Sunteți pe pagina 1din 29

Lazar Cistelecan: Asigurri Capitolul 1

COORDONATE TEORETICE I ISTORICE ALE ASIGURRILOR


1.1. COORDONATELE TEORETICE ALE ASIGURRILOR
1.1.1. Conceptul de asigurare

Recunoatem sau nu, omul rmne, mcar n parte, sub vremi. Nu poate prevedea totul i nu ntotdeauna evenimentele decurg aa cum au fost prevzute, fie c se refer la viaa indivizilor, persoanelor, fie c privesc cadrul natural sau socio-economic n care evolueaz. Observaiile de ordin statistic evideniaz realitatea i regularitatea producerii unor evenimente, pericole, generate de factori naturali sau de nsi activitatea oamenilor, ntr -un teritoriu anume, pagubele produse putnd fi evaluate mcar cu aproximaie. Omul a rmas neputincios n faa unor evenimente generatoare de mari pagube, cum sunt calamitile naturii (seisme, uragane, ploi toreniale, grindina, furtunile etc.). Apoi, tiina, tehnologia i tehnica modern, alturi de avantajele pe care le genereaz pentru existena i dezvoltarea social-uman, se nsoesc cu creterea frecvenei unor accidente. Desigur o compensare a prejudiciilor este posibil dup cum urmeaz: a) prin efortul individual al fiecrei persoane ( fizice sau juridice) care i pot constitui rezerve proprii, cu destinaie special (acoperirea pagubelor n cazul producerii evenimentelor generatoare de pagube); b) prin efortul comun de constituire a unui fond, bazat pe aportul unui numr mare de persoane (fizice sau juridice), ameninate de aceleai pericole, pe seama cruia cei afectai de evenimentele nedorite, care s-au produs, sunt despgubii. Ambele soluii au n vedere constituirea unor fonduri (rezerve), cu destinaie special. Anume, acoperirea unor pagube pricinuite anumitor bunuri de calamitile naturii, ori n caz de accidente pentru a plti anumite sume (asigurate) persoanelor n viaa crora aceste evenimente au intervenit. Conform cu aceasta s-a demonstrat c, n principiu, i n acest caz, unirea face putere. Asigurarea constituie un sistem de relaii economice, care implic aportul unui numr mare de persoane fizice i juridice n constituirea unui fond bnesc, n condiiile n care fiind ameninate de aceleai pericole, n existena i activitatea lor, concep i recunosc oportunitatea prevenirii i nlturrii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure. Asigurarea este o practic a crerii, n mod preventiv, a condiiilor i a resurselor bneti pentru dezdunarea celor care au suferit pagube ca i pentru plata unor sume cuvenite celor n viaa crora au intervenit anumite evenimente fa de care au convenit utilizarea acestei practici. Desigur, obligaia asumat de societatea de asigurri fa de asigurai este influenat de caracterul aleator al fenomenelor asigurate. Ca urmare, echilibrul ntre primele de asigurare ncasate i indemnizaiile datorate poate fi afectat de abateri. Dac abaterile sunt favorabile pentru asigurtor ele mresc profitul. Dac abaterile sunt nefavorabile, se impune

