Pensii private obligatorii si facultative in Romania

Cuprinsul lucrarii……………………………………………………………………….…1

Introducere………………………………………………………………………………...2
Cap 1.Caracterizarea sistemului privat de pensii in Romania………………………….....5
1.1. Necesitatea completarii sistemului public de pensii cu sistemul privat de pensii...5
1.2. Stadiul introducerii pensiilor private in Romania…………………………………9
1.3. Trasaturi distinctive ale sistemului de pensii privat comparativ cu sistemul public
de pensii……………………………………………………………………………….…11

Cap 2.Pensii private obligatorii (administrate privat). ...………………………………...12

2.1. Caracteristicile sistemului pensiilor administrate privat………………………...12
2.1.1. Fondurile de pensii administrate privat……………...………………...……...12
2.1.2. Administrarea fondurilor de pensii administrate privat………...….………...15
2.1.3.Depozitarul si auditorul financiar al fondurilor de pensii administrate
privat……………………………………………………………………………..….21
2.1.3.1. Depozitarul fondurilor de pensii administrate privat…………...….……….21
2.1.3.2. Auditorul financiar al fondurilor de pensii administrate privat…………….24
2.1.4. Marketingul prospectului schemei de pensii pentru fondurile de pensii
administrate privat ………………………………………………………….………...…27
2.2. Sfera de cuprindere………………………………………………………………29
2.2.1. Participantii la fondurile de pensii administrate privat…………………….…29
2.2.2. Prospectul schemei de pensii administrate privat…………………………….32

Cap 3. Pensii private facultative…………………………………………………………34

3.1. Caracteristicile sistemului pensiilor facultative…………………………………34
3.1.1. Administrarea fondurilor de pensii facultative ……………………………...34
3.1.2.Marketingul prospectului schemei de pensii pentru fondurile de pensii
facultative…………………………………………………………………………….......37
3.2. Sfera de cuprindere……………………………………………………………….39
3.2.1. Participantii la fondurile de pensii facultative………………………………..39
3.2.2. Prospectul schemei de pensii facultative……………………………………..41

Cap 4.Tendinte privind evolutia sistemului pensiilor private in Romania ………….…..42

4.1. Tendinte privind evolutia pensiilor administrate privat in Romania…...…….. 44
4.1.1. Probleme legate de implementarea pensiilor administrate privat …………....44
4.1.2. Estimari ale impactului macroeconomic al introducerii fondurilor de pensii
administrate privat……………………………………………………………………….45
4.2. Tendinte privind evolutia pensiilor private facultative in Romania……...…….51

Concluzii………………………………………………………………………………....53
Bibliografie ……………………………………………………………………………...55

1
 Introducere

Îmbătrânirea populaţiei şi dificultaţile pe care le implica aceasta pentru sistemele

de protecţie socială par să fie o caracteristică a tuturor ţărilor dezvoltate. Procesele socio-
demografice şi economice (îmbătrânirea populaţiei, reducerea populaţiei active,
problemele macroeconomice în principal ale ţărilor în tranziţie), care se vor accentua în
deceniile următoare transformă problema protecţiei sociale a persoanelor vârstnice şi în
special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii într-o provocare
fundamentală atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele aflate în tranziţie.
In Romania, problemele referitoare la sistemele de pensii au fost agravate de deciziile
gresite, de lipsa de viziune si strategii coerente in domeniu, de ezitarile politicului care au
condus la aminarea reformelor.
Fenomene întâlnite şi în alte ţări în tranziţie (ba chiar şi în ţări dezvoltate
occidentale în ultimele decenii), precum pensionările anticipate şi scăderea vârstei medii
reale de pensionare sau susţinerea pilonului I cu fonduri bugetare au fost la noi mult mai
accentuate şi au condus la o creştere exagerată a numărului de pensionari şi la o reducere
alarmantă a vârstei medii reale de pensionare ceea ce a creat dezechilibre serioase în
pilonul I şi îngrijorări mari referitoare la pilonul II, aflat in pragul implementării.
Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale de pensii este printre cele mai mari din
UE.Chiar după reduceri succesive cu 30% contribuţii din salarii la pensii, România se
diferenţiază net faţă de ţări precum Germania, Suedia, Olanda, în care valoarea
contribuţiilor la pensiile publice se situează între 18% şi 20% din salariu.
Cheltuielile cu pensiile sunt însă mai mari decât veniturile colectate, deficitul (acoperit
prin subvenţie ) fiind în ultimii ani de aproximativ 0,7% din PIB cu o scădere la 0,2 %
din PIB în 2005 sau între 400 milioane EURO în 2004 şi 150 milioane în 2005 după
trecerea agricultorilor la bugetul de Stat. In 2006 bugetul a avut un surplus de 0,5% PIB,
ceea ce poate reflecta inceputul ”curatarii” sistemului.Cheltuielile publice cu pensiile au
reprezentat aproximativ 7% din PIB în ultimii 10 ani, valoarea lor scăzând uşor în ultimii
ani odată cu creşterea PIB.Suma cheltuielilor cu pensiile poate fi estimată astfel la
aproximativ 190000 (sau 19 miliarde RON) adica peste 5 miliarde EURO, reprezentând
aproximativ o cincime din totalul cheltuielilor publice.Această sumă este similara, ca
raport în total cheltuieli, cu cele ale altor state OECD, care variaza intre 14-15% din PIB
pentru Marea Britanie si Portugalia si 23-24% pentru statele nordice, numai că în
România ponderea cheltuielilor publice în PIB este mult mai mică, fiind necesară o
creştere a volumului global al cheltuielilor publice.1)
Din raportarea nivelului contribuţiilor la nivelul pensiilor rezultă o situaţie aparent
paradoxală: contribuţiilor mari le corespund pensii mici.Explicaţia constă în numărul mic
de contributori la sistemul de asigurări sociale de pensii.În condiţiile preluării la bugetul
de stat a pensionarilor din agricultură şi a altor prestaţii precum concediile de boală,
aproape întreaga povară a plăţii pensiilor pentru ceilalţi asiguraţi va reveni fondului
public de pensii alimentat de salariaţi şi de angajatori.

1)
Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu, Studiu Friedrich
Ebert Stiftung- Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,Bucuresti,
Aprilie 2007

2
 În prezent, mai puţin de jumătate din populaţia activă este asigurată pentru pensii
(sub 5 milioane din cele 10,5 milioane cât numară populaţia activă 2) ), fapt ce va genera
probleme pe termen lung.Peste 25-35 de ani cei care lucrează „la negru” sau nu lucrează
deloc (semnificativi ca număr) vor atinge vârsta de pensionare fără să fie asiguraţi iar o
parte dintre ei vor împovăra sistemul de asistenţă socială (solicitând din bani publici
venitul minim garantat sau alte forme de ajutor social).
Proiectiile profilului populatiei pe grupe de varsta tind să sugereze o scadere a
natalităţii şi o reducere a populaţiei tinere în anii ce vin (cel puţin până în anul 2040).În
aceste condiţii, rata de inocuire este de aşteptat să crească.Pe termen mediu şi lung
raportul dintre pensionari şi salariaţi se va menţine ridicat, structura populaţiei României
fiind una atipică, cu generaţii foarte numeroase la vârsta de 17-39 de ani (rezultat al
politicilor pro-nataliste agresive din perioada Ceauşescu) şi foarte mici la vârstele de 0-16
ani (generaţiile tranziţiei).Ca urmare, pe piaţa muncii vor intra în viitor generaţii puţin
numeroase, iar numărul de salariaţi nu va creşte foarte mult chiar în eventualitatea unei
creşteri economice constante.Numărul de pensionari, pe de altă parte se va menţine
constant un timp pentru pensionarii ne-agricultori şi va scădea la categoria pensionari
agricultori care va deveni nesemnificativă numeric în următorii 15 ani.
Spre deosebire de alte segmente ale pietei financiare, in general piata fondurilor
private de pesii este de data relativ recenta.In cazul Romaniei, bazele sistemului
multipilon au fost de curand puse, urmanand ca si tara noastra sa intre in rindul lumii
civilizate, deorece este singura din Uniunea Europeana in care asigurarile de pensii se
rezuma la sistemul public, de tip redistributiv (PAYG). 3)
Fundamentul moral al reformei are in vedere faptul ca si imbatranirea este o
experienta de viata, pe care cei mai multi dintre noi o vom trai cu o probabilitate destul de
mare, si, ca atare, securitatea sociala a batrinetii poate fi asumata atat personal, prin
economii personale facute in timpul vietii active, cat si prin solidaritatea intre generatii
manifestata in sisteme de pensii in care resursele se redistribuie.4)
Faptul ca unii oameni, independent de vointa lor, se imbonlavesc si se
pensioneaza anticipat, ca altii mor tineri lasind in urma mostenitori sau traiesc mai mult
decit media, impune existenta unui sistem bazat pe solidaritate care sa preia si sa sustina
riscurile involuntare.Acesta este motivul pentru care securitatea varstnicilor este bine sa
fie asigurata printr-o combinatie dintre o autoasigurare obligatorie si o asigurare intre
indivizi intr-un sistem multipilon cu o pondere importanta pe economisire, cu finantare si
mecanisme manageriale separate pentru redistribuire si economisire (investire) si care
imparte responsabilitatile intre sectoarele public si privat.
Obiectivele principale ale sistemelor de pensii din fiecare tara sunt:
a) redistributia resurselor financiare (prin sistemul PAYG);
b) asigurarea.
Componentele redistributive ale unui sistem de pensii sunt concepute sa asigure
pensionarilor obtinerea unui venit care sa le asigure un standard de viata decent.
2)
Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu, Studiu Friedrich
Ebert Stiftung- Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private, Bucuresti,
Aprilie 2007;
3)
Dan Constantinescu, Manuela Constatinescu , Fonduri Private de Pensii, Partea I, Editura Bren, Bucuresti,
2005, ISBN 973-648-479-3;
4)
Smaranda Dobrescu, Mihai Seitan, Pensii Private, Editura Juridica, Bucuresti, 2005,ISBN 973-87500-1-6;

3
Componentele de asigurare au ca scop obtinerea unui venit la pensionare, in comparatie
cu venitul anterior pensionarii sau in unele sisteme comparativ cu venitul lor in toata
perioada de activitate.
Toate statele au ''plase ''de siguranta pentru a preveni saracia la batranete.Aceasta plasa de
siguranta este numita pilonul I si are la baza scheme redistributive.Putem observa trei
tipuri de plase de siguranta :
a) asistenta sociala ca plasa de siguranta pentru intreaga populatie;
b) programe separate pentru venituri la pensionare;
c) scheme de pensii clasice.
Principalele probleme cu care se confrunta sistemul public de pensii sunt: imbatranirea
rapida a populatiei; scaderea numarului de contribuabili; cresterea semnificativa a
numarului pensionarilor, inflatia care erodeaza nivelul real al pensiilor; cresterea
evaziunii fiscale datorita nivelului mare al contributiei la asigurarile sociale si care
provoaca deficit bugetului asigurarilor sociale de stat.
Principiul fundamental care sta la baza sistemului de pensii multi-pilon este acela
al diversificarii surselor de finantare a veniturilor din pensii, prin suportarea acestora atat
de catre sectorul de stat, cat si de cel privat.Se combina astfel un gen de prestatii definite,
de tip redistributiv, cu beneficii stabilite bazat pe solidaritatea intre generatii, cu scheme
diverse de pensii bazate pe capitalizare care au la baza contributii definite si sunt
administrate privat.
In sistemul de pensii administrat privat, statul nu contribuie direct cu sume
banesti, acesta se implica prin:
a) reglementarea sistemului;
b) acordarea de deductibilitati fiscale in anumite limite prestabilite.

4
 Cap 1. Caracterizarea sistemului privat de pensii in Romania

1.1. Necesitatea completarii sistemului public de pensii cu un sistem privat de pensii

Rata de inlocuire a venitului prin pensie reprezinta raportul dintre venitul mediu si
pensia medie.Rata de inlocuire a veniturilor individuale reprezinta raportul dintre prima
pensie primita de participantul la un fond de pensii (formata din pensie publica si pensie
privata) si ultimul salariu (venit) obtinut de acesta anterior indeplinirii conditiilor de
eligibilitate pentru pensionare.
Se previzioneaza faptul ca, după anul 2032 (când generaţiile născute după 1967
vor atinge 65 de ani), un val suplimentar de pensionari va intra din zona de contributori în
zona de beneficiari afectând grav rata de inlocuire pentru următorii 22 de ani.
Imbunatatirea acestei situatii se poate face numai prin implementarea urmatoarelor
masuri:
1) Atragerea de noi asiguraţi.Deoarece în prezent participarea la sistem este de numai
50% din populaţia ocupată şi de 40% din populaţia in vârstă de muncă. Însuşi gradul de
ocupare a populaţiei în vârstă de muncă este de numai 58%, iar obiectivul UE pentru anul
2010 este de minim 70% grad de ocupare.Avantajele acestei masuri constau in sporirea
nivelului resurselor pentru pensii si asigurarea de venituri după retragerea din activitate.
2) Descurajarea pensionării anticipate.Acest lucru se poate realiza prin stabilirea de
cuantumuri mici ale pensiilor, astfel încât cei care pot lucra să nu apeleze foarte usor la
această facilitate de pensionare timpurie.In aceste conditii se pot obtine surse
suplimentare pentru pensii mai mari si se imbunatateste rata de inlocuire.
3) Egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei.Femeile, în prezent cu o
speranţă medie de viaţă cu peste 6 ani mai mare decât a bărbaţilor, vor continua să
reprezinte o pondere foarte mare între persoanele vârstnice şi între pensionari.
Fiind pensionate mai devreme şi trăind mai mult, femeile, deşi au niveluri mai
mici ale pensiilor, beneficiază de pensii mult mai mulţi ani decât bărbaţii, la ele raportul
dintre anii de contribuţie şi cei de pensie fiind mult mai mic decât la bărbaţi.Egalizarea
vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei ar elimina efectele negative ale acestei situaţii.
Eventual se poate accepta o vârstă mai mică pentru pensionarea anticipată a femeilor
comparativ cu bărbaţii dar cu reducerea nivelului pensiei.
În România rata de înlocuire a venitului are valoare scăzută (35% determinată ca
raport între venitul mediu şi pensia medie).Situaţia este critică pentru că în viitorii 20 de
ani pensiile persoanelor în vârstă vor proveni doar din sistemul public.
În UE se recomandă o rată de înlocuire de 50%.Atât raportată la nivelul de trai, cât şi la
cel al salariului mediu.In prezent, pensia medie are un potenţial de creştere.Creşterea ratei
de înlocuire se poate realiza prin mai mult mijloace, cum ar fi:
 Creşterea bazei de impozitare.Acest lucru se poate realiza prin cresterea
numărului de contribuabili.Avantajul acestei masuri consta in obtinerea de fonduri
suplimentare.
 Creşterea salariului mediu.Această creştere trebuie să ţină cont de limitele impuse
de productivitatea muncii.In prezent raportul dintre productivitate şi salariu
permiţând o creşterea acestuia din urmă, cel puţin în anumite ramuri ale
economiei.Datele ne arată că până în prezent în România in majoritatea

5
 sectoarelor economice evoluţia costului salarial nu a fost neapărat fundamentată
pe dinamica productivităţii muncii, producându-se o ruptură între cei doi
indicatori, astfel încât fiecare evoluează după propriile reguli.In unele ramuri in
care cresterile de productivitate ar fi justificat salarii mai mari remunerarea fortei
de munca a fost inferioara cresterii productivitatii.Este de asteptat ca o creştere a
salariului să se concretizeze gradual, pe parcursul a mai multi ani.Acesta masura
poate conduce la cresterea veniturilor si la motivarea forţei de muncă de a se
angaja şi de a rămâne să lucreze în ţară.Un dezvantaj al acestei propuneri este
acela ca aceasta ar putea fi greu de implementat din cauza neînţelegerii dintre
partenerii sociali si ar putea genera o creştere a inflaţiei.
 Folosirea fondurilor obţinute din privatizare pentru creşterea pensiilor.Acesta
masura s-ar concretiza in creştere a gradului de incluziune socială.Dezavantajul
consta in faptul ca din punct de vedere al eficienţei economice este o măsură
ineficientă, pentru ca ar canaliza sume alocate potenţial pentru investiţii si crearea
de noi locuri de munca în direcţia consumului.
 Emiterea de obligaţiuni guvernamentale pe termen foarte lung.Avantajul acestei
masuri consta in esalonarea costurilor tranzitiei reformei sistemului de pensii pe
termen lung.Acest lucru ar fi dezavantajos din doua motive: crestere marginala a
datoriei publice si transferarea costurilor la generatia urmatoare ceea ce in final
conduce la cresterea riscurilor din sistem pe termen lung.
În România vârstele de pensionare standard sunt încă deosebit de scăzute şi diferenţiate
pe cele două sexe (58 ani pentru femei şi 63 ani pentru bărbaţi, pentru ca în 2015 să fie de
60 şi respectiv 65 ani).De fapt vârstele reale de pensionare sunt extrem de mici.Un număr
important de pensionari pentru limită de vârstă au sub 50 de ani.
Pensionările anticipate şi pensionările pentru invaliditate au condus la o vârstă medie
reală de pensionare de aproximativ 52-53 de ani în anii 2001-2003, alcătuită din media
vârstelor medii reale de pensionare de 50-51 de ani la femei şi 54 de ani la bărbaţi.
Numărul de pensionari de invaliditate a crescut de 4 ori în 15 ani, iar procentul din total
pensionari a crescut peste 2 ori.În prezent, 860.000 persoane (14% din total pensionari)
sunt pensionate pentru invaliditate.Deşi este greu de dovedit că unii dintre pensionarii de
invaliditate sunt pensionaţi fraudulos, statisticile care relevă totuşi diferenţe suspect de
mari între judeţe vecine în privinţa numărului de pensionari de invaliditate îndreptăţesc
opinia că pensia de invaliditate este una dintre soluţiile alternative la şomaj.
Pentru rezolvarea acestor probleme, propun urmatoarele masuri:
1. Reducerea pensionărilor anticipate şi a celor frauduloase pe caz de boală;
Prin aceasta masura se reduce cheltuielile sistemului de pensii, se incetineste creşterea
numărului de pensionari si se creaza premise pentru marirea pensiilor pentru pensionarii
legitimi.
Dezavantajul este dat de costurile pe care le implica verificarea si controlul sistemului.
2. Egalizarea varstei de pensionare între femei şi bărbaţi;
În România în 2014 vom avea o vârstă de pensionare de 65 ani pentru bărbaţi şi doar 60
ani pentru femei.Este nevoie de decizii strategice pentru creşterea vârstei de pensionare la
femei într-un mod echitabil, dar cu un impact negativ cât mai redus pentru femei.
Discriminarea pozitivă a femeilor ar putea fi efectuată prin acordarea unor facilităţi
speciale de pensionare anticipată.Acest lucru va avea si alte efecte secundare pozitive: va
creste si accesul femeilor la functii de conducere si va creşte nivelul veniturilor acestora

