CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASIGURRILE DE VIATA

1.1 Clasificarea asigurarilor
Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de
asigurare sau dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca n
schimbul unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care
acesta le-ar putea suferi n urma unor ntmplri independente de voina lui.
Funciile asigurrilor
1. Funcia de repartiie se manifest n primul rnd prin procesul de formare a
fondului de asigurare pe seama primei suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse n
asigurare.
2. Funcia de control urmrete modul n care se ncaseaz primele de asigurare i
alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlu de indemnizaie
de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, etc.
Asigurarea se manifest ca ramur prestatoare de servicii n momentul n care o
societate comercial de asigurare, n schimbul primelor ncasate de la persoanele fizice sau
juridice, ofer acestora un serviciu i anume obligaia de a prelua asupra sa efectele
negative ale producerii unui anumit eveniment sau complex de evenimente.
Elementele asigurrilor
1. Asigurtorul este persoana juridic, societate de asigurri, care n schimbul primei
de asigurare de la asigurat si asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor sau
serviciilor asigurate;
2. Asiguratul este persoan fizic sau juridic ce se asigur mpotriva unor
evenimente ce pot aprea n viaa sa, care i asigur bunurile mpotriva unor calamit i
naturale sau care se asigur pentru prejudiciul pe care l poate produce unor tere persoane;
3. Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul s ncaseze despgubirea sau
suma asigurat, fr ca aceasta s fie parte la contractul de asigurare;
4. Contractantul asigurrii este element specific asigurrilor facultative i reprezint
persoana fizic sau juridic care poate ncheia o asigurare, fr ns ca aceasta s obin
calitatea de asigurat;

5. Contractul de asigurare este actul juridic prin care se reglementeaz raporturile

juridice dintre prile contractante. Este format dintr-un ansamblu de documente cuprinznd:
cererea de asigurare;
polia de asigurare;
condiiile contractuale pentru asigurarea de baz i pentru clauzele suplimentare
ataate.
6. Riscul asigurat este evenimentul care odat produs, datorit efectelor sale, oblig
pe asigurtor s plteasc asiguratului sau beneficiarului asigurrii, despgubirea sau suma
asigurat;
7. Evaluarea n vederea asigurrii este element specific asigurrilor de bunuri;
8. Suma asigurat este parte din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i
asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea;
9. Norma de asigurare reprezint suma asigurat, stabilit prin lege, pe unitatea de
obiect asigurat, ea fiind ntlnit numai n cazul asigurrilor de bunuri obligatorii;
10. Prima de asigurare reprezint suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratul o
pltete asigurtorului, pentru ca acesa s-i poat constitui fondul de asigurare necesar
achitrii despagubirilor;
11. Durata asigurrii reprezint perioada de timp n care rmn valabile raporturile
de asigurare ntre asigurtor i asigurat aa cum au fost ele stabilite prin contractul de
asigurare;
12. Paguba (sau dauna) reprezint pierderea valoric la un bun asigurat ca urmare a
producerii fenomenului mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea;
Condiii contractuale
O prim condiie este aceea c producerea evenimentului pentru care se ncheie
asigurarea, s fie posibil, deoarece dac un anumit bun nu este ameninat de niciun fel de
risc, asigurarea acestiua nu devine necesar.
A doua condiie se refer la faptul c evenimentul trebuie s aib caracter
ntmpltor.
A treia condiie are n vedere faptul c aciunea evenimentului trebuie s fie
nregistrat n evidena statistic. Datele din evidena statistic referitoare la un anumit
eveniment permit stabilirea pe o perioad ndelungat a frecvenei i intensitii producerii
acestuia. Aceste date stau la baza ncheierii asigurrii, deoarece fr ele asigurtorul nu poate
stabili probabilitatea producerii evenimentului asigurat.

A patra condiie presupune ca producerea evenimentului s nu depind de voina

asiguratului sau beneficiarului asigurrii. n cazul n care asiguratul sau beneficiarul asigurrii
a contribuit direct sau indirect la producerea riscului asigurat, pentru ca astfel s poat primi
despgubirea de asigurare sau suma asigurat, acesta va pierde toate drepturile conferite de
asigurare i va suporta rigorile legii.
Clasificarea asigurrilor
Asigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil pot fi clasificate dup mai multe
criterii:
Dup domeniul la care se refer
Asigurrile de bunuri - au ca obiect diferite valori materiale aparinnd unor persoane
fizice sau juridice, care pot fi supuse aciunii unor fenomene naturale sau accidentelor;
Asigurrile de persoane - au ca obiect persoana fizic n sine, ele ncheindu-se pentru
diminuare consecinelor negative cauzate de calamiti naturale, accidente sau boli;
Asigurrile de rspundere civil - asigurtorul si asum obligaia de a plti
despgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor tere persoane.
Dup obiectul de activitate

Asigurri de via

Asigurri de via clasice - asigurarea de supravieuire, prin care suma asigurat

urmeaz s fie platit la decesul unei persoane (asiguratul de via), cu condiia ca decesul s
se produc n decursul vieii unei alte persoane (a doua via); - asigurarea de deces, n care
evenimentul asigurat este decesul asiguratului produs pe durata de valabilitate a contractului
de asigurare; - asigurarea mixt de via, n care evenimentele asigurate sunt supravieuirea i
decesul asiguratului, iar suma asigurat se pltete asiguratului sau unei alte persoane
nominalizate de acesta. b. Anuiti - anuitatea (asigurare de tip rent) presupune plata
periodic pe timpul vieii anuitantului n schimbul unei sume pltite o singur dat sau n
forma unei serii de prime. c. Asigurri de via suplimentare - sunt asigurri ataate
suplimentar la o poli i care mresc prin suma asigurat suplimentar protecia standard
oferit prin asigurarea de baza. Acordarea uneia sau mai multor despgubiri pentru asigurrile
suplimentare nu influeneaz valoarea asigurrii de baz. Acestea cuprind: - asigurri de
vtmri corporale din accidente; - asigurri de incapacitate de munc cauzat de un accident,
care sunt asigurri prin care asiguratorul preia riscul financiar aferent pierderii capacitii de
munc a asiguratului ca urmare a unui accident survenit pe durata contractului; - asigurri de
deces rezultat dintr-un accident; acest tip de asigurare suplimenteaz protecia oferit de
asigurarea de baz pentru deces i n plus fa de returnarea primelor pentru asigurarea de
baz, ofer beneficiarului o sum stabilit de asigurat n cazul producerii decesului. d.
Asigurri de cstorii i de natere - dota pentru cstorie - se ncaseaz cu ocazia cstoriei
sau la expirarea poliei, dac beneficiarul nu s-a cstorit pn la acea dat. n cazul
asigurrilor de natere, suma asigurat se pltete la apariia unui copil i e menit s asigure
acoperirea nevoilor viitoare ale copilului. e. Asigurri unit-linked - asigurri de via legate
de investiii, pentru care expunerea la riscul de investiii este transferat asiguratului (unitlinked); acest tip de produse financiare combin caracteristicile asigurrilor de via cu cele
ale unor produse de investiie, respectiv protecia oferit de o poli de asigurare de via cu
beneficiile unor investiii administrate n scopul exclusiv al asigurrii. f. Asigurri
permanente de sntate - administrate la fel ca asigurrile de via, sunt asigurri pe termen
lung, similare celor de via. Principalul beneficiu este un venit pentru asigurat n perioada
cnd nu este apt de munc. Asiguratorul rmne expus permanent la risc, indiferent de
schimbrile intervenite n starea de sntate a asiguratului. g. Asigurri de capitalizare - ofer
beneficiarului, la maturitatea contractului, suma asigurat garantat la care se adaug
beneficiul investiional. Acestea cuprind: 1.- asigurri de via cu prim unic, care presupun
c plata primei s se fac o data, de obicei la nceputul contractului; 2.- asigurri de via cu

prim ealonat, care presupun c plata primelor s se faca, n funcie de condiiile prevzute
n contract, lunar, trimestrial, semestrial sau anual.
Asigurri de persoane;
Asigurri de autovehicule;
Asigurri maritime i de transport;
Asigurri de aviaie;
Asigurri de incendiu i alte pagube de bunuri;
Asigurri de rspundere civil
Asigurri de rspundere civil pentru autovehicule, care se refer att la asigurarea
obligatorie de rspundere civil, intern, pentru pagube produse terilor prin accidente de
autovehicule, ct i la asigurarea de rspundere civil auto, extern, Carte Verde, care acoper
orice rspundere rezultat din producerea unor prejudicii produse unor tere persoane din
utilizarea autovehiculelor, inclusiv rspunderea transportatorului. Acestea sunt obligatorii i
facultative.
Asigurri de rspundere civil pentru mijloace de transport aerian, prin care se
acoper orice rspundere rezultat prin producerea unor prejudicii produse unor tere
persoane

prin

utilizarea

mijloacelor

de

transport

aerian,

inclusiv

rspunderea

transportatorului.
Asigurri de rspundere civil pentru mijloace de transport naval, destinate acoperirii
oricrei rspunderi rezultate prin producerea unor prejudicii produse unor tere persoane prin
utilizarea mijloacelor de transport maritim, fluvial, lacustru sau pe canale navigabile, inclusiv
rspunderea transportatorului.
Asigurri de rspundere civil general, care acoper orice rspundere rezultat prin
producerea unor prejudicii produse unor tere persoane, altele dect cele acoperite de
asigurrile de rspundere civil pentru autovehicule, asigurrile de rspundere civil pentru
mijloace de transport aerian i asigurri de rspundere civil pentru mijloace de transport
naval. n aceast categorie ntlnim asigurarea de rspundere civil profesional; rspunderea
societilor specializate, rspunderea civil legal.
Asigurri de credite i garanii;
Asigurri de pierderi financiare din riscuri asigurate i asigurri agricole.
Dup forma juridic de realizare
1. Asigurrile obligatorii - rezult din interesul economic i social al ntregii
comuniti pentru aprarea avuiei naionale, meninerea continuitii procesului de producie
i protejarea victimelor unor accidente

Asigurarea obligatorie se poate introduce atunci cnd bunurile unui important numr
de persoane fizice i juridice sunt ameninate de anumite riscuri astfel nct fiecare de intor
al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube la producerea riscurilor respective.
n Romnia sunt asigurai obligatoriu deintorii de autovehicule pentru cazurile de
rspundere civil
Asigurarea obligatorie este fr termen, acionnd tot timpul ct exista bunul asigurat.
n cazul asigurrii obligatorii, rspunderea asigurtorului ia natere n mod automat din
momentul n care asiguratul intr n posesia bunului respectiv.
2. Asigurrile facultative iau natere pe baza contractului de asigurare ncheiat ntre
asigurtor i asigurat.
Asigurrile facultative se ncheie fie pentru bunuri, persoane, rspundere civil ori
riscuri necuprinse n asigurrile obligatorii, fie n vederea completrii acestor asigurri pentru
o despgubire mai mare.
Asigurarea facultativ este valabil numai pentru o anumit perioada de timp, riguros
stabilit n contractul de asigurare. n situaia n care apar unele pagube nainte de plata
primei de asigurre sau dup trecerea teremenului prevzut pentru achitarea ei, asigurtorul nu
acord despgubirea respectiv.

Dup riscul cuprins n asigurare

1. Asigurri mpotriva incendiului, trsnetului, exploziei, micrilor seismice, etc.
Bunurile care se asigur contra acestor fenomene sunt cldirile, construciile utilajele i
instalaiile, mijloacele de transport, inventarul gospodresc, etc.;
2. Asigurri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor toreniale, inundailor,
alunecrilor de teren, etc. mpotriva acestor riscuri se asigur, de regul, culturile i rodul
viilor;
3. Asigurrile pentru boli epizootii, accidente care se practic n cazul animalelor;
4. Asigurri contra avariilor i altor riscuri specifice la care sunt supuse mijloacele de
transport i ncarcturile aflate n acestea;
5. Asigurri mpotriva unor evenimente ce apar n viaa oamenilor (deces, boli,
accidente) - n cazul asigurrilor de via;
6. Asigurri pentru cazurile de rspundere civil, care se refer la prejudicii cauzate
terelor persoane prin accidente sau prin exercitarea unei anumite activiti;
Dup sfera de cuprindere n profil teritorial
1. Asigurrile interne au caracteristic faptul c prile contractante domiciliaz (au
sediul) n aceeai ar, bunurile, persoanele i rspunderea civil care fac obiectul lor se afl
pe teritoriul aceleiai ri iar riscurile asigurate se pot produce pe acelai teritoriu;
2. Asigurrile externe au caracteristic faptul c apar n legtur cu persoane sau
bunuri care ies n afara limitelor teritoriale ale rii n care se ncheie contractul de asigurare
ori una din prile contractante sau beneficiarul asigurrii se afla pe teritoriul altei ri.

1.2 Caracteristicile asigurarilor de viata

Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre
asigurtor, n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i
anume: vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i
persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce vor
genera n mod automat i dificulti financiare.
Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici,
prezentate de noi mai jos:
Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a
poliei i la care deintorul de poli poate avea acces n mai multe moduri: poate face
mprumuturi, poate opta pentru cumprarea unei polie de asigurare de via cu plata integral,
sau poate rscumpra polia.
Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de:
necesitile bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup
decesul asiguratului; restabilirea moral dup deces.
Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul; motivaii personale;
concepia despre moarte.
Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu-zis, sau ca o
pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei
proprieti.
Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i
posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare
mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de
asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul
asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai este
vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. Neavnd caracter reparator, asigurarea de
persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat,
asiguratul sufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea
de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil
refacerea situaiei sale financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii
bolii. Interesul asigurrii nu prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este
datorat independent de existena unei daune.

Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit

asiguratului n cazul producerii riscului asigurat. Deoarece nici viaa i nici sntatea unei
persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma
asigurat i paguba suferit de asigurat.
Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de
asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului,
redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar asiguratului. Contractul de
asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei.
ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul
obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a
fost ncheiat; contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exist i
moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului.
Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile
intervenite n cursul contractului n legtura cu datele luate n considerare la ncheierea
contractului.
Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit neexecutrii
obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pn la
reziliere rmn valabile.
Nulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii inexacte sau incomplete fcute de
asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, n momentul ncheierii
acestuia.
1.3. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via practicate n Romnia
n Romnia asigurrile de via sunt numai facultative i se ncheie n baze
contractuale, n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i cu condiiile stabilite de
societile de asigurri, autorizate s efectueze asemenea operaiuni. Pot ncheia contracte de
asigurare persoanele care se ncadreaz n limitele de vrst, duratele de timp i condiiile de
achitare a primelor i de plat a sumelor asigurate, stabilite de asigurtor i prevzute n polia
de asigurare.

Durata asigurrii i durata de plat a primelor se socotesc de la data nceperii

asigurrii, i anume: la asigurrile de via de la 1 a lunii calendaristice pentru care s-a pltit
cea dinti rata de prim; la asigurrile viagere de deces cu prima unic - de la data emiterii
poliei i ncasrii primei de asigurare; la asigurrile de accidente de la data nceperii
rspunderii asigurtorului. Dac rata de prim restant nu a fost pltit n termenul de psuire
stabilit, se procedeaz astfel: la asigurrile de via la care se constituie rezerva de prim,
dac ncetarea plii primelor are loc dup ce au fost achitate pe timpul prevzut n condiii
speciale, contractul rmne n vigoare pentru o sum asigurat redus. n toate celelalte
cazuri, contractele se reziliaz fr restituirea primelor pltite anterior.
Reactivarea contractului de asigurare se face prin plata primelor restante, prin
prelungirea duratei asigurrii cu timpul ct nu s-au pltit primele sau parial, prin plata
primelor restante i parial, prin prelungirea duratei asigurrii. Suma asigurat se pltete
asiguratului, beneficiarului desemnat sau motenitorilor, dup caz, dac primele sunt achitate
la zi, ori dac nu s-a depit termenul de psuire. Asigurtorul nu pltete suma asigurat,
dac evenimentul asigurat a fost produs de operaii militare n timp de rzboi. Astfel, la
asigurrile de persoane la care se constituie rezerva de prim, n caz de deces al asiguratului,
asigurtorul pltete rezerva de prime aferent contractului, indiferent de timpul care a trecut
de la ncheierea acestuia. La unele asigurri mixte de via, suma asigurat poate fi pltit
nainte de expirarea termenului de valabilitate prin sistemul tragerilor de amortizare.
Accidentele cuprinse n asigurare sunt urmtoarele evenimente subite, provenite din
afar i fr voina asiguratului: explozia, prbuirea de teren, lovirea, neparea, tierea,
cderea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal, trsnetul, aciunea
curentului electric, arsura, degerarea, necul, intoxicarea subit, asfixierea din cauze subite,
cele produse ca urmare a circulaiei mijloacelor de transport, de funcionarea sau folosirea
mainilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor.

10

Asigurtorii ofer clienilor posibilitatea participrii la beneficii care sunt n general

stabilite la sfritul fiecrui an de asigurare ca procent din suma asigurat. Dac acest procent
se aplic sumei asigurate de baz, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate simple. Dac
procentul se aplic cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate, se utilizeaz
denumirea de beneficii amnate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe
seama excedentului de dobnd obinut din investiia rezervei matematice, din care se deduc
cheltuielile de administrare ale asigurtorului. Suma de asigurare poate fi variabil, astfel,
ntr-un contract de asigurare de deces cu termen fix, suma asigurat poate fi cresctoare sau
descresctoare. Astfel, aceasta se poate reduce n fiecare an cu un anumit procent, putnd
ajunge pn la nivelul zero.
Pe de alt parte, exist polie cu sume asigurate cresctoare, ale cror valori se mresc
an de an sau la anumite intervale de timp, cu un anumit procent, de cele mai multe ori 10%.
Suma de rscumprare reprezint o parte din rezerva de prim, parte care crete proporional
cu timpul ct s-au pltit primele. Suma de rscumprare trebuie s fie mai mic dect
valoarea economiilor acumulate corespunztoare poliei. Aceasta deoarece asigurtorul reine
cheltuielile cu achiziionarea poliei, precum i costul asigurrii.
Anumite forme de asigurare de via pot include n condiiile poliei posibilitatea
amortizrii totale i pariale, nainte de scaden, a unei polie, prin tragere la sori. Sumele ce
se pltesc pentru poliele ieite ctigtoare nu pot fi mai mari dect sumele prevzute a fi
pltite la scaden sau n caz de deces. Prin amortizare, contractul de asigurare nceteaz.
Se pot face mprumuturi n baza poliei de asigurare, dar numai dac sunt ndeplinite
urmtoarele condiii: valoarea mprumutului nu poate depi valoarea de rscumprare;
perioada de mprumut, suma asigurat i suma de rscumprare continu s creasc, ca i
cum nu s-ar fi acordat mprumutul; dac asiguratul rscumpr polia, sau decedeaz nainte
de a returna mprumutul, suma restant se deduce din sumele cuvenite asigurate; rata
dobnzii pentru mprumut poate fi fix, sau variabil; dobnda pentru mprumut se poate plti
imediat, n momentul ridicrii mprumutului, sau la scadena acestuia. Deoarece poliele
ncheiate pentru o sum asigurat fix ofer o acoperire, n valoare real, tot mai redus pe
msura trecerii timpului, indexarea permite actualizarea acestuia cu inflaia. Indicele cel mai
utilizat este indicele creterii preurilor. Acesta poate fi aplicat att sumei asigurate, ct i
primelor de asigurare.

11

Rscumprarea poliei nu reprezint singura opiune a deintorului de polie care

dorete s ntrerup plata primelor de asigurare. Uneori, asigurtorul ofer posibilitatea
transformrii poliei de asigurare cu prime achitate anual, ntr-o poli cu prime achitate
integral.

12

CAPITOLUL II
PIAA ASIGURRILOR
2.1 Definiia pieei de asigurri
Piaa de asigurare reprezint un cadru n care se desfoar operaiuni de asigurare
numai pe baze contractuale. Aici se ntlnesc cererea de asigurare , venind din partea
persoanelor fizice si juridice care doresc s ncheie diferite tipuri de asigurri i oferta de
asigurare, ce vine din partea persoanelor juridice i anume organizaii, societi specializate,
care sunt autorizate s funcioneze n domeniul asigurrilor i s desfoare o astfel de
activitate, bineneles, sub raport financiar.
Denumirea de pia este valabil atat pentru rile n care funcioneaz mai multe
organizaii de asigurare, fiind o pia concurenial, dar si pentru rile unde exist doar o
astfel de organizaie, existnd o singur ofert de asigurare. O astfel de pia, aparent
neconcurenial, prezint i cteva elemente de concuren, in sensul c singura organizaie
de asigurare are menirea de a convinge persoanele fizice si juridice asigurabile s accepte
condiiile oferite de aceasta i aducnd n acest fel cererea de asigurare la dimensiunea
ofertei. n acest caz, persoanele fizice i juridice asigurabile pot alege intre a accepta oferta de
asigurare ce exist pe pia si care este unic sau intre a o refuza, cutnd alte alternative.
De exemplu, persoanele care doresc o asigurare de via, conferindu-le i protecie de
asigurare, cum ar fi securitate n caz de deces, accident i altele, dar i fructificarea
economiilor , aleg ca alternativ depunerea disponibilitilor bnesti la casa de economii.
Aceast alternativ este aleas, n condiiile n care sumele ce sunt ncasate de asigurat la o
asigurare mixt de via, la expirarea termenului de asigurare, sunt mai mici dect sumele
ncasate de la casa de economii, atunci cnd sumele depuse la casa de economii sunt egale cu
totalul primelor pltite la societile de asigurare.
Organizaia de asigurare acoper i riscul de deces al asiguratului, pe perioada de
valabilitate a contractului, pentru care se percepe o prim de asigurare specializat, nefiind
vorba c fructific mai slab economiile populatiei dect casa de economii. Unitile
economice i gospodriile populaiei, care doresc protecia bunurilor, aleg opiunea
autoasigurrii, cu limitele sale.

13

2.2. Elementele pieei de asigurri

14

Cu privire la piaa de asigurri trebuie s precizm dimensiunea acesteia, ce are ca

element hotrtor cererea de asigurare. Aceasta este determinat de puterea economic a
persoanelor fizice si juridice asigurabile, pe de o parte, i de convingerea acestora de utilitatea
asigurrii oferite de organizaiile specializate.
Cererea de asigurare const n contracte de asigurare, dupa ce aceasta s-a confruntat
cu oferta. ns sunt persoane care solicitnd oferte din partea organizaiilor de asigurare, nu
ncheie contracte cu acetia, fie pentru c nu gsesc conveniena sperat, fie deoarece
condiiile solicitanilor nu sunt acceptate de ctre ofertani. Astfel, mrimea pieei de
asigurare depinde de mai muli indicatori, cum ar fi: numrul contractelor ncheiate n
perioada de referin, numrul polielor active, valoarea anual a primelor de asigurare,
cuantumul sumelor asigurate n perioada de referin i valoarea total a angajamentelor
asumate de societile de asigurare la un moment dat.
Cererea de asigurare de persoane, bunuri i rspundere civil vin din partea
persoanelor fizice doritoare de ncheierea unor contracte de asigurare pentru protecia lor i a
familiilor lor, dar si din partea persoanelor juridice ( uniti economice care doresc s ofere
securitatea angajailor n caz de accidente sau boli profesionale). Cererea asigurrii de bunuri
i rspundere civil vine din partea persoanelor juridice ( intreprinderi de tot felul, instituii
publice, organizaii fr scop lucrativ etc), interesate n protejarea activelor de care dispun
mpotriva pericolelor care le amenin i a rspunderilor civile legale fa de teri.
Oferta de asigurare vine din partea societilor comerciale de asigurare, cu capital
privat, de stat sau mixt, din partea organizaiilor mutuale de asigurare si de tontine. Societile
comerciale de asigurare, fie cu capital privat, de stat sau mixt, urmresc obinerea de profit i
i desfoar activitatea n condiiile legii. Ele trebuie s respecte avizele i normele
organului de stat nsrcinat cu supravegherea asigurrilor.
Organizaiile de asigurare de tip mutual nu urmresc obinerea de profit, ci
ntrajutorarea membrilor lor, i se desfoar pe baza principiului mutualitii. Fiecare
membru are calitatea de asigurat i asigurator. Ca asigurat fiecare membru al grupului
particip la formarea fondului comun de asigurare, cu contribuia ce i-a fost stabilit. Cu acest
fond sunt acoperite daunele suferite la asigurrile de bunuri i rspundere civil i sunt pltite
sumele asigurate la asigurrile de persoane.

15

Tontinele, dup numele bancherului italian Lorenzo Tonti din secolul al XVII lea, sunt
asociaii constituite pe o perioad determinat de timp, in care membrii contribuie la fondul
comun cu o cotizaie anual, care variaz in functie de vrst. Dup ce termenul expir,
sumele constituite din cotizaii pe parcursul perioadei determinate se impart intre membrii
supravieuitori. Asociaii asemntoare se organizeaz i pentru cazurile de deces.
Legatura dintre asigurat i asiguratori se realizeaz direct prin personalul de
specialitate al societilor comerciale de asigurri, apoi se realizeaz prin intermediul
membrilor organizaiilor de asigurare mutual sau prin agenii intermediari( brokeri).
2.3. Caracteristicile pieei de asigurri
Din anul 1991, n Romania societile de asigurare, societile de asigurare i
reasigurare i societile de reasigurare vor desfura activitatea de asigurri, dar sunt i
societi de intermediere care negociaz i ncheie contracte de asigurare i reasigurare sau
presteaz alte servicii de specialitate pentru societile menionate mai sus.
Aceste societi pot avea capital de stat, privat sau mixt, iar persoanele juridice strine
ce vor s constituie n Romania societi de asigurare cu capital integral strin, nu pot face
acest lucru, dect n asociere cu persoanele juridice sau fizice de origine romn. Acetia pot
infiina doar reprezentaii n ara noastr.
Este important de precizat ce fel de pia de asigurri exist n Romania: perfect sau
imperfect. Caracteristicile pieei perfecte sunt omogenitatea produsului, transparena i
atomizarea pieei, libertatea de intrare-ieire a participanilor pe (i de pe) pia i
descentralizarea deciziilor.
Omogenitatea produsului
Pe piaa asigurrilor se comercializeaz mai multe tipuri de produse sau servicii, i
anume asigurri impotriva diferitelor riscuri. ns un anumit produs(o asigurare) nu poate fi
inlocuit cu alt produs(o alt asigurare). De exemplu, produsul "asigurarea automobilelor
mpotriva riscului de avarii(autocasco)" nu poate fi nlocuit cu produsul "asigurarea de
rspundere civil auto"si cu atat mai putin cu"asigurarea bunurilor gospodreti" ori cu
"asigurarea de via".
Concurena pe piaa asigurrilor const ntre societi comerciale de asigurare cu
acelai profil care "vnd" acelai tip de produs, adic ncheie asigurri mpotriva aceluiai
risc.