compensarea acestora prin venituri generate din alte surse: dobnzi la depozite bancare, plasamente de capital etc. Asigurarea ca intermediar financiar rezid n faptul c, mai ales n asigurrile de via, societile de asigurare ofer asigurailor nu numai o protecie de asigurare, ci i instrumente de economisire i de fructificare a resurselor bneti (n cadrul ofertei de capital de mprumut, pe pia financiar). Asigurarea ca activ financiar rezid n faptul c n perioada derulrii contractului de asigurare este influenat att mrimea absolut nominal a sumei acumulate, ct i mrimea real a acesteia. Deci, contractul de asigurare apare ca o crean condiionat emis de asigurtor i achiziionat de asigurat. Conceptul de asigurare comport, dup caz, abordarea sub aspect juridic, economic sau financiar . Sub aspect juridic, pentru a fi operant, asigurarea trebuie s capete o form juridic, iar acest fapt rezult din contract, ca lege a prilor i din legea propriu-zis emis de puterea legislativ. Deci contractul de asigurare i legea de organizare a activitii de asigurare constituie izvoare de drepturi i obligaii n materie de asigurri. Sub aspect financiar se poate aprecia c asigurarea este intermediar financiar ntre persoanele fizice asigurate care pltesc ealonat prime de asigurare, i persoane juridice i fizice care au nevoie de resurse financiare suplimentare. Se relev astfel faptul c, mai ales n asigurrile de via asigurarea constituie nu numai mijloc de protecie mpotriva riscurilor, dar i instrument de economisire i de fructificare a resurselor bneti. Premisele asigurrii rezid n caracterul evenimentelor putnd fi sintetizate astfel: a) Caracterul aleator al evenimentelor la care se refer asigurarea . Evenimentul trebuie s fie ntmpltor, realizarea lui s nu depind de voina persoanelor (fizice, juridice) implicate n asigurare, fie c acest fapt nu este posibil ( ca n cazul calamitilor naturale - ploaie torenial, grindin inundaii, cutremur de pmnt etc.), fie c legea le interzice provocarea evenimentelor respective ( incendiu, deces, accident corporal etc.). b) Caracterul evaluabil al evenimentelor nseamn c pentru a fi asigurabil, evenimentul n cauz, trebuie s poat fi cuprins n cercetarea statistic, deci s decurg dup legitile evenimentelor ntmpltoare, ncadrndu-se n regulile de calcul a probabilitilor. c) Mutualitatea reflect constituirea i utilizarea fondului de asigurare dup principiul unul pentru toi i toi pentru unul. d) Extensia numeric a asigurailor reflect o cerin n derularea procesului asigurrii, prin aceea c numrul de asigurai trebuie s fie ct mai mare, pentru necesiti viznd: calculul primelor de asigurare cu ajutorul unor metode statistice, evaluarea i dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare i utilizarea lui eficient. e) Echidistana asigurailor fa de risc sau evenimentul de referin este necesar. Mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asigurailor, pentru a promova o anumit form de asigurare i dezdunarea n acelai fel a asigurailor pentru o anumit categorie de riscuri. Intre premisele asigurrii un loc aparte l deine caracterul mutual sau mutualitatea fondului de asigurare. Promovarea aciunilor sau relaiilor de asigurare implic anumite condiii subiective i obiective. Condiiile subiective sunt: a) interesul pentru asigurare i b) suportabilitatea financiar a asigurrii. a) Interesul pentru asigurare al agenilor economici sau persoanelor fizice ar putea fi interpretat prin simul necesitii de a identifica, preveni, prentmpina evenimentele, riscurile generatoare de pagube sau prejudicii. b) Posibilitile financiare ale persoanelor fizice i juridice (asigurailor) de a suporta plata primelor de asigurare sunt eseniale.
2

Condiiile obiective se refer la caracteristici impuse evenimentelor pentru a intra sub incidena asigurrii. Astfel, evenimentele trebuie : a) s fie sporadice; b) s aib o anumit regularitate; c) s aib extensie teritorial i d) s se produc n viitor. a) Caracterul sporadic al ivirii sau producerii evenimentului nvedereaz faptul c n asigurare evenimentele se cuprind selectiv. Deci, numai n msura n care afecteaz sporadic, n timp, n teritoriu i ca numr de subieci ( persoane fizice i juridice). b) Regularitatea relativ a producerii evenimentului de referin, care genereaz prejudicii, se impune pentru a trezi interesul n ceea ce privete msurile de protecie prin asigurare. c) Extensia teritorial a pericolelor pe care le poate genera un eveniment, impune msura asigurrii, numai atunci cnd numrul celor periclitai este suficient de mare, pentru a suporta financiar constituirea fondului de asigurare i, pe aceast baz, acoperirea pagubelor probabile. d) Evenimentul potenial asigurabil trebuie s fie viitor, evenimente petrecute n trecut neputnd constitui obiect al asigurrii.
1.1.2. Unele delimitri conceptuale