6
(şi implicit al viitoarei pensii) intrucat se stie ca spre sfarsitul carierei se ajunge la varful
ierarhiei in organizatii şi salariile sunt mai mari.
3. Scurtarea cu 5 ani a termenului până la care se ajunge la limitele de vârstă maxime
prevăzute de legea 19/2000, anume de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru
barbati.
Deoarece prin sistemul public de pensii nu se poate asigura decit pensii, care pentru
majoritatea pensionarilor au un nivel redus, a aparut ca o probema stringenta completarea
acestuia cu sisteme private de pensii.
Planul de pensii tip DB (beneficii definite) este acela in care administratorul are
obligatia de a oferi beneficiile stabilite in schema de pensii, indiferent de nivelul
contributiilor, iar riscul investitiei apartine administratorului.
Planul de pensii tip DC (contributii definite) este acela in care contributiile la o schema
de pensii sunt stabilite, nu se cunoste nivelul beneficiilor la pensionare, iar riscul
investitiei apartine participantului la o schema de pensii.
Sistemele de pensii publice sunt de tipul DB cu caracter redistributiv.Beneficiile
sut definite- de catre guvernarea politica – iar finantarea este de tipul PAYG''pay-as-you-
go'', statul colecteaza resurse financiare prin contributii si impozite, asupra populatiei
active aflate in campul muncii pentru a le redistribui ca pensii si sub alte forme populatiei
inactive din punct de vedere economic: batranii/pensionarii, invalizii, copii, someri,
familii ale caror venituri sunt sub pragul saraciei.
In ultimele doua decade s-au accentuat presiunile financiare si demografice asupra
bugetelor financiare ale sistemelor publice, amenintand falimentarea sistemului public de
pensii.Datorita presiunilor exercitate in special de acesti factori, sistemul public de pensii
a fost nevoit sa reduca indemnizatiile acordate, micsorand rata de inlocuire intre sumele
alocate din sistem si veniturile medii ale populatiei active.
Presiunea rezultata din imbatranirea populatiei, amplificata de stimulentele
negative din sistemul public, cum ar fi pensionarea anticipata, conduc la o criza acuta a
sistemului public in mai toata lumea.In Europa, presiunile sunt mai mari comparativ cu
alte continente, deoarece populatia Europei este deja mai batrana decat populatia Asiei
sau Americii. Imbatranirea populatiei este rezultanta a doua cauze :
a) reducera natalitatii;
b) cresterea longevitatii, in special, datorita imbunatatirii conditiilor de viata si al
progresului in tehnologia medicala.
Reducerea natalitatii afecteaza posibilitatea de a acumula resurse financiare pentru un
sistem PAYG, in special, in state in care taxele si impozitele pentru finantarea sistemului
sunt deja mari si afecteaza economia reala.
Cresterea longevitatii trebuie sa prelungeasca viata economica activa si sa creasca varsta
de pensionare.Presiunile politice diminueaza in multe cazuri ritmul cresterii varstei de
pensionare, cu toate ca majoritatea tarilor au intrat pe acest trend.Probleme economice
cum este somajul impiedica ramanerea in campul muncii a populatiei active varstnice.
Datorita presiunilor politice reducerea pensiilor si ajutoarelor nu s-a facut in mod
explicit :
a) s-a folosit inflatia, pensile si ajutoarele sociale au fost pastrate la nivelul lor nominal
sau au fost indexate cu un procent mult mai mic decat rata inflatiei;
b) s-a inceput un proces foarte lent de crestere a varstei de pensionare;

7
c) s-au inasprit conditiile de eligibilitate la anumite indemnizatii (somaj, ajutor pentru
copii handicapati, ajutor pentru cresterea copiilor, alocatii, burse etc.).
Exemplu: Tabel cu speranta de viata la nastere in tarile comparate in anii 1990, 2000,
2004:

Tabelul 1.1

Sursa:OECD-Statistics Catalogue-, 2006.

Datele din tabelul 1.1 scot in relief faptul ca in toate tarile mentionate a avut loc cresterea
sperantei de viata, ceea ce poate crea presiuni asupra bugetului din care se plateste
pensiile publice.
Studiile efectuate in diferite tari au demonstrat faptul ca mentinerea programelor de
pensii tip DB din sistemul public de pensii necesita alocarea unei parti in crestere
continua din bugetul national.Decizia implicita este de a trece la un sistem bazat pe
scheme de pensii tip DC, care, este mai avantajos pentru participant din urmatoarele
motive:
a) planurile DC se bazeaza pe contributii individuale platite de angajat si/sau
angajator;
b) cheltuielile statului sunt fixe si reprezinta o parte bine definita din buget;
c) presupun contributii predeterminate in perioada de acumulare;
d) administrare complexa, necesita profesionisti in administrarea investitiilor, costuri
de administrare mai mari;
e) se micsoreaza pana la minim riscurile investitionale si demografice ale statului
provenite din sistemul public de pensii;
f) in caz de deces valoarea contului se plateste mostenitorului;
g) presupun cunostinte financiare pentru decizia investitionala si sunt mai dificil de
inteles.
Mentinerea unui sistem de pensii publice de tip redistributiv este o necesitate legata de:
politica sociala, redistribuirea venitului national, securitatea sociala a populatiei.Avand in
vedere problemele prezentate mai sus, sistemul public poate fi completat cu programe de
pensii de tip DC, acest lucru ar conduce la implicarea statului (politicului) in
administrarea resurselor financiare ale populatiei provenite din economisire pe timp lung.

8
In statele democratice aceste functii sunt atribuite sectorului privat, statul exercitand
numai functii de reglementare si supraveghere.
Factorii subiectivi sunt legati de nemultumirea si neincrederea populatiei datorata
administrarii sistemului de pensii public de catre politic.In continuare sunt enumerate
citeva dintre aceste motive:
a) conflictul dintre generatii.Un sistem tip DB presupune ca fiecare generatie activa sa
sustina economic generatia care ia precedat.Populatia activa este martora la
presiunile continue din partea pensionarilor pentru a mari indemnizatiile din
sistemul public de pensii fara nici o legatura directa cu contributiile din trecut ale
acestora la sistem.Populatia activa se teme ca ajugand la varsta pensionarii, sistemul
public nu le va putea acorda acelasi suport pe care il acorda in prezent generatiei
actuale de pensionari.Generatia actuala este nevoita sa se confrunte si cu presiuni
economice datorate procesului de globalizare care afecteaza majoritatea tarilor,
precum si alte presiuni si tensiuni economice (procesul de tranzitie din centrul si
estul Europei) si nu mai este de acord sa continuie sa aloce parti tot mai mari din
venitul personal pentru a sustine generatia anterioara, aceasta prefera sa investeasca
in nivelul actual de trai sau in educatia generatiei viitoare;
b) riscul administrarii neeficiente sau in alte scopuri a banilor de catre sistemul
politic.
Solutia gasita a fost implimentarea unui sistem de pensii administrat privat tip DC care sa
asigure populatiei o pensie decenta dupa pensionare (la batranete, in caz de invaliditate si
deces).Acest sistem de pensii administrat privat trebuie sa fie complementar la sistemul
public de pensii, impreuna asigurand o rata de inlocuire rezonabila (peste pragul saraciei).
Daca ne referim numai la Uniunea Europeana, schimbarile demografice vor
remodela intreaga economie si societate.Tendintele rezultate din scaderea natalitatii,
cresterea duratei medii de viata si a sperantei de viata la nastere contribuie la fenomenul
de imbatranire a populatiei.In aceste tari se estimeaza ca intre anii 2005-2050, se va
modifica fundamental structura populatiei pe grupe de varsta.Cei cu varste de peste 65 de
ani vor reprezenta in anul 2050 peste 30% din totalul populatiei, fata de 17% in prezent,
in timp ce ponderea populatiei de 24 de ani se va reduce in acelasi interval de timp, de la
30% la 23%.

1.2. Stadiul introducerii pensiilor private in Romania

Acesta lucrare isi propune sa faca o prezentare si o analiza a sistemului de pensii private
din Romania (pilonul II si pilonul III), si sa ofere niste estimari ale impactului
macroeconomic generate de introducerea piloanelor II si III de pensii.
Odata cu intrarea in vigoare , la 1 aprilie 2001, a Legii nr.19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, a fost demarata reforma complexa a
sistemului de pensii multi-pilon.
In Romania sistemul de pensii multi-pilon cupinde:
 Pilonul I ''pay-as-you-go'', acesta are caracter obligatoriu, se bazeaza pe
redistribuire si este administrat de sectorul public, cadrul juridic fiind constituit de
Legea nr.19/2000 privind Sistemul Public de Pensii si alte Drepturi de Asigurari
Sociale, modificata si completata;

9
  Pilonul II este o componenta cu caracter obligatoriu, bazata pe capitalizare, este
administrata privat iar cadrul juridic este asigurat de Legea 411/2004 care a fost
modificata si completata de Legea 23/2007;
 Pilonul III este o componenta cu caracter facultativ, bazata pe capitalizare si
administrata privat, cadrul juridic este constituit de legea 204/2006, acesta a
devenit operational in luna mai 2007.
Sistemul de pensii din Romania inca se bazeaza aproape in exclusivitate pe sistemul de
pensii administrat de stat (pilonul I).Populatia a fost educata sa se bazeze aproape in
exclusivitate pe un sistem de pensii garantat de stat, care asigura la vremea repectiva o
rata de inlocuire acceptabila (rata de inlocuire in 1989 a fost de aproximativ 60%). In
perioada de tranzitie la economia de piata acest sistem a fost erodat.In forma sa actuala
acest sistem nu poate sustine o astfel de tinta ambitioasa cu o rata de inlocuire de 70%.
Pilonul III a devenit operational la data de 15 Mai 2007 odata cu autorizarea primelor trei
fonduri de pensii facultative: Aviva, Ing, Allintz-Tiriac.Sistemul pensiilor facultative
(pilonul III) are rolul de a oferi la batranete o pensie suplimentara si distincta celei oferite
de sistemul public de pensii.
Pilonul II se afla inca in stadiul de implementare.Depasirea aceastei discrepante in timp
util se poate face asa cum sa intamplat in Polonia si Ungaria numai prin dezvoltarea
pilonului II care presupune o asigurare obligatorie pentru intreaga populatie activa.
Pregatirea stadiului legal pentru acest pilon este o conditie necesara dar nu
suficienta.Pilonul II trebuie sa asigure o rata de inlocuire bruta de cel putin 40%.
O reglementare corespunzatoare a sistemului de pensii private (pilonul II si
pilonul III) asigura o functionare eficienta a sistemului de pensii si atingerea scopului de
acumulare de resurse financiare pentru perioada de batranete.
Din analiza comparativa efectuata reiese faptul ca legislatia romana in domeniu (Legea
204/2006 si Legea 411/2004 completata si modificata de legea nr.23/2007, impreuna cu
normele de reglementare ale sistemului emise de catre Comisia de Supaveghere a
Sistemului de Pensii Private) se apropie foarte mult de legislatia tarilor membre UE
precum si de legislatia tarilor membre OECD.
Implementarea sistemului de pensii administrat privat presupune un transfer de 2
miliarde de euro de la bugetul de stat catre administratorii privati. Pilonul II inseamna, de
fapt, un transfer al contributiilor sociale incasate in sistemul public de pensii catre fonduri
private.Pentru inceput, cuantumul contributiei va fi de 2% din salariul but al
contribuabilului.Valoarea aceasta va creste cu 0,5 puncte procentuale in fiecare an pina
cind se va atinge valoarea de 6%.Cifra de 2% se va extrage din cele 9,5% cit reprezinta
acum contributiile catre sistemul public de pensii.Pina in acest moment Guvernul nu a
identificat inca sursele de finantare ale deficitului.O alta problema pe care o implica
implementarea pilonului II este rentabilitatea sistemului privat de pensii.In prezent exista
o deosebire considerabila intre sistemul privat de pensii obligatorii administrate privat din
Europa de Vest si cel implementat in Europa centrala si de Est.Tarile nou intrate in UE
au aplicat un sistem construit dupa modelul Bancii Mondiale.De exemplu in Ungaria sunt
7 ani de la implementarea sistemului iar in primii 6 ani rentabilitatea a fost
negativa.Acest lucru este posibil sa se intimple si in Romania pentru ca economiile
participantilor nu vor fi investite in principal in actiuni, deoarece piata financiara
romanesca nu este suficient dezvoltata, ci ele vor fi investite in titluri de stat cu riscuri

10
foarte mici dar si cu profit mai mic.Fondurile de pensii private platesc sume mari celor
care le administreaza iar acest lucru contribuie, deasemenea, la diminuarea rentabilitatii.
Incepinad din luna august salariatii cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani vor avea la
dispozitie 4 luni pentru a alege una dintre companiile care vor administra fonduri de
pensii administrate privat.In lipsa unei campanii de informare publica, oamenii se vor
trezi nu numai ca nu stiu ce fond sa aleaga, dar nici ce inseamna aceste fonduri de pensii
private.
Datorita faptului ca, procentul cu care se contribuie la pensile administrate privat
este foarte mic, respectiv 2% din venitul brut, sistemul nu va colecta o pensie care sa
raspunda necesitatii principale de a ajuta cetatenii sa realizeze o alocare echilibrata a
resurselor financiare si care sa le asigure consumul si nevoile pe intrega durata a
vietii.Legea din Romania transfera cele mai mici procente, comparativ cu alte tari din
Europa Centrala cum ar fi:Polonia, unde se transfera 7,3%, Ungaria 7%, Slovacia 9%.
Problema deosebit de grava cu care se confrunta Pilonul II este aceea a sistemului de
colectare a contributiilor.Astfel, la nivelul celor doi colectori din pilonul II-Agentia
Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de
Asigurari Sociale (CNPAS), nu exista un sistem IT care sa poata defalca contributiile pe
fiecare individ.
Suma maxima reprezentand contributia lunara la pensia facultativa reprezinta
maxim 15% din salariul brut lunar sau venitul asimilat.Se estimeaza pentru anul 2007 ca
numarul participantilor la pilonul III sa fie de 300.000 urmand ca acest numar sa ajunga
in 5 ani la 600.000 si la un volum al activelor administrate de peste 600 milioane euro.Ca
aceste previziuni sa se poata intimpla trebuie ca nivelul de trai al populatiei sa creasca si
sa aiba loc o schimbare de mentalitate a oamenilor fata de metodele de economisire pe
termen lung pentru batranete.
O pensie privata poate reprezenta o sursa suplimentara de venituri la batranete.

In cazul pilonului III, al pensiilor private facultative, se pot inscrie si persoane trecute de
a doua tinerete, dar care nu au depasit 52 de ani, acestea pot alege singure suma de bani
cu care vor cotiza, dar nu mai mult de 15 la suta din salariul brut sau venitul asimilat.
Acestia pot beneficia de pensia facultativa dupa ce implinesc 60 de ani.

1.3. Trasaturi distinctive ale sistemului de pensii privat comparativ cu sistemul

public de pensii

Administrarea si gestionarea sistemului public de pensii este incredintata Casei

Nationale de Pensii care se afla in subordinea Ministerului Muncii, iar administrarea si
gestionarea sistemului privat de pensii se face de catre un administrator autorizat de
CSSPP, care este o persoana sau o entitate responsabila cu activitatea si controlul
fondurilor de pensii private.Supravegherea si reglementarea sistemelor private de pensii
se face de catre CSSPP care este o autoritate independenta subordonata Parlamentului.
Organismul de conducere al fondului este extern.Fondul de pensii nu are personalitate
juridica, acesta deleaga administratorului activitatile operationale incluzind aici
administrarea activelor si furnizorii de servicii externe cum sunt consultantii, actuarii si
auditorii.

11
 Comparativ cu sistemul public de pensii unde participantii pot fi toate persoanele
care realizeaza venituri legale, in cazul fondurilor de pensii private, participantii pot fi
impartiti in doua categorii:
 in cazul fodurilor de pensii administrate privat, participantii sunt definiti in legea
411/2004 completata si modificata de legea nr.23/2007;
 in cazul fondurilor de pensii facultative, participantii sunt definiti in legea
nr.204/2006.
Una dintre marile deosebiri fata de sistemul public de pensii de stat, este aceea ca banii
investiti in sistemul privat de pensii ramin mostenire in cazul in care membrul la o
schema de pensii private decedeaza.
Sistemul public de pensii se bazeaza pe redistribuire pe cind cel privat are la baza
administrarea de conturi individuale.In cazul sistemului public de pensii de stat se
garanteaza dreptul la pensie, in cazul celor private nu se garanteaza nici o suma drept
pensie.
O alta diferenta, este aceea ca, in cazul contributiilor definite, formula de calcul se
adaptaza automat schimbarilor demografice, pe cind in cazul beneficiilor definite este
necesara introducerea unui coeficient special de corectie care, de obicei, se stabileste in
functie de deciziile politice si cu intarziere.
O diferenta esentiala intre cele doua sisteme priveste modul cresterii, de-a lungul
timpului, a valorii drepturilor de pensie, altfel spus, a beneficiului cuvenit.In sistemul
public de pensii, drepturile viitoare de pensie sporesc intr-o masura care tine seama de
cresterea veniturilor medii pe economie, in timp ce in cadrul sistemelor private de pensii,
drepturile de pensie cresc in relatie directa cu randamentul pietei de capital.Avantajul
cresterii pe masura cresterii veniturilor medii este ca, la plata pensiilor, se au in vedere
tendintele ce se manifesta in standardul de viata al populatiei.Avantajul corelarii
drepturilor la pensie cu randamentul inregistrat pe piata de capital, este acela ca
beneficiul individual prezinta o rata de crestere mai ridicata.Dezavantajul se refera la
furnizarea unui beneficiu mai putin predictibil in comparatie cu standardul de viata
existent la momentul pensionarii.