16

Din 1991, potrivit legii, sunt zece categorii de societi de asigurare pe care societile
de asigurri le pot practica in ara noastr i anume: de via, de persoane, altele dect cele de
via, de autovehicule, maritime si de transport, de aviaie, de incendiu i alte pagube la
bunuri, de rspundere civil, de credite si garanii, de pierderi financiare din riscuri asociate,
agricole.
Transparena pieei
Persoanele fizice i juridice, nefamiliarizate cu problemele asigurrilor, nu
constientizeaz avantajele ce le ofer un contract de asigurare, ce raport exist ntre prima
datorat i indemnizaia obtenabil n caz de sinistru. Atunci aceste persoane vd cota de
prim pentru bunul sau persoana ce se dorete a fi asigurat, nu sunt convini de avantajele
date de contractul de asigurare. Ei trebuie s se adreseze unui agent de vnzare, n vederea
lurii unei decizii, de la care obine mai multe informaii.
Atomizarea pieei
Pentru ca o pia s fie atomizat, ea trebuie s reuneasc un numr mare de ofertani
i de solicitani, astfel ncat ntre acetia s nu aib loc nicio influent de o manier sensibil
pentru functionarea pieei.
Libertatea de intrare-ieire a participanilor pe (i de pe) pia
Piaa este locul unde poate s vin oricine dorete s vnd sau s cumpere ceva i s
rmn acolo atta timp ct are interes s o fac. Piaa asigurrilor nu este o pia nchis, ci
una n continu micare, datorit creterii sau scderii numrului organizaiilor de asigurare,
i este supravegheat de autoritile publice,mai precis de un organ specializat ce
functioneaz pe lng Ministerul Finanelor, Ministerul Industriei i/sau Comerului ori pe
lng alt institutie a administraiei centrale de stat.
n ara noastr, piaa asigurrilor este supravegheat de un oficiu, care funcioneaz n
cadrul Ministerului Finanelor. Acest oficiu ndeplinea atribuiile i drepturile ce i-au fost
stabilite de Guvern cu privire la constituirea societilor comerciale de asigurri,vrsarea
capitalului subscris de acestea, asigurrile obligatorii, tarifele de prime la asigurrile de via,
situaia financiar a societilor de asigurare, fondul de protejare a asigurailor, etc.
Descentralizarea deciziilor .

17

Fiecare organizaie de asigurare ia decizii n limitele capacitii sale financiare. La

luarea deciziilor care produc efecte asupra terilor, organizaiile de asigurare sunt obligate s
in seama i de prevederile legale n materie, pentru a nu-i prejudicia nici interesele proprii
i nici pe cele ale terilor. Astfel, de exemplu, cnd se constituie o societate de asigurare, de
asigurare-reasigurare ori de reasigurare, capitalul subscris trebuie s fie minim 2500RON, iar
atunci cnd se constituie o agentie de intermediere, capitalul subscris trebuie s fie cel puin
150RON. Iar capitalul subscris vrsat trebuie s fie mai mare de 50% dect cel subscris. La
acestea se mai adaug i alte prevederi ce trebuie respectate.
n concluzie, deciziile organizaiilor de asigurare sunt descentralizate, deoarece
trebuie s in cont de prevederile legale n materie i avizele organului de supraveghere.
Dac nu sunt respectate , deciziile sunt anulate sau suspendate provizoriu de adunrile
generale sau de consiliile de administraie ale societilor comerciale, la cererea Oficiului de
Supraveghere.
2.4. Piaa European a asigurarilor

18

Dac ne raportm la nivel internaional piaa asigurrilor se caracterizeaz printr-un

grad ridicat de eterogenitate ca urmare a diversitii evenimentelor cauzatoare de pagube i a
activitilor pe care le poate afecta. Ca urmare a acestui fapt, practic, nu se poate delimita o
singur pia a asigurrilor i reasigurrilor, fiecare dintre ele fiind caracterizate prin
preponderena anumitor categorii de asigurri, existena anumitor societi de asigurri i
reasigurri, norme i reglementri specifice, acoperiri mai mari sau excluderi mai extinse.
La nivel european se poate preciza c lumea asigurrilor a cunoscut o evoluie de
ansamblu, cu anumite caracteristici comune, dar i cu apreciabile diferenieri de la o ar la
alta.
Trebuie precizat n primul rnd c Europa este locul de apariie a asigurrilor moderne
i rmne o pia esenial la nivel mondial, cu o cretere rapid mai ales n ramurile
asigurrilor de via i de economisire, dar ocupnd locul doi dup Statele Unite. Asistm, n
prezent, la un proces de maturizare a pieei unice europene a asigurrilor, cu realizri, dar i
cu dificultile sale, nc nedepite.
Dezvoltarea unei piee europene unice a asigurrilor a fost un proces gradual ce a
durat mai muli ani. Directivele Uniunii Europene referitoare la asigurri reprezint
principiile general acceptate la nivelul Comunitatii Europene cu scopul de a uniformiza
normele de asigurri i de a facilita comertul internaional, referindu-se n primul rnd la
activitatea de asigurare , dar i la cea de reasigurare. n prezent nu exist cu adevarat o pia
paneuropean omogen a asigurrilor, dei Frana, Germania i Anglia continu s dein
acest sector att din punct de vedere al numrului de companii de asigurare, ct i al
veniturilor obinute din prime de asigurare.
Nu se poate vorbi de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene,
deoarece rile membre, ct i cele care ader i menin unele legi cu caracter naional, care
depind de cultura i de pietele financiare ale rii respective.
Piaa paneuropean respect principiile de baz ale Tratatului de le Roma, i anume
libera ciculaie a oamenilor, bunurilor, a seviciilor i a capitalului ntre statele membre. Pentru
constituirea unei piee unice a asigurrilor, n Uniunea European, o serie de directive au fost
promulgate n decursul a 35 de ani, cumulnd cu introducerea pasaportului unic european n
sectorul de asigurri.

19

Aplicarea acestor msuri s-a extins prin acordul ncheiat cu rile ce formeaz Zona
Economic European, i asupra Islandei, Liechtenstein-ului i Norvegiei, deoarece normele
stipulate n acord includ toate directivele pe care se bazeaz piaa european a asigurrilor.
Deoarece Elveia s-a retras din acordul cu Zona Economic European, ea a semnat un acord
cu Uniunea European pe 1 ianuarie1994 n ceea ce privete asigurarea de proprietate. Acest
acord le garanteaz companiilor de asigurri non-viaa din U.E. si Elveia dreptul reciproc de
a-i crea reciproc filiale sau agenii una pe teritoriul celeilalte n condiii identice acelora care,
nainte de 1 iulie 1994, au fost aplicate ntre rile membre ale U.E. n concordan cu Prima
Directiv European referitoare la asigurrile non-via.
n ceea ce privete teritoriile Europei mai mici, Gibraltar face parte din Uniunea
European n virtutea Tratatului de la Roma, deci directivele n domeniul asigurrilor se vor
aplica pe teritoriul su. Insula Man, Guersney si Jersey nu fac parte din piaa unic european
a asigurrilor.
Directivele referitoare la asigurri nu se aplic, iar companiile de asigurri care doresc
s opereze n aceaste zone vor necesita obtinerea unei autorizaii de la instituiile locale
corespunztoare.
Construcia pieei unice a asigurrilor a fost realizat n trei etape, de la nceputul
anilor 1970. Primul set de directive avea in vedere dreptul de stabilire n asigurrile non-via
(1973) i de via (1979).
Cea de-a doua generaie de directive a avut n vedere relizarea condiiilor pentru
libertatea prestrilor de servicii n asigurrile non-via (1988) i n cele de via (1990).
Ultimul set de directive s-a referit, n esen, la instituirea unui sistem de licen
unic, pin care societile de asigurare admise de un stat membru, sunt autorizate s opereze
att prin stabilire (agenii i sucursale) ct i prin libera prestare de servicii (activiti
ocazionale sau temporare) n ntregul spaiu comunitar. Ele au fost apobate n 1992 pentru
ambele categorii de asigurri i au intrat n vigoare n 1994.
Prin aceasta s-a creat asigurrilor un cadru de aciune european, directivele privitoare
la asigurri constituind un exemplu de integrare unic. Nicieri n lume, nici chiar ntr-un stat
federal, ca Statele Unite, nu exist libertatea formulat de stabilire si de prestri de servicii ori
un sistem de licen unic, comparabile cu cele realizate la scar european. CEA (Comitetul
European de Asigurri) este una dintre prestigioasele instituii cu preocupri n domeniul
asigurrilor.

20

A fost infiinat n 1953 i are n prezent 29 de membri, cu sediul la Paris. Scopul

infiinrii acestei instituii este de a reprezenta asiguratorii Europei, i de a promova interesele
acestora, prin oferirea unor opinii calificate organizaiilor europene sau internaionale,
publice sau private n domeniul asigurrilor sau reasigurrilor, de a facilita schimbul de
informaii i experien ntre piee, prin elaborarea de studii n interesul societilor de
asigurri europene sau pentru a raspunde nevoilor lor.
CEA public periodic diverse studii i statistici ce au ca scop informarea n acest
domeniu n contextul pieii unice europene, n paralel cu fenomenul de globalizare tot mai
puternic i mai vizibil n ultimii ani. Astfel se observ anumite schimbri n mai multe
direcii: ntre asiguratori, reasiguratori i asigurai: marile societi multinaionale au tendina
de a-i ridica pragul autoasigurrii i de a transfera riscurile sau o parte a acestora direct
reasiguratorilor; alegerea se face tot mai mult pe principiul managementului financiar global.
-ntre sectorul de stat i cel privat, dat fiind reducerea ponderii acestuia n domeniul
asigurrilor, se deschid noi perspective pentru sectorul privat; -ntre asiguratori i bancheri:
aa numita bancassurance care capt o extindere tot mai mare, astfel nct nu peste mult
timp vom vedea c, fr a folosi banca ca i canal de distribuie a produselor de asigurri,
niciuna din cele 2 tipuri de instituii nu va mai putea supravieui;
Evident, de maxim importan n actualul i, sigur, n viitorul deceniu, globalizarea
serviciilor financiare va continua s marcheze ntreaga evoluie a domeniului asigurrilor i
reasigurrilor.
n Europa, piaa unic a asigurrilor acopera 27 ri ce formeaz Zona Economic
European (European Economic Area). O dat cu cresterea economic, asigurrile au
continuat s se dezvolte n 1997 cu diferene ntre asigurrile de via , acestea crescnd cu
14,1% i cele non-via care nregistreaz o crestere mai lenta cu 8,8% fa de anul 1996.
Piaa asigurrilor din Uniunea European a nregistrat o crestere de 8,8% n 1997 fa
de 1996, volumul total al primelor de asigurare reprezentand 543,7 mld. ECU mai mult dect
cresterea PIB (2,7% in 1997 fata de 1996). n 1998, CEA a afirmat c cele mai mari 3 piee de
asigurri din Europa (Frana, Germania, Marea Britanie) au reprezentat 67,1% din totalul
asigurrilor de viata i 64,9 din totalul asigurrilor de non-via. Alte apte piee reprezint n
total 87% din fiecare dou categorii de asigurri (Italia, Olanda, Elveia, Spania, Frana,
Germania, Marea Britanie). Chiar dac s-a observat mai mult o crestere a asigurrilor de
via, s-a manifestat un interes i pentru alte categorii de asigurri, avndu-se n vedere
daunele de catastrofe (riscuri industriale, rspundere i pagub material, credit).

21

Asigurrile reprezint un sector cheie al economiei europene, a crui influen se

simte att n protecia n faa riscurilor n domeniul economic i social al rilor membre, n
rolul de stimulator al ideei de economisire pe termen mediu i lung, ct i ca furnizor de
fonduri pentru pieele financiare. De altfel, un alt rol indeplinit de asigurare este cel pentru
dezvoltarea tehnicilor de management al activelor i de management al riscurilor.
Un exemplu este cel ca societatile de asigurri din Uniunea European administrau
active n valoare de aproximativ 2,381 mld. ECU n 1996 si aproximativ 2,660 mld. ECU n
1997 reprezentand peste 37% din PIB european. Dintre acestea peste 995 mld. erau
obligaiuni (publice sau private) cu diferen de la o pia la alta, 641 mld. ECU erau aciuni
i 466 mld. ECU erau mprumuturi.
Pentru a caracteriza importana asigurrilor n economie i a analiza rolul acestora se
utilizeaz civa indicatori aflai n strns interdependen: -Volumul total al primelor de
asigurare (mld. ECU) -Prime de asigurare/ PIB (%) -Investiii / PIB (%) -Prime de asigurri /
locuitor (ECU) -Numarul companiilor de asigurri -Numarul de angajai ai societilor de
asigurri- rile Uniunii Europene (27) Volumul total al primelor de asigurri ncasate este
egal cu dimensiunea pieei asigurrilor n mod absolut.
Asigurrile de via cresc ntr-o proporie mai mare de 13% fa de asigurrile nonvia (care au crescut cu 2%). Sub acest aspect avem trei grupe de ri:
Prima grupa: Frana, Germania i Marea Britanie dein mpreun 63 % din totalul
primelor ncasate i 70 % din Uniunea European.
A doua grup: Italia, Elveia i Spania dein 20,5% din volumul de prime ncasate de
rile membre CEA n 1998, fiecare avnd ponderi ntre 6,6% i 3,9%.
A treia grup: Celelalte ri UE dein un total de 4 % din volumul primelor ncasate.
Penetrarea asigurrilor este egal cu prima de asigurare/PIB i reflect importana
asigurrilor n activitatea economic a unei ri sau zone geografice.
n anul 1998, piaa european se mparte n trei grupe:
Prima grup: Luxemburg - cu 32,4% (datorit dezvoltarii i importanei sectorului
terial n economie plus sectorul serviciilor financiare).
A doua grup: Marea Britanie 11,7%; Elveia 11,9%, Frana 9,9%, Olanda 9%,
Irlanda 8,6%, Finlanda 7,7%, Belgia 6,1%, Germania 6,4% i Danemarca 6,3%.
A treia grup: Suedia 5,7%, Austria, Portugalia i Spania 5,4%. n aceast grup sunt
cuprinse rile cu ponderi cuprinse ntre 5 si 6 %. Investiiile societilor de asigurri / PIB reflect importana asigurrilor n economie i arat impactul asigurrilor asupra economiei
prin investiii pe termen mediu i lung, efectuate de societile de asigurri.