Aa cum a fost prezentat conceptul de asigurare este evident abordarea sa n sens restrns. n sensul cel mai larg, fie ca relaie, fie ca sistem, practic sau tehnic, asigurarea poate fi abordat n contextul specific al formelor sale generale ca: a) asigurri sociale i b) asigurri comerciale. a) Asigurrile sociale se refer la persoane, avnd menirea crerii unor fonduri bneti centralizate afectate proteciei sociale, sub diferite forme, a membrilor societii ( prin pensii pentru limit de vrst, pensii de boal, diverse ajutoare etc.). Unii autori atribuie acestora denumirea de asigurri gratuite realizabile ca asigurri sociale de stat i, dup caz, ca sisteme autonome de asigurri sociale. Dimpotriv, cota pentru asigurri sociale a crescut. Asigurrile sociale au n ara noastr o organizare specific n cadrul creia un loc central l deine Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Casa Naional de Asigurri de Sntate. Resursele mobilizate n scopul enunat sunt concentrate n bugetul asigurrilor sociale de Stat, i n bugetul fondului de asigurri sociale de sntate. b) Asigurrile comerciale sunt realizate prin firme (societi) specializate pe principii economice. Asigurrile comerciale sunt dup caz, asigurri de bunuri, de persoane i de rspundere civil. Promovarea lor implic societile de asigurare, n calitate de asigurtori, i persoane fizice ori juridice, n calitate de asigurai, n raporturi oneroase viznd: plata unor prime de asigurare, preluarea proteciei mpotriva anumitor riscuri, despgubirea pentru pagube generate de riscurile asigurate etc. Fondurile de asigurare se constituie din primele de asigurare suportate de asigurai, fiind gestionate autonom de ctre societile de asigurare ce funcioneaz n regim comercial. ncepnd cu anul l991 asigurrile comerciale se realizeaz, n Romnia, printr-o reea de societi cu capital de stat, cu capital privat intern sau mixt (intern i strain). Dac n anul 1991, prin renunarea la monopolul de stat n domeniul asigurrilor, odat cu ncetarea activitii Administraiei Asigurrilor de Stat, s-au constituit 3 societi cu capital integral de stat ( ASIROM, ASTRA, CAROM), ca societi pe aciuni, s-a ajuns n anul 2000 la extinderea acestui sector de activitate n care funcionau 75 de societi de asigurarereasigurare, cele mai multe cu capital privat, intern i mai ales mixt (intern i strin).

1.1.3. Funciile asigurrii

Ca relaii economice, bneti, si mai selectiv financiare, asigurrile fac parte din sfera finanelor. Deci, mijlocesc transfer de venit de la asigurai n vederea constituirii fondului de asigurare la asigurtori. Fondul de asigurare are valene financiare, iar relaiile care mijlocesc constituirea i utilizarea fondului respectiv au specificul lor, dup cum urmeaz: a) transferul de venit este definitiv, dar numai n cazul n care subiectul asigurat nu sufer prejudicii din producerea evenimentului n raport cu care a fost asigurat; b) contraprestaia poate lipsi, dar ea poate fi real n contextul dezdunrii, dac persoanele fizice sau juridice au suferit pagube generate de evenimente cuprinse n sfera asigurrii; c) interesul social (obtesc) al folosirii fondului de asigurare poate fi explicat n contextul mutualitii care constituie premisa esenial a asigurrii. ntr-un asemenea context s-a argumentat ideea conform creia asigurarea ar ndeplini, n principiu, dou funcii : de repartiie (sau redistribuire) i de control. Funcia de repartiie este explicitat prin procesul de redistribuire a unei pri din produsul intern brut. Mai nti, odat cu plata primelor de asigurare pentru constituirea fondului de asigurare al fiecrei societi de asigurare. Apoi, prin utilizarea acestui fond odat cu plata despgubirilor ctre acei asigurai care au fost prejudiciai, ca urmare producerii unor evenimente asigurate, i care trebuie s fie dezdunai. n final, prin raporturile cu bugetul. Funcia de control, n principiu, se susine c odat cu, i prin, nfptuirea asigurrii se pot cunoate: sfera i valoarea bunurilor cuprinse n asigurare, starea i modul de gospodrire, eficacitatea unor msuri de prevenire a riscurilor, gradul de educare i spiritul de prevedere al populaiei n materie de asigurri, nivelul de responsabilitate al agenilor economici n promovarea aciunilor de asigurare. Avnd caracter complementar, funcia de control se exercit n legtur modul n care e ncaseaz primele de asigurare i alte venituri ale societii de asigurare, cu modul de efectuare a plilor cu titlul de indemnizaii i despgubiri, aciuni de prevenire a riscurilor, cheltuieli de administrare a asigurrilor, obligaii fiscale etc. Nu exist consens cu privire la funciile asigurrii. Vom reine astfel principalele argumente viznd un alt sistem de funcii atribuite asigurrilor i care include: funcia de acoperire a pagubelor; funcia de prevenire a pagubelor i funcia financiar. Funcia de acoperire a pagubelor, produse asigurailor de calamiti sau de accidente (n asigurrile de bunuri i de rspundere civil) i de plat a sumei asigurate cuvenite (n asigurrile de persoane), este considerat a fi funcia de baz, care prezint interes att pentru asigurai, ct i pentru economia unei ri. Funcia de prevenire a producerii pagubelor se realizeaz, n principal, pe dou ci: a) prin finanarea unor aciuni de prevenire a evenimentelor ce fac obiectul asigurrii ( n cazul incendiilor, a mbolnvirilor, a accidentelor de circulaie etc.). b) prin formularea unor asemenea condiii de asigurare care s i constrng pe asigurai s promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor asigurate, s i cointereseze n meninerea n bun stare a bunurilor asigurate i integritii persoanei asigurate. Funcia financiar a asigurrii este apreciat ca fiind una din prghiile sistemului financiar. ncasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar, cu scadene la nceputul anului de referin. Plile ca despgubiri i sume asigurate cuvenite se fac treptat, pe msura apariiei i argumentrii lor, pe tot parcursul anului. Desigur, problematica funciilor asigurrii nu s-a stabilizat. Se afirm astfel, c asigurrile ndeplinesc i alte funcii ntre care: - funcia de economisire - funcia de promovare a comerului