Cap 2. Pensii private obligatorii (administrate privat)

2.1. Caracteristicile sistemului pensiilor administrate privat

2.1.1. Fondurile de pensii administrate privat
Fondul de pensii administrat privat este fondul constituit prin contract de societate civilă,
incheiat intre participanţi, in conformitate cu prevederile Codului civil.5)
Un fond de pensii administrat privat se infiinţează in scopul punerii in practică a unei
scheme de pensii private, al cărei prospect a fost autorizat de Comisie.Fondurile de pensii
administrate privat pot funcţiona pe teritoriul Romaniei numai pe baza deciziei de
autorizare emisă de Comisia de Supraveghere a Sistemului Privat de Pensii.
5)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;
Iniţiativa constituirii unui fond de pensii administrat privat aparţine fondatorilor acestuia,
care trebuie să aibă calitatea de participanţi.Numărul fondatorilor necesar constituirii unui

12
fond de pensii administrat privat este de minimum 5 (cinci) persoane fizice, care vor
semna in acest sens un contract de societate civilă.
Membrii fondatori vor semna un contract de administrare cu un administrator de
fond de pensii administrat privat, prin care fondul de pensii administrat privat işi
insuşeşte schema de pensii private al cărei prospect a fost autorizat de Comisie.
Pentru a avea calitatea de participanţi, membrii fondatori trebuie să indeplinească toate
condiţiile prevăzute in Lege şi in normele emise in aplicarea acesteia.Prin contractul de
administrare, membrii fondatori ai fondului de pensii imputernicesc administratorul să
reprezinte fondul de pensii administrat privat in raporturile cu terţii, inclusiv in faţa
instanţelor judecătoreşti.
Denumirea fondului de pensii conţine sintagma fond de pensii administrat
privat.Un fond de pensii nu poate fi declarat în stare de faliment. Sediul fondului de
pensii va fi acelaşi cu cel al administratorului.
Contractul de societate civilă contine elemente precum sunt 6):
1. părţile contractante;
2. denumirea fondului de pensii administrat privat;
3. fundamentarea legală a constituirii fondului de pensii administrat privat;
4. durata fondului de pensii administrat privat;
5. obiectivele fondului de pensii administrat privat;
6. drepturile şi obligaţiile părţilor;
7. limitele mandatului acordat fondatorilor;
8. unitatea de fond - definiţia, descrierea, valoarea iniţială;
9. forţa majoră - definire;
10. clauze privind incetarea contractului;
11. dispoziţii din care să rezulte că participanţii devin parte contractuală prin semnarea
actului individual de aderare.
In vederea autorizării fondului de pensii administrat privat, acesta trebuie să
indeplinească, cumulativ, la momentul depunerii cererii de autorizare, următoarele
condiţii:
a) să fie constituit prin contract de societate civilă;
b) administratorul să fie autorizat de Comisie sau de autorităţi similare dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau aparţinand Spaţiului Economic European;
c) administratorul să aibă prospectul schemei de pensii private autorizat de Comisie;
d) depozitarul activelor fondului de pensii administrat privat să fie avizat de Comisie;
e) auditorul financiar al fondului de pensii administrat privat să fie avizat de Comisie;
f) membrii fondatori ai fondului de pensii administrat privat să indeplinească condiţiile
prevăzute de Lege şi de normele emise in aplicarea acesteia pentru a fi participanţi.
Decizia de autorizare a fondului de pensii administrat privat se eliberează in baza unei
cereri pentru autorizarea fondului de pensii administrat privat.
Fondul de pensii trebuie autorizat de Comisie, după autorizarea administratorilor
şi a prospectului schemei de pensii private. Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri

6) Norma nr. 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrat privat;

formulate de administrator.

13
Resursele financiare ale fondului de pensii se constituie din:
a) contribuţiile nete convertite in unităţi de fond;
b) drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate in termenul general de prescripţie;
c) dobanzile şi penalităţile de intarziere aferente contribuţiilor nevirate in termen;
d) sumele provenite din investirea contributiilor.
In cazul fondului de pensii administrat privat, cheltuielile de administrare sunt
suportate de administrator.In cazul fondului de pensii facultative, cheltuielile de
administrare sunt suportate de fond si contin: comisionul de administrare; comisionul de
depozitare; comisioanele de tranzacţionare; comisioanele bancare; taxe de auditare a
fondului de pensii facultative.
Un fond de pensii facultative nu poate fi declarat in stare de faliment.Un fond de
pensii facultativ poate fi administrat şi reprezentat in raporturile cu terţii, inclusiv in faţa
instanţelor judecătoreşti, numai de către administratorul care are autorizaţie de
administrare pentru acel fond.Toate informaţiile privind fondurile de pensii facultative
sunt furnizate de către administrator.Un fond de pensii trebuie să aibă minimum 50.000
de participanţi.Numărul minim de participanţi prevăzut trebuie realizat în perioada
primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii.
Nu i se poate refuza nici unei persoane calitatea de participant la sistemul de
pensii private, dacă aceasta este eligibilă.Toţi participanţii şi beneficiarii la un fond de
pensii au aceleaşi drepturi şi obligaţii şi li se aplică un tratament nediscriminatoriu. 7)
Participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii( pilon IIsi III) au dreptul la
egalitate de tratament şi în cazul schimbării locului de muncă, domiciliului sau reşedinţei
într-o altă ţară, stat membru al Uniunii Europene ori stat aparţinând Spaţiului Economic
European.
În acesta situatie, acestia opta între a plăti în continuare contribuţiile la un fond de pensii
din România sau a plăti contribuţii la un alt fond de pensii aflat pe teritoriul ţării
respective, dacă aceasta nu contravine legislaţiei acestei ţări.
În cazul în care se constată scăderea numărului de participanţi şi menţinerea
acestuia sub minimul legal, timp de un trimestru, Comisia retrage, prin decizie,
autorizaţia unui fond de pensii, aplicand prevederile referitoare la administrarea specială.
Administratorul este obligat să înceteze orice activitate aferentă fondului de pensii, de la
data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.

7)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din 31/05/2006;

2.1.2. Administrarea fondurilor de pensii administrate privat

14
 Poate administra un fond de pensii administrat privat societatea comercială pe
acţiuni denumita societate de pensii care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea
fondurilor de pensii private.Un administrator poate administra în România un singur fond
de pensii.Poate fi administrator de pensii private, orice entitate autorizată pentru această
activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European.Administratorii care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare
în vederea funcţionării ca administrator de scheme de pensii private într-un stat membru
al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la
cerinţa autorizării de către Comisie. 8)
Administratorii autorizaţi în România pot primi contribuţii de la participanţi şi
angajatori dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni participanţi la scheme de
pensii private şi angajatorii din România pot vira contribuţii către fonduri de pensii
administrate de administratori autorizaţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European.Comisia supraveghează permanent
administratorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European care administrează o schemă de pensii private cu participanţi din
România.
Activitatea de administrare a unui fond de pensii cuprinde următoarele
operatiuni: colectarea contributiilor, transformarea acestora in unitati de fond si
actualizarea informatiilor privind conturile participantilor; administrarea şi investirea
activelor fondului de pensii; convertirea contribuţiilor în unităţi de fond; plata drepturilor
cuvenite participanţilor şi beneficiarilor; calculul zilnic al activului net al fondului de
pensii şi al unităţii de fond; evidenţa conturilor individuale şi actualizarea acestora,
precum şi furnizarea documentelor privind participarea, notificarea, informarea periodică
sau transferul; gestionarea operaţiunilor zilnice ale fondului de pensii; dispunerea
efectuării plăţilor datorate entităţilor implicate şi Comisiei; mandatarea şi monitorizarea
agenţilor de marketing ai fondului de pensii; gestionarea relaţiilor cu instituţiile
implicate; elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea către Comisie şi
participanţi a situaţiilor financiare şi rapoartelor solicitate; gestionarea, păstrarea şi
arhivarea documentelor privind fondul de pensii, participanţii şi beneficiarii săi.9)
Activele şi pasivele fiecărui fond de pensii administrat privat sunt organizate,
evidenţiate şi administrate distinct, separat de celelalte fonduri de pensii facultative pe
care le gestionează acelaşi administrator şi de contabilitatea proprie a administratorului,
fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator.Atat in cazul
pensiilor administrate privat cat si in cazul pensiilor facultative, administratorul nu poate
delega răspunderea privind administrarea fondului de pensii iar incredinţarea executării
anumitor obligaţii către un terţ nu îl exonerează de răspundere pe administrator.
8)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;
9) Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;

15
 Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este
echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data
constituirii, al sumei de 4 milioane euro.Capitalul social al administratorului este subscris
şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii acestuia, acesta nu poate
proveni din împrumuturi sau credite şi nu poate fi grevat de sarcini.
Administratorul este obligat să notifice Comisiei, fără întârziere, orice reducere a
capitalului social sub valoarea minimă.Capitalul social nu are voie să scadă cu mai mult
de 20% din valoarea minimă, in acesta situatie administratorul este obligat la reîntregirea
capitalului social în termenul precizat de Comisie, care nu poate fi mai mic de 3 luni, nici
mai mare de 6 luni.
O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur administrator atat in
pilonul II cat si in pilonul III.Participaţia cumulată a persoanelor fizice nu poate depăşi
5% din capitalul social al administratorului.
Acţionarii administratorului trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) să dispună de o situaţie financiară stabilă, aptă să susţină entitatea în caz de necesitate;
b)să justifice în mod satisfăcător provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul
social;
c) să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarea relaţiilor de afiliere cu alte
persoane;
Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie (atat in cazul
pilonului II cat si in cazul pilonului III), trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de
legislaţia privind societăţile comerciale, dar şi următoarele condiţii:
a) să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior;
b) să aibă experienţă profesională de cel puţin 3 ani în domeniul financiar, bancar
sau de asigurări;
c) să aibă onorabilitatea necesară pentru funcţia pe care urmează să o îndeplinească;
d) să nu fi fost sancţionaţi de către autorităţi române sau străine din domeniul
financiar cu interdicţia de a desfăşura activităţi în sistemul financiar sau, la data
depunerii cererii de autorizare, cu interdicţia temporară de a desfăşura astfel de
activităţi;
e) să nu fi deţinut funcţia de administrator al unei societăţi comerciale române sau
străine, aflată în curs de reorganizare judiciară sau declarată în stare de faliment,
în ultimii 2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului;
f) să nu fi făcut parte din conducerea unei societăţi care nu şi-a respectat obligaţiile
materiale şi financiare faţă de terţi la momentul încetării activităţii societăţii
respective;
g) să nu fie membri in consiliul de administraţie sau conducători ai unui alt
administrator ori al instituţiei de credit care indeplineşte funcţia de depozitar
pentru fondul de pensii administrat privat, sau persoanelor afiliate acestuia din
urmă;
h) să nu fie membri in consiliul de administraţie sau conducători ai societăţii de
servicii de investiţii financiare cu care societatea de pensii a incheiat contract;
i) să nu aibă cazier judiciar şi fiscal. Membrii propuşi pentru consiliul de
administraţie şi comitetul de direcţie/conducători, trebuie să nu fi contribuit, direct
sau indirect, la falimentul unor personae juridice şi să nu fi fost implicaţi in niciun
fel de scandaluri financiare.

16
Atribuţiile Consiliului de Administraţie sunt următoarele:
a) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;
b) stabilirea sistemului contabil şi de control financiar şi aprobarea planificării financiare;
c) numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor;
d) supravegherea activităţii directorilor;
e)pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi
implementarea hotărarilor acesteia;
Administratorul are în structura sa organizatorică o direcţie de audit intern şi o
direcţie responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor în
conformitate cu strategia stabilită de consiliul de administraţie.
Administratorul este obligat să păstreze documentele şi evidenţele referitoare la fondurile
de pensii.Activele financiare proprii ale administratorului nu pot fi utilizate pentru:
acordarea de împrumuturi sau garanţii; garantarea de împrumuturi sau credite, inclusiv
emiterea de obligaţiuni care depăşesc cumulat 10% din valoarea capitalului social.
Administratorul de pensii private (societatea de pensii) nu poate fi înmatriculat la
registrul comerţului fără autorizaţia de constituire emisă de Comisie.După înmatriculare
(autorizarea constituirii societatii de pensii), administratorul trebuie să obţină o
autorizaţie de administrare al unui fond de pensii administrat privat, eliberată de Comisie.
Administratorul adresează Comisiei cereri pentru: autorizare de constituire societate de
pensii şi autorizare de administrare. Cererea de autorizare de constituire a societatii de
pensii se depune la Comisie impreuna cu documentele precizate in lege si normele
Comisiei.Comisia aprobă cererea pentru autorizare de constituire dacă constată că sunt
îndeplinite, condiţiile prevazute in lege, precum si urmatoarele conditii :
 proiectul actului constitutiv şi planul organizatoric şi financiar pentru următorii 5
ani garantează gestiunea corectă şi prudentă a fondului de pensii, acesta va
contine obligatoriu o directie de audit intern si o directie distincta responsabila cu
analiza oportunitatilor investitionale si plasarea activelor;
 fondatorii nu au datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale;
 fondatorii, membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de
direcţie nu sunt în procedură de reorganizare judiciară sau de faliment şi nu au
contribuit, direct sau indirect, la falimentul unor persoane juridice şi nu au fost
implicaţi în niciun fel de scandaluri financiare;
 fondatorii fac dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social;
 se face dovada achitării taxei pentru cererea de autorizare de constituire.
Comisia respinge cererea pentru autorizare de constituire în următoarele situaţii:
a) documentaţia prezentată rămâne incompletă sau nu este întocmită în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare;
b) există posibilitatea ca administrarea să nu respecte principiile prudenţiale prevăzute în
lege şi în normele Comisiei.
Autorizaţia de constituire a unei societăţi de pensii nu garantează şi obţinerea
autorizaţiei de administrare.Administratorul trebuie să obţină autorizaţie de administrare
a fondurilor de pensii administrate privat de la Comisie. Acesta depune la Comisie o
cerere însoţită de următoarele documente: 10)
10)
Norma nr. 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrat privat;
a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

17
b) dovada vărsării sau a reîntregirii capitalului social, după caz;
c) proiectul contractului de depozitare;
d) proiectul de contract de societate civilă;
e) declaraţia privind politica de investiţii;
f) planul de afaceri pe 3 ani;
g) proiectul prospectului schemei de pensii;
h) dovada plăţii taxei pentru cererea de autorizare de administrare;
i) orice alte documente şi informaţii suplimentare prevăzute în normele Comisiei.
Veniturile administratorului se constituie din: comision de administrare; penalităţi
de transfer; tarife pentru servicii la cerere.Comisionul de administrare, se plateste de catre
participantul la fondul de pensii administrat privat si se constituie prin:
a) deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 2,5%, cu condiţia
ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond;
b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar
nu mai mult de 0,05% pe lună, stabilit prin prospectul schemei de pensii private.
Penalitatea de transfer reprezintă suma suportată de participant în cazul în care
transferul la alt administrator se realizează mai devreme de 2 ani de la aderarea la fondul
de pensii precedent, limita maximă a acesteia fiind stabilită prin normele Comisiei.
Administratorul utilizează aceeaşi metodă de calcul şi de percepere a comisioanelor
pentru toţi participanţii la acelaşi fond de pensii.Comisionul de administrare stabilit în
contractul de administrare poate fi redus prin decizie a administratorului.
Administratorul fondurilor de pensiilor administrate private si cat si cel al
fondurilor de pensii facultative elaborează o declaraţie privind politica de investiţii, în
formă scrisă, in functie de care investeste activele fondului de pensii.Declaraţia privind
politica de investiţii conţine:
a) strategia de investire a activelor, în raport cu natura şi durata obligaţiilor;
b) metodele de evaluare a riscurilor investiţionale;
c) procedurile de management al riscului;
d) metoda de revizuire a principiilor de investiţii;
e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi realizarea investiţiilor, precum şi
procedurile pentru luarea deciziilor.
Administratorul revizuieşte şi completează declaraţia privind politica de investiţii
ori de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiţii sau cel puţin o
dată la 3 ani, cu acordul Comisiei, informând participanţii cu privire la noua politică
investiţională.
Administratorul investeşte în : 11)
a) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă,
persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine
autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de
supraveghere specială ori administrare specială , fără să depăşească un procent mai
mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

11)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;

18
 b) titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, de state membre
ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de
până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
c) obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale
din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului
Economic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor
fondului de pensii;
d) valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România,
statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,
în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
e) titluri de stat şi alte valori mobiliare, emise de state terţe, în procent de până la 15%
din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
f) obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi
supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în
procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
g) obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă
aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi dacă îndeplinesc
cerinţele de rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului
de pensii;
h) titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare
din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a
activelor fondului de pensii;
În funcţie de natura emitentului de instrumente financiare în care administratorul poate
investi activele fondului iar procentele maxime admise sunt:
a) 5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într-o singură societate comercială
sau în fiecare categorie de active ale acesteia, fără a depăşi în total 5%;
b) 10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de emitenţi şi
persoanele afiliate lor.
Investiţiile activelor fondurilor de pensii administrate privat şi rezultatele investirii sunt
scutite de impozit.
Administratorul exercită, în numele participanţilor, dreptul de vot în adunările
generale ale acţionarilor societăţilor comerciale în al căror capital social au fost investite
activele fondului de pensii.Votul este exercitat exclusiv în interesul participanţilor şi
beneficiarilor la fondul de pensii.
Activele fondului de pensii nu pot fi investite în: active care, nu pot fi înstrăinate;
active a căror evaluare este incertă (antichităţi, lucrări de artă); autovehicule; bunuri
imobiliare; acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator.
Activele fondului de pensii nu pot fi înstrăinate: administratorului sau auditorului;
depozitarului; administratorului special; membrilor Consiliului Comisiei şi personalului
Comisiei; persoanelor afiliate administratorului, depozitarului si auditorului.Activele
fondului de pensii nu pot constitui garanţii şi nu pot fi utilizate pentru acordarea de
credite.
Comisia verifică îndeplinirea obligaţiei administratorilor de investire prudenţială a
activelor fondurilor de pensii administrate privat, cu respectarea următoarelor reguli:
a) investirea în interesul participanţilor şi beneficiarilor;

19
 b) investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi
profitabilitatea lor, iar cele deţinute pentru acoperirea fondului de garantare şi a
provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii şi
duratei drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor;
c) investirea să se efectueze preponderent în instrumente tranzacţionate pe o piaţă
reglementată, astfel cum este definită în Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital,
cu modificările şi completările ulterioare; investiţiile în instrumente care nu sunt
tranzacţionate pe o piaţă reglementată trebuie să nu depăşească niveluri prudenţiale;
d) investiţiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care
contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a
portofoliului;
e) activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependenţa
excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăţi comerciale şi concentrări
de riscuri pe ansamblul activelor.
Comisia poate decide să nu aplice cerinţele prevăzute mai sus la lit. c) şi e) pentru
investiţiile în titluri de stat.

