Pensii private obligatorii

În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei care pune presiune din ce în
ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socială, gestionarea sistemului public de pensii a
reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu
sisteme de securitate socială de tradiţie.
Astfel, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, s-a ridicat problema reformării acestor sisteme
pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii
pensionarilor, mai apropiată de cea din perioada activă, prin introducerea şi implementarea în cadrul
sistemului de asigurări sociale a unor două componente noi, una obligatorie cealaltă facultativă,
ambele administrate de către companii private.

Reforma pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă două
surse de pensie (Pilonul II şi Pilonul III), suplimentar la pensia publică de Stat (Pilonul I).
PILONUL II este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu contribuţii definite,
obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă
între 35 şi 45 de ani.
PILONUL III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii
private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) este asigurarea unei pensii
private, care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii de
către companii private specializate, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia
individuală de asigurări sociale.
Un sistem de pensii echilibrat va duce la:
• Eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, de Stat;
• Stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private;
• Dezvoltare pieţei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atât dezvoltarea
pieţei de capital cât şi dezvoltarea proiectelor de investiţii lansate de Stat sau mediul privat, prin
pârghiile oferite de piaţa de capital.
Contribuţiile la fondurile de pensii private sunt nominale şi, imediat după ce sunt virate în contul
salariatului, devin proprietatea acestuia.
Până la pensionare banii strânşi în contul fondului de pensii ales vor fi investiţi, prudenţial, de către
o companie specializată, autorizată de către CSSPP. Se pot transfera drepturile dacă salariatul isi
schimba locul de muncă, domiciliul sau reşedinţa într-un stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European. De asemenea, verificarea activului personal se poate face
în orice moment. Activele strânse în contul de pensie privată pot fi moştenite.
După pensionare se poate utiliza activul personal pentru plata pensiei private sau se poate primi
pensia privată într-o rată unică sau eşalonată.

Pilonul II

Sistemul pensiilor administrate privat este reglementat în România prin Legea nr. 411/2004.
Aceasta prevede că angajaţii care contribuie la sistemul public de pensii şi care au vârsta până în 35
de ani sunt obligaţi să adere la un fond de pensii administrat privat, în timp ce angajaţii cu vârsta
cuprinsă între 35 şi 45 de ani pot opta să adere la un astfel de fond.
În prezent fiecare angajat plăteşte o contribuţie de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public
de pensii, contribuţie echivalentă cu 10,5% din salariul brut al fiecărui contribuabil.
Contribuţia la un fond de pensii private nu instituie obligaţii financiare suplimentare pentru
participanţi, ci este o parte din contribuţia individuală datorată la sistemul public de pensii, în
prezent, cota transferată este de 2,5% (2010) urmând să ajungă la 6% în 2016.
Optând pentru o pensie privată, o parte din această contribuţie va fi redirecţionată către contul
individual deschis in numele fiecarui participant la fondul de pensii private ales.

Pilonul II (componenta obligatorie a sistemului pensiilor private) - pensiile administrate privat,