1.1.4. Clasificarea asigurrilor

Dup regimul juridic : 1.Asigurri prin efectul legii (obligatorii): se caracterizeaz prin faptul c relaiile de asigurare dintre asigurai i asigurtor sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu 2.Asigurri facultative (contractuale): se caracterizeaz prin faptul c relaiile dintre asigurai i asigurtori se stabilesc prin liberul consimmnt al prilor, n baza unui contract de asigurare. Dup obiectul asigurrii 1. Asigurrile de persoane au ca obiect persoanele fizice, pentru cazuri de deces, invaliditate permanent din accidente, de supravieuire, atingerea unei anumite vrste de ctre asigurat). Se disting dou grupe n care se pot ncadra asigurrile de persoane: a) asigurri de via b) asigurri de persoane pentru cazurile de accidente, fiecare cu variate forme n practica societilor de asigurare. 2. Asigurrile de bunuri au ca obiect valorile materiale, animalele, bunurile de tot felul, susceptibile a fi distruse sau vtmate de calamiti ale naturii sau de accidente, indiferent de forma de proprietate. Principalele forme ( produse) de asigurare n cadrul ramurii bunuri sunt: asigurarea animalelor; asigurarea culturilor agricole; asigurarea cldirilor, construciilor i a coninutului acestora (mijloace fixe i circulante); asigurarea de transport (terestru, aerian, maritim); asigurarea autovehiculelor; asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice. 3.Asigurrile de rspundere civil au ca obiect rspunderea unei persoane fizice sau juridice pentru pagubele cauzate i vtmarea unor teri. ntre asigurrile de rspundere civil se disting: a) asigurarea de rspundere civil auto care, n ara noastr, ca de altfel n multe alte ri, are caracter obligatoriu; b) asigurarea de rspundere civil legal (sau contractual) care are caracter facultativ; c) asigurarea rspunderii constructorului Dup riscurile asigurate se pot identifica o varietate de forme de asigurare, denumirea lor fiind suprapus riscului: asigurarea de via; asigurarea de accidente; asigurarea de incendiu; asigurarea de furt; asigurarea de avarii, asigurarea pentru riscuri de transport; asigurarea pentru riscuri comerciale i industriale; asigurarea de rspundere civil a persoanei, a deintorului de bunuri, a familiei ; asigurarea medical pentru cltorii n strintate; asigurri de pierderi financiare din riscuri asigurate i altele. n raport cu cadrul naional 1.Asigurrile interne opereaz pe plan naional, n cadrul fiecrei ri, fiind promovate prin intermediul societilor de asigurare care acioneaz pe piaa asigurrilor n ara respectiv. 2.Asigurrile internaionale s-au dezvoltat pe msura amplificrii schimburilor de mrfuri ntre parteneri din diferite ri ale lumii, ca i a traficului extern de persoane i mijloace de transport. Dup natura relaiilor dintre pri (subiecte) implicate n asigurare: 1.Asigurarea direct este o asigurare propriu-zis, implicnd nemijlocit n mecanismul asigurrii asiguratul i asigurtorul, ntre care intervine, dup caz, contractul sau polia de asigurare. Este asigurare tradiional i are o larg sfer de cuprindere, viznd toate ramurile (persoane, bunuri, rspundere civil).
5

2.Coasigurarea constituie o form de asigurare direct n care asiguratul ncheie contractul de asigurare, pentru masa bunurilor asigurabile, cu mai multe societi de asigurare, n acelai timp, dar n cot parte, riscurile vizate fiind greu de asumat de ctre o singur societate de asigurri. 3.Reasigurarea constituie o asigurare indirect, o form de asigurare a asigurtorului.