22

n 1997 volumul global al activelor investite i administrate a crescut ajungnd la

40,5% din PIB global n cele 25 de ri membre CEA. n 1997, 10 ri aveau activitate de
asigurri de peste 50% dintre care Luxemburg si Finlanda cu peste 75%, Elveia, Marea
Britanie, Suedia, Frana, Irlanda i Danemarca ntre 60% i 75%, Olanda i Cipru intre 50%
si 60%.
Asigurrile de via sunt mai concentrate n cinci ri europene. n cadrul asigurrilor
non via cinci companii domin piaa, controlnd dou treimi din totalul tranzaciilor.
Industria european a asigurrilor a nregistrat rezultate foarte bune n 2006 si este de
asteptat ca aceast tendin s se menin i n 2007, cu toate c preurile de pe piaa
asigurrilor i reasigurrilor ar putea s mai creasc, relevau datele unui raport Standard &
Poor's, citat de NewsIn. "Ratingurile companiilor de pe piata european a asigurrilor susin
aceste previziuni optimiste, in conditiile n care 79% dintre companiile monitorizate au primit
rating stabil, 16%, i doar 5% au fost notate cu rating negativ.
Aceste ratinguri s-ar putea chiar ameliora, n condiiile n care companiile din
industria asigurrilor vor demonstra c profitabilitatea afacerilor din 2006 este sustenabil pe
termen lung", a declarat analistul Standard & Poor's Simon Marshall, citat n raportul
ageniei. Potrivit lui Marshall, factorii care ar putea deteriora ratingul companiilor europene
de asigurri ar fi proasta administrare i integrare a achiziiilor de companii, precum i
volatilitatea de pe pieele de capital. Aceste previziuni pozitive pentru anul 2007 s-au stabilit
i datorit sezonului de uragane din Statele Unite din anul 2005 care a dus la majorarea
preului asigurrii riscului de catastrof.
Cele mai mari ponderi n totalul primelor brute subscrise din asigurrile generale sunt
deinute de: asigurrile de mijloace de transport terestru, altele dect cele feroviare (38,7%),
asigurrile de raspundere civil auto (28,9%), asigurrile de incediu i calamiti naturale
(11,8%) i asigurrile de credite (8,4%). "Dei dein o pondere relativ redus, respectiv de
3%, s-a constatat c asigurrile de daune la proprieti au inregistrat o dinamic accelerat,
primele subscrise n primele trei trimestre pentru aceast categorie de asigurri reprezentnd
deja peste 150% din totalul inregistrat la aceast clas pe parcursul intregului an 2005".
Asigurrile din rile Uniunii Europene se difereniaz de la o ar la alta n funcie de
anumite variabile, precum: procentajul persoanelor ce poseda autoturisme i locuinte,
sistemul de pensii i asigurrile de sntate. n unele ri, asigurrile de via au un procentaj
mai mare decat asigurrile non-via.

23

Dup informaiile oferite de raportul din mai 2005 de pe piaa asigurrilor europene se
observ c piaa Europei de Vest este ajuns la maturitate, iar piaa Europei de Est este ntr-o
continu crestere, de unde i noii factori intrai pe pia.
n anul 2005, piaa de asigurri european a inregistrat o cretere de 4,5%, ceea ce
nsumeaz 978 de miliarde euro. Chiar dac piaa asigurrilor din Europa inregistreaz
rezultate pozitive i este n continu crestere, este n spatele pieei din Statele Unite unde
contribuia la nivelul PIB depete 10% din PIB.
Aceast situaie este i din cauza sistemelor de securitate social, ce au determinat n
Statele Unite existena pieelor de asigurri de via i sntate mult mai extinse. Conform
statisticilor realizate de EUROSTAT, rata de angajare s-a majorat intre 1995 i 2004 cu 0,5%,
dar mai important, numrul persoanelor angajate n asigurri cu vrsta cuprins ntre 50 i 64
de ani a crescut n acest interval cu 27%. Perspectivele sunt, ns excelente.
n anul 2004, Europa a reusit s detroneze America de Nord, lund pentru prima dat
n istorie locul acesteia drept cea mai mare pia de asigurri din lume. Cu 36,9% din intreaga
activitate de asigurri desfasurat la nivel mondial, Europa (aici fiind incluse att Europa de
Vest, ct i cea de Est) a devansat cu 0,9% America de Nord n clasamentul celor mai mari
piee de asigurri, la nivel mondial.
Uniunea European si Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari juctori ai pieei de
asigurri din lume, n 2004, Uniunea Europeana deinnd 34,4% din totalul primelor
subscrise la nivel mondial, iar Statele Unite ale Americii, 33,8% din totalul subscrierilor. n
perioada analizat, la nivelul rilor Uniunii Europene s-a inregistrat un volum total de prime
subscrise de peste 896,7 miliarde euro, sectorul asigurrilor de via genernd prime n
valoare de peste 529,3 miliarde euro, iar cel al asigurarilor non-via de 367.6 miliarde euro.
Cele mai mari piee din Europa sunt cele din Marea Britanie, i anume piata Lloyds
i piata Londrei.
Piata Lloyds s-a maturizat timp de peste 300 de ani ca burs, ca o pia a asigurrilor.
Astfel, reprezint o corporaie, dar i o pia de asigurri (nu companie de asigurare)
cuprinznd o comunitate de subscriptori, fiecare acceptnd cereri de asigurare dup propriile
criterii de subscriere. n cadrul institutiei Lloyds mutualitatea asiguratorilor este cea care
asigur derularea operaiunilor, invers ca n cazul societilor tradiionale de asigurare.
Putem vorbi de Lloyds nca din anul 1688, ca dimensiune internaional. Denumirea
provine de la numele proprietarului unei cafenele de la periferia de est a orasului Londra, i
anume Edward Lloyds. n aceast perioad, la cafeneaua de pe Tower Street se negociau
afaceri i se subscriau de ctre negustorii englezi asigurri maritime.

24

Acest loc a devenit faimos datorit informaiilor corecte i eliminarea nerealitilor, cu

privire la viteza vntului pe mare, furtuni, naufragii, preuri ale transportului pe mare, mrfuri
disponibile pentru transport, cafeneaua devenind un centru de referin i o pia a
asigurrilor maritime.
Dndu-i seama de importana locului, dup mutarea n Lombard Street, Nr 16,
Edward Lloyds a creat un loc special pentru discuii, a amenajat o tribun unde se fceau
diverse anunuri ce ii priveau pe comerciani i a unei table unde se scriau informaii utile
despre nave, mrfuri i altele.
n anul 1871, membrii comunitii de subscriptori Lloyds au fost unii prin Act of
Parliament ntr-o corporaie cunoscut sub numele de Lloyds, avnd ca rol principal
conducerea afacerilor pe piaa Lloyds, protecia intereselor membrilor Lloyds, colectarea,
publicarea i difuzarea informaiilor, nsa aceasta nu preia rspunderea pentru riscurile
asigurate de ctre membrii si. n prezent, piaa Lloyds ii are sediul n cldirea Lloyds din
Lime Street, City of London. Dac iniial aceast pia a fost destinat asigurrilor maritime,
spre sfritul secolului al-XIX-lea a nceput i subscrierea asigurrilor ne-maritime.
Cele mai frecvente asigurri ncheiate sunt : asigurrile de incendiu, asigurri de
rspundere, accidente, furt, avariere, mijloace de transport i mrfuri transportate, n tranzit
sau depozitate, animale i altele. A introdus anumite tipuri de asigurri : prima poli de
asigurare a locuinelor mpotriva riscului de spargere, prima poli de asigurri de
autovehicule, prima forma de acoperire cuprinztoare a mrfurilor n tranzit, prima poli de
asigurare de aviaie i prima poli de asigurare a sateliilor.
Ca i caracteristici ale acestei piee putem meniona: -Aproape dou treimi din
tranzaciile ncheiate pe piaa Lloyds provin din afara Marii Britanii -Lloyds tranzacioneaz
asigurri i reasigurri n peste 100 de ri -Peste 164 de brokeri autorizai aduc afaceri pieei
Lloyds.
n prezent ,piaa Lloyds are peste 72.000 de clieni din tntreaga lume -1124 membri
individuali i 1017 membri corporate ,grupai n 62 sindicate, se concentreaz pe piaa Lloyds
pentru a oferi clienilor cele mai bune aranjamente de asigurare la preuri competitive -44
managing agents subscriu riscurile propuse de brokeri pentru clienii lor -11 consultani
autorizai Lloyds activeaz pe pia ncepand din anul 1967 printre membrii Lloyds au fost
acceptate femeile i ncepnd cu anul 1868 au fost acceptai ca membri i persoane din alte
ri, nu numai din Marea Britanie, cum fusese pn atunci.

25

Membrii sunt organizai n sindicate conduse de ageni de subscriere n domeniul

asigurarilor maritime, asigurarilor auto, asigurarilor de aviatie, asigurarilor de viata pe termen
scurt si al asigurarilor generale.
Membrii Lloyds sunt cei care aduc capitaluri-suport subscrierii riscurilor la Lloyds.
Din ianuarie 1994 vorbim despre doua categorii de membri : membrii individuali, cunoscuti
sub termenul de Names si membrii corporativi.
Membrii individuli erau in numar de 6825 in anul 1998 si sunt persoane fizice care
accepta pe propriul lor cont acoperirea de riscuri asigurate, din anul 1968 pot fi de orice
nationalitate dar cu domiciliul in Regatul Unit sau in Commonwealth. Membrii corporativi
sunt persoane juridice care trebuie sa depuna la Lloyds fonduri in valoare de 500 000 lire
sterline.
Pentru a fi admis ca membru, o persoana trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
:

-Varsta minima de 21 de ani ;

-Avere cel putin 250 000 lire sterline ;
-Sa fie integri ;
-Recomandare din partea a cinci membri subsciptori Lloyds ;
-Trebuie sa ofere un anumit grad de securitate, in functie de volumul afacerilor
ce poate fi tranzactionat
-Sa accepte tranzactionarea de asigurari in nume propriu cu raspundere
nelimitata ;
-Nu se cer cunostinte sau experienta in domeniul asigurarilor.
Pe piata Lloyds opereaza trei tipuri de agenti, si anume :
-Agentii membrilor, care sunt societati prestatoare de servicii ce consiliaza si

gestioneaza afacerile membrilor subscriptori individuali la Lloyds ;

-Agentii de subscriere sau agentii coordonatori nu au relatii directe cu membrii
subscriptori ci cu agentii de membri si consilierii licentiati.Acestia organizeaza activitatea
sindicatelor, tine evidenta contabila a acestora, remunereaza membrii activi ai Lloyds si
publica situatii financiare ;
-Agentii Lloyds ofera informatii si asista agentii membrilor la plata daunelor.
Piata Lloyds are un sistem de conducere organizat pe trei trepte :
1.Consiliul Lloyds (Lloyds Council) este un organism statutar ce include membrii alesi
dintre membrii activi si cei externi si persoane fizice numite de Lloyds si aprobate de
Guvernatorul Bancii Angliei. Din 1 ianuarie 1993 Consiliul a actionat intr-o structura
tripartiala, in urma infiintarii Lloyds Regulatory Board si Lloyds Market Board.

26

2.Comitetul de piata (Market Board) se ocupa de elaborarea strategiilor si de

dezvoltarea afacerilor pe piata Lloyds, elaborand standarde comune si supraveghind ca
plasarea riscurilor sa se desfasoare eficient.
3.Comitetul pentru Reglementari ( Regulatory Board) are ca sarcina dezvoltarea
regulilor si procedurilor pietei, precum si supravegherea acesteia.
Principalele tipuri de asigurari ce se tranzactioneaza pe piata Lloyds se grupeaza in
patru sub-piete: asigurari maritime, asigurari non-maritime, asigurari de aviatie si asigurari
auto.
Asigurari maritime sunt cele mai vechi la Lloyds, datand de mai mult de 300 ani, de
pe timpul cafenelei .Lloyds este considerata cea mai importanta piata de asigurari maritime,
asigurand orice este legat cu activitatea maritima: platforme petroliere, cargouri, tancuri
petroliere, ambarcatiuni, yachturi,cercetari stiintifice maritime. Circa 20,5% din totalul
primelor de pe piata Lloyds provin din acest segment. Aici se plaseaza peste 13% din
asigurarile maritime pe plan international.
Asigurarile non-maritime presupune oferirea protectiei pentru riscuri de: incediu,
calamitati, furt, raspundere profesionala, riscuri nucleare, asigurari de animale, frauda pe
computer, sechestrari, boala, accidente, asigurari de viata pe termen scurt. Astazi, acesta piata
este cea mai importanta sub aspectul veniturilor si aduce circa 52% din primele de asigurari
ale pietei Lloyds.
Asigurarile de aviatie, care au evoluat ca o varianta adaptata a asigurarilor maritime,
asigura orice tip de aparat aviatic: avioane, elicoptere, avioane cu reactie, sateliti. Prima
polita de asigurare de viata a fost incheiata, in anul 1911, pentru asigurarea unei aeronave
comerciale pentru primul zbor transatlantic. Actual, peste 25% din asigurarile de aviatie pe
plan international sunt plasate la Lloyds.
Asigurarile auto acopera toate tipurile de riscuri auto. Pe acesta piata se
tranzactioneaza o mare parte a asigurarilor de autovehicole din Anglia(16%). in afara de cele
patru categorii pe asigurari, pe piata Lloyds se asigura si o mare varietate de riscuri
neobisnuite cum ar fi: picioarele fotbalistilor, vocile cantaretilor, mainile pianistilor si nu
numai.
Lloyds este recunoscuta pe piata pe care s-au asigurat marile vedete: actori, sportivi,
cantareti. Printre acestea se numara: Gene Kelly, Mye West, Elizabeth Taylor, Frank Sinatra,
Edwuard G.Robinson, Richard Burton, Sir Laurence Olive. Cristopher Reeves a fost asigurat
pentru suma de 20 milioane de lire sterline pentru filmarile facute pentru Superman.