2.1.3. Depozitarul si auditorul financiar al fondurilor de pensii administrate privat

2.1.3.1. Depozitarul fondurilor de pensii administrate privat

Activitatea de depozitare atat in cazul pilonului II cat si in pilonul III, se

desfăşoară in baza unui contract de depozitare care se incheie intre administrator, ca
reprezentant al fondului de pensii in relaţiile cu terţii şi depozitar.Administratorul
desemnează un singur depozitar, căruia îi încredinţează păstrarea activelor fondului de
pensii.
Poate fi depozitar al activelor fondurilor de pensii administrate privat orice
entitate autorizată în această calitate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene
sau aparţinând Spaţiului Economic European.Depozitarii care au fost autorizaţi, avizaţi
ori supuşi unei proceduri similare în vederea funcţionării ca depozitar al activelor
fondurilor de pensii într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către Comisie.
Depozitarul poate incheia contracte de depozitare cu mai mulţi administratori, cu
condiţia de a păstra activele, operaţiunile şi inregistrările fiecărui fond de pensii
facultative separat pentru fiecare fond, precum şi separat de propriile active.
Depozitarul nu trebuie să fie persoană afiliată administratorului.
Avizul pentru un depozitar, de fonduri de pensii administrate privat sau fonduri de
pensii facultative, se eliberează in baza unei cereri care este insoţită de următoarele
documente, in copie:12)
a) autorizaţia de funcţionare emisă de Banca Naţională a Romaniei/autoritatea similară
din statul aparţinand Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, după caz, din

12)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;

20
care să reiasă că instituţia de credit a fost autorizată să desfăşoare activităţile de
depozitare a activelor fondurilor de pensii;
b) certificatul de inscriere a menţiunilor cu privire la modificarea obiectului de activitate
in conformitate cu lit. a), dacă este cazul;
c) organigrama solicitantului şi limitele de competenţă stabilite la nivelul structurii
organizatorice care desfăşoară operaţiuni legate de activitatea de depozitare, personalul
alocat acesteia, modalitatea de luare şi de transmitere a deciziilor şi modalităţile interne
de control, procedurile de securitate, de control şi cele aplicabile in cazul apariţiei unor
cazuri de forţă majoră, care să permită păstrarea in siguranţă a tuturor activelor fondurilor
de pensii pe care le depozitează, o descriere a capacităţilor tehnice şi a echipamentelor de
care dispune;
d) procedurile scrise privind separarea activelor proprii de cele ale fondurilor de pensii
pentru care desfăşoară activitatea de depozitare şi intre acestea, aprobate de către
consiliul de administraţie/persoanele imputernicite in acest sens;
e) lista cuprinzand specimenele de semnături pentru persoanele care reprezintă
depozitarul in relaţia cu Comisia;
f) declaraţie din care să rezulte că asupra solicitantului nu este instituită măsura
supravegherii sau administrării speciale, dată pe propria răspundere de cel puţin două
persoane avand competenţa de a angaja instituţia de credit, sau de cel puţin doi salariaţi
imputerniciţi de conducerea acesteia;
g) dovada că desfăşoară activitate de custodie a instrumentelor financiare tranzacţionate
pe o piaţă reglementată;
h) ultima situaţie a formularului de calcul şi raportare a fondurilor proprii la nivel
individual (depozitarul trebuie sa detina capitaluri proprii mai mari de 100 milioane
euro);
i) dovada achitării taxei de avizare.
Comisia poate obliga administratorul să înlocuiască depozitarul dacă structura
financiară şi organizatorică a acestuia s-a deteriorat substanţial şi activele fondului de
pensii sunt puse în pericol.
În situaţia rezilierii contractului de depozitare, administratorul notifică imediat
Comisia şi desemnează un nou depozitar.Înlocuirea depozitarului se face astfel încât să
fie asigurată continuitatea activităţii de depozitare.
Fostul depozitar transmite noului depozitar, în termen de 30 de zile calendaristice de la
desemnarea acestuia, activele fondului de pensii şi copii de pe documentele privind
activitatea sa în legătură cu acesta.
În exercitarea atribuţiilor sale, depozitarul este obligat: 13)
a) să primească şi să păstreze în siguranţă înregistrările referitoare la toate activele
fondului de pensii separat de activele sale şi ale altor entităţi;
b) să deschidă conturi pe numele fondului, in care va păstra instrumentele financiare
aflate in custodie;
c) să deschidă un cont colector pentru colectarea contribuţiilor şi derularea
operaţiunilor Fondului, precum şi un cont bancar pentru decontare, aferent
tranzacţiilor cu instrumente financiare.
13)
Norma nr. 12/2007 privind activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii administrate privat, Monitorul
Oficial, Partea I nr. 290 din 3/05/2007;

21
 Aceste conturi vor fi debitate/creditate de către depozitar numai in baza funcţiilor
sale de depozitare şi in strictă conformitate cu instrucţiunile corespunzătoare ale
administratorului;
d) să se asigure că, in tranzacţiile avand ca obiect activele Fondului, orice obligaţie
de plată este executată in termenul stabilit;
e) să păstreze înregistrările referitoare la valorile mobiliare în forma dematerializată
care constituie activele fondului de pensii;
f) să calculeze valoarea activului net, valoarea unitară a activului net şi numărul de
unităţi de fond şi să le transmită către administrator şi către Comisie in termenele
prevăzute de legislaţia in vigoare;
g) să informeze in scris administratorul despre orice act sau fapt relevant pentru
activitatea Fondului
h) să actualizeze înregistrările în conturi;
i) să transmită administratorului informaţii privind activele fondurilor de pensii
administrate privat;
j) să îndeplinească instrucţiunile administratorului, cu excepţia cazului în care
acestea sunt contrare legislaţiei în vigoare, ori actele constitutive ale acestuia;
k) să transmită Comisiei informaţiile şi raportările privind activele fondului de
pensii, în condiţiile şi la termenele stabilite in normele acesteia.
Este interzis depozitarului să acorde credite, sub orice formă, administratorului fondului
de pensii.
Comisia retrage avizul depozitarului în una dintre următoarele situaţii:
a) pentru aceleaşi motive pentru care respinge cererea de avizare;
b) avizul a fost obţinut pe baza unor declaraţii false sau prin orice alt mijloc ilegal;
c) neexercitarea activităţii de depozitare pe o perioadă de un an;
d) la cererea depozitarului respectiv;
e) acţionarii au decis lichidarea, fuziunea sau divizarea depozitarului;
f) depozitarea unui fond de pensii neautorizat;
g) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor care rezultă din lege,
din normele Comisiei sau din contractul de depozitare;
h) situaţii care prejudiciază grav interesele participanţilor;
i) in care nu mai sunt indeplinite condiţiile avute in vedere la obţinerea avizului;
j) la iniţierea procedurilor de supraveghere sau de administrare specială de către
Banca Naţională a Romaniei/autoritatea similară din statul aparţinand Uniunii
Europene sau Spaţiului Economic European, după caz, ori la deschiderea
procedurii falimentului de către judecătorul-sindic;
k) la retragerea autorizaţiei de funcţionare de către Banca Naţională a Romaniei.
Comisia informează depozitarul, administratorul şi Banca Naţională a României despre
retragerea motivată a avizului, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea deciziei.
În situaţia retragerii avizului depozitarului, acesta este obligat să prezinte
Comisiei raportul privind activele fondului de pensii care i-au fost încredinţate, auditat de
un auditor financiar, pe cheltuiala depozitarului.
Administratorul are obligaţia ca, in termen de 15 zile lucrătoare de la data
notificării, respectiv de la data primirii deciziei de retragere a avizului depozitarului, să
incheie un nou contract de depozitare cu o altă instituţie de credit avizată de Comisie

22
pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a activelor fondurilor de pensii administrate
privat.
Fostul depozitar transmite noului depozitar, in termen de 30 de zile calendaristice de la
desemnarea acestuia, activele fondului de pensii şi copii de pe documentele privind
activitatea sa in legătură cu acesta.
Noul contract de depozitare este transmis Comisiei, in vederea avizării, in
maximum 3 zile lucrătoare de la data incheierii acestuia. Depozitarul căruia i-a fost retras
avizul incepe transferul complet al activelor deţinute pentru fondurile de pensii
administrate privat către noul depozitar care a incheiat contract cu administratorul, in
termen de maximum două zile lucrătoare de la avizarea de către Comisie a noului
contract de depozitare.
Răspunderea pentru prejudiciile produse cu ocazia transferului revine instituţiei
de credit din culpa căreia s-a produs prejudiciul respectiv.In termen de 3 zile lucrătoare
de la incheierea procesului de transfer al activelor fondurilor de pensii administrate
privat, depozitarul căruia i-a fost retras avizul intocmeşte un raport pentru fiecare fond de
pensii, care conţine descrierea detaliată a modului in care a operat transferul activelor,
valoarea activului net şi a activului net unitar, numărul de unităţi de fond, la data la care a
fost efectuată ultima operaţiune de transfer.
Raportul este inaintat administratorului fondului de pensii administrat privat şi Comisiei.
În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul este obligat:14)
a) să transfere in custodia depozitarului activele Fondului in conturi deschise pe
numele acestuia;
b) să solicite depozitarului să deschidă un cont colector şi un cont bancar pentru
decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare;
c) să comunice in timp util toate informaţiile necesare pentru indeplinirea
corespunzătoare a obligaţiilor depozitarului, precum şi alte informaţii solicitate de
acesta pentru buna desfăşurare a obligaţiilor sale şi monitorizarea activităţii
Fondului;
d) să achite depozitarului comisionul de depozitare;
e) să informeze in scris depozitarul cu privire la orice schimbare in administrarea
Fondului, atunci cand pierderile ori pagubele au fost cauzate de indeplinirea
necorespunzătoare sau neindeplinirea obligaţiilor asumate prin contract.
Auditorul şi depozitarul îşi plătesc fiecare taxa de avizare.

14)
Norma nr. 12/2007 privind activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii administrate privat,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 290 din 3/05/2007

23
2.1.3.2 Auditorul financiar al fondurilor de pensii administrate privat

Atat in cazul fondurilor de pensii administrate privat cat si in cazul celor

facultative, situaţiile financiar-contabile ale oricărei entităţi supuse autorizării,
supravegherii şi controlului Comisiei, vor fi auditate de persoane fizice sau juridice,
persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România. Sunt exceptaţi
de la cerinţa deţinerii calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România
auditorii care sunt stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând
Spaţiului Economic European şi exercită activităţile profesionale în România în contextul
prestării de servicii.
Auditorii care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare în vederea
funcţionării ca auditor pe piaţa pensiilor într-un stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către
Comisie.
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii private
sunt supuse, anual, auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor
Financiari din România, avizat de Comisie.Acesta nu poate fi persoană afiliată
angajatorului, administratorului sau depozitarului.
Auditorul financiar intocmeşte un raport anual de audit financiar, in conformitate
cu standardele de audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.Raportul
anual al auditorului financiar se depune la Comisie, de către administrator, odată cu
depunerea situaţiilor financiare anuale. 15)
Cheltuielile privind activitatea de audit financiar a administratorului se suportă de către
acesta.Cheltuielile privind activitatea de audit financiar a fondului de pensii sunt
cheltuieli de exploatare, care se suportă din fondul respectiv.
Raportul de audit financiar al fondului de pensii nu poate fi întocmit de acelaşi auditor
financiar mai mult de 5 ani consecutivi.Auditorul financiar nu poate delega răspunderea
privind activitatea specifică iar incredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu
exonerează de răspundere auditorul financiar.
Pentru a fi avizat in vederea auditării situaţiilor financiare ale fondurilor de pensii
administrate privat si ale fondurilor de pensii facultative şi ale administratorilor acestora,
auditorul financiar trebuie să indeplinească, cumulativ, condiţiile prevăzute de Lege,
precum şi următoarele: 16)
a) să aibă calitatea de auditor financiar, membru activ al Camerei Auditorilor Financiari
din Romania;
b) să fi obţinut in ultimii 3 ani calificativul A conform Normelor privind controlul calităţii
activităţii de audit financiar şi a serviciilor conexe, elaborate de Camera Auditorilor
Financiari din Romania;
c) să aibă incheiat un contract de asigurare de răspundere civilă profesională cu o
societate de asigurări autorizată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ori de o
instituţie similară dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinand Spaţiului
Economic European, suma asigurată trebuind să fie la nivelul maxim, in funcţie de riscul
asumat pentru activitatea desfăşurată;
15) 16)
, Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007; Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din 31/05/2006;

24
d) să facă dovada posibilităţii utilizării serviciilor unui expert in activităţi de calcul
actuarial şi auditarea sistemelor informatice, conform Standardului Internaţional de Audit
620;
e) să nu fi fost sancţionat de către autorităţi romane sau străine din domeniul financiar cu
interdicţia de a desfăşura activităţi in sistemul financiar-bancar sau cu interdicţia
temporară de a desfăşura astfel de activităţi;
f) să nu aibă menţiuni in cazierul fiscal şi cazierul judiciar;
g) să nu aibă datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale şi bugetele fondurilor speciale;
h) să indeplinească cerinţele legale şi profesionale referitoare la activitatea de audit;
i) să nu se afle intr-o situaţie de incompatibilitate sau de conflict de interese prevăzută de
legislaţia in vigoare;
j) să fi achitat taxa pentru avizare.
Auditorul financiar, la solicitarea scrisă a Comisiei, are obligaţia să furnizeze
orice detalii, clarificări şi explicaţii referitoare la datele cuprinse in situaţiile financiare
ale fondurilor de pensii administrate privat si facultative, la care a avut acces in timpul
misiunilor sale, fara sa incalce secretul profesional.
In cazul constatării nerespectării prevederilor Legii sau ale normei, Comisia
informează Camera Auditorilor Financiari din Romania.Comisia retrage avizul
auditorului financiar al fondurilor de pensii administrate privat si facultative in
următoarele condiţii: 17)
a)dacă acesta a fost obţinut pe baza unor informaţii sau documente false, eronate şi care
au indus in eroare;
b)dacă auditorului financiar i-a fost retras certificatul/autorizaţia de către Camera
Auditorilor Financiari din Romania;
c) la solicitarea auditorului financiar;
d)in situaţia in care nu se mai indeplinesc condiţiile care au fost avute in vedere la
avizarea auditorului financiar.
Auditorul financiar intocmeşte un raport de audit financiar, in conformitate cu
standardele de audit emise de Camera Auditorilor Financiari din Romania, care va
conţine cel puţin următoarele:18)
a) auditarea anuală a valorii activului net şi a valorii unităţii de fond, auditorul financiar
avand obligaţia de a-şi exprima opinia in ceea ce priveşte respectarea metodologiei de
calcul a indicatorilor financiari specifici fondurilor de pensii administrate privat si
facultative;
b) identificarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, impreună
cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la intocmirea acestora;
c) descrierea ariei auditului financiar, cu respectarea standardelor internaţionale de audit
conform cărora a fost efectuat auditul;
d) opinia auditorului financiar care să exprime in mod clar punctul de vedere potrivit
17)
Norma nr. 11/2007 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii administrate privat şi
administratorii acestora, Monitorul Oficial, Partea I nr. 288 din 02/05/2007;
18)
Normă nr. 8/2006 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii facultative, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 784 din 15/09/2006;

25
căruia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activităţii fondului de pensii
administrat privat si facultative şi care este conformă cadrului relevant de raportare
financiară, cu respectarea cerinţelor legale;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorului cu situaţiile
financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar;
f) o opinie cu privire la respectarea prevederilor legale privind metodologia de calcul şi
evidenţă a rezervelor tehnice ale fondului de pensii facultative, precum şi a categoriilor
de active admise să acopere rezervele tehnice şi regulile de dispersie a plasamentelor;
g) o opinie privind practicile şi procedurile controlului şi auditului intern al
administratorului, precum şi eventualele deficienţe constatate şi recomandările făcute
pentru remedierea acestora.Această opinie, cuprinsă in raportul de audit, trebuie inaintată
administratorului printr-un document separat de opinia de audit, denumit "Scrisoare către
conducerea societăţii".
Raportul de audit se semnează de către auditorii financiari persoane fizice sau de către
reprezentanţii legali ai societăţilor de audit, persoane fizice, şi se datează.Auditorul
financiar poate furniza servicii suplimentare, inclusiv rapoartele solicitate de Comisie , in
condiţiile respectării principiului independenţei.

2.1.4. Marketingul prospectului schemei de pensii pentru fondurile de pensii

administrate privat

Activitatea de marketing a fondului de pensii este condusă de administrator.