presupune transferul lunar al unei parti din contributia la asigurarile sociale (CAS), catre un fond de
pensii administrat privat (administratorii fiind societati cu capital privat, autorizate de catre CSSPP).
In acest fel, se va putea beneficia de o pensie suplimentara, distincta de pensia primita de la stat
(pensia de la stat nu va fi afectata in nici un fel, insa in plus fata de aceasta, se va primi si pensia
suplimentara).
Diferenta esentiala intre fondurile de pensii facultative si cele administrate privat (obligatorii),
consta in faptul ca in cazul componentei obligatorii, salariatul nu va plati nimic in plus drept
contributie lunara. In cazul fondurilor de pensii facultative contributia constituia o suma care se
putea plati suplimentar, daca optiunea era de a deveni participant la un fond de pensii facultative, in
limita a 15% din venitul lunar brut.
In schimb, contributia la fondurile de pensii administrate privat este o parte din contributia de
asigurari sociale pentru pensia publica, redirectionata in administrarea societatilor cu capital privat,
salariatul neavand nici un fel de obligatie financiara suplimentara. Practic, din sumele care deja sunt
retinute din salariul brut, o parte va constitui contributia la fondurile administrate privat- in primul
an de functionare, cota transferata catre fondurile de pensii administrate privat va fi de 2% din CAS,
urmand ca aceasta sa ajunga la 6% in decursul a 8 ani de la inceperea functionarii.
Este imprtant de retinut faptul ca, contribuabilul nu se poate retrage din sistemul pensiilor
administrate privat (obligatorii). Din momentul in care s-a aderat la un fond de pensii administrat
privat, pana in momentul pensionarii, atata vreme cat datorati contributia de asigurari sociale, este
obligatorie contribuitia la un fond de pensii.
In cazul in care dupa o perioada de timp de la aderare, evolutia fondului nu este satisfacatoare,
exista optiunea transferarii la alt fond de pensii administrate privat, platind comisioanele prevazute
si penalitatile de transfer (daca este cazul) si respectand procedura stabilita prin normele emise de
CSSPP.

Instrumente financiare in care pot investi fondurile de pensii obligatorii

Fondurile de pensii functioneaza pe principiul fondurilor de investitii, contributiile participantilor

fiind investite astfel incat sa se obtina maximizarea veniturilor acestora. Investitiile vor fi realizate
astfel incat sa se mentina un nivel adecvat al solvabilitatii si lichiditatii si de asemenea, astfel incat
sa se realizeze diversificarea investitiilor. De altfel, diversficarea investitiilor este asigurata si prin
limitarea (de catre legislatia in vigoare) la 5% a procentului care poate fi investit intr-o singura
societate, astfel incat sa se evite concentrarea riscurilor pe un emitent sau pe un grup de emitenti. De
asemenea, investitiile se vor realiza astfel incat sa evite un grad ridicat de dependenta de un anumit
activ.
Instrumentele financiare in care pot fi investite contributiile participantilor la fondurile de pensii
obligatorii, conform prevederilor legislatiei, includ instrumente ale pietei monetare, titluri de stat
(emise de Ministerul Finantelor Publice sau de state membre UE sau care apartin Spatiului
Economic European), valori mobiliare, titluri de stat, obligatiuni si titluri de participare. Profilul de
risc al fondurilor va fi determinat practic de proportia in care aceste instrumente se vor regasi in
politica de investitii a fiecarui fond.
Politica de investitii a fiecarui fond de pensii obligatorii va fi publica (in momentul in care fondurile
vor fi autorizate de CSSPP), prin intermediul prospectului fondurilor. Trebuie mentionat faptul ca
ponderea fiecaruia dintre instrumentele financiare in care fondurile pot investi este limitata de
legislatie. Astfel, administratorii fondurilor nu vor putea investi mai mult de 20% din valoarea totala
a activelor fondului in instrumente ale pietei monetare (inclusiv conturi si depozite in lei la banci),
si de asemenea, nu mai mult de 50% din activele fondului in valori mobiliare (tranzactionate pe
piete reglementate si supravegheate din Romania, tari membre UE sau care apartin Spatiului
Economic European).
In ceea ce priveste titlurile de stat (emise de Ministerul Finantelor Publice, sau state membre UE)
limita maxima este de 70% din valoarea totala a activelor fondului, in vreme ce investitiile in titluri
de stat si alte valori mobiliare emise de state terte nu pot depasi limita de 15%. De asemenea, pentru
scaderea riscurilor investitiei, administratorii au posibilitatea de a investi si in instrumente
financiare derivate. Din categoria activelor in care fondurile de pensii nu pot face investitii se pot
mentiona: activele care nu pot fi instrainate conform legii, antichitati, lucrari de arta (acestea fiind
considerate a face parte din categoria activelor a caror evaluare este incerta), bunurile imobiliare, si
actiunile sau obligatiunile emise de administratorul fondului