27

Actrita sud-africana Kerri Wallace care a participat la promovarea filmului Star Trek a
trebuit sa-si tunda complet parul pentru ca a solicitat o asigurare prin care se acoperea riscul
ca parul nu ii va creste altfel decat il avusese inainte.
Lloyds este de asemenea piata starurilor muzicale. Sunt protejate orice bunuri
personale, echipamente muzicale si riscul de anulare a concertelor. in ultimii 15 ani printre
cei mai renumiti asigurati ai pietei au fost Eric Clapton, Phil Collins, Dire Straits, Duran
Duran, Bob Dylan, Michael Jackson, Bros, Erasure,Genesis, Billy Joel, Status Quo.s.a
Sportivii care au preferat aceasta piata sunt: tenisman-ul Bjorn Borg, boxerul Leon
Spinks, fotbalistul Pele, precum si echipe intregi de baschet, hockey. Imaginatia clientilor a
mers mana in mana cu inovatia si deschiderea catre inedit a subscriptorilor Lloyds.
Iata cateva exemple dintre cele mai neobisnuite riscuri ce s-au asigurat pe aceasta
piata:
-o asigurare incheiata de o companie de productie de filme care s-a asigurat ca pe
durata filmarilor nu va aparea monstrul din Loch Ness;
-un post de radio din Memphis, Tennessee, care a oferit un premiu de 1 milion de
dolari celui ce l-ar gasi pe Elvis Presley in viata, s-a asigurat impotriva acestui risc;
-40 de membri ai Whiskers Club din Derbyshire care si-au asigurat barbile pentru
suma de 20 de lire sterline fiecare impotriva riscurilor de incendiu si furt ;
-o companie din Durham, care si-a asigurat modelul Suzzanne Mizzi pentru suma de
10 milioane de lire sterline pe o durata de 3 ani. Compania urma sa fie compensata in cazul in
care Suzanne ar fi suferit o vatamare corporala serioasa care i-ar fi distrus cariera de
prezentare a lenjeriei de corp ;
-o companie de impresariat din Verona (Italia) s-a asigurat pentru suma de 1 milion de
lire sterline impotriva ploii care ar fi dus la anularea a 42 de spectacole in aer liber.
Piata Londrei este cea mai veche si mai mare piata internationala de asigurari si
reasigurari. Aici se tranzactioneaza asigurari din toata lumea, aproape trei sferturi din
numarul companiilor de asigurari si reasigurari care activeaza fiind companii straini, printre
cele mai mari din lume.
Aceasta piata cuprinde :
- subsciptorii Lloyds - companii britanice
- companii britanice profesionale de reasigurari
- reaiguratori profesionisti din alte tari
- companii generale ce provin din alte tari
- cluburi de protectie si indemnizare pentru maritime(P & I Clubs)

28

- brokeri de asigurari si reasigurari

Piata londoneza concentreaza cea mai mare parte ale asigurarilor provenite de la
companiile din SUA, Japonia si pentru o mare parte a companiilor nationale de asigurari din
tarile in curs de dezvoltare.
Pe aceasta piata sunt subscrise toate felurile de asigurari si reasigurari, in toate
metodele si formele cunoscute, fiind concentrate cele mai multe tranzactii pentru acoperirea
riscului de catastrofa (pentru transporturi maritime, aeriene si pentru bunuri).
Piata londoneza se bucura de un statut privilegiat, dar in acelasi timp si binemeritat.
Aici se gaseste nucleul pietei asigurarilor pentru riscuri industriale foarte mari . De asemenea
aici se intalnesc cei mai mari reasiguratori din lume, pentru a incheia diverse contracte.
Datorita crizei prin care a trecut, piata londoneza a pierdut teren in anii 90. Partea de
piata atat in marile sectoare industriale cat si in sectorul asigurarilor non-viata se situeaza la
momentul actual in intervalul 10-15 %. Totusi pozitia puternica atat pe piata asigurarilor
maritime, cat si aviatice a fost mentinuta. in ciuda acestor dezavantaje, piata londonezp
continua sa prezinte o multitudine de avantaje majore.
Dintre punctele forte ale acesteia amintim marea densitate de brokeri si asiguratori,
infrastuctura superdezvoltata, precum si serviciile specializate oferite de piata. Colaborarea
din ce in ce mai stransa intre grupul Lloyds si Asociatia Internationala a Subscriitorilor (IUA)
urmareste potentarea acestor puncte forte. Introducerea noilor standarde urmareste
optimizarea procesului administrativ.
De asemenea, permiterea accesului pe piata londoneza a brokerilor din afara Marii
Britanii reprezinta o modalitate in plus de confirmare a faptului ca Londra ramane cea mai
larga piata prntru acoperirea riscurilor. Afacerile incheiate pe piata londoneza se adreseaza in
special acoperirii unor riscuri foarte mari, complexe si din cele mai neobisnuite .
Piata londoneza este locul unde se pot procura asigurari nedisponibile in alta parte.
Ceea ce este specific acestei piete este colaborarea temeinica intre actorii de pe piata: brokerii
ca agenti ai cererii si sindicatele Lloyds ca ofertanti.
Cei peste 140 de brokeri si 200 de companii de asigurare constituie nucleul pietei
londoneze. Pe langa acestia s-a dezvoltat o infrastructura bine pusa la punct de actuari,
avocati, contabili, consultanti etc.
Per total, piata londoneza ofera locuri de munca pentru aproximativ 50.000 de
persoane. De asemenea un factor esential il constituie faptul ca Londra este al doilea centru
bancar din lume dupa New York.

29

Colaborarea dintre sectorul bancar si cel al asigurarilor este una stransa, mai ales in
contextul noilor alternative de transfer al riscurilor si de finantare al riscurilor.
2.5 Piata asigurarilor din Europa Centrala si de Est
Legislatia tarilor din estul Europei si Europei Centrale este in continua miscare la fel
ca si domeniul asigurarilor si reasigurarilor. in anul 1997 volumul total al primelor de
asigurare incasat de catre tarile din Europa Centrala si de Est este de 14,5 milioane de dolari.
Aceasta suma a reprezentat 1% din volumul mondial de prime si 1,7% din PIB
cumulat, intensitatea medie a asigurarilor fiind de 46,3 dolari/locuitori.
Pe aceasta piata asigurarile non-viata au reprezentat 75% din totalul primelor incasate,
datorita asigurarilor de autovehicule care totalizeaza cea mai mare parte a veniturilor din
prime. Se observa astfel ca pe piata Londrei asigurarile de viata au o pondere mai mica decat
asigurarile non-viata, insa se preconizeaza o dezvoltare rapida a acestora. in 1997 cele mai
imprtante piete au fost Rusia, Polonia, Cehia si Ungaria, insumand 82% din totalul primelor
de asigurare.
O trasatura a acestei piete o reprezinta pierderea pozitiei de lideri a societatilor cu
capital de stat datorita cresterii competitiei prin aparitia a unor societati de asigurare cu
capital privat (autohton sau strain). Astfel cele mai multe societati cu capital de stat s-au
privatizat si datorita faptului ca asigurarea de raspundere civila obligatorie, incheiata initial
numai de aceste societati, poate fi incheiata si de catre societatile private.
Desi criza din 1997 din Rusia a avut efecte pe o perioada mai indelungata si inflatia
afecteaza negativ dezvoltarea asigurarilor, mai ales a celor de piata se preconizeaza o evolutie
a acesteia.
2.6. Piata asigurarilor din Romania

30

In ceea ce priveste Romania, odata cu aderarea la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie

2007, s-a observat o crestere a pietei asigurarilor, in proportii diferite fata de celelalte state
membre ale Uniunii.
in 2005, piata romaneasca de asigurari a avut o crestere de 18,8%, clasandu-se astfel
pe locul patru in topul pietelor cu cea mai mare crestere din Europa.
Piata asigurarilor din Romania a avut in 2005 o crestere de 18,8%, fiind devansata la
acest capitol doar de trei tari, Liechtenstein (in crestere cu 80,5%), Portugalia (cu 25,7%) si
Luxemburg (cu 23,1%). Veniturile obtinute de asiguratorii europeni din primele incheiate
anul trecut au depasit, potrivit raportului CEA, valoarea de 970 miliarde euro.
in Romania aceste venituri au totalizat 890 milioane euro, valoare care claseaza
Romania pe locul 25 in Europa.
Primele trei pozitii sunt ocupate de Marea Britanie cu venituri din prime de peste 220
miliarde euro, Franta cu venituri de peste 174 miliarde euro si Germania cu peste 157,8
miliarde. in privinta pietelor de asigurari ale tarilor membre ale Uniunii Europene, cresterea
inregistrata anul trecut a fost de 4,6%.
Raportul subliniaza ca piata asigurarilor de viata a cunoscut o crestere de 6,2% anul
trecut, la distanta considerabila de piata asigurarilor generale care a avansat doar cu 1,8%.
Revenind la piata asigurarilor din Romania, in 2005 companiile au subscris prime
brute a caror valoare a depasit 1,23 miliarde euro, pentru acest an fiind estimata o valoare din
prime brute subscrise de circa 1,5 miliarde euro. Conform publicatiei rusesti "The Insurer" ,
in anul 2006 piata de asigurari din Romania se claseaza pe a opta pozitie intr-un top intocmit
pe baza performantelor in asigurari ale statelor CIS (Comunitatea Statelor Independente) si
ale Europei Centrale si de Est.
Companiile romanesti care se regasesc in Top 100 asiguratori de viata sunt ING
Asigurari de Viata, pe locul 30, cu o cota de piata de 38,29%, in 2006, si AIG Life, pe pozitia
77, cu o cota de piata de 12,14%.
De asemenea, tntre primele 100 companii de asigurari generale din statele Europei
Centrale si de Est si CIS, Romania ii are ca reprezentanti pe Allianz-Tiriac, pe locul 25, lider
pe piata nationala cu o cota de 22,41%, Omniasig, pe pozitia 45, si Asirom, pe locul 49. in a
doua jumatate a clasamentului se plaseaza companiile BCR Asigurari pe locul 59, Asiban, pe
71, Astra-Uniqua pe pozitia 86, iar pe locul 100, Unita VIG. Generali Asigurari a subscris, in
perioada ianuarie - septembrie 2007, un volum total de prime brute de 281 milioane de lei, cu
34% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent.

31

Primele brute subscrise la asigurarile generale au ajuns la 238,5 milioane de lei, cu

circa 30% mai mult decat in aceeasi perioada a anului anterior .
Cele mai vandute tipuri de asigurari din portofoliul companiei au fost asigurarile auto,
urmate de asigurarile de cladiri si continut, precum si de asigurarile de viata individuale.
Compania de asigurari Unita a subscris, in primele noua luni ale anului 2007, 336,9
milioane de lei, inregistrand o crestere cu 83% comparativ cu aceeasi perioada a anului
precedent, cand primele brute subscrise au totalizat 184,2 milioane de lei.
Clasa de raspundere civila auto a consemnat o crestere de 108% fata de perioada de
referinta din 2006, potrivit reprezentantilor Unita, cu prime brute subscrise de 145,4 milioane
de lei, in timp ce subscrierile aferente asigurarilor CASCO au inregistrat cea mai
semnificativa evolutie, de 138%, pana la 143,4 milioane de lei. BCR Asigurari de Viata a
inregistrat, in primele noua luni ale anului 2007, o valoare a primelor brute subscrise de 60,52
milioane de lei, depasind cu 89,13% perioada similara a anului anterior.
Valoarea activelor companiei se ridica la 141,30 milioane de lei, in crestere cu 41%
comparativ cu perioada similara a anului precedent.
Valoarea profitului brut inregistrat in aceasta perioada este de 3,7 milioane de lei.
Aviva Romania a avut de asemenea rezultate foarte bune in primele noua luni ale anului
2007, , grupul consemnand subscrieri de putin sub 59,13 milioane de lei, in crestere cu
26,88% comparativ cu perioada similara a anului trecut. in ceea ce priveste activele, evolutia
a fost de 44,11%, valoarea acestora ajungand la peste 180,93 milioane de lei la 30 septembrie
2007.
Piata asigurarilor de credit comercial din Romania este in crestere si valoarea totala a
primelor subscrise de partenerii comerciali a atins 30 milioane euro la inceputul anului 2006.
Asigurarea de credit comercial acopera riscul de neincasare a creantelor, respectiv
riscul ca un debitor sa nu poata sau sa nu fie dispus sa plateasca.
Contractele de asigurare de acest tip acopera in esenta furnizorul sau creditorul
impotriva pierderilor cauzate de insolventa sau de incapacitatea de plata a unui client. Prin
aceste polite se asigura si neplata la scadenta, iar suma asigurata poate include in principal,
taxe (cum este taxa pe valoarea adaugata - TVA), penalizari, dobanzi pana la scadenta, costuri
de asigurare si de transport. Societatea de asigurare verifica bonitatea clientului si emite un
raport de credit catre furnizor, in baza caruia se acorda acestuia o limita de credit.
Asiguratorul poate stabili o limita de credit sau aceasta poate fi discretionara, la
alegerea creditorului, daca debitorul nu a avut restante in ultimele 12 luni.