Obţinerea acordului de aderare se face de către administrator sau agenţi de marketing.
Administratorul este răspunzător pentru recrutarea, instruirea, monitorizarea şi plata
agenţilor de marketing. 19) Agentii de marketing pot fi atat persoane fizice cit si persoane
juridice. 20)
Agentul de marketing persoana juridica se numeste broker de pensii private si este
o societate comerciala nou infintata si autorizata de Comisie pentru a desfasura activitatea
de marketing a fondurilor de pensii administrate privat.
Agentul de marketing îşi desfăşoară activitatea în temeiul contractului de mandat încheiat
cu administratorul.Agentul de marketing are următoarele atribuţii:
a) prezintă potenţialului participant aspectele relevante ale fondului de pensii;
b) obţine acordul de aderare a participantului la fondul de pensii;
c) transmite administratorului actul de aderare semnat de participant, în original, în
termen de 5 zile calendaristice de la semnarea acestuia.
Activitatea agentului de marketing se desfăşoară pe bază de comision suportat de
administrator.Un broker de pensii private poate desfasura activitatea de marketing a unui
fond de pensii administrat privat daca are un contract de mandat incheiat cu un
administrator si daca a fost autorizat de Comisie si inscris in Registrul agentilor de
marketing al fondului de pensii si care este postat si pe site-ul Comisiei si poate fi
vizualizat la rubrica ''Persoane Juridice''.Un agent de marketing al fondului de pensii
administrat privat trebuie sa aiba un contract valabil incheiat cu un administrator sau cu
un broker de pensii private si sa fie avizat de catre Comisie si inregistrat in Registrul de
19)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;
20)
Norma nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat, Publicată in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I nr. 249 din 13.04.2007;

26
marketing la rubrica ''Persoane fizice''.Agentii vor putea desfasura activitatea de
marketing al fondului de pensii administrat privat numai pentru un singur administrator
sau pentru un singur broker de pensii private.Agentii unui broker de pensii private care
desfasoara activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat vor putea
desfasura acesta activitatea numai pentru administratorii cu care brokerul de pensii
private are incheiate contracte de mandat.
Atat in cazul pilonului II cat in in cazul pilonului III, administratorului, agenţilor
de marketing şi persoanelor afiliate acestora le este interzis:
a) să transmită informaţii false, înşelătoare sau care pot crea o impresie falsă despre
fondul de pensii şi administratorul acestuia;
b) să facă afirmaţii sau previziuni despre evoluţia unui fond de pensii altfel decât în
forma şi modul prevăzute în normele Comisiei;
c) să ofere beneficii colaterale în scopul de a convinge o persoană să adere la un fond de
pensii sau să rămână participant la acesta;
d) să acorde foloase pentru facilitarea aderării potenţialilor participanţi.
În situaţia în care materialele publicitare sunt susceptibile să inducă în eroare,
Comisia poate interzice publicarea şi distribuirea acestora şi obligă la publicarea
rectificării în termen de 7 zile lucrătoare de la notificare.Informatiile vor fi clare, corecte,
si conforme cu prospectul schemei de pensii private.
Administratorul este raspunzator pentru recrutarea, instruirea si monitorizarea agentilor
de marketing al fondului de pensii astfel incit acestia sa aiba o buna pregatire
profesionala in vederea indeplinirii corespunzatoare a atributiilor care le revin.
Administratorul are obligatia sa verifice actele individuale de aderare incheiate de catre
agentii de marketing ai fondului de pensii, acestea vor contine obligatoriu urmatoarele
informatii: denumirea brokerului de pensii private, codul de inscriere in Registru al
brokerului de pensii private, numele si prenumele agentului, codul de inscriere in
Registru al agentului.
Administratorul are obligatia pregatirii agentilor de marketing atat pentru
vanzarea pensiilor administrate privat cat si a celor facultative.Cursurile de agent de
marketing al fondului de pensii si examenele sunt organizate pe baza unui tematici
avizate de Comisie care este publicata pe pagina de web a acesteia.Certificatul de
absolvire a cursului de agent pentru fondurile de pensii administrate privat si facultative
este eliberat de către administrator sau de către persoanele juridice specializate numai
după ce viitorul agent a urmat cursul şi a promovat examenul de absolvire a cursului de
agent pentru marketingul fondurilor de pensii.
In vederea obtinerii avizului de agent de markeing, persoana fizica trebuie sa
indeplinesca urmatoarele conditii: 21)
 sa nu fi fost sanctionat de catre autoritati romane sau straine pentru activitati
desfasurate in sistemul financiar-bancar, al pietei de capital, juridic sau al
asigurarilor;
 sa fi obtinut certificatul de absolvire a cursului de agent de marketing;
 sa aiba un contract incheiat cu un administrator sau cu un broker de pensii private;
 sa fi achitat taxa pentru obtinerea avizului de agent de marketing.
21)
Norma nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat, Publicată in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I nr. 249 din 13.04.2007;

27
Comisia dupa adoptarea deciziei de autorizare sau de avizare a unui agent de marketing
are obligatia de a o transmite administratorului sau brokerului de pensii private in termen
de 5 zile calendaristice de la data adoptarii acesteia si va contine codul de inscriere in
Registru al agentului de marketing.Comisia are dreptul sa retraga autorizatia sau avizul
agentului de marketing al fondului in urmatoarele conditii:
 daca autorizatia sau avizul s-au obtinut pe baza unor informatii sau documente
false;
 in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile avute in vedere la autorizare /
avizare;
 la solicitarea agentului de marketing;
 in cazul incalcarii dispozitiilor legale in vigoare , ca sanctiune;
 in cazul in care nu desfasoara activitate pe o perioada de un an.
Administratorul are obligatia sa transmita Comisiei date referitoare la agentii de
marketing cu care a incheiat colaborarea, in termen de 5 zile lucratoare de la data la care
a intervenit incetarea contractului.Comisia radiaza din Registru agentul si brokerul de
pensii private care incalca prevederile legale.

2.2. Sfera de cuprindere

2.2.1 Participanţii la fondurile de pensii administrate privat

Institutie de evidenta este institutia care are ca atributie legala evidenta asiguratilor din
sistemul public de pensii.
Institutie de colectare este institutia care are ca atributie legala colectarea contributiilor
individuale de asigurari sociale.
Sunt considerati participanti la fondurile de pensii administrate privat, toate
persoanele în vârstă de până la 35 de ani care sunt asigurate potrivit prevederilor din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie la sistemul public de pensii.
In aceasta categorie sunt cuprinse :
 persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi
funcţionarii publici;
 persoanele care işi desfăşoară activitatea in funcţii elective sau care sunt numite in
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,
precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti,
ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, in sistemul public de pensii, cu cele
ale angajaţilor cu contract individual de muncă/funcţionarii publici;
 şomerii;
 persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel
puţin 3 salarii medii brute, şi care se regăsesc intr-una dintre următoarele situaţii,
precum şi persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic,
echivalente cu cel puţin 3 salarii medii brute, şi care se regăsesc in două sau mai
multe dintre următoarele situaţii: asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari,

28
 administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de
management, membri ai asociaţiei familiale, persoane autorizate să desfăşoare
activităţi independente, persoane angajate in instituţii internaţionale, dacă nu sunt
asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţi
profesionale.
Persoanele, altele decât cele prevăzute mai sus, în vârstă de până la 45 de ani, care sunt
deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii
administrat privat
O persoană nu poate fi participant, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii
administrate privat şi poate avea un singur cont la fondul de pensii al cărui participant
este.
O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare
individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de
evidenţă.
La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor
schemei de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor
implicate în schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură,
precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri.Este interzisă delegarea sau
reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.
Administratorul transmite instituţiei de evidenţă copii de pe actele individuale de aderare,
în vederea actualizării Registrului participanţilor.
Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este
obligată prin efectul legii, respectiv 1 august 2007, este repartizată aleatoriu la un fond de
pensii de către instituţia de evidenţă.
Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează direct proporţional cu numărul
participanţilor unui fond de pensii la data efectuării repartizării.
Instituţia de evidenţă notifică fiecărei persoane care nu a aderat la un fond de pensii pe
parcursul celor 4 luni, că urmează a fi repartizată la un fond de pensii ales aleatoriu, în
termen de 30 de zile calendaristice de la notificare.
Registrul participanţilor se constituie şi se actualizează de către instituţia de evidenţă.
După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de
pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată
perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de
pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată.Fac excepţie de la acesta regula,
perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale în
sistemul public.
În situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este
obligat să îi notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă,
cu 30 de zile calendaristice înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi
trimită acestuia o copie de pe noul act de aderare.
Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează
transferul de disponibilităţi, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la
aceeaşi dată.
Transferul de disponibilităţi are loc în prima zi lucrătoare după expirarea
termenului prevăzut de 30 de zile şi cuprinde activul personal net existent în contul
participantului la acea dată, diminuat cu penalitatea de transfer, după caz.Daca transferul

29
activului personal al participantului se efectueaza mai devreme de 2 ani de la data aderarii
la fond, se platesc penalitati de transfer.In cazul in care transferul activelor participantului
se efectueaza dupa 2 ani de la data aderarii, acesta nu plateste penalitate de transfer.
Administratorul vechiului fond de pensii informează noul administrator despre
contribuţiile participantului, despre transferurile de disponibilităţi efectuate în numele
său, precum şi despre contribuţiile acestuia la fondurile de pensii al căror participant a
fost anterior, existente la data informării.
Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale
datorată la sistemul public de pensii.Contribuţia la fondul de pensii se evidenţiază
distinct, se deduce din venitul brut realizat de asigurat, în mod similar cu contribuţia
obligatorie datorată conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Contribuţia la fondul de pensii se constituie şi se virează în aceleaşi condiţii cu cele
stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.
Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii
sunt aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.La momentul
începerii activităţii de colectare, cuantumul contribuţiei este de 2% din baza de calcul. În
termen de 8 ani de la începerea colectării, cota de contribuţie se majorează la 6%, cu o
creştere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.
Virarea contribuţiilor la fondurile de pensii se realizează de către instituţia de
colectare, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea lor, pe baza informaţiilor furnizate
de instituţia de evidenţă.Nerespectarea de către instituţia de colectare sau de către
instituţia de evidenţă a termenului prevăzut atrage plata de către aceasta a dobânzilor sau
penalităţilor de întârziere, în acelaşi cuantum cu al celor stabilite pentru neplata
obligaţiilor bugetare.Plătitorul transmite instituţiei de colectare şi instituţiei de evidenţă
informaţii despre suma virată, codul numeric personal al participantului, perioada pentru
care este plătită contribuţia respectivă şi baza de calcul a acesteia.
Dacă administratorul nu a primit contribuţiile în termenul legal, acesta
informează imediat, în scris, instituţia de evidenţă.În cazul neachitării la termen a
contribuţiei datorate fondului de pensii:22)
a) se plătesc dobânzi şi penalităţi de întârziere de către persoana răspunzătoare de neplata
la termen, în acelaşi cuantum cu al celor stabilite pentru neplata obligaţiilor bugetare;
b) instituţia de colectare procedează la aplicarea modalităţilor de executare silită şi a
celorlalte modalităţi de stingere a debitelor, conform dispoziţiilor legale privind
colectarea creanţelor bugetare;
c) dobânzile şi penalităţile aferente se virează în contul individual al participantului, în
termen de două zile lucrătoare de la data achitării lor, şi asupra lor nu se datorează
comisionul de administrare.
Fiecare participant are un cont individual.Contribuţiile şi transferurile de
disponibilităţi ale participantului, precum şi accesoriile aferente acestora se virează în
contul său individual.
Participantul este proprietarul activului personal din contul său.Activul personal
nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub sancţiunea nulităţii
actelor respective.Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancţiunea nulităţii
actelor respective.
22)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;

30
Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii se convertesc în
unităţi de fond în maximum două zile lucrătoare de la data încasării acestora. Pentru
inceput valoarea unităţii de fond este de 10 lei.
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii se calculează
atât de către administrator, cât şi de depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se comunică
Comisiei în aceeaşi zi.
Participantul alege furnizorul pensiei private.Furnizorul de pensii nu poate refuza
o cerere de pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale.Furnizorul de
pensii stabileşte cuantumul pensiei private pe baza calculului actuarial şi a activului
personal net aflat în contul participantului.
Penalitatea de transfer nu se aplică în situaţia transferului de disponibilităţi dintre
administrator şi furnizorul de pensii.
Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de
pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public.Suma totală cuvenită pentru pensia
privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile
de transfer şi comisioanele legale.
Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private.
Fac excepţie următoarele categorii: beneficiarii care nu au calitatea de participant;
persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activităţii, definite prin prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, şi al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea
primi o pensie privată; persoanele al căror activ personal net la data retragerii este prea
mic pentru a putea primi o pensie.
Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin
procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.Cheltuielile ocazionate de plata
pensiilor private se suportă de către participant.În cazul schimbării locului de muncă, a
domiciliului sau reşedinţei în altă ţară, stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând
Spaţiului Economic European, participantul şi beneficiarul păstrează dreptul la pensia
privată câştigată în cadrul schemelor de pensii private din România şi aceasta se plăteşte
în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor taxelor şi cheltuielilor aferente
plăţii.

2.2.2 Prospectul schemei de pensii administrate privat

Prospectul schemei de pensii private este elaborat şi propus de administrator si se

adreseaza participantilor la un fond de pensii administrat privat.Fiecare prospect al
schemei de pensii private propus de administrator trebuie să obţină autorizarea Comisiei.
Prospectul schemei de pensii private poate fi modificat numai cu avizul prealabil al
Comisiei.Pentru a obţine autorizarea primului prospect al schemei de pensii private,
societatea de pensii depune la Comisie o cerere, odată cu cererea de autorizare de
administrare, prospectul schemei de pensii private, inclusiv proiectul contractului de
depozitare şi proiectul de contract de societate civilă.
Autorizarea primului prospect al schemei de pensii private se realizează odată cu
autorizarea de administrare a fondului de pensii.Administratorul procedează la
publicitatea prospectului schemei de pensii private numai după autorizarea acestuia, sub
sancţiunea retragerii autorizaţiei de administrare.

31
 Conţinutul prospectului schemei de pensii private cuprinde în mod obligatoriu cel
puţin următoarele elemente: 23)
a) numele fondului de pensii;
b) denumirea şi sediul administratorului;
c) codul unic de inregistreare al administratorului;
d) numarul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului al
administratorului;
e) numarul si data deciziei de autorizare ca administrator;
f) numarul si data de inscriere in Registrul Comisiei, dupa obtinerea deciziei de
autorizare ca administrator;
g) numarul deciziei de autorizare a prospectului;
h) numarul deciziei de autorizarea fondului de pensii;
i) gradul de risc al fondului de pensii: ridicat/mediu/scazut;
j) obiectivele fondului de pensii;
k) condiţiile de eligibilitate a participanţilor pentru aderarea la schema de pensii
private;
l) modalitatea de împărţire între participanţi a sumelor rezultate din investirea
activelor;
m) principiile investiţionale ale schemei de pensii private (politica de investitii si
modalitatea de schimare a acesteia, pietele financiare pe care investeste
adinistratorul, structura portofoliului) ;
n) riscurile financiare, tehnice şi de altă natură implicate de schema de pensii private ,
natura şi distribuţia acestor riscuri;
o) dreptul exclusiv de proprietate al participanţilor la schema de pensii private asupra
sumei existente în conturile individuale;
p) procedura de calcul a valorii activului net si a valorii unitatii de fond si modalitatea
publicarii acestor valori;
q) procedura de calcul a ratei anuale a rentabilitatii fondului de pensii;
r) modalitatile de transfer la un alt fond de pensii si valoarea penalitatilor;
s) condiţiile începerii şi plăţii prestaţiilor private;
t) condiţiile de acordare a prestaţiilor private în caz de invaliditate;
u) nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de fondul de pensii, defalcate pe
categorii de comisioane, respective comisioanele si taxele suportate din contributii
si din activul fondului de pensii;
v) date despre administrator (informatii referitoare la membrii consiliului de
administratie, comitetului de directie/ conducatori, departamentele de investitii,
analiza si risc din structura organizatorica a administratorului)
w) periodicitatea şi procedura de raportare a informaţiilor către participanţi( gratuite si
contra cost) ;
x) procedura de modificare a prospectului;
y) informatii depre depozitar si auditorul extern.
Modificarea prospectului schemei de pensii private se face de către administrator
cu avizul Comisiei şi cu informarea ulterioară a participanţilor.
23)
Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007;

32
Decizia de avizare a modificarii prospectului se elibereaza in baza unei cereri pentru
avizarea modificarii prospectului, al carui model este prevazut in norma comisiei.Cererea
insotita de documentatia completa se depune la Comisie de catre administrator.
Comisia retrage autorizaţia administratorului de administrare a fondului de
pensii, dacă se dovedeşte că au fost încălcate regulile unui prospect al schemei de pensii
private, dispoziţiile legi sau ale normelor Comisiei.
De la data retragerii autorizaţiei de administrare a administratorului se aplică prevederile
privind administrarea specială.
Modul de constituire a provizioanelor tehnice pentru acoperirea riscului de invaliditate
este in functie de principiile actuariale, datele statistice, lege si normele Comisiei.
În vederea protejării interesului participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de
pensii administrate privat si facultative, administratorii şi furnizorii de pensii, după caz,
contribuie la Fondul de garantare a pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisie.
Constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru admininistrarea fondurilor de pensii
administrate privat se fac distinct faţă de fondul de garantare constituit pentru
administrarea fondurilor de pensii facultative.Fondul de garantare se calculează şi se
certifică de către un actuar sau de un alt specialist in acest domeniu, inclusiv un auditor
financiar, in conformitate cu legislaţia naţională, pe baza metodelor actuariale stabilite
prin normele adoptate de Comisie.Administrarea şi gestionarea Fondului de garantare se
efectuează sub controlul şi monitorizarea Comisiei.
Disponibilităţile Fondului de garantare astfel constituit vor fi plasate in
instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta, titluri de stat,
depozite purtătoare de dobandă şi orice alte instrumente financiare stabilite de Comisie
prin norme.Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmărite silit.