Analiză privind evoluţia sistemului de pensii private în anul 2010

Anul 2010 a fost caracterizat de evoluţia uşor ascendentă a sistemului de pensii private din
România. Numărul de participanţi şi activele nete au continuat să înregistreze creşteri constante,
păstrând tendinţa înregistrată în partea a doua a anului 2009, cu valori semnificativ mai mici decât
cele din prima parte a anului 2009, în contextul intern şi internaţional marcat de efectele crizei
financiare.
Astfel, la 31 decembrie 2010, activele nete ale fondurilor de pensii private din România însumau în
total 4.659,9 milioane de lei, în creştere cu 80,0% faţă de decembrie 2009, reprezentând 0,9% din
Produsul Intern Brut, comparativ cu 0,5% în decembrie 2009 şi cu 0,2% în decembrie 20081.
Pondere active nete fonduri de pensii private în PIB 2008 – 2010

2008 2009 2010

PIB - mil.lei 514.654 491.274 511.582
Pondere active nete pensii private 0,2% 0,5% 0,9%
in PIB - mil.lei
Pondere active nete fonduri de 0,2% 0,5% 0,8%
pensii administrate privat in PIB -
mil.lei
Pondere active nete fonduri de 0,0% 0,0% 0,1%
pensii facultative in PIB - mil.lei

1
Produsul Intern Brut: 2008 si 2009, date Institutul Naţional de Statistică, 2010, date Comisia Naţională de
Prognoză.
 Evoluţie ponderi active nete fonduri de pensii private în PIB 2008 - 2010

În cazul celor nouă fondurilor de pensii administrate privat conform datelor CSSPP, în decembrie
2010, 5.186,4 mii persoane participau la Pilonul II, o creştere cu 5,6% faţă de decembrie 2009.
Valoarea activelor nete înregistrată de fondurile de pensii administrate privat a fost de 4.331,9
milioane lei (1.009 milioane euro – curs mediu BNR la 31 decembrie 2010), o creştere cu 28,2%
faţă de semestrul I 2010.
În condiţiile creşterii cotei de contribuţie de la 2% la 2,5% din venitul brut realizat2, s-au înregistrat
şi creşteri ale sumelor virate către fondurile de pensii la 1.564,0 milioane lei (364,4 milioane euro)
în cursul anului 2010, respectiv o creştere cu 18,0% faţă de anul 2009.
Pe parcursul anului trecut, şi unii dintre indicatorii economici şi sociali au înregistrat, creşteri
modeste sau scăderi uşoare, după caz3, evidenţiate în evoluţia numărului de participanţi şi a
contribuţiilor virate către fondurile de pensii private.

Evoluţie efectiv salariaţi, şomeri şi rata şomajului 2008 - 2010

2
În luna martie 2010 pentru luna de referinţă ianuarie 2010.
3
INS – Buletin lunar nr.10/2010.
 Evoluţie câştig salarial mediu brut şi net şi indicele preţurilor de consum 2008 - 2010

Astfel, efectivul de salariaţi pe economie, pe un trend descendent, începând din 2009, a înregistrat o
scădere cu 4,7% octombrie 2010/decembrie 2009 şi cu 5,6% octombrie 2010/ octombrie 2009.
În cazul şomerilor înregistraţi, s-a constatat o scădere a numărului acestora, cu 9,0% octombrie
2010/decembrie 2009 şi cu 1,3% octombrie 2010/octombrie 2009. În luna octombrie 2010, rata
şomajului a fost de 7,1%, în scădere constantă pe parcursul semestrului II 2010.
Şi câştigul salarial mediu net pe economie a scăzut în octombrie 2010, cu 9,3% faţă decembrie 2009
şi cu 2,5% comparativ cu aceiaşi lună din 2009.
Indicele preţurilor de consum a fost 100,55% în octombrie 2010 faţă de septembrie 2010 (cu o rată
medie lunară a inflaţiei în perioada ianuarie – octombrie 2010 de 0,7%)4

Participanţii şi valoarea activelor la pensiile administrate privat (Pilonul II)

La sfârşitul anului 2010 erau active noua fonduri de pensii administrate privat: ALICO, ARIPI,
AZT VIITORUL TAU, BCR, BRD, EUREKO, ING, PENSIA VIVA, şi VITAL.