32

Pot fi asigurate si riscuri in perioada de pre-livrare si chiar si riscul politic. Pot fi

incheiate polite de asigurare de credit comercial fie pentru intregul portofoliu de afaceri, fie
pentru 85% din activitatile care sustin cifra de afaceri a unei companii sau pentru clientii cei
mai mari.
Rata primei de asigurare este media intre 0,4% si 0,8%. Prima minima de asigurare se
calculeaza prin inmultirea ratei primei de asigurare cu cifra de afaceri estimata pe un an.
Pe piata romaneasca, raspunderea maxima este de aproximativ 300 de ori valoarea
primei minime sau o suma fixa. Perioada de asigurare pe care pot fi incheiate politele pentru
credite comerciale este de un an, cu posibilitatea de reinnoire automata.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a hotarat sa diminueze
cotele de contributie a firmelor de asigurare la Fondul de Garantare pentru anul 2007, de la
0,5% la 0,3% pentru asigurarile de viata si de la 1% la 0,8% pentru asigurarile generale.
Procentele se refera la volumul de prime brute incasate din activitatea de asigurare
directa. Datorita contributiilor aduse pana acum, Fondul de Garantare isi poate exercita rolul
de protector atat al asiguratilor, precum si al tertelor persoane pagubite, in cazul in care un
asigurator este declarat in stare de insolventa, aceasta situatie neputand fi niciodata exclusa
intr-o economie de piata, a spus presedintele CSA.
Volumul primelor brute subscrise aferente contractelor de asigurare incheiate in
perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2006 a fost de 4,25 miliarde lei (circa 1,20 miliarde euro),
potrivit CSA. Din acest total, primele brute subscrise aferente contractelor de asigurari
generale s-au cifrat la 3,43 miliarde lei, in timp ce asigurarile de viata au generat prime
subscrise in suma de 811,29 milioane lei.
Pana in prezent, doar 900.000 de locuinte din cele aproximativ 8 milioane din
Romania sunt asigurate. Asta in ciuda faptului ca asigurarile pentru locuinte sunt printre cele
mai ieftine de pe aceasta piata. Astfel, primele de asigurare practicate de companiile care
vand astfel de produse se situeaza la nivelul de 0,005-0,1% din suma asigurata, in timp ce la
CASCO, de exemplu, primele se ridica la 6-8% din valoarea asigurata.
Asigurarile `trasnite` prind si in Romania. Sporturile extreme, operele de arta,
masinile de epoca, chiar si golful sunt doar cateva din `produsele` greu de asigurat. inainte de
a ssri cu coarda elastics, fa-ti o polita de asigurare. Daca iti rupi piciorul, ai sansa de a-ti
transforma ghinionul intr-o sursa de bani. in acest caz, prima de asigurare depinde de numarul
participantilor, daca sunt amatori sau profesionisti si de cat de dificile sunt conditiile de joc:
distanta loviturii sau caracteristicile terenului de joc.

33

Riscul este plasat in strainatate, la o companie din Londra, cu parteneri din Romania.
Din pacate pentru ei, norocosii au intarziat sa apara, iar pana in acest moment nu s-au
inregistrat `daune`. Dar daca vor fi norocosi, inspectorii de daune se vor asigura de
corectitudinea organizarii evenimentului si de acordarea premiului. Mai nou, si practicantii de
sporturi extreme se pot asigura. Desi vecinii nostri din Ungaria utilizeaza de ani buni astfel de
produse, prima polita din Romania care-i asigura de neprevazut pe amatorii de senzatii tari a
fost lansata in urma cu o saptamana. In cateva zile au sosit si primele solicitari.
Compania City Insurance, cea care a introdus acest produs, are doua planuri de
asigurare: unul pentru teritoriul national si altul in afara tarii.
Primul se refera la urgente medicale, cum ar fi: spitalizare, interventii chirurgicale,
stomatologice, fracturi, imobilizare, tratamente de recuperare medicala etc.
Peste hotare se asigura preluarea cheltuielilor medicale de urgenta in caz de accident
in timpul practicarii unuia din sporturile extreme. Printre cheltuielile incluse in polita se
numara cele chirurgicale, farmaceutice, de spitalizare, de repatriere medicala sau, in cel mai
nefericit caz, de repatriere a asiguratului in caz de deces.
Pentru produsele personalizate, primele de asigurare sunt negociabile. in cazul
produselor standard, suma maxima asigurata este de 20.000 de euro, insa, la cerere, politele
pot acoperi pana la 100.000 de euro. Polita City Sport Extrem se poate achizitiona si online,
accesand site-ul companiei. Despagubirile sunt platite in termen de 15 zile lucratoare,
compania incercand sa reduca termenul de solutionare a dosarelor de dauna la cinci zile.
Asigurarea operelor de arta pentru diferite expozitii poate parea `cuminte` in raport cu
exemplele anterioare, insa riscurile sunt la fel de greu de cuantificat. Generali Asigurari a
emis polite de asigurare pentru obiectele de arta prezente la Expozitia Dacia Augusti
Provincia, desfasurata la Muzeul de Istorie din Capitala. in acest caz, suma asigurata este de
2,5 milioane de euro. Acest tip de polite se incheie pentru colectiile de arta care vin de la
muzeele `mama`, in Romania, dar si colectii care pleaca din Romania sau care sunt mutate in
interiorul granitelor.
Asigurarea cuprinde, de regula, daunele materiale cauzate exponatelor atat pe timpul
expunerii, cat si pe durata transportului. in acest caz, nu exista suma maxima asigurata, iar
prima se calculeaza in functie de tipul exponatelor, de valoarea acestora si, in final, de
conditiile si pretul negociat cu reasiguratorul international.

34

CAPITOLUL III
Aspecte ale managementului financiar in asigurari

35

3.1. Elemente de management financiar

Finanele, n principiu, sunt acea funcie a unei ntreprinderi responsabil cu atragerea
de fonduri pentru firm, gestionarea lor n cadrul firmei ( aici se pot include elaborarea
diferitelor bugete, analiza fluxurilor de numerar etc.) i planificarea cheltuirii fondurilor
pentru diverse achiziii de active (utilaje, echipamente, maini).
Managerii sunt "oameni de finane" avnd sarcina lurii deciziilor n cadrul firmei,
ncepnd cu finanarea i terminnd cu investiiile i controlul executrii adecvate a
planurilor.
Managerii sunt responsabili cu gestionarea impozitelor, adic cu analizarea
consecinelor i implicaiilor cu privire la taxe i impozite a deciziilor luate i minimizarea
impozitelor pltite de ntreprindere. De asemenea, ei acioneaz i ca auditori interni, pentru a
se asigura c regulile i procedurile contabile prestabilite sunt respectate i urmate ntocmai.
n consecina, auditui intern este pur i simplu o verificare suplimentar a diferitelor conturi
contabile,a manevrrii corecte a acestora.
Managerii planific modul n care vor fi cheltuii banii i apoi stabilesc
controale (verificri), pentru a se asigura c fondurile sunt manevrate n mod
nelept i n corcondan cu planurile stabilite. n cadrul oricrei ntreprinderi,
managerii din toate sectoarele de activitate i de la toate nivelele conlucreaz n procesul
lurii

deciziilor,

astfel

nct

pe

termen

lung

se

evite

falimentul.

Trebuie s in cont de faptul c trei cauze dintre cele mai frecvente ale
falimentului unei ntreprinderii sunt:
1. Fluxuri de numerar mici;
2. Subcapitalizarea;
3. Control neadecvat al cheltuirii fondurilor.
Problemele financiare ale unei ntreprinderi, respectiv atragerea de fonduri de la
persoanele fizice i prin intermediul acestora, a institutilor financiare, i investirea acestora
pe piaa financiar se realizeaz 'de ctre managementul financiar.
Funciunea de management financiar trebuie s ndeplineasc o serie de sarcini
integrate n ansamblul funciilor de management, neputnd fi izolat de mediul financiar n
care acesta acioneaz.
Managementul financiar are dou aspecte fundamentale. Unul se refer la gsirea i
selectarea proiectelor de investiii, iar cellalt la furnizarea fondurilor necesare pentru
aplicarea lor.

36

Managementul financiar este format din subsisternul fondurilor financiare i din acea
parte a subsistemului decizional i de control care se refer n mod direct la funciunea
financiar.
n cadrul subsistemului decizional, managerul financiar primete informaii cu privire
la:
Costul investirii fondurilor pe pieele de capital;
Cursurile de schimb curente;
Rata de dobnd pe termen scurt, practicat pe pieele monetare;
Noile oportuniti de investiii disponibile ntreprinderii.
Managerul financiar studiaz oportunitile de investiii sau de obinere de fonduri
(prin emisiunea de aciuni sau titiuri de crean) pe pieele de capital interne sau
internaionale, pentru a gsi cea mai bun modalitate de ndeplinire a funciilor sale.
Cunoaterea cursurilor de schimb, a volatilitii acestora pe termen lung sau scurt, a gradului
de risc al cursului de schimb are o deosebit importan n cazul n care managerul
financiar decide s se implice n vnzarea opiunilor n valut, n swap-uri valutare sau
n cumprarea / vnzarea valutelor la termen. n cazul n care managerul financiar
dispune de fonduri suplimentare, poate decide acordarea acestora sub form de
mprumuturi pe piaa monetar, prin intermediul instituiilor financiare sau a bancilor
comerciale, la anumite rate de dobnd pe termen scurt, foarte scurt sau overnight.
Obinerea de informaii ct mai exacte cu privire la oportunitile de investitii
disponibile ntreprinderii vor contribui la luarea decizillor de acceptare sau respingere a
investiiilor, lund n considerare resursele de numerar necesare, precum i impactui
noilor investiii asupra proiectelor existente sau planificate.
Managerul financiar poate utiliza o serie de instrumente financiare pentru luarea
unor decizii ct mai bune i creterea eficienei activitii manageriale.
Managementul financiar ofer informaii cu privire la:
Ratele de dobnd la care ntreprinderea va acorda mprumuturi;
Ratele de dobnd la care ntreprinderea va primi credite;
Necesitile de numerar viitoare ale ntreprinderii;
Recomandrile de cretere a datoriei pe termen lung, de emisiune de aciuni
sau o combinaie ntre acestea; recomandri privind creterea datoriei pe termen scurt
sau a autofinanrii;
Disponibilitatea tehnicilor de management al riscului;
Previziuni ale agregatelor economice i impactui asupra proiectelor existente i planificate.

37

Subsistemnul de fonduri financiare are urmatoarele intrri:

ncasri n numerar de la clieni;
Dobnzi sau dividende aferente investiiilor efectuate;
Intrri de fonduri noi prin contractarea de datorii sau prin emisiunea de aciuni.
n categoria ieirilor se includ:
Pli n numerar ctre creditori
Pli sub forma dobnzilor catre bnci sau deintorii de obligaiuni;
Dividende cuvenite acionarilor. n ultimii ani, o serie de fenomene economicofinanciare au determinat managementul financiar s ina seama nu doar de mediul
caracteristic rii n care ntreprinderea i are sediul, ci i de dimensiunea internaional i
tendina tot mai mare de internaionalizare.
Fenomenul de internaionalizare a cuprins n special pieele de capital,
datorit volumului foarte mare al tranzaciilor, al tendinei de tranzacionare a
aciunilor companiilor multinaionale i transnaionale la burse din mai multe ri, precum i
rapiditii mari a circulaiei fondurilor investite pe plan international, ntre mai multe piee de
capital. Bineneles, internaionalizarea tranzaciilor se poate face nurnai n condiiile creterii
eficienei sistemului de reglementare, precum i reducerea riscului investiiei.
Avnd

vedere

aceste

fapte,

devine

evident

necesitatea

experienei

financiare, de aici i importana existenei unor caliti a managerului financiar, cum ar fi

inteligena, motivarea, competena tehnic, obiectivitate, ntelegerea oarnenilor i a situaiilor,
capacitatea de a identifica problemele n avans, nelegerea consecinelor deciziilor curente,
capacitatea de a instrui oarnenii, viziune de ansamblu.

38

3.2. Funciunea financiar a ntreprinderii

Obiectivul urmrit de managementui financiar al ntreprinderii este maximizarea
valorii. Managerii financiari trebuie s integreze funciunea financiar n ansamblul celorlalte
funciuni ale ntreprinderii, aceasta putnd fi mprtit n achiziia fondurilor i utilizarea
acestora.
Atragerea de surse pentru ntreprindere se refer la deciziile privind finanarea pe termen lung
sau scurt, cum ar fi deciziile de emisiune de aciuni, mprumuturi, nchirieri n sistem
leasing a echipamentelor, decizii privind plata dividendelor sau de cretere a fondului
pe termen scurt. Utilizarea acestor surse se va face pentru achiziii sau dezinvestiii,
rezultatul
acestor decizii avnd ca rezultat structura activelor ntreprinderii.
Alturi de metodele de finanare care apar n graficul de mai sus pot fi adugate i
altele, cum ar fi finanarea prin leasing sau extrabilanier, destul de folosite.
n ceea ce privete sursele pentru investiii, trebuie s se in seama de faptul c
ntreprinderea nu dispune de fonduri nelimitate. Fondurile provenite din surse interne
sunt rezultatul activitilor curente, iar capacitatea de a mprumuta fonduri depinde nu
numai de planurile viitoare, ci i de performanele anterioare. Constrngerea
reprezentat de disponibilitatea capitalului va influena att alegerea proiectelor, ct i
ntrega structur a ntreprinderii, astfel de decizii fiind deci strategice, datorit
implicrii incertitudinii.
3.3. Finanarea intreprinderii
Finanarea pe termen lung
Un plan de afaceri specific suma de bani necesar pentru diferite perioade de timp,
precum i cele mai potrivite surse i ci de utilizare a fondurilor.
Finanarea pe termen lung reprezint fonduri obinute de la asociaii
firmei i din mprumuturi cu scadene mai mari de 2 ani. Capitalul obinut astfel este folosit
pentru cumprarea de active pe termen lung cum ar fi instalatii,utilaje,cldiri i
echipamente, i pentru finanarea extinderii ntreprinderii.
De obicei, capitalul pe termen lung iniial provine din trei surse:

39

1. Participrile de capital ale asociailor firmei, sub forma capitalului social. 0 parte
din capital poate proveni de la anumite organizaii (firme) care finaneaz intreprinderi noi cu
potenial mare, operaia reprezentnd de fapt o speculaie de capital cu un grad nalt de risc
(venture capital).

Capitalul de acest tip poate merge i ctre firme crora li se refuz o

modalitate de finanare convenionala.