Cap 3. Pensii private facultative

3.1. Caracteristicile sistemului pensiilor facultative

3.1.1. Administrarea fondurilor de pensii facultative

Fondul de pensii facultative se infiinteaza conform acelorasi reguli si conditii ca

in cazul fondurilor de pensii administrate privat.
Pot administra fonduri de pensii facultative societăţile de pensii, societăţile de
administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare, care sunt infiinţate şi autorizate
potrivit legislaţiei ce reglementează domeniul lor de activitate, autorizate de Comisie in
acest scop. 24)
Societatea de pensii se constituie sub forma unei societăţi pe acţiuni, iar
persoanele care intenţionează să infiinţeze o societate de pensii depun la Comisie cererea
pentru autorizarea de constituire.Cererea pentru autorizarea de constituire a societăţii de
pensii este insoţită de aceleasi documente prevazute in cazul autorizarii societatii de
pensii din pilonul II.25)
24)
Normă nr. 2/2006 privind autorizarea societăţii de administrare a fondurilor de pensii facultative,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din 08/09/2006;
25)
Normă nr. 1/2006 privind autorizarea de constituire a societăţii de pensii Monitorul Oficial, Partea I nr.
766 din 08/09/2006;

33
Comisia aprobă cererea pentru autorizarea de constituire, dacă sunt indeplinite condiţii
prevazute pentru autorizarea de constituire a societatii de pensii din pilonul II.Comisia
respinge cererea pentru autorizarea de constituire in aceleasi situatii ca si cele prevazute
in cazul societatii de pensii din pilonul II.Autorizaţia de constituire a unei societăţi de
pensii, care administreaza fonduri de pensii facultative, nu garantează şi obţinerea
autorizaţiei de administrare.
Administratorul trebuie să obţină autorizaţie de administrare a fondurilor de
pensii facultative de la Comisie.
In vederea obţinerii autorizaţiei de administrare, societatea de pensii, societatea de
administrare a investiţiilor sau societatea de asigurare depune la Comisie o cerere insoţită
de aceleasi documente care sunt solicitate si in cazul autorizatiei de administrare pentru
societatea de pensii din pilonul II.Comisia intocmeşte şi ţine evidenţa Registrului
fondurilor de pensii private şi al administratorilor.Registrul are rolul de a inregistra şi de a
actualiza evidenţa fondurilor de pensii facultative şi a administratorilor acestora. La data
acordării autorizaţiei de administrare, Comisia inscrie administratorul in Registru.Orice
modificare privind suspendarea sau retragerea autorizaţiei administratorului se
consemnează in Registru.
Activitatea unui administrator de pensii facultative cuprinde, in principal,
următoarele:26)
a) colectarea contribuţiilor participanţilor, transformarea lor in unităţi de fond şi
actualizarea informaţiilor privind conturile acestora;
b) transferul de lichidităţi băneşti şi decontarea cheltuielilor privind operaţiunile fondului
de pensii facultative;
c) evidenţa, administrarea şi investirea activelor fondului de pensii facultative;
d) calculul sumei din contul fiecărui participant la sfarşitul perioadei de acumulare,
conform legii;
e) calculul valorii nete a activelor fondului de pensii facultative şi al unităţii de fond, in
fiecare zi lucrătoare;
f) convertirea contribuţiilor şi a transferurilor de lichidităţi băneşti in unităţi de fond;
g)evidenţa conturilor individuale, precum şi furnizarea documentelor privind participarea,
notificarea, informarea periodică sau transferul participanţilor;
h) gestionarea operaţiunilor zilnice ale fondului de pensii facultative;
i) efectuarea plăţilor datorate entităţilor implicate;
j) gestionarea relaţiilor cu entităţile implicate;
k) elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea rapoartelor, potrivit legii;
l) gestionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor privind fondul de pensii facultative,
activitatea proprie, participanţii şi beneficiarii săi.
Activele unui fond de pensii facultative reprezintă instrumentele financiare,
inclusiv instrumentele financiare derivate, precum şi numerarul, rezultate ca urmare a
investirii activelor personale ale participanţilor.
Activul personal reprezintă suma acumulată in contul unui participant, egală cu
numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, inmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de
fond.
26)
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din
31/05/2006;

34
 Un administrator poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii
facultative, pentru fiecare fond avand un prospect al schemei de pensii facultative distinct
şi autorizat.
Acţiunile administratorului sunt nominative, nu pot fi transformate in acţiuni la
purtător, nu pot fi acţiuni preferenţiale şi pot fi denominate.Actul constitutiv al
administratorilor trebuie să prevadă că acţionarii nu pot beneficia de drepturi
preferenţiale sau de alte privilegii şi că este interzisă limitarea drepturilor sau impunerea
de obligaţii suplimentare.
Administratorul poate dobandi o parte sau tot capitalul social al altui administrator numai
cu aprobarea prealabilă a Comisiei şi cu respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei.
Capitalul social al administratorului nu poate proveni din imprumuturi sau credite
şi nu poate fi grevat de sarcini.Capitalul social minim necesar pentru administrarea de
fonduri de pensii facultative este echivalentul in lei, calculat la cursul de schimb al Băncii
Naţionale a Romaniei la data constituirii, al sumei de 1,5 milioane euro.
Capitalul social minim al administratorului reprezentat de o societate de administrare a
investiţiilor sau de o societate de asigurări se completează, dacă este cazul, prin
subscriere şi vărsare integrală, exclusiv in numerar, la momentul autorizării de
administrare, intr-un cont deschis la o bancă, persoană juridică romana sau la o sucursală
a unei bănci străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul Romaniei.
Capitalul social al administratorului, va fi majorat cu 0,2% pentru echivalentul in
lei al fiecărui milion de euro care depăşeşte echivalentul in lei a 200 milioane euro active
totale nete ale fondurilor de pensii facultative, aflate in administrare.Orice deţinere mai
mare de 5% din capitalul social al administratorului va fi avizată de Comisie.
Calitatea acţionarilor trebuie să răspundă nevoii garantării unei gestiuni prudente
şi sănătoase a fondului de pensii facultative şi să permită realizarea unei supravegheri
eficiente, in scopul protejării intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor.
Acţionarii administratorului trebuie să indeplinească cel puţin condiţiile prevazute in
cazul pensiilor administrate privat si trebuie să fi funcţionat, in cazul acţionarilor
persoane juridice, minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultaţi in urma fuziunii sau
divizării unei alte persoane juridice care, inainte de fuziune sau de divizare, a funcţionat
minimum 3 ani.
Consiliul de administraţie al administratorului decide asupra politicii de investiţii
şi asupra politicii financiare a fondului de pensii facultative, precum şi asupra oricăror
alte atribuţii prevăzute in regulamentul de organizare şi funcţionare avizat de Comisie.
Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie, după caz, al
unui administrator nu pot fi membri in organele de conducere ale:
a) altor administratori de fonduri de pensii facultative sau ale persoanelor afiliate
acestora;
b) depozitarului fondului de pensii facultative sau persoanelor afiliate acestuia;
c) organizaţiilor sindicale şi patronale.
Administratorul trebuie să acţioneze in interesul participanţilor şi să aplice
principii prudenţiale in activitatea sa.Administratorul nu poate fi o persoană afiliată
angajatorului sau depozitarului.Activele financiare proprii ale administratorului nu pot fi
utilizate pentru:
a) acordarea de imprumuturi;
b) garantarea de imprumuturi sau de credite.

35
Tranzacţiile in nume propriu efectuate de un administrator respectă obligaţiile de
investire prudenţială a activelor fondurilor de pensii facultative prevăzute de prezenta
lege.Pentru administrarea unui fond de pensii facultative, administratorul percepe
participanţilor şi beneficiarilor un comision de administrare.Cuantumul maxim al
comisioanelor este acelaşi pentru toţi participanţii şi beneficiarii la schema respectivă şi
se stabileşte in prospectul schemei de pensii facultative cu respectarea limitelor legale.
Modificarea comisioanelor se comunică participanţilor cu cel puţin 6 luni inainte de
aplicarea lor, cu avizul Comisiei.
Administratorul achită Comisiei, de la momentul autorizării primului fond de
pensii facultative administrat, pe durata valabilităţii acesteia o taxă lunară de
administrare.Taxele de autorizare, avizare şi administrare se stabilesc prin normele
adoptate de Comisie.Nivelul taxelor sunt suportate de solicitant, respectiv de
administrator.In cazul respingerii cererii de autorizare sau de avizare, taxa percepută nu
se restituie.Anual Comisia poate modifica nivelul taxelor.
Veniturile administratorului rezultate din administrarea fondurilor de pensii
facultative se constituie din: comision de administrare; penalităţi de transfer; tarife pentru
servicii de informare suplimentare, la cerere.
Comisionul de administrare se constituie prin: 27)
a) deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 5%, cu condiţia ca
această deducere să fie făcută inainte de convertirea contribuţiilor in unităţi de fond;
b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii facultative, dar nu
mai mult de 0,2% pe lună, stabilit prin prospectul schemei de pensii facultative.
Penalitatea de transfer reprezintă suma suportată de participant in cazul in care transferul
la alt administrator se realizează mai devreme de 2 ani de la aderarea la fondul de pensii
facultative precedent, limita maximă a acesteia este de 5% din activul net al
participantului.Administratorul utilizează aceeaşi metodă de calcul şi de percepere a
comisioanelor de administrare pentru toţi participanţii la acelaşi fond de pensii
facultative.

3.1.2. Marketingul prospectului schemei de pensii pentru fondurile de pensii

facultative
Agentul de marketing este persoana fizica sau juridica care are un contract valabil
incheiat cu un administrator sau cu un agent persoana juridica, in vederea obtinerii
acordului de aderare al participantilor, care este autorizata sau avizata de catre Comisie.
Activitatea de marketing al prospectului schemei de pensii facultative se poate desfăşura
numai prin intermediul unui agent de marketing autorizat sau avizat de către Comisie.
Un agent poate desfăşura activitatea de marketing al prospectului unei scheme de
pensii facultative dacă indeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 28)
a) are un contract valabil incheiat cu un administrator sau, după caz, cu un agent persoană
juridică;
27)
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din
31/05/2006;
28)
Normă nr. 10/2006 privind marketingul prospectului schemei de pensii facultative, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 880 din 27/10/2006;

36
b) a fost autorizat sau, după caz, avizat de către Comisie şi inscris in Registrul agenţilor
de marketing, denumit in continuare Registru.
Agenţii persoane fizice vor putea desfăşura activitatea de marketing al
prospectelor unor scheme de pensii facultative numai pentru un singur administrator sau
pentru un singur agent persoană juridică.Agenţii persoane fizice ai unui agent persoană
juridică ce desfăşoară activitatea de marketing al prospectelor unor scheme de pensii
facultative vor putea desfăşura această activitate numai pentru administratorii cu care
agentul persoană juridică are contracte valabil incheiate.
Pot fi agenţi persoane juridice societăţile comerciale constituite şi autorizate de
Comisie, avand ca obiect de activitate numai marketingul prospectului schemelor de
pensii facultative si societăţile comerciale constituite şi autorizate conform legilor
speciale de Banca Naţională a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi care sunt avizate de Comisie pentru activitatea
de marketing al fondurilor de pensii facultative.
Toate documentele de aderare individuală incheiate de către agent vor conţine
numele şi prenumele acestuia in clar, numărul deciziei de autorizare sau de avizare,
precum şi codul de inscriere in Registrul agentilor de marketing pentru fonduri de pensii
facultative.In cazul agenţilor persoane fizice care fac parte din reţeaua de vanzări a
entităţilor specificate, pe documentele de aderare vor fi inscrise şi denumirea, numărul
deciziei de autorizare sau de avizare, precum şi codul de inscriere in Registru ale
agentului persoană juridică. Administratorilor, agenţilor precum şi persoanelor afiliate
acestora le este au au aceleasi interdictii ca in cazul pilonului II.
In vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca agent persoană juridică,
solicitantul trebuie să indeplinească cumulativ următoarele condiţii: 29)
a) să fie persoană juridică a cărei denumire să nu inducă in eroare publicul şi să includă in
mod obligatoriu sintagma "agent de marketing pentru fonduri pensii facultative";
b) să aibă un capital social subscris şi vărsat in formă bănească de minimum 25.000 lei;
c) să aibă ca obiect de activitate numai marketingul prospectelor schemelor de pensii
facultative;
d) să aibă un sediu permanent unde se va transmite sau se va primi corespondenţa de la
Comisie şi de la alte instituţii sau autorităţi;
e) să nu fie persoană afiliată unui administrator;
f) fondatorii, persoane fizice:
(i) să nu aibă menţiuni in cazierul judiciar şi in cel fiscal;
(ii) să nu fi contribuit, direct sau indirect, la falimentul unor persoane juridice şi să nu fi
fost implicaţi in niciun fel de scandaluri financiare;
g) fondatorii, persoane juridice:
(i) să nu fie in procedură de reorganizare judiciară sau faliment;
(ii) să nu aibă datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale şi bugetele fondurilor speciale;
h)conducătorii sa indeplinesca conditile prevazute la autorizarea entităţilor supravegheate
de Comisie;
i) să fi achitat taxa de autorizare prevăzută pentru agenţi, conform Normei nr. 9/2006
privind taxele de autorizare, avizare şi administrare in sistemul pensiilor facultative.
29)
Normă nr. 10/2006 privind marketingul prospectului schemei de pensii facultative, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 880 din 27/10/2006;

37
 Comisia avizează ca agenţi persoane juridice numai entităţile care indeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) au fost autorizate in condiţiile legislaţiei aplicabile domeniului lor de activitate;
b) nu au menţiuni in cazierul fiscal;
c) au achitat taxa de avizare prevăzută pentru agenţi, conform Normei nr. 9/2006.

3.2. Sfera de cuprindere

3.2.1. Participantii la fondurile de pensii facultative

Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcţionarul public
sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii, persoana
care işi desfăşoară activitatea in funcţii elective sau care este numită in cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrul unei societăţi
cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei,
precum şi altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole,
care aderă la un fond de pensii facultative şi care contribuie sau/şi in numele căreia s-au
plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi are un drept viitor la o pensie
facultativă.Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală.
La semnarea actului de aderare, viitori participanţii sunt informaţi asupra
condiţiilor schemei de pensii facultative, mai ales in ceea ce priveşte drepturile şi
obligaţiile părţilor implicate in schema de pensii facultative, riscurile financiare, tehnice
şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri. 30)Actul individual
de aderare este un contract scris, incheiat intre persoana fizică şi administrator, şi conţine
acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii
facultative, precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a acceptat
conţinutul acestora.
Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei
persoane care are dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative.
Forma actului de aderare este aceeaşi pentru toţi participanţii la acel fond de pensii
facultative si este stabilita de Comisie prin norme.Actul individual de aderare se
semnează in trei exemplare originale şi se distribuie astfel: un exemplar va fi păstrat de
participant; un exemplar va fi păstrat de către administrator; un exemplar va fi păstrat de
către angajator.
La semnarea actului individual de aderare, participantul primeşte o copie de pe
contractul de societate civilă şi de pe prospectul schemei de pensii facultative.
Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei
scheme de pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator sau de către
participant, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, in contul fondului de
pensii specificat in actul individual de aderare.Contribuţia la un fond de pensii facultative
poate fi de pană la 15% din venitul salariul brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al
30)
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din
31/05/2006;

38
persoanei care aderă la un fond de pensii facultative.
Contribuţia poate fi impărţită intre angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin
contractul colectiv de muncă .
Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor, se platesc penalităţi de intarziere
calculate de administrator conform reglementarilor Comisiei.Administratorul este obligat
să notifice angajatorului, Comisiei şi participantului neindeplinirea obligaţiei faţă de
fondul de pensii facultative.
Suma reprezentand contribuţiile la fondurile de pensii facultative, este deductibilă pentru
fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, in limita
unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro, intr-un an fiscal.
Suma reprezentand contribuţiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator
proporţional cu cota acestuia de participare este deductibilă, la calculul profitului
impozabil, in limita unei sume reprezentand, pentru fiecare participant, echivalentul in lei
a 200 euro, intr-un an fiscal.
Dacă un participant incetează plata contribuţiei, acesta işi păstrează drepturile,
conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepţia cazului in care a solicitat un
transfer de lichidităţi băneşti către alt fond de pensii facultative.
Participantul la un fond de pensii facultative din Romania, care a fost detaşat intr-o altă
ţară, are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la acel fond pe durata detaşării sale.
Dacă un participant devine incapabil de a presta o muncă ca urmare a invalidităţii, acesta
va avea dreptul să folosească activul personal in conformitate cu normele adoptate de
Comisie.
Dacă un participant decedează inainte de pensionare, activele personale evaluate
la acea dată se distribuie beneficiarilor conform actului de succesiune şi normelor
Comisiei.Participantul este proprietarul activului personal din contul său.Activul personal
nu poate fi gajat sau cesionat, si nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru
a garanta credite.
Contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal in conturile
individuale ale participanţilor.Contribuţiile la un fond de pensii facultativ şi transferurile
de lichidităţi băneşti se convertesc in unităţi de fond şi diviziuni ale acestora, calculate cu
6 zecimale.Valoarea totală a unităţilor de fond ale unui fond de pensii facultative este
intotdeauna egală cu valoarea totală a activelor fondului.
Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se
convertesc in unităţi de fond in maximum două zile lucrătoare de la data incasării
acestora.Valoarea iniţială a unei unităţi de fond va fi de 10 lei (RON).
Prospectul schemei de pensii facultative conţine reguli privind transferul la alt fond de
pensii facultative.Dacă participantul doreşte să transfere activul personal la un alt fond de
pensii facultative, este obligat să inştiinţeze administratorul fondului anterior de pensii
facultative şi să ii transmită o copie a actului de aderare la noul fond.
In termen de maximum două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de transfer,
administratorul fondului de pensii facultative de la care s-a solicitat transferul pune la
dispoziţia participantului raportul privind situaţia activului personal, care va cuprinde cel
puţin următoarele informaţii:
a) numărul unităţilor de fond la data cererii de transfer;
b) valoarea unităţii de fond la data cererii de transfer;
c) valoarea deducerilor legale aplicate;

39
d) valoarea activului personal ce urmează a fi transferat.
In cazul transferului activului personal al participantului la un alt fond de pensii
facultativ, se percep penalitati de transfer in aceiasi limita si conditii prevazute in cazul
transferurilor intre fonduri de pensii administrate privat.Activul personal este folosit
numai pentru obţinerea unei pensii facultative.Dreptul la pensia facultativă se deschide, la
cererea participantului, cu indeplinirea următoarelor condiţii cumulative: participantul a
implinit varsta de 60 de ani; au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare; activul
personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime.
Se exceptează situaţiile in care:31)
a) participantul nu a platit minimum 90 de contributii si atunci cind activul personal este
mai mic decat suma necesara obtineii unei pensii facultative, caz in care primeşte suma
existentă in contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate in rate pe o durată de maximum 5
ani, la alegerea sa;
b) participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit
reluarea activităţii, definite potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.In acest caz in
care poate obţine:
1. suma existentă in contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate in rate pe o durată de
maximum 5 ani, dacă activul personal este mai mic decat suma necesara obtineii unei
pensii facultative;
2. o pensie facultativă ale cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege specială privind
organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor daca activul personal este ai
mare sau egal cu suma necesara obtinerii unei pensii facultative.
c) decesul participantului a survenit inainte de depunerea cererii pentru obţinerea unei
pensii facultative, caz in care suma din cont se plăteşte beneficiarilor, in condiţiile şi in
cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de succesiune;
d) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă, caz
in care sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată;
e) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă şi
acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de supravieţuitor, caz in care
sumele aferente se plătesc beneficiarilor.
Pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozitarea pensiilor.

