Sunteți pe pagina 1din 95

CAPITOLUL 1

CARACTERIZAREA GENERALA A ASIGURARILOR


1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE SI NECESITATEA ASIGURARII
1.1.1. Necesitatea asigurarii
Activitatea economica este indreptata spre satisfacerea diferitelor necesitati, a caror
sfera se largeste pe masura cresterii nivelului de trai si a ridicarii nivelului cultural. In
categoria acestor necesitati se situeaza si necesitatile banesti de acoperire a unor pierderi
cauzate de evenimente viitoare posibile. Ceea ce se cunoaste din observatiile statistice si poate
fi prevazut este ca un anumit pericol apare cu o oarecare regularitate si ca el va produce, intr-
un anumit teritoriu, un volum total evaluabil de pagube; nu se poate cunoaste insa care dintre
persoanele amenintate a fi pagubite vor fi efectiv afectate, nici in ce masura si nici care va fi
momentul producerii evenimentului respectiv.
Masurile din ce in ce mai numeroase si mai eficiente care s-au luat si continua a se lua
in vederea prevenirii pagubelor provocate de calamitati naturale si de accidente au dat
rezultate importante; ele nu au putut impiedica, totusi, provocarea unor pagube atat unitatilor
economice, cat si persoanelor fizice; daca pe de o parte s-a reusit in multe cazuri limitarea
consecintelor unor calamitati sau accidente, pe de alta parte, pe masura dezvoltarii economiei,
au aparut noi pericole si noi cauze producatoare de accidente. Pe langa marile avantaje pe
care le aduce tehnica moderna, ea este insotita de o crestere a frecventei accidentelor, cu toate
importantele masuri de protectie ce s-au luat si ce se imbunatatesc in mod continuu. Acest
fenomen este resimtit pretutindeni si de catre intreaga populatie si a determinat o sporire
continua a interesului pentru gasirea de metode eficiente de aparare, respectiv de compensare
a pagubelor rezultate din calamitati si din accidente. ecunoasterea momentului izbucnirii
calamitatilor naturale sau al producerii unor fenomene intamplatoare si a intensitatii acestora
impune ca, in permanenta, societatea omeneasca sa aiba la dispozitia sa un anumit fond de
mijloace pe seama caruia sa poata acoperi pagubele respective.
1.1.2. Modaitati de co!"e#sarea a e$e#tuaeor "ierderi
!
!. constituirea de catre fiecare persoana fizica sau juridica a unor rezerve proprii numite,
fonduri de rezerva financiara, destinate utilizarii in cazul aparitiei evenimentelor
cauzatoare de pagube, pentru acoperirea acestora;
". constituirea la nivelul bugetului de stat si bugetelor locale a unor fonduri de rezerva
si/sau de asigurare prevazute in partea de cheltuieli a bugetelor respective, fara a solicita
contributii speciale din partea cuiva;
#. constituirea in mod descentralizat, de catre un numar mai mare de persoane, amenintate
de aceleasi pericole, a unor fonduri de asigurare propriu-zisa, prin intermediul unor
organizatii specializate, si utilizarea in mod centralizat a acestor fonduri pentru acoperirea
necesitatilor banesti ale acelora dintre ele care au fost efectiv pagubite de evenimentele
intamplatoare respective.
!. $%perienta a aratat ca, in general, o unitate economica sau o persoana nu are
posibilitatea materiala de a-si constitui singura rezerve atat de importante incat sa poata sa
considere este protejata impotriva consecintelor financiare nefavorabile, oricat de mari ar fi
acestea si ca, un mare numar de persoane pot face fata impreuna unor necesitati financiare
viitoare, chiar de volum mare, daca aceste necesitati nu apar la toate in acelasi timp, ci numai
la unele dintre ele. In ambele cazuri este vorba, deci, de constituirea unor rezerve cu destinatia
speciala de a acoperi pagubele provocate bunurilor de calamitatile naturale sau de accidente,
respectiv de a plati anumite sume persoanelor in cazul intervenirii unor evenimente in viata
acestora.
Constituirea de fonduri descentralizate de catre fiecare persoana in parte, pe langa faptul ca
nu este decat in foarte putine cazuri realizabila in practica, este o solutie neeconomica atat
pentru fiecare persoana in parte - se blocheaza fonduri care ar putea fi utilizate mai eficient -
cat si, implicit, la nivelul intregii economii nationale.
". &orma centralizata de constituire a fondului de rezerva si'sau de asigurare cuprinde, de
regula, in sfera sa numai o parte din bunurile supuse riscului, si anume pe cele din aflate in
proprietatea statului. Pentru bunurile aflate in proprietatea unui grup sau a unor persoane
izolate, apare necesitatea organizarii unui fond distinct.
#. A treia forma de constituire a fondurilor destinate acoperirii pagubelor produse de
calamitati si de accidente este cea mai importanta si se realizeaza prin intermediul societatilor
comerciale de asigurare sau organizatiilor de asigurare mutuale, pe baze stiintifice, in mod
descentralizat, pe principiul mutualitatii.
1.1.%.Modaitati de a&ordare a asigurarior
Problemele asigurarii pot fi abordate sub aspect juridic, economic sau financiar
!
.
!
I. (acarel, &. )ercea, Asigurari si reasigurari, $d. $%pert, )ucuresti, !**+, p.,#--..
"
A. Abordarea juridica este necesara, intrucat asigurarea, pentru a fi operanta trebuie sa
capete o forma juridica; o asemenea forma i-o confera contractul, care constituie legea
partilor, precum si legea propriu-zisa, care emana de la puterea legislativa. Contractul de
asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare, in calitate de izvoare de drepturi si
obligatii in materie de asigurari, se completeaza reciproc.
Potrivit legii privind asigurarile si reasigurarile in /omania nr. !#- din "* decembrie
!**,, '"ri# co#tractu de asigurare( asiguratu se o&iga sa "ateasca o "ri!a
asiguratoruui( iar acesta se o&iga ca( a "roducerea u#ui a#u!e risc( sa "ateasca
asiguratuui sau &e#e)iciaruui des"agu&irea sau su!a asigurata( de#u!ita i#
co#ti#uare i#de!#i*atie( i# i!itee si a ter!e#ee co#$e#ite+.
Contractul de asigurare prezinta anumite trasaturi caracteristice0
!. este un contract consensual - se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor;
". este un contract sinalagmatic - partile contractante isi asuma obligatii reciproce si
interdependente;
#. este un contract aleatoriu - la incheierea acestuia partile nu cunosc e%istenta sau
intinderea e%acta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;
caracterul aleator este esential la contractul de asigurare0 daca evenimentul ar fi cert, iar
momentul producerii ar fi cunoscut de parti, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul
respectiv urmand sa fie acoperit cu certitudine de catre asigurator;
.. este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o
contraprestatie in schimbul obligatiei pe care si-o asuma;
,. este un contract succesiv - se esaloneaza in timp; faptul ca valabilitatea contractului de
asigurare se intinde pe o anumita perioada de timp face posibila esalonarea platii primei de
asigurare si evidentiaza caracterul succesiv al realizarii contractului;
-. este un contract de adeziune - desi este redactat si imprimat de catre asigurator, la
el a aderat asiguratul; in cazul in care asiguratorul intocmeste polite de asigurare tip cu
conditii contractuale standard, potentialii asigurati pot sa le accepte sau sa le refuze in bloc;
1. este un contract de buna credinta - presupune ca e%ecutarea acestuia sa se faca cu buna
credinta de catre parti.
Legea constituie, alaturi de contract, o alta forma juridica de realizare a asigurarii.
Asigurarea ex contractu are la baza principiul facultativitatii - se incheie din proprie
initiativa, de catre persoanele fizice si juridice interesate, impotriva acelor fenomene care le
ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala, in scop de indemnizare sau de fructificare.
#
Asigurarea ex lege are la baza principiul obligativitatii - persoanele fizice si juridice,
detinatoare de bunuri ce fac obiectul asigurarii obligatorii, sunt obligate sa le asigure
impotriva riscurilor prevazute de lege, iar asiguratorii care au primit autorizatie legala de a
practica o asemenea asigurare, sunt obligati sa o realizeze, in conditiile prevazute de
autoritatea publica competenta.
,. 2ub aspect economic, asigurarea e%prima reatii de distri&uire si redistri&uire a
valorii adaugate brute, relatii care apar in procesul constituirii si utilizarii fondului de asigurare
in vederea desfasurarii neintrerupte a activitatii economice, pastrarii integritatii bunurilor
asigurate, protejarii persoanelor fizice impotriva unor evenimente care le-ar putea afecta viata
ori integritatea corporala, precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin
persoanelor fizice si juridice fata de terti.
Trasaturie caracterisice ale asigurarii0
&ondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat si imbraca forma baneasca, pe
seama sumelor de bani pe care la achita persoane fizice sau juridice interesate in
inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s-ar produce anumite
evenimente; prima de asigurare trebuie sa fie indeajuns de redusa comparativ cu marimea
pagubei potentiale, altfel asigurarea nu mai prezinta interes pentru potentialul asigurat.
&ondul de asigurare se constituie in vederea acoperirii unor pagube produse de fenomene
viitoare si nesigure.
Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc - persoane fizice si juridice
amenintate de aceleasi pericole; paguba provocata de producerea riscului asigurat se
imparte intre membrii comunitatii de risc dupa principiul mutualitatii - la constituirea
fondului de asigurare participa toti asiguratii, dar acesta se repartizeaza numai acelor
asigurati care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat.
In procesul formarii si utilizarii fondului de asigurare se nasc anumite relatii economice
intre participantii la asigurare. Astfel, in prima etapa, flu%uri banesti sub forma primelor de
asigurare pornesc de la asigurati catre organizatia de asigurare; in etapa urmatoare, flu%uri
banesti sub forma indemnizatiilor de asigurare pornesc de la fondul de asigurare catre
asiguratii afectati de producerea fenomenului asigurat.
C. In calitate de co!"o#e#ta a siste!uui )i#a#ciar, asigurarile indeplinesc anumite
functii0
functia de repartitie - ca functie principala a asigurarilor - se manifesta in procesul
formarii fondului de asigurare, pe seama primei de asigurare; in procesul de dirijare a
fondului de asigurare catre destinatiile sale legale; in procesul de dirijare a impozitelor
.
datorate catre bugetul de stat sau bugetele locale, a contributiilor cuvenite asigurarilor
sociale catre bugetul asigurarilor sociale de stat.
functia de control - ca functie complementara a asigurarilor - urmareste modul cum se
incaseaza primele de asigurare si alte venituri ale oorganizatiei de asigurare, cum se
efectueaza platile cu titlu de indemnizatie de asigurare, cheltuielile de prevenire a
riscurilor, cheltuielile administrativ-gospodaresti, corecta determinare a drepturilor
cuvenite asiguratilor, gospodarirea judicioasa a fondului de asigurare si a rezervelor legale
constituite, indeplinirea integrala si la termen a obligatiilor financiare ale asiguratorului
fata de stat si de terti.
D. Potrivit modului de abordare traditional, asigurarea constituie un mijloc de a
repartiza, asupra unui numar mare de persoane fizice si juridice, paguba provocata de un
fenomen sau de un comple% de fenomene unui numar redus dintre acestea. Aceasta abordare
nu pune in lumina si alte aspecte ale problematicii asigurarilor, cum este tratarea asigurarilor
ca o ramura prestatoare de servicii, un intermediar financiar si un activ financiar intr-o
economie de incertitudini.
E. Ca ramura prestatoare de servicii asigurarile presupun ca o societate de asigurare, in
schimbul primelor incasate de la persoanele fizice si juridice, ofera acestora obligatia de a
prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit fenomen. Intrucat
3securitatea4pe care o ofera este un bun necorporal, putem spune ca asigurarea este o ramura
a economiei prestatoare de servicii unei categorii distincte de beneficiari0 asiguratii.
2ocietatea care incheie asigurari de viata nu este numai prestatoare de servicii in
favoarea asiguratilor, dar si un intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate, care
platesc esalonat, si persoane juridice si fizice care au nevoie de resurse financiare
suplimentare. Asigurarile de viata ofera persoanelor fizice nu numai o protectie de asigurare,
dar si un instrument de economisire si de fructificare a resurselor banesti.
$volutia conjuncturii in perioada de valabilitate a contractului de asigurare va influenta
atat marimea nominala a sumei acumulate, cat si marimea reala a acesteia, la data incasarii ei;
privita din aceasta prisma, asigurarea apare ca un activ financiar intr-o economie de
incertitudini. Incertitudinile din economie pot sa favorizeze sau sa defavorizeze evolutia
avutiei viitoare a agentilor economici, iar contractul de asigurare apare ca o creanta
conditionata, emisa de asigurator si achizitionata de asigurat.
1.1.-. A$a#ta.ee asigurarii
5a nivelul agentilor economici, asigurarea apare ca unul din instrumentele de baza
utilizate in managementul riscului
"
, este protectia pe care o acorda asiguratorul impotriva
"
A. C.6illiams, /. 7eins, Risk Management and Insurance.
,
eventualelor pierderilor financiare. Avantajul direct al asigurarii il costituie indemnizatia de
asigurare acordata acelora care au suferit pierderi, pentru refacerea sau cel putin apropierea
de pozitia economica anterioara a afacerilor acestora.
2ocietatea, de asemenea, castiga deoarece agentii economici vor putea produce din
nou, veniturile din ta%e vor creste, iar cheltuielile pentru asistenta financiara acordata acestora
se vor reduce.
Cele mai semnificative, dar mai putin evidente avantaje ale asigurarii constau in faptul
ca0
!. elimina riscul asiguratului, incertitudinea si reactia adversa fata de risc;
". reduce riscul total, incertitudinea si reactia adversa fata de risc la nivelul intregii societati.
Incertitudinea la nivelul asiguratorului e%ista, acesta nestiind cu e%actitate care vor fi
pierderile, dar trebuie sa le estimeze, intrucat pe baza acestei estimari va putea determina
primele de asigurare.
1.2. CADRUL LEGISLATI/ INTERN SI INTERNATIONAL AL ASIGURARILOR
1.2.1.Cadru egisati$ i#ter#
In tara noastra, trecerea la economia de piata a facut imperios necesara modificarea
structurilor organizatorice e%istente in activitatea de asigurari si reasigurari, reglementarea pe
baze noi a raporturilor contractuale in materie de asigurare-reasigurare, perfectionarea
tehnicilor si instrumentelor de lucru folosite de societatile de asigurare, intermediere si alte
prestari de servicii. Au fost adoptate noi reglementari privind constituirea, organizarea si
functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, infiintarea unor societati
comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, atributiile 8ficiului de supraveghere a activitatii
de asigurare si reasigurare.
Figura nr. 1.1. Cadrul legislativ al asigurarilor in /omania
#
#
Sistemul asigurarilor in Romania, $d. 9ribuna $conomica, )ucuresti, !**1.
-
In /omania, activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si
obligatorii, precum si a operatiunilor de reasigurare. Persoanele fizice si juridice romane
incheie contracte de asigurare cu societati stabilite in /omania, cu e%ceptia cazurilor in care
asigurarile solicitate nu se practica pe piata interna.
Potrivit Legii "ri$i#d co#stituirea( orga#i*area si )u#ctio#area societatior
co!erciae di# do!e#iu asigurarior 0#r.-1213314, activitatea de asigurare in tara noastra
se desfasoara prin trei categorii de societati0
a: societati co!erciae de asigurari( de asigurari5reasigurari si societati de reasigurari,
denumite asiguratori, respectiv reasiguratori; acestea accepta riscuri in schimbul sumelor
platite de asigurati sau reasigurati, diferenta dintre ele constand in aria activitatii
desfasurate;
b: societati de i#ter!ediere sau age#ti de i#ter!ediere, care negociaza si incheie
contracte de asigurare si reasigurare cu societatile de mai sus;
c: societati care "restea*a ate ser$icii privind incheierea si e%ecutarea unor contracte de
asigurare-reasigurare;de comisariat de avarie:.
8 importanta modificare a legislatiei in materie de asigurari o constituie Legea
"ri$i#d asigurarie si reasigurarie 0#r.1%6213374, care0 reglementeaza forma si continutul
contractului de asigurare, trasaturile definitorii ale diferitelor tipuri de asigurari; anuleaza
caracterul obligatoriu al asigurarilor de cladiri si constructii apartinand persoanelor fizice, al
asigurarii de raspundere civila pentru pagubele produse calatorilor in timpul transportului si al
asigurarii animalelor apartinand persoanelor fizice.
1
In /omania se pot infiinta societati comerciale in domeniul asigurarilor - sub forma de
societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata - cu capital roman, precum si cu
capital mi%t, insa numai prin asocierea unor persoane fizice si juridice romane cu persoane
fizice si juridice straine.
2ocietatile comerciale din domeniul asigurarilor se constituie cu avizul prealabil al
8ficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul &inantelor.
Crearea acestui organism are drept scop supravegherea aplicarii dispozitiilor legale cu privire
la activitatea de asigurare, prevenirea starii de insolvabilitate a societatilor comerciale din
domeniul asigurarilor si apararea drepturilor asiguratilor.
In asigurarea )acutati$a, raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si
drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurare, pe cand in
asigurarea obligatorie, acestea sunt stabilite prin lege. In tara noastra sunt obligatorii
asigurarile de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule si sunt
practicate numai de catre asiguratorii autorizati de 8ficiul de supraveghere a activitatii de
asigurare si reasigurare.
8peratiunile de reasigurare completeaza activitatea de asigurare prin cedarea si
primirea unor riscuri pe piata interna si internationala de asigurari, in scopul prevenirii
ajungerii in incapacitate de plata, din cauza asumarii unor riscuri supradimensionate sau de o
structura neavantajoasa.
Cand anumite riscuri, din cauza dimensiunii sau naturii deosebite, nu pot fi preluate in
asigurare de catre o singura societate de asigurare, mai multe societati pot conveni sa accepte
impreuna asemenea riscuri, in care scop incheie contracte de coasigurare.
<in necesitati de solvabilitate financiara, societatile de asigurari si reasigurari au
obligatia sa constituie re*er$e de "ri!e pentru asigurarile de viata, dimensionate cu ajutorul
calculelor actuariale sigestionate separat de alte fonduri de rezerve, si rezerve de prime si
daune pentru celelalte feluri de asigurari, determinate in functie de caracteristicile riscurilor
pentru care se constituie, cu ajutorul metodelor statistico- matematice.
Prin co#tractu de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului,
iar acesta se obliga ca, la producerea unui anumit risc, sa plateasca asiguratului sau
beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, in limitele si termenele convenite. <ovada
platii primei de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind polita de asigurare,
chitanta, dispozitia de plata sau alt document probator al platii. Asiguratul este obligat sa
comunice asiguratorului producerea riscului asigurat in termenul prevazut in contractul de
asigurare.
+
In vederea protejarii victimelor accidentelor de circulatie auto, soldate cu vatamari
corporale sau decese, in care autorul a ramas neidentificat si autovehiculul este neasigurat, se
constituie 8o#du de "rotectie a $icti!eor stra*ii.
Incalcarea de catre persoanele fizice si juridice - care detin autovehicule supuse
inmatricularii in /omania - a o&igatiei de asigurare "e#tru ca*urie de ras"u#dere ci$ia
ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule costituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda, putandu-se lua si masura suspendarii activitatii, pe o perioada de
pana la un an.
8rganele de politie, de pompieri si celelalte autoritati competente sa constate si sa
cerceteze accidentele de autovehicule sau alte evenimente, vor comunica, la cererea
asiguratorilor, actele si datele cu privire la cauzele si imprejurarile producerii riscurilor
asigurate, si la pagubele provocate, in vederea stabilirii si platii de catre asiguratori a
despagubirilor si sumelor asigurate.
1.2.2. Cadru egisati$ i#ter#atio#a
Intre legislatia asigurarilor practicate la noi in tara si legislatia asigurarilor din alte tari
e%ista diferente mai mari sau mai mici, in functie de tipul asigurarilor practicate.
Particularitatile e%istente intr-o serie de tari cu traditie in acest domeniu ;Anglia, &ranta,
=ermania, Italia, $lvetia: fac necesara o analiza a contradictiilor e%istente intre acestea si cele
romanesti.
.
8 concluzie generala, la prima vedere, este aceea ca pe primul loc in cadrul
asigurarilor practicate in tarile occidentale se afla asigurarile de viata.
Asigurarile de bunuri ocupa, la randul lor, un loc important in volumul total al
asigurarilor facultative efectuate in aceste tari si prezinta diferentieri de la o tara la alta in
functie de legislatia in domeniu care la randul ei se modifica in mod continuu.
2pre e%emplu, o persoana fizica, avand in proprietate o casa, poate apela la agentul
sau de asigurare local, care-i va recomanda o companie de asigurari potrivita, de la care sa
cumpere o polita de asigurare potrivita. Polita se poate referi la asigurarea impotriva
incendiilor, cutremurelor, trasnetelor etc. Mai tarziu, daca are loc deteriorarea casei de catre
unul din evenimentele prevazute in polita de asigurare, asiguratorul plateste despagubirea.
In A#gia, agentul care intermediaza de numeste &ro9er de asigurari, iar persoana
care l-a contactat, facand acest lucru, intra intr-o relatie legala cu agentul sau, care la randul
sau intra intr-o relatie legala cu asiguratorul.
.
Sistemul asigurarilor in Romania, $d. 9ribuna $conomica, )ucuresti, !**1.
*
Legisatia e#ge*a care genereaza acest gen de relatii este cunoscuta sub denumirea
de 3egisatia age#turarii4. In /omania, notiunea de bro>er a patruns si in domeniul
asigurarilor, dar este mult mai putin utilizata. 2colile de bro>eraj functioneaza pe langa
societatile de asigurari, iar cursantii lor au studii superioare sau medii si se pregatesc
organizat, pe sectii, pentru diferitele tipuri de asigurari pe care le vor practica.
In /omania, legislatia care guverneaza este cea a asigurarilor in general, datorita fazei
de inceput in care se afla acest tip de relatii, nee%istand o reglementare specifica pentru
acestea.
Inainte de a plati pretentiile de despagubire ale persoanelor fizice care au incheiat
asigurarea, pentru pagubele cauzate de producerea riscului, asiguratorul trebuie sa decida
daca riscul respectiv a fost sau nu acoperit de polita de asigurare detinuta de asigurat. Aceasta
decizie se supune cauzei pro%ime in Anglia, pe cand in /omania se supune legislatiei generale
cu privire la asigurari, nee%istand legislatie specifica pentru diferite tipuri de asigurari, ci
numai norme metodologice de aplicare concreta a legislatiei la specificul acestora.
1.2.%. Rege!e#tari "ri$i#d "iata u#ica euro"ea#a a asigurarior
<irectivele C.$. cu privire la 5egislatia Asigurarilor ;!*1#, !*1*: fac o serie de
recomandari in scopul de a ajuta la liberalizarea comertului cu asigurari de bunuri in tarile
membre ale C.$., cu e%ceptia asigurarilor maritime, aviatice, de tranzit si de garantii .
8biectivul principal al unei asemenea directive este de a garanta ca detinatorii de polite din
tarile membre ale C.$. vor beneficia de aceeasi protectie si de acelasi tratament legal in fiecare
stat membru.
Cea de-a doua generatie de directive ;!*++, !**?: s-a referit la libertatea prestarilor
de servicii; deoarece o data cu primirea unor noi membri in C.$.$., legislatiile in materie de
asigurari s-au diversificat mult, s-a realizat o armonizare minima a aspectelor asentiale ale
activitatii de asigurare si o recunoastere a controalelor efectuate in fiecare stat membru, ceea
ce a insemnat un pas inainte pe drumul crearii pietei europene unice a asigurarilor.
<irectivele din !**" au incheiat procesul de liberalizare a pietei unice a asigurarilor;
au instituit un sistem de licenta unica, in baza careia societatile de asigurare agreate de statul
membru al sediului lor social sunt autorizate sa opereze atat prin stabilire, cat si prin libera
prestare de servicii, in orice spatiu comunitar, pe baza acestui agrement unic.
Pentru a putea desfasura activitati de asigurare, societatile de asigurare trebuie sa
obtina o autorizatie administrativa prealabila, prin respectarea conditiilor impuse de statul
membru de origine. Aceasta este valabila pe intreg teritoriul Comunitatii, se acorda pe fiecare
!?
ramura sau pentru mai multe ramuri, acoperind toate riscurile ramurii respective sau numai o
parte in functie de solicitarea societatii de asigurare.
<upa solutionarea acestei probleme, autoritatile competente din statul membru de
origine realizeaza supravegherea financiara, urmarind starea de solvabilitate, constituirea
provizioanelor tehnice si e%istenta activelor reprezentative, potrivit regulilor din statul de
origine si dispozitiilor comunitare.
1.%. DINAMICA ASIGURARILOR IN ROMANIA
Activitatea in domeniul asigurarilor desfasurata in /omania se intinde pe o perioada de
peste !"- de ani, care poate fi impartita in trei etape distincte.
In eta"a I 01:115 13-:4 se infiinteaza si functioneaza primel societati de asigurare cu
capital autohton sau mi%t, dintre care cele mai importante au fost0 4<acia4;!+1!:,
3/omania4;!+1#:, 3ationala4;!++":, 3Agricola4;!*?-:, 3=enerala4;!+*1:, 3@nirea4;!*?+:,
3Prima Ardeleana4;!*!!:, 3Asigurarea /omaneasca4;!*"#:.
Pana la primul razboi mondial, societatile de asigurare romanesti nu au activat decat in
ramurile incendiu si viata; asigurarea impotriva grindinei s-a practicat pe scara restransa o
perioada scurta de timp, iar asigurarea de transport se limita la transporturile fluviale. In anii
A#?, activitatea de asigurare in /omania s-a dezvoltat foarte mult, cuprinzand toate ramurile si
formele de asigurare practicate la momentul respectiv. <upa cel de-al doilea razboi mondial,
activitatea de asigurari s-a restrans.
In eta"a a II5a 013-:5133;4, in urma nationalizarii principalelor mijloace de
productie, a bancilor si societatilor de asigurare, din iunie !*.+, activitatea de asigurare este
organizata pe alte principii, intervenind un element nou, de infiltrare in domeniul asigurarilor a
capitalului sovietic si astfel a fost creata societatea 32ovrom- Asigurare4.
In anul !*," a fost organizata Administratia Asigurarilor de 2tat ;A<A2: cu capital
integral roman - institutie specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de
avarie - marcand instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor.
A<A2 efectua asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere civila sub doua
forme0 prin efectul legii ;obligatorii: si pe baze contractuale ;facultative:.
Asigurarea prin efectul legii avea la baza, o data cu indemnizatia celor asigurati,
interesul economic si social al intregii societati pentru apararea avutiei nationale, mentinerea
continuitatii procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente.
!!
5a asigurarile facultative, normele privind bunurile, persoanele si riscurile ce se
asigurau, tarifele de prime, sumele asigurate si celelalte norme de aplicare se stabileau de
catre ministrul finantelor prin conditiile de asigurare, care faceau parte integranta din
contractul de asigurare. /iscurile care faceau obiectul reasigurarii, limitele retinerilor proprii si
ale participarilor si conditiile reasigurarii se stabileau de catre A<A2.
In eta"a a III5a 01331 si "a#a i# "re*e#t4, in noile conditii istorice, s-a creat un
cadru legislativ care a permis desfiintarea monopolului de stat in domeniul asigurarilor. In
acest sens, in locul Admiistratiei Asigurarilor de 2tat, care si-a incheiat activitatea la #!
decembrie !**?, au luat fiinta trei societati comerciale in domeniul asigurarilor0
!. 2ocietatea 3Asigurarea Ro!a#easca ' S.A., care a preluat activele aferente asigurarilor
facultative de viata, cele aferente asigurarii obligatorii, asigurarilor facultative de
autoturisme si altor asigurari si, in limitele acestora, pasivele corespuzatoare, precum si
bunurile imobile apartinand A<A2, incluse in capital;
". 2ocietatea 'Astra+S.A. a preluat activele societatilor mi%te, cu participarea A<A2 din
strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea
si, in limitele acestora, pasivele corespuzatoare;
#. Agentia 'Caro!+S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plat
despagubirilor in cazurile de pagube produse in /omania, cand raspunderea revine unor
asigurati la societati de asigurare din strainatate, si in cazurile de pagube produsse in
strainatate de automobilisti romani asigurati la societati de asigurare din tara noastra.9oate
cel trei societati comerciale constituie persoane juridice romane, avand forma juridica de
societati pe actiuni; ele isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si
statutele acestora.
2eparat de cele trei societati, a mai luat fiinta ,a#ca de E<"ort I!"ort a Ro!a#iei
0E<i!&a#94; intre atributiile principale0 operatiuni de asigurari si reasigurari de credite,
investitii, contra riscurilor comerciale etc. $%imban> isi desfasoara activitatea pe baza legilor
romane si a statutului propriu.
5a toate cele patru societati, capitalul social initial este integral detinut de stat. Pe
langa aceste societati cu capital de stat, au fost infiintate si societati cu capital privat sau mi%t,
care isi desfasoara activitatea in domeniul asigurarilor si reasigurarilor si al caror numar a
crescut foarte mult. In conditiile procesului inflationist din tara noastra, potentialul majoritatii
societatilor de asigurari a devenit foarte redus, astfel ca !? societati detin peste +?B din
capitalul social total, in timp ce celelalte aproape .? de societati detin mai putin de "?B din
acesta.
!"
1.-. 8ORMELE SI CARACTERISTICILE ASIGURARILOR
1.-.1. Ee!e#tee caracteristice ae asigurarior
Atat asigurarile facultative ;contractuale:, cat si cele obligatorii ;prin efectul legii: au
comune anumite ee!e#te caracteristice care intervin in activitatea curenta din acest
domeniu. Acestea sunt0
Asiguratorul este persoana juridica, care in schimbul primei de asigurare incasate de la
asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de
anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui
anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru
prejudiciul de care asiguratul raspunde fata de terte persoane.
Asiguratul este persoana fizica sau juridica, care in schimbul primei de asigurare platite
asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva unor calamitati naturale sau accidente, sau
care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane, precum si
persoana fizica ce se asigura pe sine impotriva unor evenimente ce pot aparea in viata sa.
Beneficiarul asigurarii reprezinta persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau
suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare. )eneficiarul
potae fi indicat in mod e%pres de catre asigurat in contractul de asigurare sau in cursul
e%ecutarii contractului, prin testament, precum si prin conditiile de asigurare.
Contractantul asigurarii este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare,
fara sa obtina insa calitatea de asigurat. In cazul asigurarilor mi%te de viata, asiguratul
poatefi si beneficiar; notiunile de contractant si beneficiar se intalnesc ca atare numai in
asigurarile de persoane; in cazul asigurarilor de bunuri, asiguratul se suprapune cu
contractantul si cu beneficiarul asigurarii, iar la asigurarile de raspundere civila asiguratul
se suprapune numai cu contractantul asigurarii.
Contractul de asigurare prin care asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului,
iar acesta se obliga ca la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului sau