Firma care fumizeaz capitalul va vrea cel puin o

treime din aciunile ntreprinderii. Ulterior, ea va putea investi mai mult dac va fi nevoie. n
cazul societilor pe aciuni va veni un moment cnd firma va avea nevoie de fonduri
suplimentare. 0 modalitate de a le obine este vnzarea de aciuni.
2 O surs suplimentar de capital pe termen lung o constituie ctigurile
nerepartizate. Acestea sunt ctiguri ce rmn dup plata impozitelor, care nu sunt distribuite
ca dividende. Ele reprezint investiii provenite din ctigurile ntreprinderii (i deci particip
la finanarea capitalului).
3. Capitalul mprumutat provine din mprumuturile obinute de firm prin
emisiunea de obligaiuni sau de la bnci i alte instituii financiare.
n cazul societilor de asigurare, acestea nu includ n structura capitalului pe termen lung
datorii pe termen lung i / sau aciuni prefereniale. n schimb, capitalul necesar este
obinut de la deintorii de polie, de la acionari i din reinvestirea profiturilor.
Finanarea pe termen scurt
a) Creditul comercial este sursa de fonduri pe termen scurt cel mai larg utilizat.Acesta
reprezint un credit acordat firmei de ctre furnizorii ei, constn din cumpararea de
bunuri cu plata ulterioara, iar n cazul plii anticipate obinerea unei

reduceri

(discount);
b) Pentru firmele mici Imprumuturi de la prieteni i familie;
c) mprumuturi de la bncile comerciale:
1. Tipul de mprumut cel mai greu de obinut de la bnci sau alte instituii
financiare este Imprumutul fra garanie.
2. n cazul Imprumuturilorcu garanii, ntreprinderea poate garanta cu:
- inventar, cum ar fi materii prime;
- cldiri, utilaje, etc.;
- aciuni i obligaiuni deinute de firm.

40

3. Linia de credit. Deschiderea unei linii de credit const n posibilitatea de a avea

bani disponibili n cont pn la un plafon ( valoare maxima ) stabilit. Acest tip de mprumut
este pe termen scurt i negarantat i cu condiia ca banca s aib bani disponibili. Fondurile
sunt disponibile atta timp ct plafonul nu este depit. Acordul periodic de credit ( revolving
credit agreement) reprezint un acord cu o banc privind o linie garantat de banc, care
prevede o prim pentru partea nefolosit a surnei totale luate cu mprumut.
4. Factorizare ( Factoring ). Factorizarea reprezint vnzarea complet, far
responsabilitate, a creantelor unei firme ctre un alt partener. Este o surs de fonduri relativ
scump pentru o ntreprindere. Un mod de aciune este urmtorul: o firm vinde o mare parte
a produselor sale pe credit, dar unii dintre cumpratori sunt ncei n plata facturilor. Astfel,
ntreprinderea poate avea o mare sum de bani sub forma de creane. Factorul (cealalta firm)
cumpar creanele de la ntreprinderea iniial cu lichiditi, pltind ntre 50% i 70% din
valoarea creanelor, ulterior urmnd s recupereze banii de la debitori.Taxa de
scont(discount

rate)

pentru

factorizare

depinde

de

vechimea

creanelor,tipulactivitiidesfaurate de ntreprindere i de condiiile din economie.

5. Efectele de comert ( titiurile de credit). n cazul n care o ntreprindere are nevoie
de fonduri pentru cteva luni i vrea s obin rate mai mici dect cele de la bnci, o strategie
ar fi s vnd titiuri de credit. Titiurile de credit reprezint valori pe termen scurt, neasigurate,
emise de corporaii cu disponibiliti importante de credit. n acelai timp, aceasta este o
oportunitate pentru cumprtorii de efecte de comert de a investi lichiditile pe termene
scurte,cu dobnd.
6. Surse intene de fonduri. Sursele intene pot fi obinute prin reducereainventarului, a
costurilor sau cheltuielilor. n concluzie, o echip managerial bun, n colaborare cu
contabili unei ntreprinderi, poate fi capabil s gseasc importante surse intene de finanare
i s obina fonduri externe la costuri minime.
3.4. Decizia de investiii

41

Dup ce s-a decis n privina surselor de finanare, managerul financiar trebuie s

analizeze proiectele de investiii din punct de vedere al profitabilitii acestora. n cazul
proiectelor de investiii, profitul adus de acestea reprezint de fapt fluxurile de numerar
viitoare ( cash-flow-uri ), actualizate la momentul prezent pe baza principiilor dobnzii
compuse. Aceste fluxuri de numerar viitoare nu sunt deloc arbitrare, acestea fiind obinute ca
urmare a elaborrii unui plan strategic. Se va ine seama, bineneles, i de risc. Astfel
,maximizarea valorii,care reprezint obiectivul urmrit de managementul financiar, implic,
de fapt,optimizarea acestor valori actualizate.
Toate fondurile implic anumite costuri,chiar i cele reinvestite, i anume costul de
oportunitate generat de nedistribuirea acestora ctre acionari. Astfel, proiectele n care
investete ntreprinderea trebuie s asigure ctiguri mai mari dect costul capitalului, astfel
nct s se poat justifica investiia efectuat. Doar n aceste condiii poate fi crescut
valoarea ntreprinderii.
Activitile de producie ale ntreprinderii sunt, n mare parte, rezultatul deciziilor de
investiii anterioare. ntreprinderea trebuie s continue activitatea de investiii pentru a mijloci
capitalul nvechit sau scos din uz. ns, innd seamadefaptul c ciclul de via al produselor
poate genera modificri n strategia de producie - uneori modificari drastice, avnd n vedere
mediul n schimbare n care acioneaz ntreprinderea - pentru a supravieui majoritatea
ntreprinderilor vor fi nevoite s ia i alte msuri pe lng nlocuirea capitalului.
Decizille privind investiiile de capital sau elaborarea bugetului de capital vor fi luate
n acest context. Aceste decizii, care vor hotr viitorul ntreprinderii, sunt condiionate de
oportuniti oferite de mediul n care acioneaz ntreprinderea, de modul n care sunt
percepute de managementul acesteia, precum i de structura actual a ntreprinderii. Deciziile
privind elaborarea bugetului de capital sunt dependente de ntreaga structur a ntreprinderii.

42

43

Capitolul IV
STUDIU DE CAZ PE EXEMPLUL BCR Asigurari Vienna Insurance
Group
4.1 Prezentarea generala a companiei
Evolutia/Istoria companiei noastre
Inca de la infiintare, in anul 2001, BCR ASIGURARI - membra a Grupului BCR, si-a
propus sa devina o companie puternica, solida, un concurent redutabil pe piata de asigurari
din Romania.
Membra a Grupului Erste BCR, pana la finele anului 2008, BCR ASIGURARI a
reusit - inca din primii 2 ani de activitate - prin seriozitate, perseverenta si efort continuu sa
isi atinga obiectivul pricipal, acela de a detine un loc intre primele companii de profil din
Romania, pe segmentul asigurarilor generale. De asemenea, indiferent de modificarile
efectuate in structura portofoliului, BCR ASIGURARI si-a mentinut pozitia in clasament,
dovedind astfel eficienta unui management de inalta clasa, precum si adaptarea permanenta la
cerintele pietei.
Dinamica inregistrata in fiecare an, superioara intotdeauna ritmului de crestere a
pietei, a demonstrat capacitatea companiei de a identifica si fructifica la maxim oportunitatile
mediului de afaceri.
In acest context, dezvoltarea retelei de distributie a venit ca un raspuns firesc la
solicitarile din partea clientilor. La 31.12.2008, BCR ASIGURARI dispunea de o retea
teritoriala formata din 155 de unitati, din care 55 sucursale si 100 agentii. In scopul atingerii
principalului obiectiv propus, respectiv mentinerea si ascensiunea in top-ul primilor
asiguratori de pe piata romaneasca, BCR ASIGURARI si-a stabilit linii directoare precise,
avand in vedere specificul mediului concurential romanesc, dar si nevoile tot mai accentuate
ale clientilor pentru protectie:
actualizarea si diversificarea permanenta a portofoliului de produse;
crearea unei relatii viabile, de lunga durata cu clientii;
crearea unei relatii viabile, de lunga durata cu clientii;
flexibilitatea si calitatea ofertei;
imbunatatirea continua a calitatii serviciilor.

44

La inceputul anului 2009, o data cu finalizarea preluarii companiei de catre VIENNA

INSURANCE GROUP, BCR ASIGURARI si-a propus sa dezvolte si sa diversifice
portofoliul de produse oferit clientilor, dovedind implicare in aspecte care reprezinta puncte
de interes comun pentru jucatorii din industria asigurarilor, recunoscand importanta
colaborarii si consultarilor dincolo de competitie.
BCR ASIGURARI este o societate de asigurari solida, cu fonduri de rezerva adecvate,
atent adminisitrate si care a dezvoltat relatii de afaceri cu cele mai mari companii de
reasigurare din lume, oferind o gama variata de produse, care acopera diverse tipuri de
riscuri.
4.2.Tipuri de asigurari de viata
Ai grija de sanatatea ta!
Pericolul imbolnavirii sau accidentarii exista pentru oricine. De aceea, este foarte
important sa ai toate "uneltele" potrivite pentru orice moment din viata ta.
BCR Asigurari de Viata a creat pentru tine un program de asigurari de sanatate complet si
avantajos care iti va fi de mare ajutor in astfel de situatii.
Asigurarile suplimentare de sanatate si accident pot fi atasate asigurarilor individuale sau
pentru cupluri sporind astfel protectia politelor de asigurare. In schimbul platii unei
prime aditionale, asiguratul poate atasa politei principale oricare din urmatoarele
asigurari suplimentare:
Asigurarea suplimentara de exonerare de plata a primelor in caz de invaliditate
Exonerarea contractantului de la plata primelor viitoare aferente atat asigurarii principale cat
si a tuturor clauzelor suplimentare cu un procent egal cu gradul de invaliditate in cazul
in care invaliditatea fiziologica este de cel putin 25% sau in totalitate, in cazul in care
invaliditatea este totala.
Asigurarea suplimentara pentru deces din accident
Plata catre beneficiarii politei a sumei asigurate pentru aceasta clauza daca asiguratul sufera
un accident mortal pe durata de valabilitate a politei.
Asigurarea suplimentara de invaliditate din accident
In functie de gradul de invaliditate din accident, dobandit pe perioada valabilitatii clauzei,
plata unui procent din suma asigurata sau suma integrala.
Asigurarea suplimentara pentru riscul de interventie chirurgicala
Plata unui procent din suma asigurata, in functie de tipul interventiei chirurgicale.
Asigurarea suplimentara pentru riscul de interventie chirurgicala din accident

45

Plata unui procent din suma asigurata, in functie de tipul interventiei chirurgicale cauzata de
producerea unui accident.
Asigurarea suplimentara de imbolnavire grava
Plata unei sume de despagubire facuta pe baza unui diagnostic al unei boli grave (cancer,
infarct miocardic, atac vascular cerebral etc), fara nicio legatura cu cheltuielile
medicale, cheltuielile de spitalizare ori tratamentele medicale, diagnosticarea bolii n
sine reprezentnd evenimentul asigurat.
Asigurarea suplimentara pentru spitalizare din accident
Plata unei indemnizatii zilnice pentru fiecare zi de spitalizare datorate unui accident sau unei
boli.
Avantajele asigurarilor suplimentare de sanatate si accident:
Protejeaza veniturile familiei in eventualitatea in care sustinatorul familiei are o problema de
sanatate;
Ofera protectie persoanelor singure, astfel incat acestea nu trebuie sa depinda de ajutor in
cazul in care sufera de o afectiune grava;
Ofera o protectie suplimentara persoanelor care apartin unor grupuri cu risc ridicat de
imbolnavire;
Permit accesul la servicii medicale complete, de calitate.

46

Informatii
asigurare

Asigurari de Viata si Pensii private de la BCR Asigurari Viata

47

48

Viata debitorului
Obiectul asigurarii: Capacitatea de munca a debitorului

Ce riscuri sunt
acoperite:

Integritatea corporala a debitorului

Accidente
Deces
Somaj

Cand, cum si
pentru ce In cazul unuia din evenimentele asigurate creditorul incaseaza suma
primim

ramasa de plata pentru acoperirea creditului.

despagubiri:
Clauze
Asigurarii de viata i se pot adauga o serie de clauze suplimentare pentru a
suplimentare

putea fi protejat in orice circumstante:

asigurare: Asigurarea suplimentara in caz de invaliditate permanenta din accident

Prin plata unei prime suplimentare, puteti adauga asigurarii oferite de
banca si asigurarea suplimentara pentru protectie in caz de
invaliditate permanenta ca urmare a unui accident. Prin aceasta
protectie suplimentara, in cazul nefericit al unui accident in urma
caruia suferiti de o invaliditate permanenta partiala sau totala, veti
beneficia de un procent din suma asigurata, in functie de gradul de
invaliditate.
Asigurarea suplimentara de exonerare de la plata primelor in caz de somaj
In schimbul platii unei prime, BCR Asigurari de Viata se obliga sa
exonereze Asiguratul de la plata ratelor de credit pentru o perioada
de maxim 9 luni/an, daca Asiguratul dobandeste starea de somer pe
durata de valabilitate a acestei asigurari. Asiguratul poate beneficia
de prestatiile garantate doar daca au trecut 3 luni de la intrarea sa in
vigoare. Aceasta asigurare poate fi achizitionata la contractarea unui
credit de nevoi personale.
Asigurarea de viata pentru posesorii unui depozit la BCR
In schimbul platii unei prime, asigurarea de viata se poate incheia de catre
posesorii de depozit incheiat pentru o perioada de minim 1 an si
ofera protectie pentru riscul de deces. In cazul unui eveniment
nefericit in perioada de valabilitate a politei, beneficiarii asiguratului
vor primi de 3 ori valoarea depozitului constituit initial. Daca

49

evenimentul asigurat nu are loc, la sfarsitul contractului asiguratul

primeste inapoi 50% din primele platite.
Asigurarea de viata pentru posesorii unui credit contractat in vederea
achizitionarii unui autoturism
In schimbul platii unei prime, se poate incheia o asigurare de viata ce ofera
protectie pentru deces din accident si pentru invaliditate permanenta
din accident.
Valabilitate si
Avantaje Asigurari de Viata si Pensii private de la BCR Asigurari Viata
asigurare
Valabilitate
asigurare / Nespecificat
polita:
Beneficii /
Avantaje Nespecificat
asigurare
Asistenta:
Alte detalii
asigurare
InfoLine

Asigurari de Viata si Pensii private de la BCR Asigurari Viata

Nespecificat
asigurare:
Sucursale:
Nespecificat
Centre de daune: Nespecificat
Service auto
Nespecificat
autorizat:
Brokeri agreati: Nespecificat
Experienta pe piata financiar-bancara si grija pentru clientii sai au
determinat Banca Comerciala Romana sa ofere gratuit o asigurare de
Alte detalii:

viata de la BCR Asigurari de Viata, odata cu contractarea creditelor

de nevoi personale sau a creditelor pentru achizitionarea unei
locuinte.