3.2.2. Prospectul schemei de pensii facultative

Prospectul schemei de pensii facultative are acelasi rol si continut ca si cel al

schemei de pensii administrate privat
Pentru a obţine autorizarea primului prospect al schemei de pensii facultative,
societatea de pensii, societatea de administrare a investiţiilor sau societatea de asigurări
depune la Comisie o cerere, odată cu cererea pentru autorizarea de administrare,
prospectul schemei de pensii facultative, inclusiv proiectul contractului de depozitare şi
proiectul contractului de societate civilă.
31)
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din
31/05/2006;

40
 Autorizarea primului prospect al schemei de pensii facultative se emite odată cu
autorizarea de administrare a fondului de pensii.
Schema de pensii facultative conţine acelasi elemente ca in cazul schemei de
pensii administrate privat. Comisia retrage autorizaţia de administrare a administratorului
in una dintre următoarele situaţii: 32)
a) rentabilitatea fondului de pensii facultative s-a situat sub rentabilitatea minimă timp de
4 trimestre consecutive;
b) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor care rezultă din lege, din
normele adoptate de Comisie sau din prospectul schemei de pensii facultative;
c) administratorul nu a inceput operaţiunile pentru care a fost autorizat, in termen de un
an de la primirea autorizaţiei, sau nu şi-a exercitat mai mult de 6 luni activitatea de
administrare;
d) acţionarii au decis lichidarea, fuziunea sau divizarea administratorului;
e) administratorul se află in incapacitate de plată;
f) administratorul nu mai indeplineşte condiţiile de funcţionare;
g) administratorul nu asigură apărarea corespunzătoare a intereselor participanţilor şi ale
beneficiarilor;
h) administratorul nu a stabilit provizioane tehnice suficiente privind intreaga activitate
sau nu are suficiente active pentru a acoperi provizioanele tehnice;
i) atunci cand administratorul nu respectă cerinţele stabilite de legislaţia din domeniul
muncii şi protecţiei sociale relevantă in domeniul schemelor de pensii facultative din
statul membru gazdă.

Cap 4. Tendinte privind evolutia sistemului pensiilor private in Romania

Dezvoltarea unei strategii pentru reforma sistemului de pensii trebuie sa tina seama de
mai multe aspecte.Obiectivul principal al acestora il constituie crearea conditiilor
necesare pentru a permite fondurilor de pensii sa-si evalueze riscurile in procesul de
investitie al contributiilor la pensii. Printre ele, cele mai relevante ar fi:
 Un cadru macroeconomic stabil care sa asigure o rata a inflatei scazuta.Un mediu
inflationist volatil creaza incertitudini pe pietele financiare si erodeaza valoarea
reala a beneficiilor viitoare;
 Stabilirea unei infrastructuri pentru o piata financiara eficienta.Aceasta consta in
existenta unui sistem legal, financiar si de contabilitate care sa creeze transparenta
necesara functionarii optime a intregii piete financiare;
 Garantarea sigurantei financiare a fondurilor de pensii.Acest aspect este important
deoarece ajuta la mentinerea increderii beneficiarilor si a publicului larg in
intregul sistem de pensii.Indeplinierea acestei cerinte necesita o suma de alte
preconditii.Prima dintre ele ar fi separarea activelor.A doua preconditie este
respectarea cerintelor de capital minim sau a procedurilor de solvabilitate precum
si stabilirea unor sume minime de plata de catre fondurile de pensii.
32)
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din
31/05/2006;

41
 Este necesar ca fondurile de pensii sa dispuna de provizioane tehnice, necesare in
eventualitatea in care participantul devine invalid partial sau total.Un alt aspect
aici ar fi cel legat de procesul de supraveghere al activitatii fondurilor de pensii
care trebuie, insa, strans corelat cu cel al supravegherii sistemului financiar in
general, a pietei de capital si a sistemului bancar in particular;
 Incurajarea ratei economisirii de catre populatie.Acesta se poate face in primul
rand prin introducerea unor posibile facilitati de natura fiscala.Insa nu trebuie uitat
ca pensiile reprezinta numai o modalitate de economisire, astfel incat elaborarea
acestor facilitati nu trebuie sa distorsonieze fundamental produsele de
economisire si investitii;
 Taxarea activelor fondurilor de pensii poate fi facuta in principu in trei momente:
la plata contributiei, in momentul in care fondul realizeaza venitul din investitia
facuta sau in momentul in care pensia este virata beneficiarului.Varianta preferata
din punct de vedere al incurajarii ratei de formare a capitalului este ultima.
Aceasta este de fapt si varianta ce va fi utilizata in Romania, conform legii
204/2006 si 411/2004 cu completarile si modificarile ulterioare, investitiile
activelor fondurilor de pensii facultative si a celor administrate privat sunt scutite
de impozit pana la momentul platii dreptului cuvenit participantilor si
beneficiarilor.
In functie de ponderea investitiilor dupa tipurile de active, un fond de pensii poate
prezenta un grad de risc redus, mediu sau ridicat.Aceasta diferentiere nu reflecta altceva
decat raportul castig/risc din punct de vedere al investitorului.Un fond de pensii cu grad
de risc redus este de asteptat sa ofere si o rata a investitiei mai mica pe cand unul cu grad
de risc ridicat ofera un castig mai mare.
In Romania aceasta evaluare a gradului de risc asociat unui fond de pensii se va face de
catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) dupa prezentarea
pentru a fi autorizate, a prospectului schemei de pensii si a strategiei de investitii a
fondului de pensii.
Cheltuielile legate de administrarea unui fond de pensii facultativ consta in
comisioanele de administrare, depozitare, tranzactionare, bancare precum si taxele legate
de auditare.Acestea sunt suportate de fond in cazul pilonului III de pensii.Dintre acestea,
cea mai mare pondere o au comisioanele de administrare.In cazul pilonului II de pensii
cheltuielile de administrare sunt suportate de administrator din comisionul de
administrare.Costuri ridicate sunt cele legate de activitatea de promotie si
marketing.Exista doua variante de aplicare a comisioanelor de administrare si anume, ca
procent din contributii (caz in care exista o corelare a acestora cu costul de colectare a
contributiilor) si ca procent din active.
In acest moment este dificil de spus la cat se vor ridica aceste costuri in cazul
Romaniei.Experienta altor tari tinde sa sugereze ca nivelor cheltuielilor administrative
vor fi semnificative in primii ani.Presiunea exercitata de aceste costuri asupra fondurilor
de pensii a rezultat, in general, in tendinta ulterioara de consolidare a acestora, in scopul
reducerii costurilor prin crestere economiilor de scala.
Un indicator util in ceea ce priveste costurile de administrare poate fi dat de istoria
recenta a privatizarii fondurilor de pensii in Ungaria si Polonia.In Ungaria de exemplu, la
inceputul procesului de privatizare costurile operationale au fost in jur de 8% din
valoarea contributiilor, de patru ori mai mari decat costurile administrative ale sistemului

42
public de pensii.Aceasta conjunctura a facut ca fondurile de pensii sa primeasca sprijin
financiar de la companiile care le-au finantat.In Polonia, costurile de administrare au
fluctuat destul de mult, daca initial ele au fost de 13-15% din contributiilor, ulterior au
scazut la 6,5-10%, ca urmare a cresterii numarului de contribuabili.
In ambele tari se observa aparitia unui proces de consolidare pe piata fondurilor de pensii.

4.1. Tendinte privind evolutia pensiilor administrate privat in Romania

4.1.1.Probleme legate de implementarea pensiilor administrate privat

Lansarea pilonului II de pensii in absenta unui sistem IT performant, care sa

asigure colectarea, validarea si evidentierea contributiilor participantilor, poate avea un
efect negativ asupra evolutiei viitoare a acestuia.Potrivit legislatiei Agentia Nationala de
Administratie Fiscala si Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, au
rolul de a colecta contributiile de la angajator si de a le vira in conturile administratorilor
de fonduri de pensii obligatorii administrate privat.CNPAS detine evidenta persoanelor
asigurate conform codului numeric personal si lista cu contributiile la asigurarile sociale
de stat, partea angajatorului si cea a angajatului, respective 9,5% din salariul
brut.Legislatia prevede ca ANAF are rolul de a colecta contributiile venite de la angajati.
Randamentele fondurilor de pensii private ar putea fi afectate de faptul ca nu
exista un sistem de colectare pentru pilonul II si nici un sistem de validare a persoanelor
inscrise.Exista riscul ca o persoana sa figureze la mai multe fonduri si astfel sa se creeze
aceiasi experienta negative in ceea ce priveste randamentele , repetindu-se fenomenul din
Polonia.
Infrastructura economica este importanta deoarece faciliteaza transferul
contributiilor pensiilor administrate privat (pilon II), de la participanti catre
administratorii fondurilor de pensii.Fiecare individ va avea un cont unic – asociat CNP-
ului – iar procentul corespunzator din plata contributiei pentru pensii va fi virat – via
ANAF (Institutia de Colectare) – in conturile individuale ale fondurilor de pensii
administrate privat.Aceste sume vor convertite ulterior in unitati de fond.Insa, in acest
moment, in Romania acest sistem informatic nu este operational.
In primul rand este de asteptat sa existe intarzieri intre momentul platii
transferurilor de contributii si cel al creditarii fondului de pensii private.Pe langa faptul ca
aceste intarzieri creeaza o imagine negativa pentru intregul sistem de pensii privat,
inevitabil ele vor afecta si timingul investitiilor fondurilor de pensii.
In al doilea rand, si cel mai important, exista premizele ca anumite companii – in
special cele de stat – sa plateasca numai o parte din contributiile pentru pensii
angajatorilor ei.Problema care apare in aceasta situtie este majora deoarece, desi la nivel
individual, aceste contributii pot aparea ca fiind facute conform procentului din salariu
stipulat de lege, in realitate, sumele pot fi mai mici datorita deciziei companiei de a vira o
suma mai mica decat cea declarata.Aceasta practica de neplata a contributiilor sociale la
stat de catre diverse firme a fost – si inca mai este, desi intr-o masura mai mica – larg
raspandita. Astfel, poate exista o neconcordanta intre sumele pe care un individ crede ca
le plateste si valoarea care intra efectiv in contul individual al acestuia la fondul de pensii

43
administrat privat.Evident, aceasta va afecta atat randamentul investitiei cat si valoarea
fluxurilor financiare viitoare ale fiecarui individ care se afla in aceasta situatie.

4.1.2. Estimari ale impactului macroeconomic al introducerii fondurilor de pensii

administrate privat

Sistemul de pensii administrat privat ar putea atrage intre 6 si 12 administratori de

fonduri de pensii.Pentru evaluarea impactului macroeconomic al introducerii pilonului II
de pensii, este necesara in primul rand o estimare a numarului de contribuabili care vor
cotiza la pilonul II.Analizele guvernului estimeaza ca in 2008, numarul de contribuabili la
pensiile administrate privat va fi in jur de 2.7 milioane – aproximativ 60% din totalul
fortei de munca.Acesta cifra ar fi consistenta cu evolutia observata in Ungaria si
Polonia(In Polonia, guvernul a estimat ca aproximativ 50% din forta de munca va cotiza
la sistemul de pensii privat, in realitate acest procent a fost de 63%. In Ungaria, estimarile
guvernului au fost de 800 de mii iar in realitate 1,4 milioane au decis sa contribuie la
sistemul de pensii adminsitrat privat).
Pe langa estimarea numarului de contribuabili este necesara si proiectia
contributiilor la fondul de pensii si a comisioanelor aferente administrarii fondului de
pensii.In primul an de functionare a pilonului II al sistemului de pensii, catre aceste
fonduri vor fi transferate 2 procente din contributia la asigurarile sociale de stat,
contributia transferata urmand sa fie majorata cu 0,5% pe an, pana la 6% in opt ani.
Nu in ultimul rand este necesara o proiectie a ratei de rentabilitate a fondului.Aceasta va
depinde atat de rata de rentabilitate a fiecarui tip de instrument in care s-a investit cat si
de ponderea pe care aceste instrumente o au in portofoliul fondului de investitii.
Din punct de vedere al costului bugetar, acesta va avea doua componente.Prima
va fi data de reducerea contributiilor la fondul public de pensii echivalenta cu valoarea
contributiilor la fondul de pensii administrat privat.A doua componenta va fi data de
deducerea de 400 de euro/an pentru fiecare salariat ce va dori sa incheie asigurare pentru
pensie privata facultativa (200 de euro - deducerea din impozitul pe salariu, plus 200 de
euro deducerea din impozitul pe venit al firmei la care salariatul lucreaza, daca patronul
este de acord sa contribuie la pensia sa privata).
Pentru estimarea impactului macroeconomic dat de introducerea pilonului II este
necesara in primul rand o proiectie a numarului contribuabili.Angajatii cu varsta mai
mica de 35 de ani vor contribui obligatoriu la pilonul II in timp ce pentru cei cu varste
cuprinse intre 35 si 45 de ani contributia este optionala.Ponderea angajatilor cu varsta mai
mica de 35 de ani in total angajati este estimata la 30,7% in 2008 in timp ce ponderea
celor cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani este de 32%.Presupunand ca din aceasta
ultima categorie jumatate vor decide sa participe la pilonul II, proiectia numarului de
asigurati in sistemul privat are forma celei din graficul 4.1.Luand ca baza anul 2008, si
presupunand ca varsta de pensionare este de 65 de ani inseamna ca in anul 2037 toti
angajatii vor fi asigurati in sistemul privat.

Tabelul 4.1. Total asigurati sistem pensii administrat privat

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii
Private,Bucuresti, Aprilie 2007.

44
 RON
12500

10000

7500

5000

2500

0
2008 2016 2024 2032 2040 2048 An
crestere 3% pe an crestere 2% pe an crestere 4% pe an

Mii persoane
6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
2008 2018 2028 2038 2048 An

Total contribuitori Total angajati

Al doilea element necesar este proiectia cresterii salariale.Un scenariu neutru pe

termen lung ar putea fi dat de o crestere nominala de 3% pe an.Totusi, in anii imediat
urmatori aceasta crestere este de asteptat sa fie mai mare, in linie cu cresterea economica
1).

Tinand cont ca in 2006 salariul mediu brut nominal a fost de 1481 Ron si
presupunand o rata de crestere a acestuia consistenta cu cresterea economica, o prognoza
a acestuia pe 2008 ar putea fi in jurul valorii de 1815 Ron.
Astfel, graficul 4.2 considera trei scenarii alternative bazate pe diferite prezumtii
ale cresterii salariale, de 2, 3 si respeciv 4% luand ca baza de pornire valoarea salariului
din 2008.Proiectia este facuta pe o perioada de 47 de ani, pana in anul 2054.

1)
Pe termen lung este necesara satisfacerea constrangerii data de conditia de eficienta economica, ie
cresterea economica nu poate depasi suma cresterilor numarului fortei de munca si cea salariala.

45
 Dupa cum se observa, valoarea finala a salariului difera semnificativ,
corespunzator ratelor de crestere.

Tabelul 4.2. Proiectia profilului salariilor medii brute

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.
RON
12500

10000

7500

5000

2500

0
2008 2016 2024 2032 2040 2048 An
crestere 3% pe an crestere 2% pe an crestere 4% pe an

Presupunand ca rata de contributii la pilonul II de pensii va fi de 2,5% in 2008 iar

apoi va creste gradual, cu 0,5% pe an pana la 6%, se poate calcula valoarea capitalizata a
contributiilor pentru diferite perioade de timp si corespunzator diferitor rate de
rentabilitate a investitei. Astfel aceasta valoare poate depasi cifra de un milion Ron, la o
rata de rentabilitate (nominala) – rr – de 8,5% in cazul in care perioada de contributie este
de 47 de ani – vezi Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3. Total valoare contributii cumulate la o crestere salariala de 3%

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar PensiiPrivate,
Bucuresti, Aprilie 2007.

46
 RON
1000000

800000

600000
400000

200000

0
2008 2016 2024 2032 2040 2048 An
rr=4,5% rr=6,5% rr=8,5%

Ceea ce este important de remarcat este ca durata de contributie joaca un rol important in
valoarea capitalizata finala a pensiei.Aceasta deoarece pentru fiecare an in plus de
cotizatie se adauga atat suma cotizata cat si venitul din capitalizarea soldului existent la
acea data.Graficul 4.4 de mai jos arata ce inseamana fiecare an in plus de cotizatie,
presupunand ca deja s-a cotizat la fondul de pensii pentru 30 de ani, ca procent din
salariul mediu brut in acel an.