beneficiarului despagubirea sau suma asigurata.
iscul asigurat este fenomenul sau grupul de fenomene care o data produs;e: datorita
efectelor sale obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului sau beneficiarului asigurarii
despagubirea sau suma asigurata. Conform de)i#itiei ado"tate de OCDE i# 13:%0
!riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinte nedorite sa se
!#
produca". /iscul asigurat este folosit in sensul de0 probabilitate de producere a
fenomenului impotriva caruia se incheie asigurarea; posibilitate de distrugere partiala sau
totala a bunurilor de unele fenomene imprevizibile, cum sunt0 grindina, furtuna, incendiul,
uraganul, seismul etc - fenomenul asigurat care a fost deja produs se numeste caz asigurat
sau sinistru; marime a raspunderii asumate de asigurator prin incheierea unei anumite
asigurari.
u orice fenomen generator de pagube poate constitui un risc asigurat, ci numai acela
care indeplineste cumulativ anumite conditii0
!. producerea fenomenului pentru care se incheie asigurarea sa fie posibila;
". fenomenul trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator, nefiind admisa
e%istenta nici unei posibilitati a partilor de a cunoaste bunurile sau persoanele care vor fi
afectate de eveniment, nici intensitatea si nici momentul producerii lui;
#. actiunea fenomenului este necesar sa poata fi inregistrata in evidenta statistica, fara de
care asiguratorul nu poate stabili probabilitatea producerii fenomenului si, implicit,
nivelul primei de asigurare;
.. producerea fenomenului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiarului
asigurarii;
,. riscul trebuie sa fie real si sa prezinte un grad de periculozitate pentru asigurat;
-. riscul trebuie sa prezinte o extensie teritoriala cat mai mare fapt care permite constituirea
mai facila a fondului de asigurare si practicarea unor prime de asigurare mai mici;
1. caracterul licit al ratiunii de a promova perfectarea unui contract de asigurare.
<in punct de vedere .uridic( riscul constituie evenimentul viitor, posibil dar incert, al
carui moment de aparitie este nedeterminat si aflat in afara influentei si vointei partilor, contra
caruia asiguratul isi ia masuri de protectie prin incheierea asigurarii.
Seectia riscurior constituie o masura aplicata de asigurator conform careia riscurile
deosebit de nefavorabile sau care afecteaza doar o parte din masa asigurabila, fie ca nu se
cuprind in asigurare, fie ca se cuprind in conditii tarifare deosebite.
A#tiseectia riscurior este specifica asigurarilor facultative si ea poate fi combatuta
prin stabilirea unor tarife de prime mai mari decat media, selectia atenta a riscurilor, atragerea
unui numar cat mai mare de asigurati.
#valuarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea
bunurilor in vederea cuprinderii in asigurare, intrucat despagubirea de asigurare pe care o
plateste asiguratorul, in cazul producerii riscului asigurat, se stabileste in functie de
aceasta valoare. (aloarea de asigurare este un element pe care il intalnim numai in cazul
!.
asigurarilor de bunuri; la asigurarile de persoane si de raspundere civila aceasta notiune nu
se foloseste. $ste necesar ca valoarea de asigurare sa fie stabilita in concordanta cu
valoarea reala a acestora, orice e%agerare intr-un sens sau altul avand consecinte negative
asupra uneia din parti.
In cazul asigurarii unor platforme industriale, combinate, uzine, se impune efectuarea unei
inspectii de risc de catre organele de specialitate, putand fi identificate informatii
referitoare la0 natura si structura bunurilor asigurate, obiectul de activitate, natura
riscurilor, datele statistice cu privire la cuantumul pagubelor pe o anumita perioada de
timp
,
.
$uma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma
raspunderea in cazul producerii fenomenului pentru care s-a incheiat asigurarea. Aceasta
este limita ma%ima a raspunderii asiguratorului si un element de baza in calculul primei de
asigurare; in cazul asigurarii de bunuri, suma asigurata poate fi mai mica sau cel mult egal
cu valoarea bunurilor respective.
%orma de asigurare reprezinta suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect
asigurat, fiind intalnita numai in cazul asigurarilor de bunuri obligatorii; facand produsul
intrre norma de asigurare si numarul unitatilor de obiect asigurat, obtinem suma asigurata
pentru bunul respectiv.
&rima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratorul o
plateste asiguratului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar
achitarii despagubirilor de asigurare sau sumelor asigurate la producerea riscului asigurat.
(olumul primei de asigurare se determina prin inmultirea sumei asigurate cu cota de prima
tarifara ;prima bruta: stabilita pentru fiecare !?? sau !??? unitati monetare suma
asigurata.
'urata asigurarii reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de
asigurare intre asigurat si asigurator, asa cum au fost stabilite prin contractul de asigurare,
fiind specifica asigurarilor facultative.
&aguba sau dauna reprezinta pierderea, in e%presie baneasca, intervenita ca urmare a
producerii fenomenului asigurat impotriva caruia s-a incheiat asigurarea, aceasta putand fi
totala sau partiala.
'espagubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza
asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat si care poate fi, in
,
5. Cistelecan, /. Cistelecan, Asigurari comerciale, $d. <. Cantemir, 9g. Mures, p. "?*.
!,
limita sumei asigurate, mai mica sau egala cu paguba, in functie de tipul de raspundere al
asiguratorului aplicat la acoperirea pagubei0
!. principiul raspunderii proportionale0 asiguratorul determina si plateste despagubirea in
aceeasi proportie fata de dauna in care se gaseste suma asigurata fata de valoarea bunului
asigurat in momentul producerii cazului asigurat;
". principiul primului risc0 despagubirea de asigurare este egala cu paguba, fara sa poata
depasi suma asigurata; permite o buna compensare a daunelor, dar cu un nivel mai ridicat
al primelor de asigurare;
#. principiul raspunderii limitate0 - fransiza
-
- o parte din cuantumul pagubei stabilita in
prealabil, cade in sarcina asiguratului, iar marimea relativa sau absoluta a acesteia este
stipulata in contractul de asigurare; fransiza simpla (atinsa) - asiguratorul acopera in
intregime paguba, pana la nivelul sumei asigurate, ori de cate ori aceasta este mai mare
decat fransiza; fransiza absoluta (deductibila) - asiguratorul acorda despagubire numai
pentru partea din paguba care depaseste fransiza.
1.-.2. Casi)icarea asigurarior
Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila pot fi clasificate dupa mai multe
criterii0 domeniul la care se refera, forma juridica de realizare a asigurarii, riscurile cuprinse in
asigurare, sfera de cuprindere inprofil teritorial, felul raporturilor care se stabilesc intre
asigurator si asigurat.
1
<upa domeniul la care se refera, pot fi0
Asigurari de bunuri - au ca obiect diferite valori materiale apartinand persoanelor fizice
sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor; in
/omania se pot asigura0 mijloacele de productie fi%e si circulante, culturile agricole si
rodul viilor, animalele domestice, autovehiculele, navele maritime si fluviale, aeronavele,
cladirile si alte constructii, bunurile casnice si alte categorii de bunuri apartinand
populatiei.
Asigurari de persoane - au ca obiect persoana fizica in sine, ele incheindu-se pentru
diminuarea consecintelor negative cauzate de calamitati naturale, accidente, boli sau
pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor evenimente in viata
persoanelor.
-
=h.<. )istriceanu, &. )ercea, $.I. Macovei, Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari, $d. Carat,
)ucuresti-!**1, p.#1".
1
I. (acarel, &. )ercea, Asigurari si reasigurari, $d. $%pert, )ucuresti, !**+, p.+"-*?.
!-
Asigurari de raspundere civila - prin care asiguratorul isi asuma obligatia de a plati
despagubirea pentru prejudiciul adus unor terte persoane, pri producerea unor accidente
soldate cu vatamare corporala, deces sau avarierea , distrugerea unor bunuri.
<upa obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate si statut, societatile
comerciale pot practica 0 asigurari de viata; asigurari de persoane, altele decat cele de viata;
asigurari de autovehicule; asigurari maritime si de transport; asigurari de aviatie; asigurari de
incendiu si alte pagube la bunuri; asigurari de raspundere civila; asigurari de credite si garantii;
asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate si asigurari agricole.
<upa forma juridica de realizare, asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila
se grupeaza in0
Asigurari obligatorii - izvorasc din interesul economic si social al intregii colectivitati
pentru apararea avutiei nationale, mentinerea continuitatii procesului de productie si
protejarea victimelor unor accidente. /aporturile dintre asigurat si asigurator sunt stabilite
prin lege; asigurarea obligatorie este o asigurare normata* fara termen, cuprinde toate
bunurile de acelasi fel; raspunderea asiguratorului ia nastere in mod automat, din
momentul intrarii in posesia bunului respectiv.
Asigurari facultative - iau nastere pe baza contractului de asigurare incheiat intre
asigurator si asigurat. Asigurarea facultativa nu este totala* nu este normata, este valabila
numai pe o anumita perioada de timp stabilita in contractul de asigurare, intra in vigoare
numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute in contractul de asigurare.
<upa riscul cuprins in asigurare, asigurarile pot fi0
Asigurari impotriva incendiului* trasnetului* exploziei* miscarilor seismice
Asigurari impotriva gridinei* furtunii* uraganului* ploilor torentiale* inundatiilor*
prabusirilor* alunecarilor de teren+
Asigurari impotriva bolilor* epizootiilor si accidentelor in cazul animalelor+
Asigurari impotriva avariilor si altor riscuri specifice mijloacelor de transport si
incarcaturii acestora;
Asigurari impotriva unor evenimente din viata oamenilor cum sunt bolile* decesul*
accidentele+
Asigurari pentru cazurile de raspundere civila privind prejudiciile cauzate tertilor prin
accidente de autovehicule.
<upa sfera de cuprindere in profil teritorial, asigurarile pot fi0
!1
Asigurari interne - partile contractante domiciliaza in aceeasi tara, bunurile, persoanele si
raspunderea civila care fac obiectul lor se afla pe teritoriul aceleiasi tari, iar riscurile
asigurate se pot produce pe acelasi teritoriu; flu%urile monetare au loc in moneda
nationala.
Asigurarile externe - apar in legatura cu persoane, raspundere civila sau bunuri care ies in
afara limitelor teritoriale al etarii in care se incheie contractul de asigurare; sunt cunoscute
sub denumirea de asigurari in valuta.
<upa felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurator si asigurat, asigurarile pot fi0
Asigurari directe - raporturile de asigurare se stabilesc in mod nemijlocit intre asigurati si
asigurator, fie prin contractul de asigurare, fie in baza legii.
easigurari - raportul se stabileste intre doua societati de asigurare, reasigurator si
reasigurat, pe baza contractului de reasigurare ale carui prevederi deriva din contractul de
asigurare, fara ca intre reasigurator si asigurat sa e%iste vreun raport juridic.
!+
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
'ASIGURAREA ROMANEASCA+ S.A.
2.1. IN8IINTAREA SI LOCUL S.C. 'ASIGURAREA ROMANEASCA 5ASIROM+ S.A.
PE PIATA ASIGURARILOR DIN ROMANIA
2.1.1. I#)ii#tarea societatii si ada"tarea a co#te<tu i#ter#
In prezent, piata interna a asigurarilor se afla intr-o etapa intermediara de trecere de la
o dezvoltare cantitativa - prin cresterea numarului de societati de asigurare nou infiintate - la
o etapa calitativa, de crestere puterii financiare, a specializarii si profesionalismului in domeniu
la nivelul standardelor internationale.
2ocietatea Comerciala 3A2I=@/A/$A /8MA$A2CA42.A. isi desfasoara
activitatea incepand cu ! ianuarie !**!, raspunzand din primele momente cerintelor
economiei de piata, prin adaptarea rapida si eficienta la conditiile specifice aparute in urma
masurilor legislative promovate in domeniul economic si financiar.
<ecisa sa puna in valoare potentialul uman si material de care dispune - reflectat si
prin rezultatele financiare obtinute in perioada !**!- !**+ -, societatea actioneaza pe baza
unui program care abordeaza global si coerent toate componentele activitatii de asigurare si
reasigurare. /aportul cerere - oferta pe piata asigurarilor din /omania este in continua
schimbare, in legatura directa cu ritmul de reconstructie al economiei pe principiile si
mecanismele concurentiale, stoparea declinului productiei si relansarea cresterii economice. In
acest conte%t, 2.C. 3A2I/8M42.A. a trebuit sa se adapteze in permanenta noilor conditii de
competitivitate, spre a putea fi in masura sa faca fata concurentei si sa-si mentina pozitia de
lider in perspectiva urmatorilor ani.
3A2I/8M4 practica o gama larga de forme de asigurare, utilizand metodologii si
conditii de asigurare adaptate la normele e%istente in tari cu o binecunoscuta traditie in
domeniul asigurarilor, cu scopul de a acoperi protectia ceruta de noua piata romaneasca in
dezvoltare.
2ocietatea intra in relatii de interdependenta cu toate segmentele populatiei si
economiei romanesti, adresandu-se oricarui domeniu de activitate0 industrie, agricultura,
!*
comert, transporturi, constructii-montaj, prestari de servicii, alimentatie publica, invatamant,
cultura si arta, ocrotirea sanatatii, oferind protectie prin asigurare agentilor economici
indiferent de forma de proprietate, de felul capitalului sau de forma de organizare.
Cu#oasterea ceri#teor "ietei i#ter#e si i#ter#atio#ae nu reprezinta un scop in sine
- pur informativ - ci o premisa pentru sporirea volumului asigurarilor incheiate si acoperirii
unor noi riscuri, ca de e%emplu garantarea marcii de fabricatie, riscul de faliment, riscul
furtului de softDare, riscul raspunderii civile in e%ercitarea unei profesiuni.
Reatia asigurator 5 asigurat s-a bazat intotdeauna - in afara prevederilor
contractuale- pe sentimentul de incredere reciproca din partea partilor si pe actiunea cu buna
credinta, implicand astfel o mare responsabilitate si obligatie reciproca.
Di!e#sio#area "erso#auui, in functie de volumul de activitate si rentabilitatea
realizata, promovarea principiului competentei in selectie si promovare si realizarea unui
sistem viabil de comunicare intre manageri si salariati, au contribuit impreuna la imbunatatirea
activitatii de de organizare a flu%urilor de relatii si decizii care sa permita o cat mai rapida si
eficienta adaptare la evolutiile si cerintele pietei concurentiale de asiguraresi reasigurare,
deosebit de dinamica in conditiile accelerarii privatizarii in /omania.
I#struirea si s"eciai*area a#ga.atior si colaboratorilor 3A2I/8M4 este insotita de
dezvoltarea unei infrastructuri informatice si, in acest sens, sunt de mentionat0 e%tinderea
bazelor de date ale reprezentantelor teritoriale si eliminarea treptata a evidentelor manuale;
proiectarea unitara a sistemelor informatice pe activitati specifice asigurarilor si
implementarea lor la sucursale si filiale; imbunatatirea legaturilor deja stabilite prin modem
intre sediul principal A2I/8M din )ucuresti si unitatile sale din tara; in vederea realizarii
acestor obiective, in prezent are loc dotarea sucursalelor si filialelor cu echipamente de calcul
performante.
2.1.2. Crearea i!agi#ii societatii
9ot mai pregnant se fac simtite avantajele care decurg dintr-o imagine bine structurata,
conjugata cu o publicitate orientata spre descifrarea avantajelor oferite de catre o societate in
comparatie cu concurenta. In acest sens, imaginea societatii reprezinta unul dintre punctele
cardinale spre care conducerea acesteia s-a orientat si continua sa se orienteze. u este
suficienta practicarea publicitatii prin mass-media, ci suplimentar se simte tot mai acut nevoia
de a e%plica posibililor clienti avantajele incheierii unor asigurari la 3A2I/8M4
In speta, cele trei modalitati prin care se poate crea imaginea unei societati ar fi
practicarea unui management performant, castigarea simpatiei si intelegerii marelui public si
"?
desfasurarea unei ample activitati publicitare. In acest sens, 3A2I/8M4a reusit sa creeze
imaginea dorita, in primul rand prin pozitia de lider pe piata asigurarilor din /omania, data de
stabilitatea si siguranta societatii.
In afara de dinamismul societatii, o latura foarte importanta a imaginii o reprezinta atat
i#)or!area corecta a publicului larg, cat si castigarea unor #oi seg!e#te di# "iata
asigurarior. 8rganizarea unor conferinte de presa ori de cate ori se produc evenimente
nedorite ;calamitati naturale, incendii, accidente: in urma carora societatea este implicata prin
acordarea unor despagubiri asiguratilor sai, va avea un impact atat publicitar, cat si de
promovare a unei imagini corecte in randul populatiei.
2.1.%. Reatiie e<ter#e
In cadrul reatiior &iaterae cu societati de asigurare si reasigurare di# Euro"a si
SUA este de remarcat sprijinul acordat de aceste prin furnizarea unor materiale informative
;legislatie, conditii de asigurare-reasigurare, tarife de prime:, precum si prin asistenta tehnica
de specialitate oferita in pregatirea profesionala a noilor angajati.
Prin personalul sau specializat, care isi desfasoara activitatea in peste "1? de
reprezentante teritoriale, 3A2I/8M4 a reusit sa-si mentina soliditatea si stabilitatea financiara
pe o piata care inregistreaza in prezent peste ,? de societati de asigurare. Aceasta afirmatie
este sustinuta prin datele publicate anual de 8ficiul de 2upraveghere a Activitatii de Asigurare
si /easigurare din /omania, conform carora, 3A2I/8M4 a detinut in permanenta mai mult de
jumatate din volumul total al primelor incasate pe piata interna de asigurare si reasigurare. In
ultimii ani, 3A2I/8M4a inregistrat o crestere importanta a veniturilor din prime, in special in
cazul asigurarilor facultative.
Masurile luate pentru asigurarea dezvoltarii societatii se reflecta si in politica de
subscriere directa a societatii, care este in deplina concordanta si intelegere cu rolul
reasigurarii, ca factor de stabilitate financiara. Cresterea portofoliilor de asigurare directa a
condus la dezvoltarea activitatii de reasigurare a societatii.
2.1.-.I#tarirea "o*itiei "e "iata
In scopul intaririi pozitiei societatii pe piata, in ceea ce priveste asigurarea riscurilor
comerciale si industriale, s-a inceput un nou acord de reasigurare pentru portofoliile de
asigurari de bunuri, constructii-montaj si auto-casco, pentru a le proteja impotriva
"!
acumularilor de risc in caz de cutremur de pamant. Pentru a sprijini cresterea asigurarilor
directe in acest domeniu, s-a incheiat un acord de reasigurare Sur"us "e#tru asigurarie
de &u#uri 0cadiri si co#ti#ut4 co!erciae si i#dustriae si care include si asigurarile de
constructii-montaj si de pierderi financiare rezultate din intreriperea activitatii ca urmare a
unui risc asigurat.
3A2I/8M4, ca societate cedenta, urmareste totodata ca societatile de reasigurare si
de bro>eraj cu care colaboreaza sa acorde servicii cum ar fi suport tehnic si suport in
administrarea riscurilor, astfel incat si acest criteriu sa fie luat in consideratie la alegerea
asiguratorului.
Prin modernizarea intregii activitati, de la manageri la agenti de asigurare, si prin
dezvoltarea premiselor favorabile telurile societatii devin pe deplin realizabile, pentru a caror
indeplinire pledeaza insasi pozitia pe care societatea o detine0 aceea de lider al pietei
asigurarilor din /omania.
2.2. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTI/ITATII DE ASIGURARE LA S.C.
'ASIGURAREA ROMANEASCA+S.A.
2.2.1. Co#ducerea acti$itatii societatii
Inca de la infiintarea sa, in !**!, 2ocietatea Comerciala 3A2I=@/A/$A
/8MA$A2CA42.A. s-a adaptat rapid si eficient la conditiile economiei de piata, utilizand
in cadrul contractelor incheiate cu persoane fizice si juridice din aproape toate segmentele
populatiei si economiei ramanesti - metodologii si conditii conforme cu cerintele pietei
internationale.
<atorita unei activitati manageriale eficiente, conducerea societatii a reusit sa
contracareze efectele unor fenomene negative din economia nationala, cum ar fi blocajul
financiar, fluctuatia preturilor sau inflatia. Modernizarea organizarii si functionarii societatii a
fost secondata de perfectionarea corespunzatoare a normelor interne de activitate.
Aceste masuri au avut o influenta benefica asupra cresterii responsabilitatii si eficientei
la nivelul tuturor directiilor, serviciilor si esaloanelor de e%ecutie ale 3A2I/8M4 si au
contribuit la o mai buna servire a clientilor ;implicit la sporirea numarului acestora precum si a
veniturilor societatii:.
2.2.2. Structura orga#i*atorica a societatii
Figura nr. ,.1. !rganigrama" cadru a societatii #Asigurarea Romaneasca$ S.A
""
. C$9/A5A
2@C@/2A5A
2ocietatea are o structura orga#i*atorica di#a!ica, punand accentul pe desce#trai*area
deci*iei si pe res"o#sa&iitatea tuturor decide#tior, la toate unitatile teritoriale. Aceasta
politica pozitiva a condus la crearea unei culturi de organizatie, la intarirea sentimentului de
apartenenta la aceasta organizatie, precum si cresterea capacitatii de lucru in randul
personalului.
!. Preocuparile Directiei Auto si de Tra#s"ort urmaresc doua obiective prioritare0
-entinerea si dezvoltarea portofoliului asigurarilor facultative auto si de transport
corelate cu asigurarea unor servicii de calitate privind activitatea de lic.idare a
daunelor. <esi in domeniul acesta se manifesta o concurenta deosebit de puternica, in
anul !**- s-a incasat un volum de prime cu +-,,B mai mare decat in !**,, iar in !**1 cu
+#B mai mult decat in !**-. Analiza datelor statistice din ultimii ani a demonstrat clar o
eficienta mai mare in cazul asigurarilor facultative incheiate cu persoanele juridice. In
cazul asigurarilor maritime, grupa ce include atat asigurarea facultativa a navelor maritime
"#
si fluviale, cat si asigurarea bunurilor pe timpul transportului, volumul primelor a crescut
cu !+,#B in !**- fata de !**,, iar in !**1 cu ##,#B fata de !**-. Cresterea relativ mica
s-a datorat reducerii sumei totale asigurate si a cotelor de prima, datorita bonusurilor
acordate la reinnoirea asigurarilor pentru care nu s-au datorat despagubiri in anii anteriori.
Administrarea asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto, in conditiile impuse de
5egea nr. !#-'!**, si de hotararile de guvern. <esi obligatiile de plata aferente acestei
forme de asigurari au depasit cu mult, in !**-, volumul primelor incasate, societatea a
gasit resursele necesare onorarii tuturor cererilor de despagubire si constituirii rezervelor
tehnice necesare. Anul !**1 a fost primul an in care mai multe societati de asigurare au
fost autorizate sa incheie acest tip de asigurari; totusi in acest an volumul primelor
incasate a crescut cu #??B fata de !**-, aceasta si datorita actualizarii primelor de
asigurare care fusesera stabilite in !**..
8biectivele anilor urmatori vor viza cu precadere 0 dezvoltarea asigurarilor facultative,
precum si mentinerea ponderii detinute de 3A2I/8M4pe piata asigurarilor obligatorii.
". In cadrul Directiei Asigurari Cadiri( ,u#uri I#dustriae si Agricoe sunt administrate
!# forme de asigurare, diversificate si mereu adaptabile potrivit cerintelor impuse de
cresterea gradului de protectie prin asigurare a bunurilor impotriva incendiului si a
calamitatilor naturale. Pe langa alte evenimente distrugatoare ce se produc frecvent cum
sunt0 inundatiile, trasnetele, ploile torentiale, grindina, furtuna, prabusirile sau alunecarile
de teren, cutremurul de pamant - ca sinistru distrugator in zona cu grad mare de
seismicitate in care se afla /omania - face parte din lista ricurilor asumate de 3A2I/8M4
prin contractele de asigurare incheiate cu persoane fizice si juridice. Prin asigurare sunt
acoperite si pagubele ce pot fi produse la bunuri sau valori ca urmare a furtului prin
efractie sau acte de talharie. Asigurarea de bunuri este oferita agentilor economici si
regiilor autonome din industrie, constructii-montaj, agricultura, comert, transport, turism
etc. 5a 3A2I/8M4 au fost asigurate obiective de importanta nationala0 Aeroportul
International 8topeni, constructii noi de drumuri, ranforsari, modernizari si reabilitari de
drumuri e%istente, constructia si e%ploatarea Centralei nucleare de la Cernavoda ;in cadrul
unui P885 constituit cu alte societati de asigurare:, instalatii de foraj pentru petrol si
gaze, pentru care societatea si-a asumat raspunderi de sute de miliarde de lei. (olumul
primelor incasate au marcat o crestere cu !+!,#B in anul !**- fata de !**,, iar in !**1
cu ,+B fata de !**-.
#. 5a Directia Asigurari de Persoa#e, in cadrul strategiei de perfectionare a formelor de
asigurare e%istente si de introducere a unor noi forme de asigurare, principalul obiectiv
".
urmarit, pe langa mentinerea si consolidarea portofoliului de asigurari de viata,
impulsionarea contractarii de asigurari facultative de accidente. In anul !**- au fost
introduse patru noi forme de asigurare, a avut loc recalcularea tarifelor de prime la
asigurarile de accidente e%istente, marirea numarului riscurilor cuprinse in asigurare si
simplificarea procedurilor de negociere a primelor, avand drept consecinta cresterea de
peste doua ori a volumului de prime incasate fata de anul anterior. In !**1, prin
introducerea a trei forme noi de asigurare0 pentru calatorii in strainatate, pentru cazurile
de accidente ale angajatilor, contractate de persoane juridice, si asigurarea titularilor de
contracte de credit'imprumut, prin investirea rezervelor de prime s-a obtinut o crestere a
veniturilor de ",+ ori fata de anul anterior.
.. Ser$iciu de reasigurari si-a dezvoltat activitatea, ca urmare a puterii financiare pe care o
are societatea, acceptand riscuri de pe piata interna, sub forma de reasigurare facultativa
cota parte. 5a reinnoirea contractelor de asigurare s-au negociat conditii mai avantajoase,
iar pentru noile acorduri, societatea a obtinut participarea celor mai buni reasiguratori din
lume. Pentru a-si spori siguranta onorarii cu promptitudine a tuturor obligatiilor asumate,
3A2I/8M4 a incheiat cu parteneri de prima marime acorduri de reasigurare pentru
portofoliul asigurarilor de bunuri comerciale si industriale, pentru cladiri si continutul lor,
pentru auto-casco, pentru asigurari Carte (erde, pentru asigurari maritime- casco nave si
cargo, inclusiv in cazul unor calamitati naturale. Printre societatile de prestigiu cu care
3A2I/8M4a incheiat acorduri de specialitate se numara0 26I22 /$ - $lvetia, MEIC7
/$ - =ermania, 2C8/- &ranta, A22I=@/AFI8I =$$/A5I - @.C. precum si cu
subscriitorii 558G<A2. In conditiile unei piete competitive, 3A2I/8M4 si-a eficientizat
programul de cedare in reasigurare, reducerea primelor de reasigurare conducand la
cresterea volumului de prime nete, aferente operatiilor sale de asigurare directa, retinute la
dispozitia sa.
,. Directia Orga#i*are( Resurse U!a#e si Actio#ariat - managementul resurselor umane
a avut in vedere, in mod constant, formarea unui capital uman de inalta calitate, folosind
instrumentele corespunzatoare pietei de asigurari romanesti pentru atragerea, dezvoltarea
si motivarea acestuia, sporirea gradului de 3identificare4a salariatilor cu societatea prin0
armonizarea intereselor individuale ale personalului cu eforturile depuse pentru realizarea
sarcinilor profesionale aferente functiei detinute; o mai mare implicare a personalului in
activitatea societatii, prin dubla sa calitate de salariat si actionar.
-. Directia ,uget( Prog#o*a si Co#ta&iitate - in scopul eficientizarii managementului
economico-financiar, s-a creat un sistem informatic contabil adaptat atat legislatiei
",
generale cat si celei specifice, care dispune de toate informatiile necesare luarii unor
decizii cat mai documentate. In modelarea acestuia s-a tinut cont de mai multi factori0
dimensiunea societatii, structura organizatorica, obiectul de activitate, natura proceselor
economice si comple%itatea lor, cerintele informationale formulate si costul sistemului
informational de gestiune proiectat de specialisti. Programul contabil /$CI& permite
inregistrarea operatiunilor la sediul social si la fiecare sucursala a societatii si obtinerea
balantelor de verificare lunare. /$CI& furnizeaza datele pentru bilantul contabil,
rezultatele financiare, calcularea rezervelor de prime si de daune, precum si a bugetului de
venituri si cheltuieli.
1. Directia I#$estitii si Pasa!e#te 8i#a#ciare are ca obiective0 fructificarea capitalului, a
rezervei de capital si a rezervelor tehnice de prime si de daune sub forma plasamentelor
prin depozite bancare, plasamente in titluri de valoare prin participarea la capitalul social
al altor societati, investirea in bunuri mobiliare ori imobiliare; folosirea resurselor
repartizate la fondul de dezvoltare din profitul societatii si a celor din amortizarea
imobilizarilor corporale pentru punerea in functiune de sedii de sucursale, achizitionarea
de echipament de birotica, centrale telefonice, autoturisme, mobilier. Plasamentele in titluri
de participare la capitalul social al altor societati au ca scop0 cresterea valorii actiunilor
detinute de societate si obtinerea de dividende, diversificarea formelor de participare pe
piata bursiera, in vederea incheierii de asigurari in tranzactii.
+. Directia Mar9eti#g( Pu&icitate si Protoco, in scopul atragerii in portofoliul societatii a
cat mai multor clienti, a promovat in randul publicului larg si al agentilor economici
avantajele oferite de cele peste 1? de forme de asigurare practicate, ca mijloc sigur,
avantajos si eficient de protectie a vietii, bunurilor si afacerilor. Mar>etingul si publicitatea
si-au dovedit pe deplin utilitatea in cazul urmaririi unor obiective stabilite programatic0
impunerea unei imagini coerente care sa defineasca pozitia de lider al societatii pe piata de
asigurare; mentinerea persoanelor deja asigurate si atragerea de noi clienti; atenuarea
efectelor sezonalitatii in incheierea asigurarilor; contracararea actiunilor promotionale ale
societatilor concurente de pe piata.
2.2.%. O&iecti$e strategice
Strategia "e ter!e# scurt( !ediu si u#g a societatii se bazeaza, in principal, pe
urmatoarele obiective0
"-
consolidarea puterii financiare, atat prin cresterea volumului de prime incasate la
asigurarile facultative si obligatorii, cat si prin diversificarea formelor de fructificare a
rezervelor, in conditii de profitabilitate ma%ima;
diversificarea gamei de produse specifice si a serviciilor oferite clientilor;
majorarea capitalului social al societatii, in vederea realizarii unui raport corespunzator
intre volumul de prime incasat si obligatiile asumate prin contractele de asigurare;
orientarea* cu precadere, catre segmentele de piata nou aparute, ca urmare a
transformarilor legate de aplicarea programului de reforma economica;
aplicarea unor metode flexibile in organizarea si restructurarea resurselor umane, in
vederea cresterii calitatii profesionale si eficientei personalului specializat;
dotarea cu te.nica moderna de calcul si implementarea programelor aplicative necesare.
2.2.-. E$outia "ri#ci"aior i#dicatori ai acti$itatii societatii
Prin obtinerea unor rezultate financiare favorabile la asigurarile facultative practicate
in perioada !**!-!**+, 3A2I/8M4 a reusit sa-si achite toate obligatiile contractuale asumate.
2oliditatea si stabilitatea financiara a societatii pe piata romaneasca de asigurari poate fi
demonstrata in mod semnificativ prin mentionarea unor cifre semnificative.
Incepand cu ! ianuarie !**!, 2.C. 3A2I=@/A/$A /8MA$A2CA42.A. si-a
desfasurat activitatea ca societate pe actiuni in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, avand
un capital subscris si varsat de # miliarde lei, ajungand la sfarsitul anului !**+ la "*," mld.lei.
Figura nr. ,.,. %volutia capitalului social in perioada &''&"&''(
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
3
3.506 3.506
10.498
11.191 11.191 11.191
29.2
0
5
10
15
20
25
30
C
a
p
i
t
a
l