Evoluţie trimestrială active nete şi număr participanţi 2008 – 2010

4
INS – Buletin lunar nr.10/2010.
În condiţiile menţinerii trendului descendent înregistrat de efectivul de salariaţi, la sfârşitul anului
2010, în Registrul participanţilor erau înregistrate 5.186,4 mii persoane, o creştere cu 5,6% faţă de
decembrie 2009, şi cu 2,6% faţă de iunie 2010. Comparativ cu noiembrie 2010, creşterea a fost de
0,6% .

Număr participanţi (mii pers.) - Pilon II

Nr. Fond de pensii 31.12.2009 30.06.2010 31.12.2010 Dec. 2010/ Dec. 2010/
crt. administrat privat Dec. 2009 Iunie 2010
1 ING 1.628,3 1.642,6 1.656,7 1,7% 0,9%
2 AZT VIITORUL TAU 1.255,9 1.273,9 1.299,6 3,5% 2,0%
3 ARIPI 465,3 482,0 496,0 6,6% 2,9%
4 PENSIA VIVA 358,0 371,5 382,7 6,9% 3,0%
5 EUREKO 335,6 357,0 368,5 9,8% 3,2%
6 BCR 242,9 318,1 337,1 38,8% 6,0%
7 ALICO 303,8 315,8 326,9 7,6% 3,5%
8 VITAL 153,8 165,6 176,4 14,7% 6,5%
9 BRD 115,8 128,6 142,6 23,2% 10,9%
TOTAL 4.913,2 5.055,1 5.186,4 5,6% 2,6%

În luna decembrie 2010, 4,90 milioane participanţi erau înregistraţi cu cel puţin o contribuţie virată
la cele 9 fonduri de pensii administrate privat active, de la începutul virării acestora în sistem (mai
2008), o creştere faţă de decembrie 2009 cu 7,4% şi cu 3,3% - iunie 2010. Comparativ cu noiembrie
2010, creşterea numărului de participanţi a fost de 0,7%.
În decembrie 2010, din cele aproximativ 285 mii persoane pentru care nu au fost efectuate virări de
contribuţii din mai 2008 şi până în prezent, 66% aveau vârsta de până în 35 ani şi 34% vârsta de
peste 35 ani, iar structura pe gen a fost următoarea: bărbaţi 55% şi femei 45%.
Aceste proporţii s-au înregistrat, în cea mai mare parte, pe fiecare fond în parte, corelat cu
ponderile deţinute de fonduri în total număr conturi goale

Creştere lunară număr participanţi 2009 – 2010

Creşterea lunară a numărului de participanţi a fost subunitară pe tot parcursul anului 2010,
continuând tendinţa înregistrată în 2009 (valorile anului 2009 au fost cuprinse între 0,9% – 1,8%, în
timp ce în 2010 valorile au fost cuprinse între 0,4% – 0,9%.
Fondurile ING, AZT VIITORUL TĂU şi ARIPI au continuat să înregistreze numărul cel mai mare
de participanţi. În funcţie de numărul de participanţi, in decembrie 2010, gradul de concentrare
pentru primele trei fonduri de pensii administrate privat a fost în decembrie 2010 de 67%, iar pentru
primele cinci fonduri 81%, păstrând valori similare cu cele din lunile anterioare.