Tabelul 4.4 Contributii si valoarea capitalizata ca procent din salariu

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.
%
0.30

0.26

0.22

0.18

0.14

0.10
31 34 37 40 43 46 An

Astfel, daca anul 31 de cotizatie adauga echivalentul a 14% din salariul mediu in acel an,
al 47-lea an de cotizatie ar adauga exhivalentul a aproape 30% din salariul existent la
acea data.
Tabelele 4.5 si 4.6 de mai jos descriu valorile estimate ale pensiei in doua scenarii
alternative, in cazul in care pensia este platita pentru 20 si respectiv 30 de ani. Dupa cum
se observa, exista diferente destul de mari intre valorile finale ale pensiilor, in functie de

47
rata de crestere a salariilor, rata de rentabilitate si durata perioadelor de cotizatie la fondul
de pensii si cea de plata efectiva a pensiei.Astfel, valoarea finala a pensiei va fi cu atat
mai mare cu cat perioada de contributie si rata de rentabilitate sunt mai mari.
De exemplu, in cazul in care pensia este platibila pentru 20 de ani, in cazul in care
numarul de ani cotizati a fost de 47 2) cu o crestere salariala medie de 3% si o rata de
rentabilitate medie de 6,5%, valoarea pensiei ar reprezenta 1902,9 Ron ceea ce ar fi
echivalentul a 29% din salariul la acea data.Trebuie remarcat faptul ca aceasta valoare
reprezinta strict contributia la pilonul II de pensii data de valoarea capitalizata a celor 6
procente din salariul brut, platibile anual.La aceasta valoare insa, se mai pot adauga atat
contributiile angajatorului, cat si eventualele contributii ale angajatului la pilonul III,
precum si retributiile rezultate in urma cotizarii la pilonul I de pensii, cel de stat.
Valoarea medie a pensiei platite, 2603,1 Ron, este obtinuta prin indexarea cu 3% a primei
pensii, pe perioada de plata, in cazul de fata, 20 ani.

Tabelul 4.5 Valoarea lunara estimata a pensiei (platibila pentru 20 ani)

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.

Crestere salariala Crestere salariala Crestere salariala

medie de 2% medie de 3% medie de 4%
rr - rata de rr=6.5% rr=8.5% rr=6.5% rr=8.5% rr=6.5% rr=8.5%
rentabilitate
Dupa RON 456,8 609,6 504,3 666,1 535,7 702,1
30 de Valoare 624,9 833,6 689,8 911,2 732,8 960,4
ani medie, RON
% din 14,8 19,8 12,7 16,8 11,1 14,6
valoarea
ultimului
salariu
Dupa RON 1642,4 2806,9 1902,9 3177,0 2130,6 3478,9
47 de Valoare 2246,7 3839,7 2603,1 4345,8 2914,4 4758,8
ani medie, RON
% din 38,1 65,0 29,0 48,4 22,7 37,1
valoarea
ultimului
salariu
O rata de crestere a salariului mai ridicata nu inseamna si o pondere mai ridicata a pensiei
in venit. Insa valoarea absoluta a pensiei este in mod necesar mai mare.

Tabelul 4.6 Valoarea lunara estimata a pensiei (platibila pentru 30 ani)

2)
Aceasta cifra poate parea mare insa e realista daca se presupune inceperea perioadei de cotizare la 20 de
ani de exemplu si iesirea la pensie la 67 – in conditiile in care, datorita cresterii sperantei de viata, varsta de
pensionare ar putea fi ridicata.

48
Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.
Crestere salariala Crestere salariala Crestere salariala
medie de 2% medie de 3% medie de 4%
rr - rata de rr=6.5% rr=8.5% rr=6.5% rr=8.5% rr=6.5% rr=8.5%
rentabilitate
Dupa RON 257,4 343,3 284,1 375,3 301,8 395,6
30 de Valoare 416,6 555,7 459,9 607,5 488,5 640,3
ani medie, RON
% din 8,4 11,1 7,2 9,5 6,3 8,2
valoarea
ultimului
salariu
Dupa RON 925,3 1581,4 1072,1 1789,8 1200,3 1959,9
47 de Valoare 1487,8 2559,8 1735,4 2897,2 1942,9 3172,6
ani medie, RON
% din 21,4 36,6 16,3 27,3 12,8 20,9
valoarea
ultimului
salariu
In mod similar, rata de rentabilitate afecteaza in mod decisiv valoarea capitalizata a
fondurilor de pensii.Aceasta poate atinge peste 50% din PIB in 2054 daca rata de
rentabilitate medie anuala se situeaza la 8,5% (vezi tabelul 4.7).

Tabelul 4.7. Valoare capitalizata fonduri, % din PIB, la o crestere salariala de 3%

Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.

50%

40

30

20

10

0
1 10 19 28 37 46
Numar de ani
rr=6,5% rr=4,5% rr=8,5%

Daca aceste investitii sunt realizate intr-un procent ridicat in Romania ele vor afecta in
mod direct cresterea economica.Impactul acestor fonduri asupra cresterii economice,
chiar daca pozitiv, este insa dificil de estimat deoarece depinde in primul rand de volumul

49
aditional potential al fondurilor canalizate pe piata romaneasca in ideea de realizari de
investitii.Din punct de vedere al impactului reformei sistemului de pensii asupra
deficitului bugetar, acesta ar trebui, ideal, evaluat din perspectiva unui model dinamic de
echilibru general.Reducerea veniturilor asigurarilor la bugetul de stat cu echivalentul
contributiilor la pilonul II ar putea urma tendinta prezentata in tabelul 4.8:

Tabelul 4.8. Deficitul bugetar estimat prin transferul contributiilor asigurarilor sociale la
fondurile de pensii administrate privat.
Sursa: Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu - Studiu
Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din România,Seminar Pensii Private,
Bucuresti, Aprilie 2007.

% din PIB
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
2008 2015 2022 2029 2036
An

Astfel, aceasta va creste gradual, concomitent cu reducerea treptata a veniturilor

asigurarilor sociale de stat, de la 0,28% din PIB in 2008 pana la aproximativ 1% din PIB
in 2037, anul in care, teoretic, tranzitia procesului de reforma a sistemului de pensii ar
trebui sa se fi incheiat.

4.2 Tendinte privind evolutia pensiilor private facultative in Romania

Aspectele legate de pilonul 3 sunt similare pilonului 2. Un avantaj aici ar fi

existenta clauzei din legea pensiilor private, care permite deductibilitatea unor sume.
Contribuţiile de până 15% din salariu brut sau venitul asimilat sunt plătite de către
asigurat şi / sau de către angajator, cu deductibilitate fiscală de până la echivalentul a 200
Euro/an.Contribuţia angajatorului face ca acest pilon să devină unul de pensii
ocupaţionale.Nivelul actual de deducere a contribuţiei la pensii private opţionale din
impozit, 200 Euro/an este unul insuficient pentru asigurarea unor pensii decente.
Pentru dezvoltarea pilonului III de pensii propun introducerea obligativităţii ca
instituţiile publice să contribuie pentru salariaţii lor, dacă nu organizează un alt sistem de

50
pensii ocupaţionale.Avantajele oferite sunt asigurarea de venituri după retragerea din
activitate si motivarea muncii.
Dezavantajul este dat de creşterea volumului cheltuielilor publice generate de
acordarea de deductibilitati fiscale atat participantilor cat si angajatorilor care contribuie
la pensii facultative.
Conform estimarilor CSSPP in 2007 vor fi aproximativ 16 fonduri de pensii
facultative si numai mult de 300000 de persoane care vor intra in sistem, iar contributiile
estimate pentru pensile facultative vor fi in primul an in jur de 50 de milioane de euro.

Concluzii

51
Consecintele unui sistem de pensii echilibrat dintr-o tara se regasesc atat la nivel
macroeconomic cit si la nivel microeconomic iar dintre acestea enumeram :
 diminuarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale de stat;
 stimularea cresterii economice, prin investirea sumelor acumulate in economie,
crearea de noi locuri de munca, reducerea somajului;
 economiile populatiei ajuta la dezvoltarea pietelor de capital-activele imobilizate
cresc si sprijina dezvoltarea unor proiecte mari si pe termen lung la nivel
macroeconomic-;
 reforma pensiilor ajuta la o reformare a pietei muncii.
Multe reforme au inceput in unele tari la sfarsitul anilor 1980.Aceste reforme au
adoptat cel putin un subsistem sau pilon bazat pe contributii definite, administrat de
fonduri de pensii private care incurajeaza angajarea si functionarea pietei muncii,
dezvoltarea pietei de capital si cresterea productiei interne.Stabilitatea fiscala in
combinatie cu reforma pensiilor contribuie la cresterea economisirii si nivelului
investitiilor.Reforma pensiilor contribuie la cresterea bunastarii populatiei.
Imbatrinirea rapida a populatiei UE a fortat guvernele la o reforma nationala a
pensiilor si la reducerea valorii pensiilor oferite de stat.Se presupune ca populatia activa
va scadea in urmatorii 50 de ani, iar pensile de stat vor scadea pina la 30% ca procent din
veniturile medii.In consecinta in absenta unei impozitari mai mari, daca pensionarii de
maine doresc sa obtina aceleasi niveluri ale veniturilor la pensionare in termeni relativi ca
in prezent, ei au nevoie sa lucreze mai mult sau sa economiseasca mai mult.
Comparand sistemele de pensii din diferite tari observam urmatoarele:
 In toate majoritatea tarilor lumii, varsta de pensionare este 65 de ani, sunt tari
unde pensionarea se poate face si mai devreme: Franta, Canada.Beneficiile oferite
de sistem se refera la pensia privata, pensie de invaliditate si pensie de
urmas.Platile unice nu sunt considerate beneficii in cadrul unui sistem de pensii.
 In majoritatea tarilor pensia se impoziteaza,contributiile si cistigurile din investitii
nu se impoziteaza.
Conform studiilor facute numai 10% din veniturile la pensionare corespund economisirii
facute de acestia la pilonul III.Intinlim fond de garantare a pensiilor in Polonia, SUA,
Canada, Anglia.
Fondurile de pensii private asigura de regula numai lucratorii rezidenti din acel
stat.Numai in UE a inceput un proces de asigurare interstatal care este la inceput, sau
infiintat comisii care lucreaza la implementarea normelor consiliului UE in acest
domeniu numai in interiorul UE.
Problemele principale cu care se va confrunta sistemul romanesc privat de pensii in
viitori ani sunt:
a) venitul mediu redus al populatiei comparativ cu venitul mediu al populatiei din
statele UE care au fost membre inainte de mai 2004 si majoritatea statelor
membre OECD.Populatia prefera sa aloce veniturile mari pentru traiul cotidian –
sacrificand astfel nivelul de trai in viitor – in loc sa aloce o parte din venituri
pentru sustinerea unui standart de viata decent dupa pensionare (de exemplu un
venit dupa pensionare de aproximativ 70% din ultimul venit inainte de
pensionare).
b) Conform legii pensiilor private (pilon II), obligativitatea asigurarii la un fond de
pensii va fi numai pentru salariatii cu varsta mai mica de 35 de ani, cei care au

52
 intre 35 si 45 de ani pot contribui voluntar.Din experienta acumulata de Polonia si
Ungaria –state care au introdus legi similare cu legea romana pentru pilonul II-
putem anticipa cu un grad ridicat de siguranta faptul ca procesul de alaturare al
varstnicilor la fondurile de pensii din pilonul II va fi minor cel putin in primii ani.
c) Cu cat timpul va trece se vor dezvolta doua tendinte care vor influenta negativ
intrarea voluntara a varstnicilor in sistem:
1) potentialii varstnici care se vor participa la sistem vor ajunge la urmatoarea
concluzie ''contributiile in numarul mic de ani care le va ramane pana la
pensionare nu le va putea asigura o pensie substantiala'';
2) in contractele de munca- in special cele colective –angajatorii vor reusi sa se
sustraga de la contributii la fondul de pensii privat pentru angajatii varstnici (in
multe cazuri poate chiar in schimbul platii altor remuneratii).
Din acest motiv este importanta incurajarea varstnicilor de la inceput pentru a
contribui la fondurile de pensii administrate privat, preferabil din pilonul II.
Aceasta incurajare se completeaza cu necesitatea educarii populatiei de a
economisi pentru pensionare chiar voluntar printr-un fond de pensii administrat
privat din pilonul III.Sucesul reformei sistemului de pensii depinde de pregatirea,
experinta si profesionalismul oamenilor care o implementeaza.
Pentru a avea success pilonul II si III de pensii, e nevoie de reforma pilonului I.Pentru
inatarirea stabilitatii financiare, pentru a avea bani pentru actualii si viitorii pensionari,
statul trebuie sa modifice legea si criteriile de invaliditate prin expertiza medicala.In
prezent numarul celor pensionati pe caz de boala creste de la an la an, circa 900.000 de
persoane fiid pensionate astfel, din cei 4,5 milioane de pensionari.O alta problema cu care
se confrunta tara noastra este pensionarea anticipata (cu maxim 5 ani mai devreme decit
varsta legala), fenomen care a luat amploare, in fiecare an triplindu-se numarul
acestora.Cert este ca, pana in 2014, varsta de pensionare va creste pina la 65 de ani la
barbati si 60 de ani la femei.O alta diectiva europeana cere refacerea modului de calcul a
pensiilor pentru femei si barbati prin utilizarea de tabele de mortalitate in functie de sex si
speranta de viata.
Autoritatile statului au facut foarte putin in promovarea pensiilor private, se
previzioneaza inceperea unei campanii publice de informare incepid cu luna iulie.Cele
cateva sondaje comandate de societati de asigurari si date publicitatii demonstreaza o
lipsa de informare a romanilor in legatura cu pensiile private, coroborata cu o confuzie
generalizata cu asigurarile de viata existente in portofoliile firmelor de asigurari.

Bibliografie

53
1. Dan Constantinescu, Manuela Constatinescu, Fonduri Private de Pensii, Partea I,
Editura Bren, Bucuresti, 2005, ISBN 973-648-479-3.
2. Smaranda Dobrescu, Mihai Seitan, Pensii Private, Editura Juridica, Bucuresti, 2005,
ISBN 973-87500-1-6.
3. *** Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 470 din 31/05/2006.
4. *** Lege nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din
25/01/2007.
5. *** Norma nr.2/2007 privind autorizarea administratorilor in sistemul pensiilor
administrate privat, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 22/03/2007.
6. ***Norma nr. 3/2007 privind taxele de autorizare, avizare şi funcţionare in sistemul
pensiilor administrate privat.
7. ***Norma nr. 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrat privat.
8. *** Norma nr.5/2007 privind provenienţa capitalului social.
9. *** Norma nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private, Publicată in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 02/04/2007.
10. *** Norma nr. 8/2007 privind informaţiile conţinute in materiale publicitare
referitoare la fondurile de pensii administrate privat şi administratorii acestora, Publicată
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 02/04/2007.
11. *** Norma nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat,
Publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 249 din 13.04.2007.
12. *** Norma nr. 11/2007 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii
administrate privat şi administratorii acestora, Monitorul Oficial, Partea I nr. 288 din
02/05/2007.
13. *** Norma nr. 12/2007 privind activitatea de depozitare a activelor fondurilor de
pensii administrate privat, Monitorul Oficial, Partea I nr. 290 din 3/05/2007.
14. *** Normă nr. 1/2006 privind autorizarea de constituire a societăţii de pensii
Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din 08/09/2006.
15. *** Normă nr. 2/2006 privind autorizarea societăţii de administrare a fondurilor de
pensii facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 din 08/09/2006.
16. *** Normă nr. 3/2006 privind autorizarea fondului de pensii facultative, Monitorul
Oficial, Partea I nr. 766 din 08/09/2006.
17. *** Normă nr. 6/2006 privind prospectul schemei de pensii facultative, Monitorul
Oficial, Partea I nr. 766 din 08/09/2006.
18. *** Normă nr. 8/2006 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii
facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 784 din 15/09/2006.
19. *** Normă nr. 10/2006 privind marketingul prospectului schemei de pensii
facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 27/10/2006.
20. *** Norma nr. 11/2006 privind activitatea de depozitare a activelor fondurilor de
pensii facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 27/10/2006.
21. *** Norma nr. 12/2006 privind participanţii la un fond de pensii facultative,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 27/10/2006.
22. *** Norma nr. 13/2006 privind autorizarea prospectului schemei de pensii facultative,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 27/10/2006.

54
23. *** Norma nr. 14/2006 privind transferul participanţilor intre fondurile de pensii
facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 27/10/2006.
24. *** Normă nr. 15/2006 pentru aprobarea modificării Normei nr. 1/2006 privind
autorizarea de constituire a societăţii de pensii Monitorul Oficial, Partea I nr. 1008 din
19/12/2006.
25. *** Normă nr. 16/2006 pentru modificarea Normei nr. 2/2006 privind autorizarea
societăţii de administrare a fondurilor de pensii facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr.
998 din 14/12/2006.
26. ***Normă nr. 18/2006 pentru modificarea Normei nr. 10/2006 privind marketingul
prospectului schemei de pensii facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1000 din
14/12/2006.
27. ***Normă nr. 19/2006 pentru modificarea Normei nr. 12/2006 privind participanţii la
un fond de pensii facultative, Monitorul Oficial, Partea I nr. 998 din 14/12/2006.
28. Lungu Laurian, Marginean Ioan, Preda Marian, Coordonator proiect: Victoria Stoiciu
- Studiu Friedrich Ebert Stiftung - Către consolidarea sistemului de pensii din
România,Bucuresti, Aprilie 2007.
29. OECD – Statistics Catalogue 2006, ISBN10:9264035451.
30. Colectia Revistei Primm, 2005-2007.
31. W. Adema and M. Einerhand (1998), " The Growing Role of Private Social Benefits
", OECD Labour Market and Social Policy Occasional Papers, No. 32, OECD
Publishing.doi:10.1787/804013113766.

55