s
o
c
i
a
l
(
m
i
l
d
.

l
e
i
)
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Anul Capital social
Figura nr. ,./. %volutia in valori nominale a veniturilor din prime de asigurare in perioada
&''&"&'') *milioane lei+
"1
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
7822.8 14321.4
26170.7
95549.2
171879.2
261655.7
629418.1
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Venituri din prime
de asigurare
Figura nr. ,.0. Repartizarea veniturilor din prime de asigurare in perioada
&''&"&'')
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
67.95%
32.05%
72.73%
27.27%
80.92%
19.08%
49.48%
50.52%
74.84%
25.16%
75.24%
24.76%
58.38%
41.62%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Asigurari oligatorii
Asigurari ! acultati"e
2e constata o crestere a primelor incasate in valori nominale in !**- fata de !**, cu
,",".B, iar in !**1 fata de !**- cu !.?,,,B. <aca avem insa in vedere rata inflatiei de
#+,+B in !**- si de !,.,+B in !**1, se constata ca numai in !**- avem o crestere in termeni
reali de *,-+B, pe cand in !**1 inregistreaza o scadere de ,,,*B.
In ceea ce priveste evolutia repartitiei veniturilor din prime de asigurare pe cele doua tipuri
de asigurari, se observa o evolutie fluctuanta a ponderilor acestora. In primii # ani a avut loc o
usoara crestere a ponderii asigurarilor facultative, urmata de o scadere brusca a acesteia de la
+?,*"B la .*,.+B; in urmatorii " ani s-a inregistrat o crestere ajungand pana la 1,,".B,
dupa care a avut loc din nou o scadere a acestei ponderi la ,+,#-B.
Figura nr. ,.1. %volutia in valori nominale a despagubirilor si sumelor asigurate platite in
perioada &''&"&'')
"+
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
4373.5 6408.3
11813.8
44960.4
81364.6
192262.4
404672.3
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
#espaguiri si sume
asigurate platite
In ceea ce priveste evolutia despagubirilor si sumelor asigurate in !**- fata de !**, a
avut loc o crestere cu !#-,"*B in valori nominale si cu 1?,".B in termeni reali, iar in !**1
fata de !**- o crestere cu !!?,.+B in valori nominale, pe cand in termeni reali a avut loc o
scadere cu !1,#*B.
2e constata ca in !**- cresterea despagubirilor platite a devansat cu mult crresterea
veniturilor din prime, ceea ce a influentat negativ profitul obtinut; in !**1, despagubirile au
scazut mai mult decat veniturile, determinand obtinerea de profit.
Figura nr. ,.2. %volutia in valori nominale a profitului impozabil in perioada
&''&"&'') *milioane lei+
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
912.3
2116.1
3270.2
17636.3
12804.4
0
25338.7
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
$ro! it impo%ail&mil. lei'
"*
<in evolutia profitului societatii se observa o tendinta de scadere a acestuia in perioada !**.-
!**-, culminand cu neobtinerea de profit in !**-, in special datorita cresterii mari a
despagubirilor comparativ cu veniturile incasate, o pondere importanta a acestor despagubiri
avand-o despagubirile privind raspunderea civila. In !**1 s-a obtinut profit,desi cu .!,*,B
mai mic decat in !**,, in termeni reali, indicand o tendinta de ameliorare a performantelor
societatii.
CAPITOLUL %
ASIGURAREA 8ACULTATI/A A CLADIRILOR ( CONSTRUCTIILOR
SI EC=IPAMENTELOR INDUSTRIALE LA S.C. 'ASIROM+S.A.
%.1. CONDITII GENERALE DE ASIGURARE A ,UNURILOR LA S.C. 'ASIROM+
S.A.
Conditia esentiala in asigurarea de bunuri este ca asiguratul sa aiba un interes
patrimonial cu privire la bunul asigurat. Asigurarile pot fi incheiate de persoane fizice si
persoane juridice cu domiciliul,sediul sau resedinta in /omania. In afara de bunurile
apartinand acestor persoane, se mai pot asigura bunurile primite in folosinta sau aflate la
acestea spre pastrare, reparare, prelucrare, curatare, vopsire, vanzare ori spre a fi e%puse in
#?
cadrul muzeelor sau e%pozitiilor. <e asemenea, se mai pot asigura bunurile sau activitatile
care fac obiectul unor contracte de concesionare, inchiriere sau locatie a gestiunii.
,u#urie si riscurie ce "ot )i asigurate, precum si cazurile in care se acorda
despagubiri, sunt cele prevazute in conditiile speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare.
u se pot asigura bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinatia lor din cauza
degradarii. In asigurare sunt cuprinse numai pagubele produse pe teritoriul /omaniei.
%.1.1. E<cuderi de a asigurare
u se acorda despagubiri pentru0
a: pagube indirecte, cum ar fi reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatie, scaderea
preturilor bunurilor, intarzieri in livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse
in asigurare;
b: pagube produse prin intreruperea folosirii bunurilor sau prin intreruperea productiei,
inclusiv salariile aferente pe perioada respectiva, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in
asigurare;
c: pagube produse de operatiuni militare in timp de razboi;
d: cheltuieli facute pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea
lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau
distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare si nici cele pentru reparatii,
reconditionari sau restaurari nereusite;
e: pagube pricinuite de masuri de razboi ;indiferent daca razboiul este declarat sau nu:,
invazie, ocupatie militara, razboi civil, insurectie, rebeliune, revolutie, putere;dictatura:
militara sau uzurpare de putere;
f: pagube produse de tulburari civile, revolte, acte de terorism sau sabotaj, acte de vandalism
si altele asemenea;
g: pagube produse de influente directe ale e%ploziei atomice, ale radiatiilor sau infestarii
radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile, care fac
obiectul asigurarilor practicate de P885-ul nuclear;
h: in caz de confiscare, nationalizare, sechestrare, rechizitionare sau alte acte similare;
i: pagube sau cheltuieli in legatura cu poluarea si'sau contaminarea provocate direct sau
indirect de orice cauza; in cazul in care, urmare a unei poluari si'sau contaminari are loc
un incendiu si'sau e%plozie, provocand pagube bunurilor asigurate, acestea se
despagubesc daca sunt urmare directa a incendiului si'sau e%ploziei si in limita clauzelor si
e%cluderilor din conditiile de asigurare.
#!
Asigurarile incheiate cu alte persoane fizice sau persoane juridice decat cele
mentionate mai sus sau pentru alte bunuri ori riscuri decat cele prevazute in conditiile speciale
de asigurare sunt nule de drept de la data incheierii, iar primele de asigurare platite se restituie
integral.
%.1.2. Su!ee a care se )ace asigurarea
)unurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat, sume ce nu trebuie sa
depaseasca valoarea lor la data asigurarii.
Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege0
a: la mijloace fi%e si obiecte de inventar, valoarea din nou ;pretul de inlocuire:, din care se
scade uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunului
respectiv;
b: la mijloace circulante materiale, cu e%ceptia obiectelor de inventar, pretul de cost, inclusiv
cheltuielile efectuate cu transportul, manipularea, depozitarea si prelucrarea lor. (aloarea
din nou si pretul de cost se stabilesc dupa preturile practicate in comert. In cazul in care
pentru unele bunuri nu e%ista preturi practicate in comert, valoarea lor se stabileste prin
comparatie cu valoarea unor bunuri asemanatoare;
c: la obiecte de muzeu sau de e%pozitie, precum si la lucrari de arta pe sticla, din sticla ori pe
placi de marmura, sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.
%.1.%. Modu de i#c>eiere a asigurarii
Asigurarea se incheie pe o perioada de ! an. 5a cerere, asigurarea se poate incheia si
pe o perioada mai mica, dar cel putin de # luni.
Asigurarile incheiate cu persoanele juridice pe o perioada de ! an, la care incasarea
primelor se face prin dispozitie de incasare si primele datorate au fost platite integral, se
reinnoiesc de drept - fara emiterea unui nou contract de asigurare - pe perioade de cate ! an,
daca una din parti nu le denunta prin scrisoare recomandata cu cel putin #? de zile inainte de
e%pirare, datele termenelor de plata a primelor ramanand cele stabilite pentru anul anterior.
In cazul in care la data e%pirarii asigurarii care se reinnoieste de drept, obiectul
asigurarii nu mai e%ista sau era modificat, unitatea asigurata poate denunta contractul sau
poate cere modificarea acestuia, cu efect de la data e%pirarii vechiului contract, chiar daca
denuntarea nu s-a facut in termenul prevazut.
Asiguratii care au asigurari in curs pot incheia asigurari suplimentare pentru majorarea
sumelor asigurate initial, precum si pentru asigurarea altor bunuri decat cele pentru care s-a
#"
incheiat asigurarea initiala. Aceste asigurari suplimentare se pot incheia si pe o perioada mai
mica de # luni, daca asigurarea initiala e%pira intr-o perioada mai mica de # luni. 5a asigurarile
suplimentare, raspunderea asiguratorului inceteaza o data cu raspunderea in baza asigurarii
initiale.
Asigurarea se incheie pe baza declaratiei de asigurare semnata de asigurat. Persoana
cu care urmeaza sa se incheie asigurarea este obligata sa raspunda in scris la intrebarile
formulate tot astfel, in declaratia de asigurare, de asigurator, cu privire la imprejurarile
esentiale referitoare la risc, pe care le cunoaste. 2unt esentiale imprejurarile hotaratoare
pentru incheierea contractului sau pentru conditiile in care se incheie.
In prealabil, se efectueaza o inspectie de risc care trebuie sa cuprinda anumite
elemente0
u#itatea care solicita asigurarea si obiectul activitatii acesteia;
su!a pentru care se solicita asigurarea, separat pentru0 cladiri si alte
constructii; continut ;mijloace fi%e si mijloace circulante materiale:;
i#$estigatii si co#statari, indeosebi in legatura cu0 obiectul activitatii; felul
materialelor din care sunt e%ecutate cladirile si alte constructii; felul materiilor prime,
materialelor si combustibililor care se folosesc in procesul de productie; tehnologii desfasurate
in cadrul unitatii care pot agrava riscurile asigurate ;incendiu, e%plozie:; dotarea cu instalatii
de si echipamente de alarmare si stingere a incendiilor si daca acestea functioneaza
corespunzator; iminenta producerii unor riscuri in functie de amplasamentul unitatii ;ca de
e%emplu0 in apropierea unor surse de incendiu sau e%plozie ori a unor rauri cu frecventa a
revarsarilor, in zone afectate de prabusire sau alunecare de teren:;
date statistice in legatura cu cuantumul pagubelor produse in ultimii , ani si a
cauzelor acestora;
a"recieri asu"ra riscurior si propuneri pe baza acestor elemente constatate.
Asigurarea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea de catre
asigurator a contractului de asigurare, fiind valabila e%clusiv pentru bunurile si riscurile
specificate in contract, la adresele indicate in acesta. Contractul de asigurare nu se poate
dovedi prin martori, chiar daca e%ista inceput de dovada scrisa.
%.1.-. Pata "ri!eor de asigurare
Primele de asigurare se calculeaza in baza tarifului de prime al fiecarei asigurari,
potrivit conditiilor speciale.
##
5a asigurarile incheiate pe o perioada mai mica de ! an, primele se calculeaza pe
numarul lunilor de asigurare, aplicandu-se pentru fiecare luna sau fractiune de luna !'!? din
prima anuala, in total insa cel mult prima anuala din tarif.
Pentru unele asigurari, in acele cazuri prevazute in conditiile speciale de asigurare, la
cerere, prima de asigurare poate fi stabilita prin diminuare in functie de nivelul fransizei
deductibile acceptate, astfel0
fransiza #,? milioane lei - diminuare corespunzatoare de prime, cu !,,B;
fransiza 1,, milioane lei - diminuare corespunzatoare de prime, cu ",,B;
fransiza !,,? milioane lei - diminuare corespunzatoare de prime, cu .,,B;
fransiza reprezentand partea din orice paguba produsa ca urmare a unuia si aceluiasi
eveniment, ce se suporta de catre asigurat ;ce se scade din despagubire:.
Primele de asigurare se achita anticipat si integral. 5a asigurarile incheiate pe o
perioada de ! an, la cererea asiguratului, plata primelor poate fi stabilita in rate subanuale,
platibile anticipat, in numarul si cuantumul stabilite si la scadentele prevazute in contractul de
asigurare.
Plata primelor se face la sediul asiguratorului sau organelor imputernicite in acest
scop, astfel0
a: de catre persoanele juridice cu e%ceptia intreprinzatorilor particulari0
pe baza de dispozitie de incasare introdusa de unitatea asiguratorului in contul bancar al
persoanei juridice. In acest scop, persoana juridica elibereaza catre organul care incheie
asigurarea o adresa prin care se autorizeaza asiguratorul sa introduca la banca dispozitie
de incasare a primelor; adresa trebuie sa fie inregistrata la persoana juridica pe data
eliberarii ei catre organul care incheie asigurarea. Autorizatia folosirii dispozitiilor de
incasare se considera data pentru toata perioada contractului de asigurare si a reinnoirii
sale de drept, precum si pentru eventualele suplimente;
prin emiterea unei dispozitii de plata, in baza careia se dispune plata primelor de asigurare
in contul bancar al unitatii asiguratorului;
b: de catre persoanele fizice si intreprinzatorii particulari, in numerar sau prin emiterea unei
dispozitii de plata. Plata in numerar a primelor de asigurare se face organelor imputernicite
in acest scop, in schimbul eliberarii contractului de asigurare, respectiv a unei chitante pe
formularul asiguratorului pentru ratele de prima urmatoare celei dintai. Plata in numerar a
ratelor de prima urmatoare celei dintai poate fi facuta si prin C.$.C. sau P.9.9./.,drept
data a platii considerandu-se data cand primele au fost depuse la C.$.C. sau P.9.9./.
#.
5a asigurarile cu plata primelor in rate subanuale, esalonarea platii primelor - numai
daca prima de asigurare totala depaseste !??? lei de fiecare contract - se poate face astfel0
a: in " rate, astfel0 prima rata -'!? din prima anuala, de plata la incheierea contractului de
asigurare, iar a doua rata .'!? din prima anuala, de plata la . luni de la inceputul
asigurarii;
b: in # rate, astfel0 rata I-a ,'!? din prima anuala, de plata la incheierea contractului de
asigurare, rata a II-a #'!? si rata a III-a "'!? din prima anuala, de plata la # luni si
respectiv - luni de la inceputul asigurarii;
c: in . rate, astfel0 rata I-a #'!? din prima anuala, de plata la incheierea contractului de
asigurare, rata a II-a #'!?, rata a III-a #'!? si rata a I(-a !'!? din prima anuala, de plata
la ! luna, . luni si respectiv 1 luni de la inceputul asigurarii.
In baza datelor declarate de asigurat se intocmeste co#tractu de asigurare, astfel0
a: de catre organul care incheie asigurarea, concomitent cu completarea declaratiei de
asigurare, in cazul in care plata primelor se face in numerar catre acest organ;
b: de catre unitatea asiguratorului, la primirea e%trasului de cont in care apare prima de
asigurare, in cazul in care plata acesteia se face pe baza de dispozitie de incasare introdusa
de catre unitatea asiguratorului in contul bancar al persoanei juridice asigurate sau prin
dispozitie de plata emisa de catre asigurat.
%.1.7. Ras"u#derea asiguratoruui
/aspunderea asiguratorului incepe dupa ". de ore de la e%pirarea zilei in care0
s-au platit asiguratorului primele de asigurare in numerar ori s-a operat la banca in contul
unitatii asiguratorului virarea primelor de asigurare pe baza dispozitiei de incasare
introdusa de unitatea asiguratorului in contul bancar al persoanei juridice asigurate sau a
dispozitiei de plata emise de asigurat;
s-a intocmit contractul de asigurare.
5a reinnoirea asigurarilor pe o noua perioada, daca plata primelor s-a facut inainte de
incetarea asigurarii in curs;inclusiv la cele care se reinnoiesc de drept: raspunderea
asiguratorului continua fara intrerupere pentru bunurile si riscurile care au fost inainte
asigurate si care sunt cuprinse in noua asigurare, la sumele asigurate anterioare. In cazul
reinnoirii asigurarilor pentru o suma asigurata mai mare decat cea anterioara, asigurarea se
considera noua pentru diferenta de suma asigurata, fata de cea e%istenta la data e%pirarii
asigurarii anterioare.
#,
/aspunderea asiguratorului inceteaza la ora ". a ultimei zile din perioada pentru care
s-a incheiat asigurarea; aceasta perioada se socoteste de la data inceperii raspunderii
asiguratorului.
In cazul in care inainte de a incepe raspunderea asiguratorului evenimentul asigurat s-a
produs si asigurarea a ramas fara obiect, precum si in cazul in care, dupa inceperea
raspunderii asiguratorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, contractul
de asigurare se reziliaza de drept, iar primele de asigurare platite pentru perioada ulterioara
rezilierii se restituie, instiintandu-se despre aceasta asiguratul.
5a asigurarile pentru care primele se platesc in rate0
a: asiguratorul nu este obligat sa aminteasca asiguratului scadenta primei de plata si nici sa
incaseze prima la domiciliul ;sediul sau resedinta: sau locul de munca al asiguratului.
Incasarea primei la domiciliul ;sediul sau resedinta: sau locul de munca al asiguratului,
chiar repetata, nu poate fi invocata drept derogare pe viitor de la aceste prevederi;
b: in caz de neplata la scadenta a unei rate de prima urmatoare celei dintai, asiguratul are
dreptul sa o plateasca in termen de " luni de la scadenta, situatia contractului de asigurare
ramanand neschimbata pana la e%pirarea acestui termen.
%.1.6. O&igatiie asiguratior
Asiguratii sunt obligati sa comunice in scris ,unitatii asiguratorului, imediat ce au
cunoscut, despre orice modificare intervenita in cursul e%ecutarii contractului, in legatura cu
datele luate in considerare la incheierea asigurarii, aratate in declaratie, respectiv in contractul
de asigurare.
Asiguratii sunt obligati sa intretina bunurile asigurate in bune conditii si in
conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate.
Asiguratorul are dreptul sa verifice modul in care bunurile asigurate sunt intretinute.
<aca prin nerespectarea de catre asigurati a acestor obligatii s-ar putea produce
pagube, unitatea asiguratorului are dreptul sa denunte asigurarea prin scrisoare recomandata,
incepand cu ziua urmatoare a datei scrisorii, fara restituirea primelor platite. Asigurarea poate
fi repusa in vigoare de catre unitatea asiguratorului, in scris, incepand cu ziua urmatoare a
datei scrisorii si pana la e%pirarea asigurarii prevazute in contract, numai dupa ce organele
competente ale asiguratorului au constatat inlaturarea deficientelor.
#-
Pentru pagubele produse in perioada cat asigurarea a fost denuntata, asiguratorul nu
acorda despagubiri.
In cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratii sunt obligati0
a: sa ia pe seama asiguratorului si in cadrul sumei asigurate, potrivit cu imprejurarile, masuri
pentru limitarea pagubelor;
b: sa ia, potrivit cu imprejurarile, masuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pastrarea si
paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare;
c: sa instiinteze, in scris, despre producerea evenimentului asigurat, unitatea asiguratorului
din raza judetului in care isi au domiciliul, sediul sau resedinta, in termen de ". de ore de
la producerea acestuia.
<aca e%pirarea termenului de instiintare cade intr-o zi de repaus legal, termenul de
instiintare e%pira in ziua imediat urmatoare celei de repaus.
In i#stii#tare se va arata0
felul bunurilor avariate sau distruse, numarul si data contractului de asigurare si unitatea
asiguratorului care l-a emis;
locul, data, ora, cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat;
locul unde se afla bunurile avariate sau distruse si marimea probabila a pagubei;
d: sa instiinteze imediat, in caz de incendiu sau e%plozie, organele politiei sau unitatile de
pompieri ori alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii evenimentului
asigurat, cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii
evenimentului asigurat si pagubele provocate;
e: sa depuna asiguratorului actele intocmite de organele competente;
f: sa depuna asiguratorului0
devizul lucrarilor de reparatii a pagubelor produse la cladiri sau alte constructii, masini si
instalatii;
schita in sectiune orizontala si verticala, a cladirilor sau altor constructii, in caz de paguba
totala;
inventarul bunurilor - cu e%ceptia cladirilor sau altor constructii, masinilor, utilajelor si
instalatiilor - e%istente inainte de producerea evenimentului asigurat, a celor ramase dupa
producerea evenimentului asigurat in stare buna sau avariata, precum si o lista a bunurilor
avariate sau distruse cu indicarea gradului de avariere al acestora;
alte acte ;procese verbale de receptie, facturi, etc.:;
#1
g: sa puna la dispozitia asiguratorului toate actele si evidentele necesare verificarea e%istentei
si valorii bunurilor asigurate, precum si pentru constatarea si evaluarea pagubelor si
pentru stabilirea dreptului la despagubiri.
In caz de neindeplinire a obligatiilor de mai sus, asiguratorul are dreptul sa refuze plata
despagubirii, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului
asigurat si intinderea pagubei.
%.1.1. Rei##oirea asigurarii
/einnoirea asigurarilor incheiate cu persoane fizice cu domiciliul in /omania, se poate
face si fara emiterea unui nou contract de asigurare daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii0
reinnoirea sa se faca pentru o noua perioada egala cu cea initiala, la sumele asigurate
prevazute in contractul de asigurare ce se reinnoieste si in aceleasi conditii de plata a
primelor;
inainte de incetarea raspunderii asiguratorului la asigurarea in curs, sa se plateasca - in
baza unei chitante pe formularul asiguratorului - prima de asigurare corespunzatoare,
respectiv rata I-a de prima la asigurarile cu plata primelor in rate subanuale;
pana la data efectuarii operatiunilor privind reinnoirea asigurarii in curs, sa nu se fi
modificat tariful de prime.
In cazul reinnoirii asigurarii fara emiterea unui nou contract, se mentioneaza pe
contractul de asigurare ce se reinnoieste numarul si data chitantei prin care s-a facut
reinnoirea, iar pe chitanta respectiva numarul si data contractului de asigurare care face
obiectul reinnoirii.
%.1.:.Re*iierea co#tractuui de asigurare
Contractul de asigurare se reziliaza de drept in cazul in care sumele datorate de
asigurat cu titlu de prima nu sunt platite in termen de doua luni de la scadenta, fara restituirea
primelor de asigurare platite.
<irectorii sucursalelor asiguratorului pot aproba, la cererea scrisa a asiguratului,
repunerea in vigoare a contractului de asigurare in cazul in care ratele de prima au fost
incasate sau urmeaza sa fie incasate peste termenul de doua luni de la scadenta, cu
indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii0
a: sa se plateasca de catre asigurat integral primele de asigurare respective;
#+
b: sa se efectueze, in prealabil datei aprobarii, printr-un lucrator scriptic al unitatii
asiguratorului, o inspectie de risc, cu intocmirea unui proces verbal, semnat impreuna cu
asiguratul, din care sa rezulte ca bunurile respective nu prezinta avarii, precum si ca
asiguratul a declarat ca, in perioada pentru care primele de asigurare nu au fost platite in
termen, nu s-au produs pagube la aceste bunuri; la persoanele fizice, asemenea inspectii de
risc pot fi facute si de catre un lucrator remizier;
c: sa se confirme de catre serviciul de daune, in scris, pe referatul intocmit de serviciul de
asigurari ca, in perioada de la data e%pirarii termenului de doua luni de la scadenta ratei
;ratelor: de prima si pana la data confirmarii respective, nu s-au evidentiat pagube la
asigurarea in cauza si ca nu se va lua in considerare nici o paguba produsa de la e%pirarea
termenului de doua luni de la scadenta ratei;ratelor: de prima si pana la incasarea
acesteia;acestora:.
In astfel de cazuri, raspunderea asiguratorului reincepe de la ora ". a zilei in care s-a
aprobat repunerea in vigoare a contractului de asigurare, dar nu mai devreme de ora ". a zilei
in care s-au platiti primele de asigurare, in care scop se intocmeste un supliment la contractul
de asigurare.
%.1.3. Modi)icari i# "erioada asigurarii
<aca se constata ca primele de asigurare calculate si platite nu corespund celor
tarifare, desi declaratia de asigurare semnata de asigurat este e%acta si completa, se
procedeaza astfel0
a: in cazul in care primele de asigurare sunt mai mici, asiguratorul solicita asiguratului, prin
scrisoare recomandata, diferenta de prima datorata de la inceputul asigurarii; daca
asiguratul nu plateste diferenta de prima in termen de !, zile de la data e%pedierii scrisorii
recomandate, asiguratorul reduce suma asigurata, cu efect de la inceputul asigurarii,
corespunzator raportului dintre primele calculate si platite si primele cuvenite potrivit
tarifului. In cazul in care constatarea s-a facut cu prilejul stabilirii despagubirii, inclusiv in
situatia in care paguba s-a produs in termenul de !, zile de la data e%pedierii scrisorii,
diferenta respectiva de prima se compenseaza cu despagubirea;
b: in cazul in care primele de asigurare sunt mai mari, asiguratorul trece diferenta de prima in
contul ratelor urmatoare, instiintand despre aceasta asiguratul. 5a asigurarile la care nu
mai sunt rate de plata si la cele cu plata anticipata si integrala a primelor, se restituie
diferenta de prima in termen de !? zile de la data constatarii.
#*
<aca se constata printr-o comunicare facuta de catre asigurat sau in alt mod ca
asiguratul a dat raspunsuri ine%acte si incomplete cu privire la datele luate in considerare la
incheierea asigurarii ori ca acestea s-au modificat ulterior si asiguratul nu a facut comunicarea,
se procedeaza astfel0
A. i#ai#te de "roducerea e$e#i!e#tuui asigurat0
a: in cazul in care aceasta comporta reducerea primei calculate si platite, reducerea de prima
se calculeaza cu efect de la data comunicarii primite de la asigurat, respectiv de la data
constatarii situatiei reale;
b: in cazul in care aceasta comporta majorarea primei calculate si platite, suma asigurata se
considera redusa de drept de la inceputul asigurarii, respectiv de la data cand a intervenit
modificarea, corespunzator raportului dintre primele calculate si platite si primele care,
cunoscandu-se e%act imprejurarile, ar fi fost cuvenite potrivit tarifului. In aceste cazuri,
completarea asigurarii pentru perioada ramasa pana la e%pirare se poate face, la cererea
asiguratului, prin plata diferentei de prime corespunzatoare;
c: in cazul in care aceasta e%clude, potrivit conditiilor de asigurare, mentinerea asigurarii,
