce guverneaza acest domeniu, inlaturand barierele privind cetatenia si/sau domiciliul.
Astfel, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania, precum si
prestatiile de asigurari sociale aferente acestor drepturi, pot fi transferate in tarile in care
asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, sub rezerva existentei unor instrumente juridice
internationale care sa prevada acest transfer (art.8).

21
 Ca o consecinta a reformei sistemului de pensii, in anul 2007, 2% din cele 9,5% platite
de angajaţi catre bugetul public au fost redirectionate catre fonduri private. Aceasta contributie
va creste in timp, astfel incat trecerea de la pensiile de stat la cele private să fie lina.

BIBLIOGRAFIE:

1. Lista statelor cu care România a încheiat tratate sau convenţii (documentexpert.ro)

2. Acorduri-Romania-scutire-legalizare.pdf (centruldevize.ro)
3. Ghid_Pensii.pdf (pensiibcr.ro)

4. Pensii si alte drepturi de asigurari sociale | EURAXESS Romania (gov.ro)

5. Sistemul de pensii (raiffeisenfonduri.ro)

6. Autoritatea de Supraveghere Financiară (asfromania.ro)

7. CNPP - Casa Națională de Pensii Publice

22