50

4.3.Activitatea companiei

51

S.C. BCR ASIGURARI VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

Raport Anual 2010 Prezentul raport are ca baza legala dispozitiile art. 20 alin (3) lit. h) din
Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu
modificarile si completarile ulterioare, in aplicarea prevederilor Ordinului CSA nr
113119/2006 de aprobare a Normei privind informatiile minime care trebuie publicate
anual de catre asigurator.
Scurta prezentare
BCR Asigurari a fost infiintata in anul 2001 si este autorizata sa efectueze activitati de
asigurare si reasigurare prin Decizia CSA nr. 48/06.12.2001, fiind inregistrata in Registrul
asiguratorilor cu nr. de ordine RA-047/10.04.2003. Din punct de vedere juridic este
organizata ca societate pe actiuni administrata in sistem dualist, persoana juridica romana, cu
capital integral privat, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Mun. Bucuresti cu nr.
de ordine J40/10454/2001 si CUI: 14360018. Sediul social al societatii si datele de contact
sunt: Str. Grigore Mora nr. 23, sect. 1 Bucuresti 011886; tel: +40 21 405 7420; fax: +40 21
311 4490; e-mail: office@bcrasig.ro.
Structura actionariatului
Capitalul social subscris si varsat la 31.12.2010 este de 123,387,180 lei, avand
urmatoarea structura
Tabelul nr. 4.1
Structura actionariatului
Actionar
Wiener Stadtische
Versicherung AG
Banca Comercial
Romn
Actionari personae fizice
Total

Participaie la capitalul
Social
95,93%

Valuare(RON)
118,368,690

1,00%

1,234,710

3,07%
100%

3,783,780
123,387,180

52

In data de 17.12.2008, a avut loc transferul de actiuni de la Banca Comerciala

Romana S.A. (B.C.R.), respectiv Financiara S.A. la Wiener Stadtische Versicherung AG
Vienna Insurance Group (V.I.G.). In urma acestei tranzactii, actionar majoritar al BCR
Asigurari S.A. a devenit V.I.G., B.C.R. S.A. pastrandu-si un numar de 123,471 actiuni, iar
Financiara S.A. vanzandu-si intregul pachet de actiuni. Ulterior incheierii tranzactiei,
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a aprobat, prin Decizia nr. 62 din data de 21.01.2009,
inregistrata la Registratura societatii sub numarul 36/22.01.2009, noul actionar semnificativ
al societatii.
Prin Incheierea nr. 8843, pronuntata de Judecatorul delegat la Oficiul Registrului
Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti la data de 05.02.2009, a fost admisa cererea
societatii noastre de depunere si mentionare a documentelor privind modificarea structurii
actionariatului, ca urmare a transferului de actiuni din data de 17.12.2008
In aprilie 2010 BCR Asigurari Vienna Insurance Group S.A. a inregistrat o majorare a
capitalului social subscris si varsat in cuantum de 12 mil. Euro (50 mil. Ron).
Componenta Consiliului de Supraveghere:
Franz Fuchs presedinte
Martin Skopek membru;
Rudolf Ertl membru;
Peter Hofinger membru;
Artur Borowinski membru;
Sorin Mititelu membru.
Componenta Directoratului:
Mihail Tecau presedinte directorat;
Adina Edelmaier membru directorat;
Sergiu Loghin membru directorat.
Clase de asigurari practicate:
Asigurari auto:
Clasa 3 - Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare)
Clasa 10 - Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule
Asigurari non-auto:
Clasa 1 - Asigurari de accidente.
Clasa 2 - Asigurari de sanatate
Clasa 4 - Asigurari de mijloace de transport feroviar

53

Clasa 5 - Asigurari de mijloace de transport aerian

Clasa 6 - Asigurari de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial
Clasa 7 - Asigurari de bunuri in tranzit
Clasa 8 - Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale
Clasa 9 - Alte asigurari de bunuri
Clasa 11 - Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian
Clasa 12 - Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim, lacustru si
fluvial
Clasa 13 - Asigurari de raspundere civila generala
Clasa 14 - Asigurari de credite
Clasa 15 - Asigurari de garantii
Clasa 16 - Asigurari de pierderi financiare
Clasa 18 - Asigurari de calatorii
Reteaua de distributie este reprezentata de angajati permanenti, brokeri si agenti de
asigurare.
Reteaua teritoriala, la 31.12.2010, era formata din 176 de unitati, din care 54
sucursale si 122 agentii.
In anul 2010, BCR Asigurari Vienna Insurance Group a emis 798,035 contracte de asigurare,
din care pentru clasa 10 (Asigurari de Raspundere Civila - RCA) 426,737.
Situatii financiare anuale
Situatiile financiare anuale sunt intocmite in conformitate cu Ordinul CSA 3129/2005 pentru
aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specific
domeniului asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea Contabilitatii
nr 82/1991 republicata, cu modificarile ulterioare si Ordinul Presedintelui CSA nr.
3/2011 pentru aprobarea Normelor privind incheierea exercitiului financiar 2010 pentru
societatile din domeniul asigurarilor.

54

Tebelul nr. 4.2

Active
ACTIV
A. Active necorporale
B. Plasamente
C. Rezerve tehnice partea reasiguratorului
D. Creane
E. Cheltuieli nregistrate n avans
F. Alte elemente de activ
G. Casa i conturi la bnci
TOTAL ACTIV

31.12.2010 (mii Ron)

2,647
352,199
154,171
266,478
23,498
4,188
1,918
803,181
Tabelul nr.4.3

Pasive
31,212,010(mii Ron)
63,116
18,000
553,068
2,378
162,717

PASIV
A. Capital i rezerve
B. Datorii subordinate
C. Rezerve tehnice
D. Provizionare
E. Datorii (inclusiv depozite de la
reasiguratori)
F. Venituri nregistrate n avans
TOTAL PASIV

3,903
803,181
Tabelul nr. 4.4

Rezerve tehnice asigurri generale

Val Brut si Net 31.12.2010
(mii Ron) Brute i Nete de Reasigurri
TOTAL REZERVE
553,067
Rezerva de prim
273,331
Rezerva de daune
220,227
Rezerva de daune neavizate
49,215
Rezerva de riscuri neexpirate
Rezerva de egalizare
Rezerva de catastrof
10,294

398,896
244,795
111,831
32,040
10,230

Tabelul nr. 4.5

Indicator mii Ron 31.12. 2010
I. Venituri din exploatare
1. Venituri din prime de asigurare
2. Venituri din reasigurare
3. Recuperri i regrese
4. Alte venituri din exploatare
II. Venituri financiare

55

736,904
522,010
189,726
15,636
9,532
19,891

VENITURI TOTALE
I. Cheltuieli din exploatare
1. Despgubiri pltite
2. Prime subscrise cedate
3.Var. Rezerv net de prim
4.Var. Rezerv net de daun
5.Var. Rezerv de catastrof
6.Var. Rezerv de egalizare
7. Taxe CSA
8. Cheltuieli de achiziie
9. Cheltuieli administrative
10. Alte cheltuieli tehnice
II. Cheltuieli financiare
CHELTUIELI TOTALE
REZULTAT PROFIT

756,795
753,771
357,629
122,213
78,127
-12,953
7,452
91,941
92,831
15,531
2,790
755,561
1,234

Investitii
Societatea investeste cu precadere in depozite la diverse institutii financiare, in
obligatiuni si titluri de stat, avnd o politica prudenta de investitii.
Tabelul nr.4.6
Plasamente mii ron 31.12.2010
Plasamente mii ron

31.12.2010

56

Terenuri i construcii
Alte creane imobilizate
Depozite la investiiile de credit
Aciuni cotate
Obligaiuni cotate i alte venituri cu venit fix
Pri n fonduri commune de investiii
Total

47,122
1,330
132,005
4,402
158,433
8,907
352,199

Lichiditate, solvabilitate si acoperirea rezervelor

La 31.12.2010, societatea prezinta coeficientii de lichiditate si solvabilitate cu valori
supraunitare (calculate conform normelor legale in vigoare si respectand regulile de dispersie
a activelor), fapt ce asigura marjele de lichiditate si solvabilitate necesare unei bune
funcionri.
Tabelul nr.4.7
Indicatori 31.12.2010
Indicatori
Grad de solvabilitate %
Marja de solvabilitate minim mii ron
Marja de solvabilitate de care dispune societatea mii ron
Coeficientul de lichiditate

31.12.2010
1,07
73,481
78,469
1,32

Tabelul nr. 4.8

Grad de acoperire a rezervelor tehnice cu active mii ron
Total rezerve tehnice
553,067
brute
Denumirea activelor
Valoarea activelor
Valoarea de pia a
Valoarea activelor
conform evidentlor
activelor la data
deinute de societate
contabile
raportrii
i admise s acopere
rezervele conform
normelor
Titluri de stat i
144,096
144,454
144,096
bonuri de tezaur

57

emise de statele
member
Tiluri emise de
autoriti ale
administraiei publice
locale
Obligaiuni i alte
instrumente ale pieei
monetare i de
capital asimilate
acestora,
tranzacionate pe o
pia supravegheat
Aciuni i alte
participaii cu
randament variabil
asimilate acestora,
tranzacionate pe o
pia supravegheat
Uniti n organisme
de plasament colectiv
n valori mobiliare
(OPCVM) i alte
fonduri de investiii
Depozite i conturi
curente la instituii de
credit
Terenuri, construcii
n proprietatea
societii
Creane de la
asigurai i
intermediari,
rezultnd din
operaiuni de
asigurare directe i
acceptri in
reasigurri
Partea din rezervele
tehnice aferente
contractelor cedate n
reasigurare
Dobnzi de ncasat
aferente activelor
admise s acopere
rezervele tehnice
brute
Cheltuieli de
achiziie reportate

3,224

3,224

3,224

6,996

7,105

6,996

4,403

3,284

3,284

8,907

8,783

8,783

131,001

131,005

131,005

47,112

47,122

47,122

167,368

167,368

167,368

154,171

154,171

154,171

6,299

6,299

6,299

22,602

22,602

22,602

58

Disponibiliti n
casierie

TOTAL

696,192

695,420

694,953

Obiective 2011
In anul 2011, compania BCR Asigurari Vienna Insurance Group S.A. are ca principale
obiective, in conditiile diminuarii efectelor crizei si ale unei posibile relansari a economiei,
urmatoarele: - obtinerea rezultatului financiar previzionat; - cresterea calitatii serviciilor; imbunatatirea colaborarii cu intermediarii profitabili; - consolidarea activitatii de crossselling; - meninerea in TOP 5 asiguratori.

BIBLIOGRAFIE
1. Conf.univ.dr.Paul
TANASESCU;
Lect.univ.dr.Sorin
LAZARESCU;
Lect.univ.drd.Mihaela DRAGOTA; Asist.univ.drd.Cosmin SERBANESCU Asigurari moderne de bunuri si personae - Ed. Economic, Bucureti, 2007
2. www.1asig.ro
3. Constantinescu Dan Anghel, - Managementul n asigurri, Editura Sernne'94,
Bucureti, 1994;

59

4. Constantinescu Dan Anghel, - Management financiar n asigurri, S.C.Nationala S.A.,

Bucureti,2000;
5. Constantinescu Dan Anghel, Marinic Dobrin - Introducere n asigurri, Editura
Tehnic, Bucureti,1998.
6. Ion Purcaru, - Asigurri de persoane i bunuri, Editura Economic. Bucureti 1998;
7. Iosif Gheorghe, N.Ghe. losif, Al. Gherasim, N. Crisan, I.Galiceanu, - Sistemul
Asigurrilor n Romnia. Editura Tribuna Economic, 1997
8. Vacarel I., Bercea F., - Asigurri i Reasigurri, Editura Expert, Bucureti, 1999;
9. *** - Legea 32 din 3 aprilie 2000 privind societile de asigurare i
supravegherea asigurrilor publicat n Monitorul Oficial nr. 148 din 10 aprilie
2000;
10. *** - Ordinul Ministrului Finanelor referitor la normele prudeniale n ceea ce
privete managementui societilor de asigurare, nr. 2165/1998;
11. *** - Legea privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor, nr. 3 din 31
martie 2000, publi'cat n Monitorut oficial nr. 148 din 10 aprilie 2000;
12. *** - Raportul Annual S.C. BCR ASIGURARI VIENNA INSURANCE GROUP
S.A.;
13. www.bcrasigurari.ro

60

CUPRINS
Capitolul I Aspecte generale privind asigurrile de viata..1
1.1 Clasificarea asigurarilor..1
1.2 Caracteristicile asigurarilor de viata6
1.3. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via
practicate n Romnia..8
Capitolul II Piaa asigurrilor...11
2.1. Definitia pietei de asigurari.11
2.2. Elementele pietei de asigurari 12
2.3. Caracteristicile pietei de asigurari...13
2.4 Piata Europeana a asigurarilor 15
2.5 Piata asigurarilor din Europa Centrala si de Est...26
2.6. Piata asigurarilor din Romania26
Cap. III Aspecte ale managementului financiar in asigurari ....................31
3.1. Elemente de management financiar.................31
3.2. Functiunea financiara a intreprinderii.................34
3.3. Finantarea intreprinderii.....34
3.4. Decizia de investiii....36
Capitolul IV. Studiu de caz pe exemplul
BCR Asigurari Vienna Insurance Group...38
4.1. Prezentarea generala a companiei..38
4.2.Tipuri de asigurari de via..39
4.3.Activitatea companiei..43.
Bibliografie51

61