contractul de asigurare se denunta de la data cand a intervenit modificarea, iar primele de
asigurare platite pentru perioada ulterioara denuntarii se restituie;
d: in cazul in care asiguratorul, cunoscand e%act imprejurarile, nu ar fi incheiat asigurarea,
contractul se anuleaza, iar primele de asigurare platite se restituie integral;
e: pentru stabilirea diferentelor de prime de restituit, se calculeaza primele de asigurare pe
perioada e%pirata, pentru fiecare luna sau fractiune de luna de asigurare ;in proportie de
!'!? din prima de asigurare anuala:, iar restul se restituie.
). du"a "roducerea e$e#i!e#tuui asigurat( asiguratoru are dre"tu?
a: sa reduca despagubirea cuvenita corespunzator raportului dintre primele calculate si
platite si primele care, cunoscandu-se e%act imprejurarile, ar fi fost cuvenite potrivit
tarifului;
b: sa refuze plata despagubirii, daca fata de acele imprejurari contractul de asigurare nu s-ar
fi incheiat, restituindu-se primele de asigurare platite.
In cazurile prezentate mai sus, daca asiguratul a fost de rea credinta, asiguratorul,
ininte de producerea evenimentului asigurat, va denunta contractul, iar dupa producerea
evenimentului asigurat va refuza plata despagubirii, in ambele cazuri fara restituirea primelor
de asigurare platite.
.?
ormele de asigurare si tarifele de prime se stabilesc prin conditiile speciale de
asigurare ale fiecarui fel de asigurare.
%.2. ASIGURAREA 8ACULTATI/A A CLADIRILOR( A ALTOR CONSTRUCTII SI A
CONTINUTULUI ACESTORA PENTRU PAGU,E PRODUSE DE INCENDIU SI
ALTE CALAMITATI
%.2.1. O&iectu asigurarii
Asiguratorul asigura facultativ urmatoarele bunuri0
a: cladirile si alte constructii ;inclusiv instalatiile fi%e aferente de incalzire, electrice, sanitare,
ascensoare, etc.: servind pentru0 locuinte, birouri, magazine, restaurante, bufete, depozite
de marfuri, ateliere, teatre, cinematografe, cluburi, muzee, e%pozitii,dependinte, etc;
cladirile in curs de constructie; imprejmuirile etc;
b: masinile, utilajele, instalatiile, motoarele, uneltele, inventarul gospodaresc si alte mijloace
fi%e;
c: obiectele de inventar;
d: marfurile, materiile prime si au%iliare,materialele, semifabricatele, produsele finite si alte
mijloace circulante materiale.
In termeni de specialitate, prin instalatii fixe aferente ale unei cladiri se inteleg acee
ee!e#te ae i#staatiei i#cor"orate i# ee!e#tee de co#structie ae cadirii. <e
e%emplu0
- i#staatia de i#ca*ire ce#traa, ca instalatie fi%a aferenta cladirii, este compusa din tevile
de transport al agentului termic si corpurile de incalzire ;elemente de calorifer sau registre
de incalzire:, #u si furnizorul de agent termic ;cazanul, centrala termica etc:, care este un
utilaj si care se asigura la grupa continut;
- i#staatia sa#itara si de a"a cure#ta, ca instalaite fi%a aferenta cladirii, este compusa din
conducte de apa, obiecte sanitare ;cada, chiuveta etc.:, #u si hidrofor, boiler sau
consumatoride apa, cum ar fi masina de spalat sau filtru de epurare a apei, care sunt utilaje si
se asigura la grupa continut;
5 asce#soru, ca instalatie fi%a aferenta cladirii, se compune din putul ascensorului ;care poate
fi put complet inchis, realizat din zidarie sau beton armat, put semiinchis cu constructii
.!
metalice etc.:, glisierele care dirijeaza miscarea cabinei ;construite din bare de otel profilat sau
rotund, care se fi%eaza pe peretii putului ascensorului prin console metalice:, #u si cabina
ascensorului, contragreutatea, motorul electric de tractiune, aparatajul electric de comanda,
care sunt utilaje si se asigura la grupa continut.
%.2.2. E<cuderi de a asigurare
u se pot asigura urmatoarele bunuri 0
a: banii, hartiile de valoare, documentele, registrele sau titlurile, actele, manuscrisele, pietrele
pretioase, obiectele de platina, aur sau argint, marcile postale si altele asemenea, cu
e%ceptia bunurilor de acest fel care constituie obiecte de muzeu sau de e%pozitie si a celor
care se asigura potrivit altor conditii speciale de asigurare;
b: bunurile din gospodariile persoanelor fizice, autovehiculele si alte vehicule cu tractiune
mecanica, navele si animalele, care se asigura potrivit altor conditii speciale de asigurare;
c: solariile si tunelele-constructii speciale din stalpi de lemn, beton, metal sau din alte
materiale de polietilena, simple folii de polietilena sau alte materiale.
%.2.%. Riscuri asigurate
Asiguratorul acorda despagubiri in caz de pagube la bunurile asigurate, produse de
incendiu, trasnet, e%plozie, chiar daca trasnetul sau e%plozia nu au fost urmate de incendiu,
ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundatie,furtuna,
uragan,cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada
sau gheata, avalanse de zapada si cadere pe cladiri sau alte constructii a unor corpuri. 2e
acorda despagubiri indiferent daca bunurile avariate sau distruse se afla susb acoperis sau sub
cerul liber.
In cazul cladirilor sau altor construcii se mai acorda despagubiri si pentru0
a: cazurile in care, pentru a se opri e%tinderea incendiului sau la o amenintare brusca de
inundatie, de prabusire sau alunecare de teren, a fost nevoie, dupa caz, sa se darame ori sa
se demonteze cladirea sau alta constructie, ori sa fie mutata in alt loc, precum si in
cazurile in care, in urma unui cutremur de pamant, inundatii, prabusiri sau alunecari de
teren, a devenit imposibila folosirea cladirii sau altei constructii si este necesara, dupa caz,
demontarea sau mutarea in alt loc a acesteia;
b: pagubele produse cladirilor sau altor constructii prin izbirea lor de catre un vehicul;
c: cheltuielile pentru lucrarile de curatare a locului unde s-a produs paguba ;ridicarea
molozului,aluviunilor, pamantului provenit de la prabusiri sau alunecari de teren etc.:, in
."
masura in care sunt in legatura cu riscurile asigurate si sunt necesare pentru e%ecutarea
lucrarilor de reparatii.
In cazul mijloacelor fi%e ;cu e%ceptia cladirilor si altor constructii: si mijloacelor
circulante materiale se mai acorda despagubiri si pentru pagubele produse acestora din cauza0
a: carbonizarii totale sau partiale, ori topirii, chiar si fara flacara;
b: avarierilor accidentale produse la instalatiile de gaze, apa, canal sau incalzire centrala;
c: daramarii, demontarii sau mutarii in alt loc a cladirilor sau constructiilor in care se aflau
bunurile asigurate, ori a unor cladiri sau alte constructii invecinate, daca aceasta se face
pentru a se opri intinderea incendiului sau la o amenintare brusca de inundatie, prabusire
sau alunecare de teren;
d: actiunii unor cauze care au produs pagube bunurilor asigurate in urma avarierii sau
distrugerii de catre un risc asigurat, a cladirilor sau altor constructii in care se aflau
bunurile respective;
e: pierderii sau disparitiei bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate;
f: prabusirii cladirilor sau altor constructii in care se aflau bunurile asigurate, precum si a
izbirii lor de catre un vehicul.
In cazul pagubelor produse cladirilor, altor constructii si mijloace fi%e, precum si
mijloacelor circulante materiale, de prabusire sau alunecare de teren, ori in cazurile in care la
o amenintare brusca de prabusire sau alunecare de teren, a fost nevoie, dupa caz, sa se darame
sau sa se demonteze cladirea sau alta constructie,ori sa fie mutata in alt loc, precum si in cazul
imposibilitatii folosirii, repararii ori consolidarii cladirilor sau altor constructii asigurate, in
urma unei prabusiri sau alunecari de teren, se acorda, despagubiri si atunci cand aceste
fenomene0
a: au fost prilejuite de lucrari e%ecutate in vederea amplasarii cladirilor sau altor constructii,
ori de lucrari rutiere de interes local;
b: au fost prilejuite, inlesnite sau agravate de prospectiuni, e%plorari sau e%ploatari miniere
ori petroliere, la suprafata sau in profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea
sau abandonarea lor. In aceste cazuri #u se acorda des"agu&iri daca organizatiile care au
efectuat lucrarile respective sunt obligate e%pres, prin dispozitii legale, sa plateasca
despagubiri. In cazul platii despagubirilor de catre asigurator, acesta va e%ercita dreptul de
regres impotriva organizatiilor raspunzatoare de producerea pagubelor respective.
Asiguratorul #u acorda des"agu&iri nici pentru0
a: pagube produse numai de fermentatie, o%idare, caldura, precum si de afumare, patare ori
parlire provenite dintr-o sursa normala de caldura;
.#
b: pagube produse instalatiilor electrice numai prin actiunea curentului electric ;afara de
pagubele cauzate de trasnet:, daca aceasta nu este urmata de incendiu;
c: pagube produse aparatelor electrice numai prin actiunea curentului electric, chiar daca a
fost cauzata de trasnet, daca aceasta nu este urmata de incendiu;
d: pagube produse bunurilor puse la caldura sau la foc pentru prelucrare.
%.2.-. Su!ee a care se )ace asigurarea
2umele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului, astfel0
a: separat pentru fiecare cladire sau alta constructie ;depozite, ateliere etc.:, precum si
pentru fiecare obiect de muzeu sau de e%pozitie, lucrare de arta;
b: pentru continut ;mijloace fi%e si mijloace circulante materiale:0
global pentru toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime, care se afla in
cladiri sau alte constructii ;depozite, ateliere etc.:, sau
separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri, din aceeasi grupa prevazuta in tariful
de prime, care se afla in cladiri sau alte constructii ;depozite, ateliere etc.:.
In caz de paguba partiala la cladiri si alte constructii, la stabilirea cuantumului pagubei
se vor avea in vedere si urmatoarele0
a: daca invelitorile au fost inlocuite in totalitate dupa construirea cladirii, uzura ce se aplica
la costul de refacere a invelitorii ;in care se include si costul materialelor au%iliare
acestora: se stabileste in functie de data inlocuirii invelitorilor si nu de data construirii
cladirilor respective;
b: pentru invelitorile e%ecutate din tigla, olane si azbociment, nu se scade uzura, indiferent de
vechimea cladirii respective sau invelitorii.
Prevederile referitoare la uzura se aplica in mod corespunzator si pentru resturile de la
invelitorile respective,ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.
%.2.7. Pri!ee de asigurare
Primele de asigurare se calculeaza potrivit tarifului de prime in care sunt trecute
primele anuale pentru fiecare grupa de bunuri la fiecare !?? de lei din suma la care se face
asigurarea.5a asigurarile incheiate pe o perioada de ! an, daca acestea reinnoiesc pe noi
perioade de cate ! an, primele de asigurare se reduc dupa cum urmeaza0
..
pentru al doilea an consecutiv de asigurare, cu !?B ain cota de prima stabilita pentru
primul an de asigurare, daca in anul precedent nu s-au platit ori nu se datoreaza
despagubiri de asigurare;
pentru al treilea an consecutiv de asigurare, cu ",B din cota de prima stabilita pentru
primul an de asigurare, daca in anii precedenti nu s-au platit ori nu se datoreaza
despagubiri de asigurare;
pentru al patrulea an consecutiv de asigurare, precum si pentru anii urmatori, cu #?B din
cota de prima stabilita pentru primul an de asigurare, daca in anii precedenti nu s-au platit
ori nu se datoreaza despagubiri de asigurare;
2e aplica reduceri de prime ;bonificatii: si in situatiile in care in anul anterior s-au
acordat sau se cuvin despagubiri de asigurare pentru pagube produse din vina unor terte
persoane, iar valoarea despagubirii platite face obiect al recuperarii prin actiune de regres.
<aca la reinnoirea asigurarii se solicita asigurarea si a altor bunuri decat cele pentru
care s-a contractat asigurarea anterioara, penru acestea nu se acorda reducere de prima,
incheindu-se asigurare separata.
<irectorii sucursalelor A2I/8M pot aproba, la cererea scrisa a asiguratului, acordarea
bonificatiilor daca asigurarea se reinnoieste in termen de -? de zile de la data cand
raspunderea asiguratorului inceteaza, cu indeplinirea, cumulativa, a urmatoarelor conditii0
a: sa se efectueze in prelabil datei aprobarii, in conformitate cu dispozitiile in vigoare, o
inspectie de risc, cu intocmirea unui proces-verbal semnat impreuna cu asiguratul, din care
sa rezulte ca bunurile pentru care s-a contractat asigurarea anterioara si pentru care se
solicita acordarea de bonificatii nu prezinta avarii;
b: sa se confirme, de catre serviciul daune, in scris, pe referatul intocmit de serviciul de
asigurari ca, in perioada de la data e%pirarii asigurarii precedente si pana la data inspectiei
de risc nu s-au evidentiat pagube la asigurarea in cauza si ca nu se va lua in considerare
nici o paguba produsa de la data efectuarii inspectiei de risc si pana la data incheierii
contractului de asigurare, respectiv platii integrale a primei sau a ratei intai de prima.
%.2.7. Cu"a i# "roducerea "agu&ei
2e considera culpa in producerea pagubei, pentru care asiguratorul nu acorda
despagubiri, urmatoarele cazuri0
a: incendierea intentionata a cladirilor sau altor constructii sau bunuri asigurate, producerea
unei e%plozii sau inundatii in scopul distrugerii cladirilor sau altor constructiisau bunuri
asigurate, carbonizarea sau topirea intentionata a bunurilor asigurate, daca aceste fapte
.,
rezulta din actele incheiate de organele de drept ;politie, alte organe de cercetare,
pompieri sau altele:;
b: folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumina cu flacara deschisa ;neaparata de
sticla sau sita: in incaperi in care sunt depozitate sau manipulate produse usor
combustibile ;furaje, in, canepa, bumbac etc: ori produse inflamabile sau usor inflamabile
;titei, benzina si alte derivate petroliere etc.:;
c: aprinderea sau nesupravegherea focului deschis in apropierea unei cladiri sau altei
constructii - inclusiv in cele in care se afla bunuri asigurate - cu peretii sau invelitoarea
acoperisului e%ecutate din materiale usor combustibile, cu e%ceptia cazurilor in care aceste
materiale sunt acoperite cu un strat protector de pamant, tencuiala, precum si altele
asemanatoare;
d: folosirea unor produse usor inflamabile pentru curatarea parchetului, dusumelelor,
hainelor sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse, in aceeasi
incapere si in acelasi timp in care este aprins focul ;chiar in soba, masina de gatit sau
plita:, in care arde lumina cu flacara ;chiar aparata de sticla sau sita: sau in care
functioneaza radiatoare sau resouri electrice;
e: fumatul in incaperi in care sunt depozitate furaje sau produse usor inflamabile ori in
incaperi care sunt folosite pentru manipularea acestora;
construirea de cladiri sau alte constructii in zone periclitate de inundatii, prabusiri sau
alunecari de teren, daca organele in drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat, in
scris, asiguratului - inainte de construire - interdictia de a se construi in acea zona, iar
pagubele la cladiri sau alte costructii inclusiv la bunurile depozitate in acestea au fost produse
de inundatie, prabusire sau alunecare de teren.
5a asigurarea facultativa a cladirilor , altor constructii si a continutului ;mijloace fi%e si
mijloace circulante materiale:, pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte
calamitati, se aplica toate conditiile generale de asigurare in masura in care nu contravin
conditiilor speciale.
%.%. ASIGURAREA 8ACULTATI/A A MASINILOR( UTILA@ELOR SI
INSTALATIILOR PENTRU CAZURILE DE A/ARII ACCIDENTALE
.-
%.%.1.O&iectu asigurarii
Asiguratorul asigura facultativ masinile, utilajele si instalatiile, atat timp cat se afla in
incinta unitatii asigurate sau la domiciliul asiguratului, chiar si in curs de montare si
demontare, inclusiv cele de rezerva.
Masinile, utilajele si instalatiile care prin intrebuintarea lor sunt transportabile, sunt
asigurate si in perioada in care sunt intrebuintate in afara incintei unitatii asigurate sau a
domiciliului asiguratului.
%.%.2. E<cuderi
Asiguratorul, in afara de cazurile prevazute in conditiile generale de asigurare, nu
acorda despagubiri pentru0
a: pagube produse in mod lent si numai prin uzura sau intrebuintarea masinilor, utilajelor sau
instalatiilor, cum ar fi0 prin eroziune;frecare:, coroziune ;rugina:, din depunerile lasate de
apa, piatra de pe cazane etc. <aca insa, aceste pagube produse in mod lent cauzeaza la
randul lor alte avarieri sau distrugeri in mod subit, acestea din urma se despagubesc;
b: pagube produse de inundatii, incendiu, prin furt, precum si cele prilejuite de masurile de
stingere sau de daramare in timpul incendiului sau dupa producerea acestuia.
%.%.%. Riscuri asigurate
Asiguratorul acorda despagubiri in caz de pagube la masinile, utilajele si instalatiile
asigurate, produse in mod subit de0
a: ruperi sau deformari in timpul functionarii, ciocniri, loviri sau izbiri cu alte corpuri,
e%plozie, lipsa apei in cazane sau recipiente, efectul unor substante chimice, actiunea
curentului electric, scurtcircuit, supratensiune, supraintensitate, formare de arcuri voltaice,
inductie, trasnet, cutremur de pamant, furtuna, uragan, ploaie torentiala, inghet, gheata
sau depunere de gheata, prabusire sau alunecare de teren, revarsare de apa ca urmare a
spargerii conductelor sau ventilelor, grindina, caderea pe masini, utilaje sau instalatii a
unor corpuri, greutatea stratului de zapada sau de gheata si avalanse de zapada;
b: defecte de constructie, de material, de turnare sau de montare, cu unele e%ceptii.
Pagubele produse uneltelor sau pieselor fi%ate numai temporar la masina, utilaj sau
instalatie, ori care se schimba, ca0 burghii, unelte de sfaramare, cutite, panze, forme, matrite,
.1
ace, platine, pietre, site, curele de transmisie, cabluri, lanturi, panglici, garnituri de carde, de
cilindri, se despagubesc numai daca acestea erau montate la masina, utilaj sau instalatie si daca
avarierile ori distrugerile s-au intamplat o data cu cele produse din orice cauze cuprinse in
asigurare, insasi masinii, utilajului sau instalatiei.
%.%.-. Su!ee "e#tru care se )ace asigurarea
2umele pentru care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului,separat
pentru fiecare masina, utilaj sau instalatie.
In cazul in care dupa producerea evenimentului asigurat, masina, utilajul sau instalatia
intra in reparatie pe o perioada probabila de cel putin #? de zile, asigurarea masinii, utilajului
sau instalatiei respective - la cererea asiguratului - se suspenda la ora ". a zilei in care
asiguratul a anuntat intrarea in reparatie a masinii, utilajului sau instalatiei respective si reintra
in vigoare la ora ". a zilei in care a anuntat repunerea in functiune, e%pirarea asigurarii
prelungindu-se cu perioada in care a fost suspendata.
Pri!ee de asigurare se calculeaza potrivit tarifului de prime pentru acest tip de
asigurare.
%.%.7. Cu"a i# "roducerea "agu&ei
2e considera culpa in producerea pagubei, pentru care asiguratorul nu acorda
despagubiri, in urmatoarele cazuri0
a: provocarea cu intentie a pagubei sau prin neglijenta grava, daca aceste fapte rezulta din
actele incheiate de organele in drept;
b: producerea pagubei cauzata de e%plozie sau folosirea in incaperea in care se aflau bunurile
asigurate, a focului deschis, inclusiv a unei surse de lumina cu flacara deschisa ;neaparata
de sticla sau sita:, daca in acea incapere erau depozitate sau manipulate produse usor
combustibile ;furaje, in canepa, bumbac etc.: ori produse inflamabile sau usor inflamabile
;titei, benzina si alte derivate petroliere etc.:;
c: producerea pagubei cauzata de e%plozie prin folosirea in incaperea in care se aflau
bunurile asigurate a unor produse usor inflamabile pentru curatarea parchetului,
dusumelelor, hainelor sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse, in
aceeasi incapere si in acelasi timp in care este aprins focul ;chiar in soba, masina de gatit
sau plita:, in care arde lumina cu flacara ;chiar aparata de sticla sau sita: sau in care
functioneaza radiatoare sau resouri electrice;
.+
d: producerea pagubei cauzata de prabusire sau alunecare de teren, in cazul in care cladirile
sau alte constructii in care se aflau bunurile asigurate au fost construite in zone periclitate
de prabusiri sau alunecari de teren, daca organele in drept au interzis prin acte publicate
sau au comunicat, in scris, asiguratului - inainte de construire - interdictia de a se construi
in acea zona, iar pagubele au fost produse prin prabusire sau alunecare de teren;
e: producerea pagubei cu prilejul avarierii sau distrugerii - din culpa - a cladirilor in care se
aflau bunurile asigurate.
%.-. TARI8ELE DE PRIME PRACTICATE DE S.C. 'ASIROM+S.A. SI
DETERMINAREA LOR PRIN METODE STATISTICO5MATEMATICE
Prima de asigurare este suma pe care asiguratul este obligat, in baza contractului sa o
plateasca asiguratorului, in schimbul garantiei pe care acesta i-o acorda. Prima de asigurare
serveste la0
- constituirea fondului de asigurare, din care se achita despagubirile cuvenite conform
contractului de asigurare;
- formarea fondurilor de rezerva ale asiguratorului, destinate acoperirii diferentelor
intervenite in platile de despagubiri din anii defavorabili;
- acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurarilor.
In toate asigurarile care au la baza un contract, raspunderea asiguratorului este legata
de plata primelor; cata vreme prima nu este platita, nu poate fi vorba de intrarea in vigoare a
asigurarii, deci de o raspundere din partea asiguratorului.
%.-.1. Partie "ri#ci"ae ae "ri!ei de asigurare
Prima de asigurare se compune din doua parti principale0
!. prima neta ;prima tehnica:, adica prima destinata constituirii fondului de asigurare, din
care se platesc despagubirile; aceasta reprezinta baza platii despagubirilor;
". adaosul la prima neta; in functie de forma de asigurare, de preliminarile relative la gradul
de cuprindere in asigurare, de durata observatiilor facute, la prima neta se adauga un
procent destinat acoperirii eventualelor diferente in plus intre despagubirile preliminate si
cele realmente platite; din diferentele rezultate in unii ani se alimenteaza fondul de rezerva
al asiguratorului, la care acesta apeleaza apoi in anii defavorabili pentru a putea face fata
platii despagubirilor; tot in adaos se include si un procent destinat acoperirii cheltuielilor
de administrare , precum si realizarii unui beneficiu.
.*
Prima neta impreuna cu adaosul formeaza prima bruta sau prima tarifara care sta la baza
calculului primei de asigurare.
<eterminarea nivelului cotei de prima tarifara, pe baza careia se stabileste volumul
primelor de asigurare, are o importanta deosebita in cadrul activitatii de asigurare intrucat fara
calcularea acesteia pe baza unor criterii stiintifice, nu e%ista certitudinea ca asiguratorul va
putea realiza un fond de asigurare corespunzator raspunderilor asumate.
<atorita faptului ca, in asigurarea de bunuri, cea mai mare parte din primele incasate se
utilizeaza pentru plata despagubirilor, elementul esential in functie de care se stabileste nivelul
cotei de prima tarifara este marimea probabila a despagubirilor pe care asiguratorul le va plati
asiguratilor.
%.-.2 Deter!i#area i#diceui de des"agu&ire
In vaderea calcularii primei nete se porneste de la indicele de despagubire, care arata
cat reprezinta, in medie, despagubirile achitate de asogurator la fiecare !?? de unitati
monetare suma asigurata, pentru o anumita categorie de bunuri. Indicele mediu de
despagubire poate fi luat drept baza pentru calcularea primei nete nete, deoarece totalul
despagubirilor platite de asigurator indica volumul efectiv al raspunderii asumate de acesta
intr-o perioada trecuta. Pe baza unor calcule de probabilitate, se poate determina nivelul
primei nete necesar constituirii unui fond de asigurare la nivelul raspunderii asiguratoruluui
dintr-o perioada viitoare. <eci, cunoscand cat au reprezentat despagubirile la fiecare !?? de
unitati monetare suma asigurata, pe o anumita perioada de timp trecuta, la o anumita
categorie de bunuri, se poate determina prima neta la !?? de unitati monetare suma asigurata
pentru perioada urmatoare.
Indicele de despagubire poate fi calculat pe baza datelor oferite de statistica de
asigurare. umarul anilor pentru care este necesar sa fie calculat indicele de despagubire
variaza in functie de natura bunurilor si de felul riscurilor cuprinse in asigurare. <e regula, cu
cat numarul anilor pentru care se calculeaza indicele de despagubire este mai mare, cu atat
e%ista mai multa siguranta ca el va permite stabilirea, cu un grad de precizie mai mare, a
marimii primei nete. Astfel, pentru cladiri si alte constructii s-a ajuns la concluzia ca numarul
de ani care ofera garantie in stabilirea indicelui de despagubire se situaza intre !? si !, ani
pentru unele riscuri, iar pentru altele ;de e%emplu cutremur: - intre #? si .? de ani.
Pentru a se putea obtine elementele de baza ale indicelui despagubirii, este necesar sa
se calculeze o serie de date statistice asupra bunurilor ce urmeaza a fi cuprinse in asigurare si
asupra riscurilor ce urmeaza a fi acoperite.
,?
otand cu0
, - numarul bunurilor asigurate;
n - numarul bunurilor despagubite;
m - numarul sinistrelor inregistrate;
-t - suma asigurata a tututror bunurilor acceptate in asigurare;
S - suma totala a despagubirilor platite de asigurator;
v - valoarea medie a despagubirilor acordate pentru bunurile asigurate,
v
S
n
= ;
-d - suma asigurata a bunurilor distruse de sinistre.
Pe baza acestor elemente se determina patru indicatori0
!. frecventa producerii riscurilor asigurate, ca raport intre numarul sinistrelor inregistrate
si numarul bunurilor asigurate impotriva respectivelor riscuri0
fpr
n
,
= ;
". puterea de distrugere a sinistrelor, ca raport intre numarul bunurilor asigurate distruse
sau avariate de riscurile asigurate si numarul sinistrelor inregistrate0
pdr
n
m
= ;
#. gradul de distrugere (intensitatea distrugerii) a bunurilor asigurate, ca raport intre
despagubirea de asigurare si suma asigurata a bunurilor distruse sau avariate de
evenimentele produse0
gd
S
-d
= ;
.. raportul dintre suma asigurata medie a bunurilor distruse sau avariate si suma
asigurata medie a tuturor bunurilor asigurate?
. - suma asigurata medie a bunurilor asigurate,
.
-t
,
= ,
.
'
- suma asigurata medie a bunurilor distruse,
.
-d
n
'
= ,
rsa
.
.
=
'
sau rsa
-d
n
,
-t
= .
,!
Intrucat fiecare din cei patru indicatori prezentati reflecta cate o singura fateta a fenomenului,
este necesara agregarea acestora. Astfel, prin inmultirea celor patru indicatori, se poate
determina formula de calcul a indicelui anual de despagubire0
I
m
,
n
m
S
-d
-d
n
,
-t
S
-t
= = sau
I
S
, .
=