Evoluţie ponderi număr participanţi din total decembrie 2010

Evoluţie ponderi număr participanţi din total 2008 – 2010

Repartizarea participanţilor la fondurile de pensii administrate privat în funcţie de regiunile de
dezvoltare ale României s-a menţinut, cu variaţii uşoare, în tendinţele semnalate încă de la începutul
sistemului (mai 2008).
Astfel, la sfârşitul anului 2010, în Bucureşti lucrau cei mai mulţi participanţi (angajaţi): 22,4%, iar
cele mai bine reprezentate regiuni de dezvoltare din acest punct de vedere au fost: Bucureşti – Ilfov:
24,7% şi Regiunile de dezvoltare NORD - VEST: 11,9%, şi CENTRU: 11,4%, cele trei
regiuni reprezentând 48,0% dintre participanţi.

Structura pe regiuni de dezvoltare 2010

În anul 2010, cele mai bine reprezentate activităţi economice au fost: industria prelucrătoare cu 22%
din participanţi şi comerţul cu 17%, urmate de construcţii cu 8%, administraţie publică cu 7% şi
servicii administrative cu 7%, reprezentând împreună 62% dintre participanţi.
Cele mai slab reprezentate au fost industria extractivă şi cultura cu 1% şi tranzacţiile imobiliare cu
0,6%. Ramurile cu o pondere de sub 1% reprezentau aproximativ 1,4% din total.

Structura pe activităţi economice 2010

În decembrie 2010, 59% dintre participanţi aveau vârsta de până în 35 ani şi 41% vârsta de peste 35
de ani. Pe gen, structura a fost următoarea: 52% erau bărbaţi şi 48% femei .

Structura pe vârstă şi gen a participanţilor 2009 – 2010

Dacă în cazul structurii pe gen nu au fost modificări de ponderi pe parcursul anului trecut, în cazul
structurii pe vârstă, ponderea înregistrată de categoria persoanelor cu vârsta de peste 35 ani a
crescut de la 38% în decembrie 2009 la 41% în decembrie 2010.
Participanţii cu statut de nerezident în România reprezentau în decembrie 2010 0,3% din total
participanti.
Valoarea activelor nete înregistrată de cele 9 fonduri de pensii a fost la sfârşitul anului 2010 de
4.331,9 milioane lei (1.009 milioane euro), o creştere cu 81,7% faţă de decembrie 2009 şi cu
28,2% faţă de iunie 2010.

Pilon II Active nete (mil. lei)

Nr. Fond de pensii 31.12.2009 30.06.2010 31.12.2010 Dec. 2010/ Dec. 2010/
crt. administrat privat Dec. 2009 Iunie 2010
1 ING 938,0 1.323,7 1.697,78 81,0% 28,3%
2 AZT VIITORUL TAU 557,6 793,5 1.012,80 81,6% 27,6%
3 ARIPI 192,6 272,8 348,30 80,8% 27,7%
4 PENSIA VIVA 158,3 223,6 284,74 79,8% 27,3%
5 EUREKO 127,1 182,5 237,49 86,8% 30,1%
6 BCR 101,7 170,1 221,86 118,1% 30,4%
7 ALICO 168,9 241,8 306,45 81,4% 26,7%
8 VITAL 63,4 88,6 115,08 81,4% 29,9%
9 BRD 57,8 82,8 107,42 86,0% 29,7%
TOTAL 2.384,4 3.379,4 4.331,9 81,7% 28,2%

Creşterea activelor nete în decembrie 2010 comparativ cu luna noiembrie 2010 a fost de 4,3%.
Creşterea lunară a activelor nete a continuat să fie uşor mai lentă în semestrul II 2010 faţă de prima
parte a anului 2010, păstrând tendinţa manifestată începând din trimestrul II 2009. Astfel, în
perioada iunie 2009 – decembrie 2010 s-au înregistrat valori cuprinse între 2,9% şi 9,5%.
Trendul manifestat în partea a doua a anului 2010 pe total active a fost înregistrat şi la nivelul
fiecărui fond în parte.
Fondurile ING, AZT VIITORUL TĂU şi ARIP au înregistrat cele mai mari valori ale activelor nete.
Astfel gradul de concentrare pentru primele trei fonduri de pensii a fost de 71%, iar pentru primele
cinci (primele trei urmate de ALICO şi PENSIA VIVA) a fost de 84%.