sau I
n
,
v
.
= .
Pe baza acestei formule se calculeaza indicele de despagubire pentru fiecare an in
parte din perioada stabilita. <upa aflarea indicilor anuali, se calculeaza indicele mediu de
despagubire* ca o medie aritmetica simpla.
otam cu0
n - numarul anilor luati in calcul;
I - indicele mediu de despagubire in intreaga perioada luata in calcul;
I
k
- indicele de despagubire in anul k;
x - numarul bunurilor despagubite in intrega perioada luata in calcul;
x
k
- numarul bunurilor despagubite in anul k;
f
k
- frecventa relativa de realizare a indicelui de despagubire in anul k;

I
"
- dispersia;

I
- abaterea medie patratica.
Indicele de despagubire I se prezinta sub forma unei variabile aleatoare0
I ( )
I I I I
f f f f
n
n
! " #
! " #
. . .
. . .
In calculul abaterii medii patratice, datorita faptului ca frecventa despagubirilor nu este
uniforma, se renunta la indicele mediu de despagubire calculat ca medie aritmetica simpla,
utilizandu-se media aritmetica ponderata cu frecventele relative.
Frecventa relativa ;
f
k
: se calculeaza dupa formula0
f
x
x
k
k
= .
3aloarea medie a indicelui de despagubire *I+ se calculeaza pe baza formulei0
( ) ( ) ( ) I I f f I f I f I
k k n n
= = + + +

! ! " "
...
.
%.-.%. Deter!i#area "ri!ei #ete u#itare
,"
<e regula, comparand indicii anuali cu indicele mediu se constata e%istenta unor
abateri in plus sau in minus, de aceea prima neta unitatra nu se va stabili la nivelul indicelui
mediu de despagubire, pentru ca sumele incasate nu ar fi suficiente pentru acoperirea
despagubirilor in anii in care abaterile indicelui de despagubire sunt cu plus. Prin urmare,
indicele mediu de despagubire se corecteaza cu un adaos de risc, care se calculeaza cu
formula abaterii medii patratice a indicilor anuali fata de indicele
mediu de despagubire.
'ispersia se calculeaza pe baza formulei0
( ) ( ) ( ) ( )
I k k
k
n
n n
I I f I I f I I f I I f
"
"
!
"
! "
"
"
!
"
= = + + +
=

... .
Abaterea medie patratica (adaosul de risc) se calculeaza folosind formula0
( ) ( ) ( ) ( )
I k k
k
n
n n
I I f I I f I I f I I f
"
"
!
!
"
! "
"
"
"
= = + + +
=

... .
&rima neta unitara se obtine prin insumarea indicelui mediu de despagubire ;I: cu
abaterea medie patratica ;
I
:0
p/I0
I
.
%.-.-. Deter!i#area "ri!ei &rute u#itare
5a prima neta se adauga un supliment necesar pentru0 constituirea fondului de rezerva
la care se apeleaza in eventualitatea inregistrarii unui indice de despagubire mai mare decat cel
avut in vedere in calcul; finantarea unor actiuni de prevenire a pagubelor; acoperirea
cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare; realizarea de catre
asigurator a unui anumit beneficiu.
Cota aferenta formarii fondului pentru finantarea unor actiuni de prevenire a
pagubelor se stabileste in functie de amploarea actiunilor de acest gen, pe care societatea de
asigurare vrea sa le realizeze sau in functie de prevederile legale care impun asemenea masuri.
Cota necesara formarii resurselor banesti privind acoperirea c.eltuielilor pentru
constituirea si administrarea fondului de asigurare se poate determina in functie de nivelul
mediu inregistrat de aceste cheltuieli - la asigurarea bunului respectiv sau a unuia asemanator -
in ultimii #-, ani.
Cota aferenta realizarii unui anumit profit se stabileste la un nivel care sa permita
societatii de asigurare sa-si achite obligatiile catre bugetul statului si sa faca prelevarile la care
are dreptul pentru alimentarea fondurilor proprii.
<in aceasta insumare se obtine prima bruta notata cu 10
,#
1/p0a,
in care0
p - prima neta;
a - adaosul la prima neta.
Pentru determinarea nivelului cotei necesare constituirii fondului de rezerva, este necesara
efectuarea unei analize statistico-matematice a fenomenelor care produc pagube bunurilor
asigurate si care apar ca variabile aleatoare.
<eterminarea primelor de asigurare pe baza metodelor statistico-matematice nu
prezinta dificultati in cazul bunurilor care sunt deja cuprinse in asigurare si pentru care e%ista
o baza de date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe o perioada de mai multi ani.
Calcularea primelor de asigurare pentru cuprinderea in asigurare a unor bunuri neasigurate
prezinta anumite dificultati pentru ca nu e%ista intotdeauna suficiente date statistice absolut
necesare, cum sunt0 marimea pagubelor produse de anumite riscuri pe feluri de bunuri, pe
ramuri si forme de proprietate si pe perioada de timp, fara de care primele nete nu pot fi
calculate pe baza unor criterii stiintifice. Inregistrarea si cunoasterea unor astfel de date
prezinta importanta nu numai in legatura cu eventuala cuprindere a bunurilor respective in
asigurare, ci si in ceea ce priveste luarea unor decizii economice si financiare la nivel
macroeconomic.
9ariful de prime de asigurare este stabilit in lei, la fiecare !?? de lei din suma
asigurata, pe feluri de cladiri, constructii si pe grupe de bunuri.
<iferentierea tarifelor de prime pe tipuri de localitati este argumentata de variatia
frecventei si intensitatii riscurilor in diferite categorii de localitati. <iferentierea pe grupe de
bunuri ;locuinte, cladiri industriale, comerciale, agricole si de alta natura, depozite, cladiri cu
scop cultural:, tine seama de raportul dintre riscurile asigurate si scopul sau destinatia acestor
bunuri. <e asemenea se remarca diferentierea tarifelor de prime de asigurare, pentru cladiri si
constructii fata de bunurile reprezentand continutul acestora ;mijloace fi%e, instalatii, mijloace
circulante materiale: tinand seama de masura in care acestea sunt sau nu combustibile sau
inflamabile.
,.
4abelul nr. /.1. 2ariful de prime al societatii #ASI34RAR%A R!MA,%AS5A"
ASIR!M$S.A. privind asigurarea facultativa a cladirilor, a altor constructii si a
continutului, pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati
Prima anuala la fiecare !?? de lei din suma la care se
face asigurarea ;lei:
In municipii si orase In alte localitati
r.
Crt.
=rupa de bunuri ;felul bunurilor
din grupa:
Cladire sau
alta
constructie
;inclusiv
instalatiile
fi%e
aferente:
Continutul
;mijloace
fi%e si
mijloace
circulante
materiale:
Cladire sau
alta
constructie
;inclusiv
instalatiile
fi%e
aferente:
Continutul
;mijloace
fi%e si
mijloace
circulante
materiale:
? ! " # . ,
! 5ocuinte,dependinte, constructii
ane%e gospodaresti, cladiri in
curs de constructie, imprejmuiri
si altele asemanatoare
?,#? ?,#, ?,.? ?,,,
" )irouri, hoteluri si altele
asemanatoare ?,.? ?,,? ?,,, ?,1,
# @nitati de alimentatie publica
;restaurante, cofetarii, patiserii,
baruri, cafenele si altele
asemanatoare:
?,,? ?,-? ?,1? ?,*,
. Magazine si depozite de
marfuri, materiale si altele
asemanatoare0 a: in care nu se
afla produse combustibile sau
inflamabile;
?,-? ?,1, ?,+? !,!?
,,
b: in care se afla0
-produse combustibile ca0 furaje,
in, canepa, bumbac, maturi
;sorg:, nuiele, papura, trestie,
stuf, paie;
-produse inflamabile sau usor
inflamabile ca0 titei, benzina si
alte derivate, hirogen, ulei fiert,
eter sau alta gaze inflamabile
imbuteliate;
-produse e%plozibile ca0 o%igen
lichid, gaze stocate la presiuni
inalte, materiale detonante si
altele asemanatoare
?,*? !,!, !,"? !,-?
, @nitati de productie, prestari de
servicii, ateliere si alte activitati
cu scop lucrativ0
a: care nu folosesc in procesul
de productie de baza produse
combustibile sau inflamabile
?,1, ?,*, !,?? !,#,
b: care folosesc in procesul de
productie de baza0
-produse combustibile ca0 furaje,
in, canepa, bumbac, maturi
;sorg:, nuiele, papura, trestie,
stuf, paie;
!,"? !,,? !,-? ",!,
? ! " # . ,
, -produse inflamabile sau usor
inflamabile ca0 titei, benzina si
alte derivate, hirogen, ulei fiert,
eter sau alta gaze inflamabile
imbuteliate;
-produse e%plozibile ca0 o%igen
lichid, gaze stocate la presiuni
inalte, materiale detonante si
altele asemanatoare
!,"? !,,? !,-? ",!,
- Institutii culturale ;teatre,
muzee, cinematografe, discoteci,
studiouri de televiziune si radio,
e%pozitii, precum si altele
asemanatoare: si lacase de cult
?,-? ?,1, ?,+? !,!?
1 2ere - constructii speciale pentru
conservarea sau cultivarea
fortata a unor plante, avand
fundatii de beton, piatra sau
caramida, schelet din lemn sau
metal, pereti laterali si acoperis
de sticla cu grosime de min
#mm
.,.? - .,.? -
+ 2tatii de benzina, depozite de
carburanti si altele asemanatoare ",?? ",,? ",1? #,-?
* @nitati de mecanizare agricola,
tractoare ;neinmatriculate in
circulatie:, masini, utilaje
agricole si altele asemanatoare
!,!? !,., !,!? !,.,
!? @nitati de marorit si panificatie,
fabrici de ulei, distilerii de
alcool si altel asemanatoare
!,?? !,", !,#, !,+?