În semestrul II 2010 au fost virate, contribuţii în valoare totală de 797 milioane lei (186 milioane
euro), în creştere cu 23,3% faţă de semestrul II 2009 şi cu 3,9% comparativ cu semestrul I 2010.

Contribuţii virate 2008 – 2010

Suma totală din contribuţii virată în anul 2010 a fost de 1.564,0 milioane lei (364,4 milioane euro),
iar de la începutul virării acestora în sistem şi până în prezent (32 runde de viramente, mai 2008 –
decembrie 2010), se ridică la 3.711 milioane lei (865 milioane euro).
 Contribuţii virate, active nete şi participanţi 2008 – 2010

Structura investiţiilor

În anul 2010, ca şi pe parcursul întregului an 2009, structura portofoliilor fondurilor de pensii

administrate privat a fost caracterizată de investiţii preponderent în instrumente cu venit fix.

Structură investiţii evolutie trimestrială 2008 – 2010

 La sfarşitul anului 2010, structura portofoliilor fondurilor de pensii a fost următoarea:

Structura investitii 2010

- Titluri de stat: 66,35% din total active, în creştere faţă de decembrie 2009 şi în scădere fata de
iunie 2010. Şi valoarea activelor investite în titluri de stat a crescut comparativ cu decembrie 2009
cu 86,3% şi cu 30,3% faţă de iunie 2010.
- Obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale: 1,70% din total active, în scădere faţă de
decembrie 2009 şi iunie 2010, cu o scădere a valorii activelor investite în acest tip de instrument
faţă de decembrie 2009 şi o creştere cu 9,2% faţă de iunie 2010.
- Obligaţiuni municipale: 1,27% din total active, cu un trend fluctuant, dar în scădere faţă de
decembrie 2009 şi în uşoară creştere faţă de iunie 2010.
Ca valoare, activele investite în obligaţiuni municipale au crescut cu 81,0% faţă de decembrie 2009
şi cu 71,2% faţă de iunie 2010.

Structură investiţii – total (lei)

Obligatiuni ale Instrumente
Data Depozite Titluri de Stat Obligatiuni Obligatiuni organismelor Actiuni Titluri de de Sume in curs
Bancare Municipale corporative straine participare acoperire de decontare
neguvernamentale OPCVM a riscului
31.12.2009 116.838.480 1.543.477.930 30.458.570 315.704.432 91.083.320 222.942.189 21.669.207 398.222 43.200.366
30.06.2010 245.242.096 2.207.651.416 32.205.577 482.534.647 67.487.039 334.786.692 20.614.267 -404.059 -8.929.590
31.12.2010 311.045.508 2.876.019.324 55.138.304 476.774.413 73.718.123 529.555.193 22.660.275 1.271.036 -11.879.069

- Obligaţiuni corporative: 11,00% din total active, în scădere faţă de decembrie 2009, dar şi faţă de
iunie 2010. Ca valoare, activele investite în obligaţiuni corporative au înregistrat o creştere cu
51,0% faţă de decembrie 2009 şi o scădere cu 1,2% faţă de iunie 2010.
- Depozite bancare: 7,18% din total active, un trend descrescator de la începutul funcţionării
sistemului, dar în creştere faţă de decembrie 2009. Ca valoare, activele investite în depozite bancare
au crescut cu 166,2% comparativ cu 2009 şi cu 26,8 % faţă de iunie 2010.
- Acţiuni: 12,20% din total active, în creştere faţă de decembrie 2009 şi faţă de iunie 2010. Valoarea
activelor investite în acţiuni a crescut cu 137,5% comparativ cu decembrie 2009 şi cu 58,2% faţă de
iunie 2010.
- Titluri de participare: 0,52% din total active, în scădere faţă de decembrie 2009 şi iunie 2010.
Valoarea activelor investite a crescut cu 4,6% faţă de decembrie 2009 şi cu 9,9% faţă de iunie 2010.
- Instrumentele de acoperire a riscului au reprezentat 0,03% din total active fonduri de pensii
administrate privat.
- Sumele în curs de decontare pentru achiziţionare/vânzare active sau disponibilităţi în cont curent
reprezentau -0,27%.

Structură portofolii investiţionale fonduri de pensii – decembrie 2010

Tendinţele semnalate în structura investiţiilor pe total fonduri de pensii administrate privat

înregistrată la sfârşitul anului 2010 s-au observat, în mare parte, şi în structura portofoliilor fiecărui
fond în parte.
În decembrie 2010, 86,3% din activele fondurilor de pensii administrate privat erau plasate în ţară,
iar restul de 13,7% erau investiţii externe.

Structură investiţii plasamente instrumente financiare – decembrie 2010

Evoluţie structură investiţii plasamente instrumente financiare 2009 – 2010

Se constată o creştere a ponderii categoriei de investiţii cu expunere realizată intern faţă de

decembrie (când a atins 85,6%), dar şi faţă de iunie 2010 (când a înregistrat 84,5%), în condiţiile
unei creşteri a sumelor investite faţă de decembrie 2009 cu 83% şi de 31% faţă de iunie 2010 (pe
fondul creşterii constante a volumului activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat).

Conform cerinţelor de transparenţă privind publicarea ratelor de rentabilitate de către CSSPP,

aceasta a publicat pentru luna decembrie 2010 următoarele valori:
- Rata de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii administrate privat cu grad de risc ridicat:
o ARIPI: 15,1962%
- Ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii administrate privat cu grad de risc mediu:
o ALICO: 14,9881 %
o AZT VIITORUL TĂU: 15,1536%
o BCR: 14,4079%
o BRD: 12,6533 %
o EUREKO: 13,7575%
o ING: 16,0363%
o PENSIA VIVA: 13,0094%
o VITAL: 11,5601%

• Rata de rentabilitate minimă a fondurilor din categoria de risc ridicat: 5,8752%.

• Rata de rentabilitate minimă a fondurilor din categoria de risc mediu: 7,3441%.
• Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru ultim ele 24
luni: 15,0991%.

Fondurile de pensii private au rămas conservatoare investind în continuare în titluri de stat (la 31
decembrie 2010 deţineau 4,93% din totalul emisiunilor de titluri de stat aflate în circulaţie). Cu toate
acestea, au rămas şi investitori activi pe piaţa locală de capital (numai valoarea la 31 decembrie 2010 a
primilor 10 emitenţi din portofoliu de 342,86 mil. lei este mai mare decât întregul portofoliu de acţiuni
deţinut cu un an în urmă de 248,71 mil. lei). În acelaşi timp riscul valutar rămâne redus ca urmare a unei
expuneri mici faţă de valute (7,68% din total active) şi a utilizării instrumentelor specifice de protecţie
faţă de acest risc.
La finele lunii februarie 2011 activele totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de
pensii private erau de 5.035,67 milioane lei (1.194,70 milioane euro , BNR – curs de schimb 28
februarie 2011) în creştere cu 3,94% faţă de luna anterioară şi 70,36% mai mari decât în urmă cu 12
luni (creştere cu 66,01% raportat la moneda euro).

Contribuţiile medii se află în creştere faţă de februarie 2010 (ca urmare a creşterii cotei de
contribuţii de la 2% la 2,5%), dar şi faţă de ianuarie 2011 (urmare a faptului că în luna februarie au
fost încasate contribuţiile aferente drepturilor salariale ale lunii decembrie, care au inclus pe lângă
salariile de bază şi prime acordate de angajatori).