89A0
,-
1. Cotee de "ri!a de !ai sus se a"ica a asigurarie care se i#c>eie "e#tru toate riscurie 0ALL
RISAS4.
2. La asigurarie care se i#c>eie "ri# e<cuderea riscuui de cutre!ur de "a!a#t( cotee de "ri!a
"re$a*ute !ai sus se reduc cu %;B.
%. La asigurarie care se i#c>eie #u!ai "e#tru?
riscu de i#ce#diu( cota de "ri!a re"re*i#ta -;B di# cotee de &a*a "re$a*ute i#
tari)u de !ai susC
riscurie 8LEDA 0i#ce#diu( tras#et( e<"o*ie si caderi de cor"uri4( cota de "ri!a
re"re*i#ta 7;B di# cotee de &a*a "re$a*ute i# tari)u de !ai sus.
4abelul nr. /.,. 2ariful de prime al societatii #ASI34RAR%A R!MA,%AS5A"
ASIR!M$S.A. privind asigurarea facultativa a masinilor , utila6elor si instalatiilor, pentru
cazurile de avarii accidentale
r.
Crt
.
=rupa de bunuri
;felul bunurilor din grupa:
Prima anuala la fiecare
!?? de lei din suma la
care se face asigurarea
- lei -
? ! "
! I. MA2II, @9I5AH$ 2I I29A5A9II. <@PA &$5@5
AC9I(I9A9II
a: Intreprinderi din industria alimentara, constructiilor de
masini, prelucrarii metalelor, electrotehnica, poligrafica si
te%tila ;cu e%ceptia pct. #b:
b: @zine de apa
?,.?
" a: Intreprinderi din industria0 chimica, de prelucrare a
lemnului, materialelor de constructie, pielariei, blanariei,
incaltamintei, sticlei, portelanului si faiantei
b: @nitati producatoare de nutreturi concentrate, brichete
furajere si faina furajera, unitati pentru productia produselor
din corn, os si sidef, unitati pentru productia de pensule,
maturi impletituri din papura si rachita, unitati de vulcanizare
?,-,
# a: )ai publice si parcuri distractive
b: 9opitorii de in si canepa, sectii de curatat si egrenat
bumbac, sectii de produs vata, sectii de bataj si preparatie
de filaturi, unitati producatoare de sapunuri, produse
cosmetice, lumanari si matrite de ceara
!,??
. a: Cinematografe, discoteci, videoteci
b: Intreprinderi de constructii si cariere de piatra
c: Instalatii de sapare puturi si fantani pentru apa
!,,?
, II. MA2II, @9I5AH$ 2I I29A5A9II. I<I&$/$9 <$
&$5@5 AC9I(I9A9II
a: Instalatii de conditionare a aerului si instalatii de ventilatie
b: Instalatii de incalzire centrala in cladiri neindustriale
?,.?
- a: Instalatii de incalzire centrala in cladiri industriale
b: Masini si instalatii de calcul si contabilizare si masini
,1
pentru lucrari administrative ;inclusiv motoarele
electrice:, cu e%ceptia celor de la pct. !!
c: /etele de distributie si linii de transport a energiei electrice
d: @tilaje si instalatii de transportat si ridicat ;ascensoare,
elevatoare, funiculare si poduri rulante:.
?,-,
1 a: )aterii de acumulatoare electrice
b: 5ocomobile, masini cu abur cu piston, compresoare si
pompe de vid cu cazanele lor ;daca nu sunt accesorii la
masinile de forta:
c: Macarale, utilaje si instalatii de transportat si ridicat
d: Masini, utilaje si instalatii frigorifice ;inclusiv motoare
electrice:
!,??
? ! "
+ a: 9ransformatoare si autotransformatoare, in uzine ;inclusiv
instalatiile statiilor respective:
b: Aparate I/ontgen4si orice alte masini, utilaje si instalatii
pentru ocrotirea sanatatii, actionate energetic
c: =eneratoare de energie electrica, compensatoare,
convertizoare rotative, redresoare ;inclusiv aparatele,
accesoriile, instalatiile acestora precum si tabloul de
distributie:
d: =ater
e: Masini, utilaje, instalatii de dezagregare, zdrobire,
macinare si sfaramare ;cu e%ceptia celor din industria
alimentara:
f: Masini, utilaje, instalatii pentru agricultura actionate
mecanic sau cu tractiune mecanica
g: Masini, utilaje, instalatii pentru prelucrarea metalului prin
deformare;ciocane de forja cu aer sau abur, prese, masini
de forjat rulat, indoit etc.:
!,-,
* a: 9ransformatoare sau autotransformatoare pe retea sau linie
;inclusiv instalatiile statiilor respective:
b: Masini, utilaje, instalatii de avertizat si stins incendiu
c: Masini, utilaje, instalatii electrice pentru sudarea
metalului
d: Motoare de orice fel
e: (entilatoare electrice
",.?
!? (alturi de portelan sau piatra #,!,
!! Aparate electronice, inclusiv tehnica de calcul, automatizare,
robotizare, radio si telecomunicatii, aparate optice si medicale,
precum si elemente componente ale acestora.
#,??
89A0
Cotee de "ri!e "re$a*ute !ai sus se reduc cu 7;B i# ca*u i# care aceeasi
!i.oace )i<e se asigura si "e#tru ca*urie de "agu&e "roduse de i#ce#diu si ate
caa!itati( #u!ai daca asigurarea res"ecti$a se i#c>eie "e#tru toate riscurie.
,+
%.7. INSPECTIA DE RISC 5 ELEMENT ESENTIAL AL ACTI/ITATII DE
ASIGURARI
%.7.1. O&iecti$ee i#s"ectiei de risc a asigurarea cadirior i!"otri$a i#ce#diuui si ator
caa!itati
Inspectia de risc urmareste determinarea modului de protectie impotriva incendiului la
nivelul societatii asigurate, care trebuie sa cuprinda urmatoarele trei elemente0 masuri tehnice,
masuri constructive si masuri organizatorice.
Abilitatea in a trasa un asemenea concept de protectie impotriva incendiului consta in
armonizarea acestor trei elemente astfel incat obiectivele definite anticipat sa poata fi atinse.
Alcatuirea si ponderea acestor elemente difera de la societate la societate. <in punct de
vedere al pericolului de incendiu, acest echilibru poate fi determinat de factori cum ar fi
activitatile societatii, inflamabilitatea materialelor pe care le utilizeaza si expunerea
potentiala la explozie.
I.Protectia i!"otri$a i#ce#diuui "ri# !asuri co#structi$e
Calitatea protectiei impotriva incendiului prin masuri constructive este determinata, printre
altele, de0
&. Rezistenta la foc a componentelor individuale ale cladirii
/ezistenta la foc a elementelor constructive individuale ;pereti, suporturi, acoperisuri, stalpi:
depinde de marimea lor si de natura materialelor utilizate ;cotare prin rezistenta la foc:. In
acest sens, zidaria sau ipsosul si betonul armat au cele mai bune proprietati.
7. Stabilitatea structurilor statice ale cladirii in caz de incendiu
In caz de incendiu, stabilitatea intregii constructii depinde - in plus fata de rezistenta la foc a
elementelor individuale ale cladirii- de sistemele statice e%istente, coeficientul de e%tindere
termica a elementelor individuale ale cladirii si de scenariul presupus privind incendiul. <e
e%emplu, peretii de protectie impotriva incendiului facuti din zidarie trebuie construiti astfel
,*
incat sa nu vina in contact cu structurile cadru de otel sau ca sa serveasca drept suporti ei
insisi.
8. 1otentialul structurii de a limita incendiul
Cea mai importanta caracteristica a calitatii protectiei impotriva incendiului in legatura cu
latura constructiva este abilitatea ;pasiva: a unei structuri de cladire de a tine in loc un
incendiu in interiorul unei zone acceptabile. Acest lucru este realizat prin separarea cladirii pe
directie orizontala si vericala pentru a impiedica e%tinderea incendiului.
9. Intervalele de siguranta intre cladirile si instalatiile individuale
2unt necesare valori minime pentru intervale de siguranta intre cladirile individuale ale unei
fabrici pentru a preveni raspandirea incendiului. Marimea lor depinde, in primul rand, de tipul
constructiei, incarcarea impotriva incendiului si de inaltimea fatadelor cladirii. Acestea implica
raspandirea incendiului produs de scantei sau caldura radiata si permite pompierilor sa stinga
flacarile. Ca valoare minima apro%imativa se recomanda !,-"?m.
:. Separarea potentialelor surse de aprindere si a materialelor inflamabile
Proiectarea adecvata a cladirii si utilizarea distantelor minime de separare trebuie sa asigure ca
posibilele surse de aprindere, cum ar fi elementele de incalzire, focul, masinile si instalatiile
electrice, nu aprind componenetele combustibile, materialele depozitate, etc.
;. Rutele de iesire si mi6loacele de acces in caz de incendiu
Caile si intrarile in cladiri, impreuna cu coridoarele si culoarele interioare de trecere, precum si
echipamentul usilor de siguranta in caz de incendiu pentru caile de evacuare, caile de acces in
caz de urgenta si lifturile pompierilor ar trebui sa permita evacuarea usoara a personalului,
precum si accesul eficient la mijloacele de lupta impotriva incendiului si la echipament.
). 1rotectia adecvata impotriva trasnetului
Pentru a preveni pericolul unei loviruri de trasnet care produce un incendiu, este necesar ca
protectia impotriva trasnetului sa fie constructia in conformitate cu reglementarile specifice si
sa fie supusa verificarii si intretinerii regulate. <in punct de vedere al protectiei impotriva
incendiului, aceasta asa-numita 3protectie e%terioara impotriva trasnetului4este o necesitate.
In general, aceasta este formata dintr-un sistem retea de conductori de cupru sau aluminiu
atasat la e%teriorul unei cladiri, care conduce in conditii de siguranta electricitatea de la o
lovitura de trasnet la pamant, fara a cauza nici o dauna.
II.Protectia i!"otri$a i#ce#diuui "ri# !asuri te>#ice
Calitatea protectiei impotriva incendiului prin masuri tehnice este determinata de urmatoarele
masuri adecvate riscurilor potentiale, masuri care sunt mentinute in mod corespunzator0
-?
A. -asuri obisnuite0 adica e%tinctoare de mana, hidranti, furtunuri montate in perete,
aprovizionare cu apa pentru stingerea incendiilor, etc.
Acestea sunt parte din echipamentul de baza pentru lupta impotriva incendiului.
&. %xtinctoare de mana<
9rebuie sa fie in numar corespunzator adecvat plasate si sa contina un agent de stingere
corelat cu natura pericolului de incendiu. $ste important ca acest echipament sa fie intretinut
in mod regulat.
7. =idranti<
In fabricile mari hidrantii trebuie sa fie pastrati astfel incat sa nu fie la o distanta mai mare de
-?-+? m unul de altul.
8. >urtunuri contra incendiului montate in perete<
Aceste instalatii trebuie localizate astfel incat toate punctele dintr-o cladire sa poata fi atinse
cu apa din aceste furtunuri.
9. Aprovizionare cu apa<
Caracteristicile esentiale pentru calitatea aprovizionarii cu apa sunt0
- cantitatea totala de apa disponibila in caz de incendiu Jm
#
K;
- cantitatea de apa disponibila pe unitate de timp Jm
#
'sK;
- presiunea disponibila a apei JbarK;
- rezistenta sistemului de aprovizionare cu apa.
). -asuri speciale0
&. Sprinklere<
Acestea sunt sisteme automate de stingere a incendiului care reactioneaza independent in
cazul unui incendiu pentru a tine in loc flacarile. $le contin sisteme care cuprind duze de tip
sprin>ler atasate pentru regularizarea debitului, situate apropiat unul fata de altul intr-un
model tip retea si montate de obicei in tavanul zonei ce trebuie protejata.
5ocurile potrivite pentru instalarea sistemelor de sprin>lere includ fabricile industriale cu o
e%punere ridicata la incendiu, parcarile auto pe mai multe nivele si depozitele, precum si
cladirile publice cu cerinte de siguranta mare a personalului cum ar fi hotelurile.
7. Inertizarea si sistemele de suprimare a exploziilor<
Prin inertizare, o%igenul admosferic dintr-o zona cu potential de e%plozie este inlocuit de un
gaz inert ;nitrogen, dio%id de carbon etc.: pentru a preveni o e%plozie ;masura preventiva:.
-!
Sistemele de suprimare a exploziilor diminueaza efectele e%ploziilor prin folosirea cresterii
rapide a presiunii si apoi declansarea eliberarii unui agent de stingere, sub presiune gazoasa
ridicata.
8. Sistemele de detectare a incendiului<
Acestea au rolul important de a detecta automat un incendiu inca din faza de inceput si de a
alarma pompierii cand daunele sunt inca limitate, iar stingerea este posibila cu un efort minim.
9. Sisteme de detectare a gazului<
Acestea sunt capabile de a detecta automat prezenta gazelor inflamabile sau to%ice.
:. Sisteme de monitorizare<
$ste utila pentru a stabili sursa unei alarme sau urmarea unui eveniment. 9otusi, aceasta nu
reprezinta un inlocuitor adecvat pentru un sistem de detectare a incendiului, deoarece
personalul de supraveghere nu poate sa observe monitoarele fara intrerupere. Mai mult, un
foc mocnit, de e%emplu, poate fi detectat vizual numai atunci cand atinge un stadiu prea
avansat si incepe sa produca fum.
;. Sistem de control al incendiului<
2istemul de control al incendiului monitorizeaza sistemele tehnice ale intreprinderii dupa
izbucnirea incendiului, intr-o asemenea maniera incat sa mentina daunele la minim si sa
permita evacuarea personalului si sa asigure posibilitatea unei lupte eficiente impotriva
incendiului.
). Sisteme de management al cladirii<
Intreprinderile mari au adesea integrate funcii de operare, prelucrare si monitorizare a
instalatiilor de siguranta individuale intr-un singur sistem de management, in plus fata de
sistemele de control al climei si cel electric.
III.Protectia i!"otri$a i#ce#diuui "ri# !asuri orga#i*atorice
Calitatea protectiei impotriva incendiului prin masuri organizatorice se bazeaza pe masurile
administrative'conceptuale adecvate si pe cele cu privire la personal corespunzatoare la
riscurile potentiale, pentru a asigura0
- Masurile prevenite adecvate;
- Interventie efectiva si in timp in caz de urgenta;
- Plan de urgenta adecvat;
- 8perarea si utilizarea corespunzatoare a tuturor sistemelor de siguranta.
-"
A. -asuri privind personalul
&. !rganizarea privind siguranta<
Masurile privind personalul, masuri care trebuie sa satisfaca protectia si siguranta impotriva
incendiului, sunt grupate impreuna sub termenul organizarea privind siguranta. 2tructura si
semnificatia unor astfel de masuri luate in cadrul intreprinderii, reprezinta un indicator sigur al
gradului de angajare fata de problema sigurantei.
8rganizarea privind siguranta in intreprindere nu trebuie sa fie niciodata o latura lipsita de
interes pentru conducerea la varf a intreprinderii. Persoana responsabila cu siguranta, care
trebuie sa raporteze 3numai4sefului departamentului de intretinere, in general intampina
dificultati in implementarea masurilor si directivelor in alte departamente.
7. %chipe de interventie in caz de urgenta, din interiorul intreprinderii<
- )rigada de pompieri a intreprinderii;
- =arda de securitate'portar;
- 8rganizatia numita;
- &orta de interventie in caz de urgenta;
- 8rganizarea ajutorului medical de urgenta si a evacuarii personalului.
). -asuri la nivel conceptual-administrativ
&. Masuri preventive
- Permis de lucru la cald;
- Curatenie si ordine0 2unt relevante pentru siguranta si pot fi privite cu unul din criteriile cele
mai importante in evaluarea aspectului subiectiv al riscului;
- &acilitati adecvate de depozitare;
- /eglementari cu privire la interzicerea fumatului;
- Intretinere preventiva0 Controlarea si testarea preventiva regulata a0 instalatiilor electrice,
instalatiilor, masinilor intreprinderii, instalatiilor de protectie impotriva incendiului;
- Control intern;
- Climatul de lucru din intreprindere, introducerea unei culturi privind siguranta.
7. 1lan de urgenta
Acesta cuprinde toate masurile conceptuale'administrative si cele legate de personal luate cu
scopul de a limita marimea daunei in cazul unui eveniment. Aici personalul include intreaga
-#
organizatie disponibila in ceea ce priveste siguranta si care este sub controlul fortei de
interventie in caz de urgenta
8. 5onceptul de interventie
Acest concept determina raspandirea si interactiunea mijloacelor de interventie din
intreprindere si din afara ei. &iecare parte implicata - de la echipa proprie de lupta impotriva
incendiului a intreprinderii la brigada de pompieri - trebuie sa aiba sarcini clare si
responsabilitate adecvata pentru toate fazele unui eveniment.
2impul de interventie- este foarte important ca interventia sa aiba loc cat de repede posibil.
<aca se pierde timp din momentul in care incendiul incipient a fost detectat si momentul in
care fortele de interventie in caz de urgenta au fost alertate, e%ista o crestere dramatica a
daunei finale. 9impii de interventie mai mari de !, minute sunt critici, deoarece e%perienta
arata ca incendiul mediu va atinge asa-numita supraaprindere dupa acest timp si apoi poate
sa izbucneasca intr-un incendiu major de necontrolat.
9. 5onceptul operational al sistemelor de siguranta
2implul fapt ca sistemele de siguranta sunt disponibile intr-o intreprindere nu indica nimic in
sensul ca ele sunt sau nu eficiente. Acest lucru nu este sigur pana cand un concept operational
corespunzator nu este in functiune. Acest lucru determina necesitati privind0
- 8peratiunea, folosirea si intretinerea instalatiilor de siguranta;
- Interactiunea tactica si tehnica a componentelor individuale ale sistemului, cum ar fi
sistemele de stingere si detectare a incendiului, sistemul de management al cladirii, usile
rezistente la foc, controlul accesului etc.
%.7.2 O&iecti$ee i#s"ectiei de risc a asigurarea )acutati$a a !asi#ior( utia.eor si
i#staatiior "e#tru ca*urie de a$arii accide#tae
$lemente ce trebuiesc urmarite la efectuarea inspectiei de risc in cazul asigurarii
pentru avarii accidentale0
I. ?ate privind identificarea bunurilor asigurabile0
- tipul si marca utilajului;
- numarul de serie si anul fabricatiei;
- valoarea de asigurare;
- alte caracteristici ;fi%a'deplasabila, parametri tehnici, ritmicitatea lucrului, etc.:.
II. %valuarea conditiilor de functionare0
- operator calificat sau nu;
- daca e%ista piese interschimbabile deja defecte;
-.
- daca se lucreaza la valori ridicate de temperatura, presiune, umiditate, praf;
- daca se lucreaza la capacitate ma%ima;
- racire, scurgeri, vibratii, zgomote anormale.
III. Starea de intretinere si masurile de prevenire a pagubelor0
- daca s-au facut sau nu si care este frecventa reparatiilor curente si a celor capitale, precum si
a reviziilor periodice, care se trec in cartea de service a masinii ;corelare intre programare si
e%ecutare:;
- starea de ordine si curatenie ;ulei, praf, murdarie, culoare de trecere blocate:;
- facilitati0 pise de rezerva, atelier de reparatii, echipament de testare nedistructiv etc.
I(. Istoricul daunelor
(.Recomandari pentru imbunatatirea conditiilor de risc; se scot in evidenta pericolele; se dau
sugestii de remediere a deficientelor:.
%.6. INTOCMIREA PROCESELOR /ER,ALE DE CONSTATARE A PAGU,ELOR(
STA,ILIREA SI PLATA DESPAGU,IRILOR
%.6.1. Co#statarea "agu&ei
Constatarea si evaluarea pagubei, precum si stabilirea despagubirii, se fac de catre
asigurator.
In caz de paguba se intocmeste de catre organele asiguratorului un proces-verbal de
constatare a pagubelor produse, cu participarea asiguratului sau a unui membru major din
familia acestuia, respectiv a reprezentantului conducerii unitatii asigurate, si a doi martori.
&ac parte din familie0 orice persoana fizica ce, in mod statornic, locuieste si
gospodareste impreuna cu asiguratul.
u se admit ca martori membrii familiei asiguratului, precum si parintii, copiii, bunicii,
unchii si nepotii acestuia, chiar in cazul in care, in mod statornic, nu locuiesc si nu
gospodaresc impreuna cu asiguratul.
<espagubirea ce se plateste de catre asigurator se stabileste dupa starea bunului in
momentul producerii evenimentului asigurat. Aceasta nu poate depasi suma la care s-a facut
asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea bunurilor in momentul producerii
evenimentului asigurat.
Pentru unele asigurari, in cazurile prevazute de conditiile speciale de asigurare, daca
contractul s-a incheiat pentru o suma inferioara valorii bunului, despagubirea cuvenita se
-,
reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului la data
producerii evenimentului asigurat.
%.6.2. Cua#tu!u "agu&ei
In cuantumul pagubei se includ si pagubele produse bunurilor asigurate de avarieri sau
distrugeri prilejuite de masurile de salvare luate in timpul producerii evenimentului asigurat,
precum si cheltuielile facute in vederea limitarii pagubelor, daca sunt necesare in urma unor
pagube produse de cauze cuprinse in asigurare.
Cuantumul pagubei se stabileste in functie de faptul daca paguba este totala sau
partiala. Prin paguba totala se intelege0
a: la cladiri sau alte constructii0
distrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica,
distrugerea in asa mod incat, desi au ramas resturi sau elemente de constructie ce se mai
pot intrebuinta sau valorifica, refacerea prin reparatie nu mai este posibila,
costul reparatiilor mai putin uzura, depaseste valoarea la data producerii evenimentului
asigurat, a cladirilor sau altor constructii mai putin valoarea la aceeasi data a resturilor ce
se mai pot intrebuinta sau valorifica;
b: la bunuri a caror cantitate se e%prima in >g, litri, bucati, metri liniari, patrati sau cubi, acea
parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime;
c: la celelalte bunuri0
distrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica
distrugerea in asa mod incat, desi au ramas resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica,
bunurile nu mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori pieselor avariate sau
prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora,
la bunurile ce mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori pieselor avariate
sau prin inlocuirea sau restaurarea acestora, costul reparatiilor ori costul de inlocuire sau
de reconditionare a partilor componente sau pieselor avariate, din care se scade uzura
corespunzatoare pentru pisele noi sau reconditionate, depaseste valoarea la data
producerii evenimentului asigurat a bunurilor respective,
costul restaurarii obiectelor de muzeu sau de e%pozitie, lucrarilor de arta pe sticla, din
sticla ori pe placi de marmura, depaseste valoarea la data producerii evenimentului
asigurat a bunurilor respective.
In caz de paguba totala, cuantumul acesteia reprezinta0
--
a: la cladiri sau alte constructii - costul construirii din nou, din care se scad uzura si valoarea
la data producerii evenimentului asigurat a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau
valorifica;
b: la bunuri a caror cantitate se e%prima in diverse unitati de masura - valoarea la data
producerii evenimentului asigurat a partii din cantitatea totala care a fost distrusa in
intregime;
c: la celelalte bunuri - valoarea la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor distruse,
din care se scade valoarea la aceeasi data a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau
valorifica.
Prin paguba partiala se intelege0
a: la cladiri sau la alte constructii - avariera in cazurile in care acestea se pot reface prin
reparatii ;cu e%ceptiile prezentate mai sus:;
b: la bunuri a caror cantitate se e%prima in >g, litri, bucati, metri liniari, patrati sau cubi
pierderea de calitate la acea parte din cantitatea totala care a ramas dupa producera
evenimentului asigurat si care diminueaza valoarea bunurilor respective;
c: la celelalte bunuri - avarierea in cazurile in care bunurile respective mai pot fi folosite prin
repararea partilor componente ori pieselor avariate sau prin inlocuirea sau restaurarea
acestora ;cu e%ceptiile prezentate mai sus:.
5a avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia in considerare inlocuirea numai a
partilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar daca cu prilejul reparatiei s-a
inlocuit intregul ansamblu sau subansamblu al bunului respectiv.
In caz de paguba partiala, cuantumul acesteia reprezinta0
a: la cladiri sau alte constructii - costul reparatiei, din care se scad uzura si valoarea la data
producerii evenimentului asigurat a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;
b: la bunuri a caror cantitate se e%prima in diverse unitati de masura - valoarea la data
producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala
care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective. =radul de
depreciere se stabileste in procente, pe baza e%aminarii bunurilor avariate;
c: la obiectele de muzeu sau de e%pozitie, lucrarilor de arta pe sticla, din sticla ori pe placi de
marmura - costul restaurarii din care se scade valoarea la data producerii evenimentului
asigurat a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;
d: la celelalte bunuri - costul reparatiilor ori costul de inlocuire sau de reconditionare a
partilor componente sau pieselor avariate, din care se scad uzura corespunzatoare pentru
pisele noi sau reconditionate ;cu e%ceptia materialelor ua%iliare, geamurilor, oglinzilor si
-1
altor bunuri casabile, de la piesele in cauza: si valoarea la data producerii evenimentului
asigurat a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.
%.6.%. /aoarea a data "roducerii e$e#i!e#tuui asigurat a mijloacelor fi%e si obiectelor de
inventar se stabileste scazandu-se din valoarea acestora, uzura corespunzatoare.
/aoarea di# #ou la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor se stabileste in
baza urmatoarelor preturi0
a: pentru cladiri si alte constructii - preturile unitare pe articole de deviz pentru lucrarile de
constructii si instalatii aferente lor; metodologia de intocmire a devizelor, in vederea
stabilirii valorii din nou, precum si dispozitiile legale ce se aplica la intocmirea devizelor,
pe categorii de lucrari, sunt cele valabile la data producerii evenimentului asigurat;
b: pentru bunurile din productie proprie - preturile de productie, cel mult insa preturile de
vanzare din comert mai putin adaosul comercial si 9(A aferente acestora.
U*ura &u#urior a$ariate sau distruse se stabileste in raport cu vechimea,
intrebuintarea si starea de intretinere a acestora la data producerii evenimentului asigurat.
5a stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente sau capitale, inclusiv de
inlocuirile de parti componente sau piese, e%ecutate inainte de data producerii evenimentului
asigurat, pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a bunurilor. (aloarea acestora se
stabileste in baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau inlocuirilor
respective, iar in lipsa, pentru persoane fizice si intreprinzatori particulari, pe baza de
e%pertiza suportata de acestia. Pentru bunurile de acelasi fel, avand valori mai mici si care se
prezinta la fel din punct de vedere al vechimii, intrebuintarii si starii de intretinere, se poate
stabili o uzura medie.
Costul reparatiilor cladirilor sau altor constructii se stabileste prin aplicarea preturilor
unitare pe articole de deviz pentru lucrari de reparatii la constructii si instalatii aferente lor;
metodologia si dispozitiile legale ce se aplica la intocmirea devizelor in vederea stabilirii
costului reparatiilor sunt cele valabile la data producerii evenimentului asigurat.
Costul reparatiilor, reconditionarilor sau restaurarilor, inclusiv costul de inlocuire al
partilor componente ori pieselor avariate, cu e%ceptia cladirilor sau altor constructii, se
stabileste pe baza de acte de la unitatile de specialitate.
In cazul in care reparatiile, reconditionarile sau restaurarile s-au efectuat in regie
proprie, costul acestora se stabileste astfel0
pentru bunurile apartinand persoanelor juridice, pe baza documentatiei prezentate de
acestea;
-+
pentru bunurile apartinand persoanelor fizice, pe baza documentatiei prezentate de
acestea;
pentru bunurile apartinand persoanelor fizice, pe baza documentatiei privind platile efectiv
facute si pe baza evaluarii organelor asiguratorului, fara insa a putea depasi pentru parti
componente, piese sau materiale, preturile de vanzare practicate in comert, iar pentru
manopera, tarifele practicate de unitatile de specialitate.
Prin resturi ce se !ai "ot i#tre&ui#ta sau $aori)ica se inteleg diferite piese sau
elemente, metale, lana, materialul lemnos, rezultate din fiecare bun sau fel de bun avariat sau
distrus, a caror valoare la data producerii evenimentului asigurat se stabileste astfel0
la diferite piese sau elemente ce rezulta de la unele bunuri in caz de paguba totala, in baza
preturilor din nou ale acestora din care se scade uzura corespunzatoare a bunurilor
respective si eventuala depreciere valorica rezultata in urma pagubei;
la metale si lana, in baza preturilor de achizitie ale unitatilor de specialitate;
la lemn de foc, in baza preturilor de vanzre cu amanuntul ale unitatilor de specialitate.
In toate cazurile, pentru orice asigurati, despagubirile la asigurarile de bunuri se
platesc numai in /omania si numai in lei.
'upa fiecare paguba* la asigurarile de bunuri* suma asigurata se micsoreaza cu
incepere de la data producerii evenimentului asigurat* pentru restul perioadei asigurarii*
cu suma cuvenita drept despagubire* asigurarea continuand pentru suma ramasa+ prima
de asigurare pentru aceasta perioada ramane nesc.imbata. La cererea asiguratului* suma
ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara* contra platii diferentei de
prima corespunzatoare.
Asiguratorul compenseaza primele ce i se datoreaza pana la sfarsitul anului de
asigurare, in temeiul oricarui contract, cu orice despagubire cuvenita asiguratului sau
beneficiarului in urmatoarea ordine0
a: diferentele de prime datorate de la inceputul asigurarilor;
b: ratele de prima in al caror termen de pasuire s-a produs evenimentul asigurat;
c: ratele de prima urmatoare, datorate pe intreaga perioada de asigurare, daca cuantumul
despagubirii stabilite depaseste de , ori prima de asigurare.
In cazul in care e%ista prime de asigurare datorate atat la contractul in baza caruia se
plateste despagubirea, cat si la alte contracte incheiate cu acelasi asigurat, se compenseaza in
primul rand primele de asigurare la contractul in cauza precum si la cele suplimentare
incheiate la acesta.
-*
%.6.-. E<cuderi de a des"agu&iri
Asiguratorul nu acorda despagubiri in cazurile in care paguba s-a produs sau pentru
partea de paguba care s-a marit0
a: la asigurarile incheiate cu persoanele juridice0 din culpa unui membru din conducerea
persoanei juridice asigurate, lucrand in aceasta calitate;
b: la asigurarile incheiate cu intreprinzatorii particulari0 din culpa unui membru din
conducere, lucrand in aceasta calitate, sau oricarui alt prepus al asiguratului;
c: la asigurarile incheiate cu persoane fizice0 din culpa asiguratului sau a oricarei persoane
fizice majore care, in mod statornic, locuieste si gospodareste impreuna cu asiguratul.
Cazurile cand se considera cu"a i# "roducerea "agu&ei sunt prevazute pentru
fiecare fel de asigurare.
2e considera cu"a i# !arirea "agu&ei si numai pentru partea de paguba care s-a
marit ;chiar daca paguba a fost produsa fara culpa:, urmatoarele cazuri0
a: neluarea intentionata a masurilor pentru limitarea pagubei - in tinpul producerii
evenimentului asigurat - daca acest fapt rezulta din actele incheiate de organele in drept
;politie, alte organe de cercetare, pompieri:;
b: neluarea masurilor ce stau in putinta persoanelor de mai sus - dupa producerea pagubei -
pentru limitarea pagubelor produse, precum si salvarea bunurilor asigurate, pastrarea si
paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare.
5a asigurarile incheiate cu "ersoa#ee )i*ice, pagubele produse sau marite prin faptele
persoanelor minore care, in mod statornic, locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul, se
despagubesc; fac e%ceptie numai cazurile in care se constata o lipsa evidenta de supraveghere
a minorilor, adica atunci cand asiguratul sau oricare persoana fizica majora care, in mod
statornic, locuieste si gospodareste impreuna cu asiguratul, avea in mod vadit posibilitatea sa-l
impiedice pe minor sa cauzeze paguba si nu a facut-o.
La "ersoa#ee .uridice si intreprinzatorii particulari se considera drept culpa a unui
membru de conducere, lucrand in aceasta calitate, atat faptele prezentate mai sus ale acestor
membri, cat si neluarea de catre acestia a masurilor pentru ca asemenea fapte sa nu se
produca.
In toate cazurile de culpa se cerceteaza daca paguba s-a produs sau a fost marita din
culpa, precum si daca intre aceste fapte si producerea, respectiv marirea pagubei e%ista o
legatura.
In termenul de !, zile dupa producerea evenimentului asigurat si plata despagubirii,
asiguratorul poate sa denunte contractul de asigurare daca acesta a ramas in vigoare, prin
1?
scrisoare recomandata, incepand cu ziua urmatoare a datei scrisorii. Primele platie pentru
perioada ulterioara denuntarii se restituie.
In limitele despagubirilor platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile
asiguratilor sau beneficiarilor asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubelor. Ca
urmare, ori de cate ori paguba s-a produs ori marit din culpa unor terte persoane,
despagubirea se plateste, asiguratorul urmand insa a introduce actiune de regres impotriva
persoanelor din culpa carora s-a produs ori marit paguba, prin subrogarea in toate drepturile
asiguratului despagubit.
Asiguratii raspund fata de asigurator pentru prejudiciile aduse prin acte care ar putea
impiedica realizarea dreptului de regres. <aca un asigurat renunta la drepturile sale de
despagubire fata de tertii raspunzatori, da descarcare sau face o tranzactie, despagubirea ce s-
ar cuveni asiguratului se va reduce in mod cerespunzator cu prejudiciul rezultat din aceasta
pentru dreptul de regres.
Asiguratii sunt obligati sa puna la dispozitia asiguratorului toate informatiile, actele si
orice dovezi in legatura cu producerea si marirea pagubei, precum si cu stabilirea celor
raspunzatori de producerea pagubelor.
In asigurarea de bunuri drepturile persoanelor pagubite impotriva celor raspunzatori
de producerea pagubelor raman nestirbite, potrivit de drept comun, pentru tot ceea ce nu se
va fi platit de asigurator.
Cei care obtin sau incearca prin orice mijloace sa obtina pe nedrept despagubiri de
asigurare sau inlesnesc asemenea fapte se pedepsesc potrivit legii penale, ori de cate ori fapta
intruneste elementele unei infractiuni.
%.1. STUDIU DE CAZ PRI/IND ASIGURAREA 8ACULTATI/A A CLADIRILOR SI
EC=IPAMENTELOR INDUSTRIALE ALE UNEI INTREPRINDERI LA S.C.
'ASIGURAREA ROMANEASCA+ S.A.5ASIROM
%.1.1. I#)or!atii ge#erae "ri$i#d i#tre"ri#derea
2ocietatea comerciala 3L4 2.A. isi desfasoara activitatea in industria te%tila, avand o
reputatie foarte buna ca furnizor fle%ibil specializat. 2ituatia sa financiara este satisfacatoare;
prin pozitia castigurilor reflecta problemele cu care se confrunta industria te%tila in ansamblul
ei, caracterizata printr-o concurenta puternica si presiune asupra preturilor. <e aceea,
investitiile facute sunt cele care influenteaza in mod direct rezultatele financiare. Prin urmare,
in ultimii , ani nu s-au facut nici un fel de investitii in domeniul managementului riscului sau in
1!
cel al prevenirii pierderilor. Investitiile curente pentru intretinerea echipamentelor de
securitate, costurile cu personalul ce asigura siguranta s-au situat la apro%imativ !,#B din
investitiile totale.
In ansamblu, !a#age!e#tu riscuui in sensul analizei de perspectiva, activa si in
profunzime, a posibilelor amenintari la adresa companiei, joaca numai un rol subordonat in
cadrul managementului intreprinderii.
Privit subiectiv, riscu poate fi apreciat ca mediu; situatia economica este
satisfacatoare; nu nu este nimic care sa indice cresterea riscului de incendiu din interior sau
din e%terior; nu se disting factori mari de risc.
In ceea ce priveste ocai*area si su"ra)etee i#co#.uratoare, firma se afla in
suburbia orasului, pe o arie desemnata ca zona industriala. In imediata apropiere a fabricii se
afla doua magazine de automobile, trei firme de tamplarie, doua magazine alimentare, o statie
de benzina.
Materiie "ri!e si !ateriaee folosite in procesul de productie sunt0 bumbacul,
petrolul, uleiuri de vopsire, materiale de ambalat si paleti de lemn. Produsele chimice necesare
in productie sunt0 compusi ai clorului, agenti o%idanti, vopseluri, solventi, uleiuri de vopsit,
uleiuri tipografice.
Cadirie si i#staatiie. Productia, depozitarea, facilitatile au%iliare si cladirile
administratiei se afla pe o portiune de circa -".??? m
"
, lunga de "+? de metri si lata de ""? de
metri. Instalatiile au fost bine proiectate si ele sunt functionabile. 8peratiunile de distributie
sunt computerizate si camera de control este echipata cu mijloace de operare a imaginilor
optice care afiseaza toti parametrii si toate alarmele.
8ur#i*area a"ei. Cele doua surse de apa; bazinul si raul: se afla la o distanta de * >m
fata de fabrica. Instalatiile de aprovizionare cu apa si si cele de interventie se afla intr-o cladire
separata.
%.1.2. Co#tractarea asigurarii si e)ectuarea i#s"ectiei de risc
Intreprinderea contracteaza la 2.C. 3A2I=@/A/$A /8MA$A2CA42.A. o polita
de asigurare &5$LA ; Incendiu, &ulger, $%plozie, Aeronave: pentru ansamblul cladirilor si
continutului acestora, valabila pe perioada #.?,.!**+ - ".?,.!***.
4abelul nr. /./. .aloarea sumei asigurate si a primei de asigurare pe categorii de bunuri
asigurate si pe total intreprindere
<enumire bun 2uma asigurata
medie ;lei:
Cota de prima
medie ;B:
Prima de asigurare
medie ;lei:
Cladiri +."??.???.???
0.97 79.847.500
@tilaje si instalatii !!.#??.???.???
1.22 137.464.500
1"
2tocuri #.*??.???.???
1.33 51.675.000
9otal "#..??.???.???
1.15 268.987.000
Plata primei de asigurare se face in . rate subanuale, astfel;
rata I-a0 ;#'!?:M "-+.*+1.???N +?.-*-.!?? lei, la incheierea contractului;
rata a II-a0 +?.-*-.!?? lei, de plata la #.?-.!**+;
rata a III-a0 +?.-*-.!?? lei, de plata la #.?*.!**+;
rata a I(-a0 "-.+*+.1?? lei, de plata la #.!".!**+.
Cu ocazia i#s"ectiei de risc s-au constatat serie de nereguli si s-au facut recomandari
pentru reducerea riscului.
In general, i#treti#erea si curate#ia au fost apreciate ca fiind sub medie. In sectia de
filatura si de tesaturi a fabricii te%tile erau imprastiate bucati de bumbac si de tesaturi.
@n sistem de oprire in caz de urgenta este instalat la toate instalatiile tehnologice de
prelucrare periculoase. &abrica este echipata in mod adecvat cu extinctoare, in afara de
hidranti de perete, tevi de apa si indicatoare.
Sursee care pot provoca incendiul sunt formate din materiale brute, in special bumbac
la care se adauga si materialele ce pot arde mocnit in zona de depozitare a bumbacului si
filatura.
8 retea de detectori de fum si flacari si mai multe alarme acopera intreaga cladire a
fabricii.@nii detectori sunt deja foarte vechi si din acest motiv e%ista un numar foarte mare de
alarme false. In ansamblu, intrega instalatie nu mai este de actualitate si se recomanda ca
sistemul sa fie modernizat.
Cadirie sunt construite din materiale rezistente la foc. <oua sectii ;spalatoria
chimica si vopsitoria: sunt situate intr-o cladire interconectata, nee%istand separatie la foc.
<istanta intre depozitul de produse finite si vopsitorie este de !? m, sub limita minima admisa
de !, m.
%.1.%. Producerea e$e#i!e#tuui asigurat
5a data de ",.?*.!**+, orele !.0#?, intreprinderea a suferit o mare pierdere ca urmare
a unui incendiu produs in urma efectuarii unei operatiuni de polizare in zona gurilor de
ventilatie din sectia de filatura. Incendiul a fost descoperit la aproape o ora de la incheierea
operatiunii de reparatie, timp in care se produsese o mare cantitate de fum. <atorita
contaminarii cu funingine, a avut loc un scurt circuit la un cablu de distributie de joasa
tensiune, ceea ce a determinat intensificarea incendiului. 2-a instiintat imediat brigada de
pompieri din localitatea respectiva. &aptul ca locul unde se produsese incendiul era inaccesibil,
a facut ca lupta impotriva incendiului sa fie foarte dificila, ajungandu-se in final la distrugerea
a apro%imativ ,?B din instalatiile sectiei de filatura, cauzata atat de incendiu, cat si de fumul
1#
produs si apa folosita. &umul rezultat si apa folosita au afectat in mod considerabil o parte a
materialelor depozitate in vederea prelucrarii.
%.1.-. I#toc!irea dosaruui de dau#a si "ata des"agu&irior
8rganele de pompieri au intocmit u# "roces $er&a de i#ce#diu, in care s-au precizat
locul focarului ;locul reparatiei:, sursa probabila de aprindere
Pe baza i#stii#tarii cu "ri$ire a "roducerea e$e#i!e#tuui asigurat, din aceeasi zi,
organele specializate ale societatii 3A2I/8M42.A. s-au deplasat la locul incendiului pentru a
intocmi "rocesu $er&a de co#statare a "agu&eor, care cuprinde0
-ziua, luna, anul, ora producerii pagubei0 ".?*.!**+, ora !.0#?;
-cauzele pagubei0scantei si scurtcircuit;
-masurile de salvare luate0 de limitare a pagubei;
-lista bunurilor avariate0 instalatii si utilaje de productie, instalatiile de ventilatie si de
aspirare, materii prime ;bumbac:;
-stabilirea despagubirii0 pe baza valorii din nou, uzurii si gradului de distrugere.
2uma asigurata aferenta cadirii )iaturii si co#ti#utuui acestuia, cota de prima si
prima de asigurare se prezinta detaliat astfel0
4abelul nr. /.0. Sumele asigurate si primele de asigurare aferente cladirii si continutului
filaturii
<enumire bun 2uma asigurata
medie ;lei:
Cota de prima
medie ;B:
Prima de asigurare
medie ;lei:
Cladiri !."#?.???.??? !,"? !..1-?.???
@tilaje si instalatii !.+?+.???.??? !,,? "1.!"?.???
2tocuri #!".???.??? !,,? ..-+?.???
9otal #.#,?.???.??? !,#* .-.,-?.???
Cua#tu!u "agu&ei a fost stabilit astfel0
4abelul /.1. 5uantumul pagubei pe categorii de bunuri avariate
<enumire bun Cuantumul pagubei ;lei:
!. Cladire 1".???.???
". Instalatii si utilaje +!,.???.???
#. 2tocuri materii prime si materiale !#1.???.???
9otal !.?"..???.???
Prin deducerea fransizei din cuantumul pagubei pentru fiecare din cele trei categorii de
bunuri, se determina des"agu&irea cuvenita asiguratului in valoare de 1.;21.;;;.;;; ei.
In continuare contractul de asigurare ramane valabil pentru o suma asigurata
diminuata cu valoarea despagubirii, respectiv pentru "".#1*.???.??? lei. /atele de prima vor
1.
ramane insa la acelasi nivel stabilit la data incheierii contractului de asigurare. 5a cererea
asiguratului, suma asigurata ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara,
contra platii diferentei de prima corespunzatoare.
CAPITOLUL -
1,
E8ICIENTA ACTI/ITATII DE ASIGURARE LA S.C. 'ASIGURAREA
ROMANEASCA5ASIROM+S.A.
-.1. E8ICIENTA ECONOMICA IN DOMENIUL ASIGURARILOR
-.1.1. Re*utatee )i#a#ciare ae societatior de asigurare
2ocietatile de asigurare si reasigurare functioneaza in regim comercial, avand la baza
criteriul profitului, in caz contrar se afla in situatie prefalimentara, reechilibrarea situatiei
financiare fiind mai dificila decat in alte sectoare de activitate.
Profitul societatii de asigurare se stabileste ca diferenta intre veniturile totale si
cheltuielile totale ale societatii in e%ercitiul financiar respectiv. Calculul profitului nu este
posibil la nivelul subunitatilor societatii, intrucat e%ista diferente sensibile, intre nivelul
cheltuielilor pentru despagubiri, de la o sucursala la alta si de la un an la altul.
<in profitul total se preleva, conform legii privind societatile comerciale, o cota de cel
putin ,B pentru constituirea fondului de rezerva, pana cand acesta va reprezenta cel putin
"?B din capitalul social al societatii de asigurare.
&ondul de rezerva, in economia societatilor de asigurare, se utilizeaza pentru plata
unor despagubiri atunci cand volumul acestora depaseste resursele determinate si afectate
acestui scop din incasarile curente. <eci, din fondul de rezerva se efectueaza cheltuieli in
situatiile in care frecventa si intensitatea pagubelor inregistreaza valori mai mari decat cele
luate in calcul cu ocazia stabilirii primei nete de asigurare.
Profitul ramas constituie profitul impozabil, iar dupa impozitare rezulta profitul net
care se repartizeaza pe destinatiile prevazute de lege.
In cazul societatilor de asigurare cu capital de stat repartizarea profitului are loc astfel0
,?B pentru constituirea fondului de dezvoltare;
!?B pentru participarea salariatilor la profit;
.?B reprezinta dividende cuvenite actionarilor care se impoziteaza cu o cota de
!? la suta.
5a societatile de asigurari cu capital privat, destinatiile profitului net sunt stabilite de
adunarea generala a actionarilor.
-.1.2. Co#ce"tu de e)icie#ta i# asigurari
1-
$ficienta in asigurari poate fi reflectata luand ca baza cadrul general de e%primare a
eficientei economice, respectiv calitatea unei activitati, a unui proces, de a genera efecte
pozitive, favorabile pe plan socio-uman.
/eflectarea eficientei economice in domeniul asigurarilor va trebui sa ia in considerare
raportul efort'efecte sau efecte'efort, in dubla ipostaza a manifestarii intereselor partilor
implicate. Pentru asigurator, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat cheltuielile facute cu
plata despagubirilor , a sumelor asigurate si cele de administrare a asigurarilor sunt mai
reduse. Pentru asigurati, eficienta economica este cu atat mai mare cu cat despagubirile pe
care la primesc pentru a compensa dauna sunt mai apropiate de valoarea bunului daunat, iar
perioada care trece de la data producerii pagubei pana la data incasarii despagubirilor este mai
redusa.
In analiza eficientei economice in domeniul asigurarilor se impune luarea in
considerare a unui fapt si anume inversarea ciclului economic. 2ocietatea vinde inainte de a fi
produs, deci inainte de a cunoaste costul produsului vandut.
8 alta formulare a eficientei economice in asigurari este aceea ca 3se reflecta prin
raportul dintre efectul obtinut si efortul depus in legatura cu aceasta activitate, cat si
rezultatele financiare nemijlocite obtinute de un asigurator4.
E)ectu in asigurari se transpune in despagubiri, profitul societatii si sume asigurate
cuvenite asiguratilor. Acesta permite crearea conditiilor pentru reluarea proceselor economice,
refacerea bunurilor distruse sau avariate, mentinerea integritatii patrimoniului asiguratilor,
redobandirea starii de sanatate, realizarea unor masuri de prevedere si economisire,
favorizarea desfasurarii in conditii normale, de siguranta financiara a operatiunilor de comert
e%terior, realizarea de catre asigurator a unui anumit profit.
E)ortu in asigurari se regaseste in primele de asigurare, suportate de catre asigurati,
si in cheltuielile de administrare si gestionare a portofoliului de asigurari, suportate de catre
asigurator.
-.1.%. Criterii de a"reciere a e)icie#tei acti$itatii i# asigurari
Analiza eficientei economice inseamna de fapt punerea fata in fata a rezultatelor
activitatii cu mijloacele cu care acestea sunt obtinute. <atorita faptului ca in asigurare intervin
doua parti distincte, avand fiecare anumite scopuri bine definite, este indicat ca analiza
11
eficientei asigurarilor sa se faca atat pe baza unor indicatori care reflecta rezultatele
asiguratorului, cat si a unora care arata actiunea lor in favoarea asiguratilor.
#ficienta asigurarilor la asigurator
1. Rata dau#ei. /eprezinta raportul e%primat in procente, dintre platile de despagubiri si
incasarile din prime de asigurare. $%prima nivelul platilor cu despagubiri fata de nivelul
veniturilor din prime de asigurare. 2e calculeaza atat pentru fiecare fel de asigurare, cat si
pentru principalele categorii de asigurari, dupa formula0
R
?
1
d
p
= !??
, unde
R
d
- rata daunei;
?
p
- totalul platilor de despagubiri si sume asigurate;
1" totalul incasarilor de prime de asigurare.
2. Rata asigurarii 0Gradu de cu"ri#dere i# asigurare4. 2e stabileste prin raportarea
numarului sau volumului obiectelor asigurate la numarul sau volumul total al obiectelor de
aceeasi natura asigurabile, dupa formula0
R
n
,
a
= !?? ,unde
R
a
- gradul de cuprindere in asigurare;
n - numarul bunurilor asigurate;
, - numarul bunurilor asigurabile.
Acest indicator e%prima gradul de dezvoltare al fiecarei forme de asigurare, efortul
asiguratorului pentru e%tinderea unei forme de asigurare, precum si rezervele de crestere
e%istente; are relevanta pentru aprecierea calitatii activitatii desfasurate pe ansamblul
societatii, cat si la nivelul fiecarei verigi organizatorice e%istente.
%. Rata )i*ica a dau#ei. 2e aseamana cu rata daunei, dar in acest caz marimile se e%prima in
unitati naturale. $ste un indicator cantitativ, indicand ponderea bunurilor despagubite in
totalul bunurilor asigurate; cu cat aceasta pondere este mai mica cu atat activitatea societatii
este mai eficienta.
R
nr @ dp
nr @ asig
fd
=
. . .
. . .
!??
, unde
R
fd
- rata fizica a daunei;
nr.@.dp. - numarul bunurilor despagubite;
nr.@.asig.- numarul bunurilor asigurate.
1+
-.Costu reati$ a acti$itatii de asigurare. 2e calculeaza ca raport intre totalul cheltuielilor
legate de desfasurarea activitatii de asigurare si totalul incasarilor din prime de asigurare,
comisioane, dobanzi. 2e stabileste pe feluri de asigurari, iar in mod normal este subunitar.
5
5
1
a
= !?? , unde
C
a
- costul relativ al activitatii de asigurare;
C - cheltuieli totale efectuate de asigurator ;plati de sume asigurate, despagubiri, cheltuieli de
administrare:.
7. Rata $e#ituui #et. 2e calculeaza raportand diferenta intre totalul veniturilor si totalul
cheltuielilor inregistrate de societate intr-o anumita perioada de timp, la totalul veniturilor0
R
1 5
1
vn
=