Valoarea medie a conturilor, care reprezintă mai mult un indicator al calităţii portofoliului - număr
participanţi care plătesc în mod regulat contribuţii şi valoarea medie a contribuţiei - şi mai puţin un
indicator al performanţei investiţiilor la nivelul Pilonului II este în creştere (893,01 lei).
În luna februarie 2011 fondurile de pensii administrate privat au realizat noi achiziţii, incluzând în
portofoliile lor noi emisiuni de certificate de trezorerie emise de statul român, precum şi titluri de
stat emise de statul ungar şi statul rus. De asemenea au ales să excludă din portofoliile lor acţiuni
tranzacţionate pe bursele vest-europene, precum şi să reducă expunerea pe titlurile de stat emise de
statul grec.

Valoarea activelor nete înregistrată de fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II a fost de
4.682,88 milioane lei (1.111,00 milioane de euro, BNR – curs de schimb 28 februarie 2011), în
creştere cu 4,02% faţă de ianuarie 2011 şi cu 71,80% mai mare decât în februarie 2010 (creştere cu
67,41% raportat la moneda euro).

În februarie 2011, un număr de 5,24 mil de persoane erau înregistrate în Registrul participanţilor, în
creştere cu 5,47% faţă de februarie 2010 şi cu 0,63% faţă de ianuarie 2011.

Valoarea medie a unui cont la nivelul Pilonului II este de 893,01 le participant, în creştere cu 3,37%
faţă de luna ianuarie 2011 şi cu 62,88% peste valoarea înregistrată în urmă cu 12 luni.
 Pilon II Cotă de piaţă în funcţie de active nete

Singurele fonduri de pensii administrate privat care au o cotă de piaţă în funcţie de activele nete mai
mare decât cota de piaţă în funcţie de numărul de participanţi sunt ING şi ALICO. Ca urmare,
aceste două fonduri înregistrează şi cele mai mari valori medii ale conturilor participanţilor de
1.100,41 lei (ING) şi 998,40 lei (ALICO).
La polul opus, EUREKO (689,16 lei) şi VITAL (686,82 lei) înregistrează cele mai mici valori medii
ale conturilor participanţilor.

Pilon II Cotă de piaţă în funcţie de participanţi

Indicatorii de performanţă ai fondurilor de pensii administrate privat înregistraţi în februarie 2011
au fost:
- Rata de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii administrate privat cu grad de risc ridicat:
o ARIPI: 15,1372%
- Ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii administrate privat cu grad de risc mediu:
o ALICO: 14,4503 %
o AZT VIITORUL TĂU: 15,1155%
o BCR: 14,1767%
o BRD: 12,4965 %
o EUREKO: 13,8491%
o ING: 15,5138%
o PENSIA VIVA: 13,1051%
o VITAL: 11,1365%

• Rata de rentabilitate minimă a fondurilor din categoria de risc ridicat: 5,7955%.

• Rata de rentabilitate minimă a fondurilor din categoria de risc mediu: 7,2444%.
• Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru ultimele 24 luni:
14,8310%.

Rata medie ponderată de rentabilitate iun.10-feb.11- Pilon II

 Pilon II Rate de rentabilitate anualizate feb.11

În condiţiile în care nu se va manifesta riscul legislativ care să afecteze negativ programul contribuţiilor
participanţilor, sectorul pensiilor private va creşte în importanţă pentru economie (în anul 2010 a ajuns
la 0,91% din PIB) fiind aşteptată o creştere peste 1% din PIB în prima jumătate a anului 2011.
Rolul sectorului pensiilor private este cu atât mai important cu cât duce la scăderea presiunilor
viitoare asupra sistemului public de pensii (previziunile demografice pentru anii următori sunt de
îmbătrânire a populaţiei) precum şi prin prisma investiţiilor care le aduce în economie: investiţii în
companiile româneşti listate pe bursă şi creditarea statului şi segmentului privat autohton (prin
intermediul titlurilor de stat, obligaţiunilor emise de autorităţile locale şi a obligaţiunilor
corporative).
 BIBLIOGRAFIE

Institutul Naţional de Statistică - Buletin lunar nr.10/2010

Comisia Naţională de Prognoză
Buletin informativ CSSPP - Nr.12/2010
Buletin informativ CSSPP - Nr.2/2011