!?? , unde
/
vn
- rata venitului net;
P - incasari totale din prime de asigurare;
C - cheltuieli totale efectuate de catre asigurator.
6. C>etuiei a 1 eu $e#it. 2e calculeaza raportand diferenta intre totalul cheltuielilor si
totalul despagubirilor platite de asigurator, pe parcursul anului, la diferenta intre totalul
veniturilor si totalul cheltuielilor0
5 leu vn
5 ?
1 5
p
' . . ! =

, in care;
5 - totalul cheltuielilor de asigurare;
?p - totalul despagubirilor platite;
1 - totalul primelor de asigurare si a altor venituri incasate.
9endinta de minim a acestui indicator e%prima o situatie financiara favorabila pentru
asigurator.
1. Nu!aru !ediu de asigurari co#tractate de u# age#t de asigurari. 2e calculeaza
pentru asigurarile facultative si e%prima raportul intre numarul total de asigurari facultative,
pe categorii, contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul salariatilor angrenati in
activitatea de achizitie a asigurarilor0
,
A
,
ac
c
pc
=
, unde0

ac
- numarul mediu de asigurari contractate de un agent de asigurari;
A
c
- numarul de asigurari facultative contractate intr-o anumita perioada de timp;

pc
- numarul agentilor de achizitie a asigurarilor.
1*
:. Su!a asigurata !edie. $ficient pentru asigurator este faptul ca agentii de asigurare sa
depuna interes pentru a incheia contracte de asigurari de viata la sume cat mai mari0
S
S
,
am
a
c
=
,unde0
S
am
- suma asigurata medie;
S
a
- totalul sumelor asigurate;
,
c
- numarul total de contracte de asigurare incheiate.
3. Pri!a !edie i#casata "e u# co#tract se poate calcula pentru toate categoriile de
asigurari, prin raportarea totalului incasarilor de prime la numarul contractelor de asigurare
incheiate0
1
1
,
m
c
=
,unde0
P
m
- prima medie incasata pe un contract;
P - totalul incasarilor din prime de asigurare;
,
c
- numarul total de contracte de asigurare incheiate.
1;. Producti$itatea !u#cii u#ui age#t de asigurari se e%prima ca raport intre incasarile
totale din prime de asigurare intr-o perioada de timp si numarul salariatilor angrenati in
activitatea de achizitie a asigurarilor0
-
1
,
a
pa
=
, unde0

pa
- numarul salariatilor angrenati in activitatea de achizitie a asigurarilor.
#ficienta asigurarilor din punct de vedere al asiguratilor
1.Durata !edie de ic>idare a dau#eor. 2e calculeaza ca raport intre numarul de zile
trecute de la avizarea daunei pana la plata despagubirii si numarul daunelor solutionate0
?
t t t
,
t
,
m
n
d
i
i
n
d
=
+ + +
=
=

! " !
...
, unde0
<
m
- durata medie de lichidare a daunelor;
t - numarul de zile de la avizarea daunei pana la plata despagubirii;

d
- numarul daunelor solutionate.
2. Gradu de aco"erire "ri# asigurare. 2e calculeaza ca raport intre suma asigurata si
valoarea bunului respectiv, e%primand in ce masura suma asigurata acopera valoarea bunului0
3
S
.
a
a
b
= !??
, unde
+?
=
a
- gradul de acoperire;
2
a
- suma asigurata;
(
b
-valoarea bunului in momentul asigurarii.
%. Gradu de aco"erire a dau#ei sau rata des"agu&irii. 2e calculeaza pe baza relatiei0
3
?
1
ad
p
g
= !??, unde0
3
ad
- gradul de acoperire al daunei;
<
p
- despagubiri primite de asigurat;
P
g
- valoarea pagubei produse la bunul asigurat.
In cazul asigurarilor facultative de bunuri in functie de obiectivele analizei se poate
utiliza o gama larga de indicatori, intre care0 /ata daunei, /ata asigurarii, Costul relativ al
activitatii de asigurare, /ata venitului net, umarul mediu de asigurari contractate de un
agent, 2uma asigurata medie, Prima medie incasata pe un contract, <urata medie de lichidare
a daunelor, =radul de acoperire prin asigurare, =radul de acoperire a daunei.
-.2. ANALIZA INDICATORILOR DE E8ICIENTA IN CADRUL DIRECTIEI
ASIGURARI CLADIRI( ,UNURI INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Pentru a putea aprecia eficienta activitati de asigurare in cadrul <irectiei cladiri, bunuri
industriale si agricole este necesara analiza unor indicatori atat in timp, cat si ca structura.
Pentru aceasta vom analiza evolutia in perioada !**--!**+, pe cele doua categorii de
asigurati0 persoane fizice si persoane juridice, precum si pe bunuri.
Pe baza datelor referitoare la primele incasate, despagubirile platite cheltuielile
ocazionate de activitatea de asigurare, numarul de contracte de asigurare, se pot calcula mai
multi indicatori0 rata daunei, prima de asigurare medie pe un contract, costul relativ al
activitatii de asigurare, rata venitului net, cheltuielile la ! leu venit net.
Figura nr. 0.1. #volutia ponderii formelor de asigurare in numarul total de contracte
inc.eiate in perioada 1552-1556
1996
Alte asigurari
14.37%
A"arii accidentale
1.12%
Cladiri si continut
84.51%
+!
1997
Alte asigurari
11%
A"arii accidentale
2%
Cladiri si continut
87%
1998
A"arii accidentale
2%
Cladiri si continut
90%
Alte asigurari
8%
2e constata o crestere a ponderii asigurarilor de cladiri si continut atat in !**1 fata de
!**-, cat si in !**+ fata de !**1; acest tip de asigurare detine ponderea cea mai mare in
totalul contractelor incheiate in cei trei ani, de aceea rezultatele privind eficienta sa
influenteaza intr-o masura foarte mare rezultatele obtinute la nivelul intregii directii. <e
asemenea, asigurarile pentru avarii accidentale au inregistrat o crestere a ponderii, insa intr-o
mai mica masura.
4abelul nr. 0.1. ata daunei (7)
(ip asigurare (otal persoane !i%ice si )uridice
1996 1997 1998
A"arii accidentale 4.74% 13.25% 17.67%
Cl.* continut 17.42% 23.71% 27.36%
Alte asigurari 10.55% 21.72% 21.37%
(otal 16.51% 23.27% 26.25%
1996 1997 1998
13.03%
28.35%
25.12%
20.38%
24.79%
32.65%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
1996 1997 1998
Figura nr. 4.2. Evolutia ratei daunei la asigurarea facultativa a
cladirilor si continutului in perioda 1996-1998
$ersoane )uridice
$ersoane ! i%ice
+"
1996 1997 1998
4.51%
13.61%
13.05%
18.94%
16.90%
26.44%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
1996 1997 1998
Figura nr. 4.3. Evolutia ratei daunei la asigurarea pentru avarii
accidentale in perioada 1996-1998
$ersoane )uridice
$ersoane !i%ice
2e constata ca in comparatie cu rata daunei in cazul persoanelor fizice la asigurarile pentru
avarii accidentale, cladiri si continut, la persoanele juridice aceasta are valori sensibil mai
reduse datorita dotarii mai bune cu hidranti, e%tinctoare, sprin>lere, aprovizionarii cu apa,
sistemelor de detectare a fumului, de suprimare a e%ploziilor. In ambele cazuri insa, tendinta
generala este de crestere a ratei daunei, ceea ce reflecta o situatie nefavorabila, cu efecte
asupra rentabilitatii societatii.
4abelul nr. 0.,.
ata venitului net
(7)
(ip asigurare (otal persoane
!i%ice si )uridice 1996 1997 1998
A"arii accidentale 86% 78% 73%
Cl.* continut 74% 67% 64%
Alte asigurari 80% 69% 70%
(otal 74% 68% 65%
1996 1997 1998
78%
67% 66%
71%
67%
60%
0%
20%
40%
60%
80%
1996 1997 1998
Figura nr. 4.4. Evolutia ratei venitului net pe categorii de
asigurati in perioada 1996-1998
$ersoane )uridice
$ersoane !i%ice
/ata venitului net inregistreaza o situatie mai buna in cazul asigurarilor contractate de
persoanele juridice, aceasta ca urmare a sumelor asigurate mai mari care conduc la prime de
asigurare mai mari, precum si datorita cheltuielilor mai mici raportate la veniturile din prime.
In timp se constata o tendinta de scadere a ratei venitului net, desi in cazul persoanelor
juridice s-a inregistrat o usoara crestere in !**+ fata de !**1, iar in cazul persoanelor fizice a
avut loc o crestere cu patru puncte procentuale in !**1 fata de !**-, urmata apoi de o
scadere foarte mare cu !! puncte procentuale in !**+ fata de !**1. Aceste modificari imprima
o tendinta de scadere a ratei venitului net pe ansamblul directiei de asigurari cladiri, bunuri
industriale si agricole.
+#
1996 1997 1998
13.74%
26.42%
26%
22%
33%32%
27%
36%
35%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
1996 1997 1998
Figura nr. 4.5. Evolutia costului relativ al activitatii de asigurari
pe tipuri de asigurari si pe total in perioada 1996-1998
A"arii accidentale
Cl.* continut
(otal asigurari
$volutia costului relativ al activitatii de asigurare are loc in sens invers fata de evolutia
ratei venitului net. Prin urmare se inregistreaza o crestere a costului, la toate tipurile de
asigurari din cadrul directiei, aceasta atat ca urmare a cresterii volumului despagubirilor
raportat la venituri, cat si a cresterii cheltuielilor de administrare. Costul asigurarii pentru
avarii accidentale, desi are o evolutie ascendenta, se situeaza de fiecare data cu mult sub
media inregistrata pe ansamblul directiei, neputand-o influenta decat intr-o foarte mica
masura, datorita ponderii nesemnificative pe care o detin aceste asigurari in totalul asigurarilor
incheiate. In ceea ce priveste costul asigurarii cladirilor si continutului, acesta influenteaza in
mod hotarator costul la nivelul directiei, datorita ponderii mari detinute si in continua crestere
;de la +.,,B la *?B:.
4abelul nr. 0./.
C.eltuieli la 1
leu
venit net (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 0.1041 0.1155 0.1215 0.1163 0.1249 0.1394
Cl.* continut 0.1154 0.1366 0.1359 0.1437 0.1274 0.1542
Alte asigurari 0.1186 0.1467 0.1243 0.1094 0.1242 0.1357
(otal 0.1152 0.1360 0.1339 0.1345 0.1268 0.1498
Cheltuielile la ! leu venit net inregistreaza aceeasi tendinta crescatoare manifestata la nivelul
costurilor, atat pentru fiecare tip de asigurare, cat si pentru fiecare tip de asigurat, situatie care
influenteaza negativ performantele directiei de asigurari cladiri, bunuri industriale si agricole,
si intr-o anumita masura rezultatele la nivelul societatii de asigurari.
4abelul nr. 0.0.
&rima medie pe
contract (mii lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 410+741 957+500 724+088 75+773 82+500 121+915
Cl.* continut 186+353 416+251 833+257 44+851 74+703 124+118
Alte asigurari 49+193 138+464 1+555+482 42+439 55+786 73+528
(otal asigurari 169+147 394+909 886+983 44+332 70+162 107+994
2e observa o tendinta de crestere la toate tipurile de asigurari si pe ambele categorii de
asigurati. <aca luam in calcul rata inflatiei in !**1 de !,.,+B si in!**+ de ,*,!B, se constata
+.
o diminuare a primei medii pe contract, atat in !**1 fata de !**-, cat si in !**+ fat de !**1
astfel0
4abelul nr. 0.2 . #volutia in valori nominale a primei medii de asigurare pe contract in
perioada 1552-1556
1996 1997 1998
198+653
97+875
88+524
177+669
69+290
61+694
127+728
71+755
62+786
0
20+000
40+000
60+000
80+000
100+000
120+000
140+000
160+000
180+000
200+000
1996 1997 1998
A"arii accidentale
Cl.* continut
(otal asigurari
CONCLUZII
<esi s-a impus pe piata asigurarilor din /omania ca fiind cea mai puternica si stabila
societate de asigurari, din analiza evolutiei principalilor indicatori se observa o evolutie usor
descendenta a eficientei activitatii de asigurare a 2.C. 3A2I=@/A/$A /8MA$A2CA -
A2I/8M42.A. Aceasta s-a datorat si faptului ca s-a intensificat concurenta in domeniul
asigurarilor, dar si deteriorarii situatiei de ansamblu a economiei. Coordonatele in care
managementul asigurarilor facultative se manifesta trebuie sa aiba in vedere0
a: concurenta tot mai intensa intre societatile de asigurari avand aceeasi structura a
portofoliului;
+,
b: cerinta si efortul de crestere a gradului de cuprindere in asigurare cat mai aproape de o
suta la suta, in vederea dispersarii riscurilor;
c: necesitatea fundamentarii tot mai riguroase a primelor de asigurare, tendinta fiind de
optimizare, in conditii concurentiale, concomitent cu perfectionarea operatiilor de
constatare a pagubelor si de acoperire operativa a lor.
Pentru dezvoltarea si eficientizarea activitatii de asigurare, conducerea societatii va trebui sa
includa intre prioritati0
-informarea asupra e$outiei "ietei asigurarior pe plan intern si international; analiza
cadrului si conditiilor de dezvoltare economico-sociala pe plan intern si international, efecte
ale dezvoltarii sau ale evolutiei economice in plan global si individual, pe grupe ale populatiei;
-investigarea i#teresuui i# asigurare al persoanelor fizice si juridice, precum si a
posibilitatilor financiare de suportare a primelor de asigurare;
-desfasurarea unor actiu#i "u&icitare i#te#se si ofensive, dar credibile;
-incadrarea in structura aparatului de asigurare a unor cadre de s"eciaitate, competente si
loiale fata de societate;
-realizarea activitatii de asigurare, de catre personalul incadrat, in conditii de inalt
"ro)esio#ais!, cu tact si cu respectarea prevederilor legale.
Perfectarea contractului de asigurare poate avea loc prin tratarea di)ere#tiata a unui
anumit asigurat, in functie de conditiile particulare precizate in declaratia de asigurare; de
asemenea prezinta interes informarea sistematica cu privire la starea si evolutia asiguratilor
reali si potentiali, reflectate prin indicatori cum sunt0 profilul activitatii, situatia economica si
financiara, volumul si evolutia bunurilor asigurate si asigurabile, evolutia sinistrelor, atitudinea
fata de ideea si practica asigurarilor.
Intrucat platile privind despagubirile detin ponderea hotaratoare in structura
cheltuielilor eferente asigurarilor de bunuri, se poate aprecia ca ide#ti)icarea caior de
reducere a des"agu&irior constituie o prioritate, avand o limita minima corelata cu valoarea
pagubelor generate de imprevizibilitatea riscurilor. 9rebuie urmarita totodata si reducerea
cheltuielilor de administrare pe cele doua componente0 cheltuieli de personal si cheltuieli
materiale.
I#s"ectia de risc constituie o parghie de evitare si de reducere a cheltuielilor cu
despagubiri; in baza conditiilor de asigurare, organele de inspectie ale societatii trebuie sa
efectueze inspectii de risc asupra modului de intretinere, utilizare si pastrare de catre asigurat
a bunurilor asigurate. Concluziile si constatarile organelor inspectiei de risc pot fi operante,
+-
imediat sau in eventualitatea ivirii riscului asigurat, ducand uneori la rezilierea contractului,
refuzul de plata a despagubirii solicitate de asigurat sau la alte masuri.
@na din conditiile succesului o constituie tra#s"are#ta "rodusuui, adica prezentarea
e%plicita si clara potentialilor asigurati a0
conditilor de asigurare;
scopului asigurarii;
riscurilor acoperite;
tuturor definitiilor.
$ste necesar sa se elimine orice confuzie in legatura cu riscurile asigurate si cu conditiile de
asigurare. Pentru aceste motive trebuie ca lucratorul A2I/8M care incheie asigurarea sa
cu#oasca "er)ect co#ditiie de asigurare.
5a incheierea asigurarii avand ca obiect cladiri sau alte constructii este necesar sa se
e%plice potentialului asigurat ce i#sea!#a i#staatie )i<a a)ere#ta cadirii ca parte
componenta a cladirii cuprinsa in asigurare, delimitand elementele confuze adiacente acestor
instalatii care nu sunt incluse in asigurarea cladirii, dar care pot fi asigurate separat la
categoria 3continut la cladirii4;pentru aceleasi riscuri, respectiv incendiu si alte calamitati:.
8 importanta deosebita prezinta si informarea asiguratului cu privire la recu"erarea si
restaurarea bunurilor in cazul producerii riscului asigurat; asiguratul trebuie sa cunoasca
obligatiile ce ii revin in cazul producerii evenimentului cu privire la luarea tuturor masurilor
pentru minimalizarea daunei, precum si faptul ca toatte cheltuielile in legatura cu aceasta vor
fi rambursate de catre asigurator. Acceptarea restaurarii prezinta o serie de avantaje pentru
asigurat0 economisire de timp si bani; nu sunt necesare noi infrastructuri; nu se instruieste din
nou personalul.
Prin facilitatile oferite la rei##oirea co#tracteor de asigurare trebuie sa se asigurare
obtinerea unui volum relativ constant de prime, fara cheltuieli suplimentare, concomitent cu
dezvoltarea si promovarea unor noi tipuri de asigurari care necesita cheltuieli de publicitate.
In ideea cresterii eficientei activitatii de asigurare se inscrie si intensificarea dotarii si
folosirii ec>i"a!e#teor si a"icatiior i#)or!atice, pentru prelucrarea observatiilor si
datelor cu caracter statistic, evidenta, fundamentarea si incasarea primelor de asigurare,
evidenta contractelor si a derularii lor.
2tadiul actual de dezvoltare a activitatii de asigurare, in conditii concurentiale, impune
ca o necesitate obiectiva, ridicarea continua a eficientei economice, ca o conditie esentiala
pentru realizarea functiilor si scopului asigurarii.
+1
A,%AA&
DATE DE ,ILANT IN PERIOADA 13315133:
MILIOANE LEI
1331 1332 133% 133- 1337 1336 1331
ACTI/
!.<I2P8I)I5I9A9I
)ACA/$
!#,"!,- "?"--,+ "+!,#,. +#-#,,, !?*#+,,* !1#,#?,1 #*.+.?,?
". AC9I($
IM8)I5IFA9$
din care
9I95@/I <$
PA/9ICIPA9I$
"1+,*
!1+,?
#?-.,-
!-.-,#
**##,?
##"*,!
".?,?,"
#+##,#
#1"..,-
+1+.,,
,-*#",?
+1+.,-
!""-!,,.
!!!"!,#
#. <$)I98/I
1"!," ##",- 1"1,1 ##1!,+ *"?1,1 *""-,- !.!??,?
.. A59$ AC9I($
#+,1 "!*,,- #*#?,* ","?,* .,#,1 "#1!,# "-"#.,-
TOTAL ACTI/ 1-76;(- 27:73(6 -21-7(; 11%71:(- 176231(3 2-2;6;(6 77113;(;
PASI/
!. CAPI9A5
#???,? #,?-,? #,?-,? !?.*1,+ !!!*!,! !!!*!,! !!!*!,!
". /$F$/($ <$
P/IM$ P$9/@
A2I=@/A/I5$ <$
(IA9A
-.-",. 1++1,- !?*11,! ".-+-,. .1,.!,. *1#-",! ",#1.+,?
#. /$F$/($ <$
P/IM$ 2I <A@$
#"+-,* *#"-,. !*?".,* ,+#"#,* -,.!#,* .1-"1,- !??,?",?
++
.. A59$ /$F$/($
#-+,! !!+,,- "+"1,1 !?...,1 -+.?,. !+.-?,* 1!+",?
,. C/$<I98/I
1+?,- !#,1,? !"?.," #1#!,. !!+++,! *!?-,* "#-!#,-
-. A59$ PA2I($
--",. ",*1,? ,"?,,! ,+*.," !#.!1,? ,+#!",? !-!,,#,#
TOTAL PASI/ !.,-?,. ",+,*,- ."1.,,? 11%71:(- 176231(3 2-2;6;(6 77113;(;
A,%AA7
CONTUL DE PRO8IT SI PIERDERE AL S.C. 'ASIGURAREA
ROMANEASCA+S.A.5ASIROM IN PERIOADA 133151331
MILIOANE LEI
1331 1332 133% 133- 1337 1336 1331
/ENITURI
1. /e#ituri di#
"ri!e de
asigurare
1++",+ !.#"!,. "-!1?,1 *,,.*," !1!+1*," "-!-,,,1 -"*.!+,!
2. /e#ituri di#
reasigurare
!#,, ++," #+?,, !!,1,, --!,. !-!,* !+#,*
%. /e#ituri
)i#a#ciare si
ate $e#ituri
*-1,- -#?+,1 !".1!,1 .-,"!,, ..-!#,1 -#!-1,! ",#,1",*
484AL
3#%94:9
++?#,* "?1!+,# #*?"",* !.#""+," "!1!,.,# #".*+.,1 ++#!1.,*
C=ELTUIELI
1. Des"agu&iri
si su!e
asigurate
"atite
.#1#,, -.?+,# !!+!#,+ ..*-?,. +!#-.,- !*""-",. .?.-1",#
2. C>etuiei
cu o"eratiu#i
de reasigurare
1,+ #,,- !..,1 ..*,# ##11,1 #-"1,- !!!!+,!
%. C>etuiei
cu re*er$e
te>#ice de
"ri!e si
dau#e
!*,,,1 1+"-,* !"1+1,* ,."!",? 1.1*!,1 !"-!-,,1 #"?."-,-
-. Ate
c>etuiei
!,,.,- .##!,. !!??-,# ",*1?," ..+!,,* -?"?*,1 !"!-!*,"
484AL
1+*!,- !+-?"," #,1,",1 !",,*!,* "?.#.*,* #+""-,,. +,1+#-,"
+*
C;#L4:9#L9
PRO8IT
IMPOZA,IL
*!",# "!!-,! #"1?," !1-#-,# !"+?.,. - ",##+,1
PIERDERE
- - - - - ,1"+?,1 -
REZER/E
TE=NICE DE
DAUNE
,1"+?,1
REZULTATUL ,RUT
IN8LUENTAT DE
REZER/ELE
TE=NICE DE
DAUNE
*!",# "!!-,! #"1?," !1-#-,# !"+?.,. ? ",##+,1
A,%AA 8
2@MA A2I=@/A9A 2I P/IMA <$ A2I=@/A/$, P$ &I$CA/$ C5A<I/$ A &A)/ICII
<$ 9$L9I5$ 2I P$ =/@P$ <$ )@@/I
#enumire cladire
,.A.&mil.lei' %(.,.A. ,.A.&mil.lei' %(.,.A. ,.A.&mil.lei' %(.,.A.
Administratie 902 11.00 791 7.00 0 0.00
#epo%it umac
287 3.50 33.9 0.30 273 7.00
#epo%it produse c-imice 246 3.00 45.2 0.40 78 2.00
#epo%it materiale
164 2.00 33.9 0.30 58.5 1.50
(ancuri de petrol+ suterane 0 0.00 226 2.00 39 1.00
#epo%it luri!ianti
164 2.00 33.9 0.30 19.5 0.50
#epo%it amala)e 246 3.00 33.9 0.30 156 4.00
#epo%it produse !inite
574 7.00 452 4.00 1365 35.00
#epo%it deseuri 82 1.00 45.2 0.40 0 0.00
.ilatura
1230 15.00 1808 16.00 312 8.00
(esatorie 1312 16.00 2034 18.00 370.5 9.50
,palatorie c-imica
738 9.00 1243 11.00 390 10.00
Vopsitorie 820 10.00 1130 10.00 409.5 10.50
/aga%in con!ectii
1066 13.00 1469 13.00 429 11.00
#istriutia curentului electric 41 0.50 226 2.00 0 0.00
.urni%area si tratarea apei
82 1.00 339 3.00 0 0.00
Camera ca%anelor 246 3.00 1356 12.00 0 0.00
(otal
8200 100 11300 100.00 3900 100
#enumire cladire
Cladire
,.A.&mil.lei' Cota prima $rima
Administratie
902 0.40 3.608
#epo%it umac 287 0.90 2.583
#epo%it produse c-imice
246 0.90 2.214
#epo%it materiale 164 0.90 1.476
(ancuri de petrol+ suterane
0 0.00 0
#epo%it luri!ianti 164 0.90 1.476
#epo%it amala)e
246 0.90 2.214
#epo%it produse !inite 574 0.90 5.166
#epo%it deseuri
82 0.90 0.738
.ilatura 1230 1.20 14.76
(esatorie
1312 1.20 15.744
,palatorie c-imica 738 1.20 8.856
Vopsitorie
820 1.20 9.84
/aga%in con!ectii 1066 0.90 9.594
#istriutia curentului electric
41 0.65 0.2665
*?
.urni%area si tratarea apei
82 0.40 0.328
Camera ca%anelor 246 0.40 0.984
(otal
8200 0.97375 79.8475
#enumire cladire
0tila)e
,.A.&mil.lei' Cota prima $rima
Administratie
791 0.5 3.955
#epo%it umac 33.9 1.15 0.38985
#epo%it produse c-imice
45.2 1.15 0.5198
#epo%it materiale 33.9 1.15 0.38985
(ancuri de petrol+ suterane
226 2.5 5.65
#epo%it luri!ianti 33.9 1.15 0.38985
#epo%it amala)e
33.9 1.15 0.38985
#epo%it produse !inite 452 1.15 5.198
#epo%it deseuri
45.2 1.15 0.5198
.ilatura 1808 1.5 27.12
(esatorie
2034 1.5 30.51
,palatorie c-imica 1243 1.5 18.645
Vopsitorie
1130 1.5 16.95
/aga%in con!ectii 1469 1.15 16.8935
#istriutia curentului electric
226 0.65 1.469
.urni%area si tratarea apei 339 0.5 1.695
Camera ca%anelor
1356 0.5 6.78
(otal 11300 1.2165 137.4645
#enumire cladire
,tocuri
,.A.&mil.lei' Cota prima $rima
Administratie 0 0.5 0
#epo%it umac
273 1.15 3.1395
#epo%it produse c-imice 78 1.15 0.897
#epo%it materiale
58.5 1.15 0.67275
(ancuri de petrol+ suterane 39 1.5 0.585
#epo%it luri!ianti
19.5 1.15 0.22425
#epo%it amala)e 156 1.15 1.794
#epo%it produse !inite
1365 1.15 15.6975
#epo%it deseuri 0 0 0
.ilatura
312 1.5 4.68
(esatorie 370.5 1.5 5.5575
,palatorie c-imica
390 1.5 5.85
Vopsitorie 409.5 1.5 6.1425
/aga%in con!ectii
429 1.5 6.435
#istriutia curentului electric 0 0 0
.urni%area si tratarea apei
0 0 0
Camera ca%anelor 0 0 0
(otal
3900 1.325 51.675
*!
A,%AA 9
P/ICIPA5II I<ICA98/I AI AC9I(I9A9II <$ A2I=@/A/$ <$ C5A<I/I 2I
)@@/I I<@29/IA5$
Rata daunei (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 4.51% 13.05% 16.90% 13.61% 18.94% 26.44%
Cl.* continut 13.03% 25.12% 24.79% 28.35% 20.38% 32.65%
Alte asigurari 15.11% 29.66% 18.59% 8.71% 18.53% 24.69%
(otal 12.89% 24.84% 23.81% 24.07% 20.02% 30.91%
Prima medie pe
contract (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 410+741 375+785 178+617 75+773 32+378 30+074
Cl.* continut 186+353 163+364 205+546 44+851 29+318 30+617
Alte asigurari 49+193 54+342 383+703 42+439 21+894 18+138
(otal 169+147 154+988 218+799 44+332 27+536 26+640
Costul relativ al
activitatii de
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 14% 22% 26% 23% 28% 35%
Cl.* continut 22% 34% 34% 37% 29% 42%
Alte asigurari 24% 39% 28% 18% 28% 34%
(otal 22% 34% 33% 33% 29% 40%
Rata venitului
net (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 86% 78% 74% 77% 72% 65%
Cl.* continut 78% 66% 66% 63% 71% 58%
Alte asigurari 76% 61% 72% 82% 72% 66%
(otal 78% 66% 67% 67% 71% 60%
Cheltuieli la 1
leu venit net (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 0.1041 0.1155 0.1215 0.1163 0.1249 0.1394
Cl.* continut 0.1154 0.1366 0.1359 0.1437 0.1274 0.1542
Alte asigurari 0.1186 0.1467 0.1243 0.1094 0.1242 0.1357
(otal 0.1152 0.1360 0.1339 0.1345 0.1268 0.1498
Rata daunei (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 4.51% 13.05% 16.90% 13.61% 18.94% 26.44%
Cl.* continut 13.03% 25.12% 24.79% 28.35% 20.38% 32.65%
Alte asigurari 15.11% 29.66% 18.59% 8.71% 18.53% 24.69%
*"
(otal 12.89% 24.84% 23.81% 24.07% 20.02% 30.91%
Prima medie pe
contract (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 410+741 375+785 178+617 75+773 32+378 30+074
Cl.* continut 186+353 163+364 205+546 44+851 29+318 30+617
Alte asigurari 49+193 54+342 383+703 42+439 21+894 18+138
(otal 169+147 154+988 218+799 44+332 27+536 26+640
Costul relativ al
activitatii de
asigurare (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 14% 22% 26% 23% 28% 35%
Cl.* continut 22% 34% 34% 37% 29% 42%
Alte asigurari 24% 39% 28% 18% 28% 34%
(otal 22% 34% 33% 33% 29% 40%
Rata venitului
net (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 86% 78% 74% 77% 72% 65%
Cl.* continut 78% 66% 66% 63% 71% 58%
Alte asigurari 76% 61% 72% 82% 72% 66%
(otal 78% 66% 67% 67% 71% 60%
Cheltuieli la 1
leu venit net (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 0.1041 0.1155 0.1215 0.1163 0.1249 0.1394
Cl.* continut 0.1154 0.1366 0.1359 0.1437 0.1274 0.1542
Alte asigurari 0.1186 0.1467 0.1243 0.1094 0.1242 0.1357
(otal 0.1152 0.1360 0.1339 0.1345 0.1268 0.1498
Rata daunei (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 4.51% 13.05% 16.90% 13.61% 18.94% 26.44%
Cl.* continut 13.03% 25.12% 24.79% 28.35% 20.38% 32.65%
Alte asigurari 15.11% 29.66% 18.59% 8.71% 18.53% 24.69%
(otal 12.89% 24.84% 23.81% 24.07% 20.02% 30.91%
Prima medie pe
contract (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 410+741 375+785 178+617 75+773 32+378 30+074
Cl.* continut 186+353 163+364 205+546 44+851 29+318 30+617
Alte asigurari 49+193 54+342 383+703 42+439 21+894 18+138
(otal 169+147 154+988 218+799 44+332 27+536 26+640
*#
Costul relativ al
activitatii de
asigurare (%)
(ip asigurare
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 14% 22% 26% 23% 28% 35%
Cl.* continut 22% 34% 34% 37% 29% 42%
Alte asigurari 24% 39% 28% 18% 28% 34%
(otal 22% 34% 33% 33% 29% 40%
Rata venitului
net (%)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 86% 78% 74% 77% 72% 65%
Cl.* continut 78% 66% 66% 63% 71% 58%
Alte asigurari 76% 61% 72% 82% 72% 66%
(otal 78% 66% 67% 67% 71% 60%
Cheltuieli la 1
leu venit net (lei)
(ip asigurare
$ersoane
)uridice

$ersoane
!i%ice
1996 1997 1998 1996 1997 1998
A"arii accidentale 0.1041 0.1155 0.1215 0.1163 0.1249 0.1394
Cl.* continut 0.1154 0.1366 0.1359 0.1437 0.1274 0.1542
Alte asigurari 0.1186 0.1467 0.1243 0.1094 0.1242 0.1357
(otal 0.1152 0.1360 0.1339 0.1345 0.1268 0.1498
,I,LIOGRA8IE
*.
)$/C$A,&lorian; )I29/IC$A@, =heorghe; MAC8($I,$.I., Lexicon de asigurari si
protectie sociala, $ditura Carat, !**+.
CI29$5$CA, /odica si 5azar, Asigurari comerciale, $ditura <imitrie Cantemir, 9argu
Mures, !**1.
7$5$G, Christopher, 2he LaB of Insurance @roking.
(ACA/$5,Iulian; )$/C$A, &lorian, Asigurari si reasigurari, $ditura $%pert, )ucuresti,
!**+.
6I55IAM2, C. Arthur; 7$I2, /ichard, Risk management and insurance.
Materiale teoretice pentru invatamantul profesional, $ditia a III-a, Administratia
asigurarilor de stat, )ucuresti,!*1".
=A5IC$A@,I.; =7$/A2IM, Al.; 9AA2$2C@, P.; 2A@$/, =.; I82I&, =h.;
C/I2A, ., Sistemul asigurarilor in Romania, $ditura 9ribuna $conomica, nr.!!+,
)ucuresti, !**1.
Rapoartele anuale ale S.5. $Asigurarea Romaneasca Asirom #S.A., !**., !**,, !**-,
!**1.
Industrial >ire =azards =andbook, ational &ire Protection Association ;&PA:, @.2.A.
>ire 1rotection =andbook, &PA, @.2.A.
Colectia revistei >inante, Asigurari si @anci, !**+.
5egea privind societatile comerciale, nr. #! din !- noiembrie !**?, M.8.Partea I, nr. !"--
!"1 din !1 noiembrie !**?.
5egea privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale in domeniul
asigurarilor, nr. .1 din !- iulie !**!, M.8. Partea I, nr. !,! din !* iulie !**!.
5ege privind asigurarile si reasigurarile in /omania, nr. !#- din "* decembrie !**,, M.8.
Partea I, nr.#?# din #? decembrie !**,.
7otararea =uvernului /omaniei privind infiintarea unor societati comerciale pe actiuni in
domeniul asigurarilor, nr. !"1* din + decembrie !**?, M.8. Partea I, nr.!., din !1
decembrie !**?.
7otararea =uvernului /omaniei privind atributiile 8ficiului de supraveghere a activitatii
de asigurare si reasigurare, nr. ,1. din "# august !**!, M.8. Partea I, nr.!+" din !!
septembrie !**!.
*,