1.2. COORDONATE ISTORICE ALE ASIGURRILOR


1.2.1. Momente de referin

Asigurarea s-a nscut din nevoia de protecie a omului n faa unor pericole nc din antichitate istoria consemneaz aciuni de solidarizare a oamenilor n faa unor evenimente nedorite Cel mai vechi document scris, cunoscut pn acum despre asigurri dateaz de circa 6500 de ani. Romanii ne-au lsat un Regulament al Colegiului funerar din Lavinium. cele mai vechi asociaii mutuale au fost semnalate n secolul al XII-lea n Islanda n anul 1678 Gottfried Wilhelm Leibnitz a elaborat planul de constituire a unei Case de asigurare privitoare la foc i ap a crei funcionare se baza pe plata unor cotizaii anuale. n anul 1832, Ernest Albert Masius a ntemeiat, la Leipzig, prima mare societate german de asigurri pentru vite, bazat pe principiul mutualitii. Asigurarea de rspundere civil a fost instituit i practicat pentru prima dat n Frana, viznd acoperirea daunelor cauzate de proprietarii de cai i trsuri. Apoi, s-a extins i la rspunderea proprietarilor de fabrici pentru daune cauzate angajailor ori unor tere persoane. la nceputul secolului trecut existau n lume 30 de ntreprinderi de asigurri, respectiv: 14 n Marea Britanie, 5 n S.U.A., 3 n Germania, 3 n Danemarca, 2 n Frana i cte una n Olanda, Elveia i Austro-Ungaria. In jurul anului 1850 numrul lor s-a ridcat la 306, cu sediul n 14 ri; n anul 1900 erau 1272 n 26 de ri, iar n anul 1910 erau 2540, n 29 de ri. n anul 1969 activau 9700 de instituii i ntreprinderi de asigurri n 71 de ri, dintre care 2676 aveau ca obiect asigurrile de via, 6036 realizau asigurri de bunuri iar 962 de societi practicau tot felul de asigurri.

1.2.2. Apariia i evoluia asigurrilor n Romnia pn n anul 1948

Forme incipiente de asigurare sunt cunoscute pe teritoriul patriei noastre, cu mult nainte de secolul al XIX-lea. Primele organizaii, care au avut i caracter de mutualitate i ntrajutorare, au fost breslele din Transilvania, nfiinate n secolul al XIV-lea. Dintre prevederile cuprinse n statutele acestora reinem pe cele care poart pecetea nceputurilor activitii de asigurri de persoane i potrivit crora: a) fiecare membru era obligat s plteasc o tax de nscriere, iar apoi cotizaii periodice. Sumele astfel strnse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de nmormntare, n caz de deces al vreunui membru srac al breslei, precum i pentru plata de ajutoare din Lada breslei 23 , pentru vduva i copiii meterului decedat, atunci cnd acetia rmneau fr mijloace de trai;
6

b) n cazul morii unui membru al breslei, ceilali erau obligai s contribuie la cheltuielile de nmormntare, dac familia celui decedat nu dispunea de mijloacele necesare c) copiii meterilor decedai erau socotii membri ai breslei, chiar nainte de a deveni meteri, dac vduva fcea anual, sau o singur dat, anumite danii n natur n folosul breslei ca de exemplu o anumit cantitate de cear. n timp, au luat fiin i s-au dezvoltat asociaii pentru stingerea incendiilor care funcionau cu aportul i n favoarea mai multor comune nvecinate. (Braov 1744 n a doua parte a secolului al XVIII-lea ntr-un numr de localiti din Transilvania au luat fiin asociaii de nmormntare ncepnd cu anul l823 magistratura oraului Sibiu a depus eforturi struitoare n vederea fondrii unei instituii de asigurare pentru incendiu. Secolul al XIX-lea a marcat cristalizarea sistemelor de asigurare n secolul al XX-lea are loc o continu perfecionare a mecanismelor asigurrii. n Romnia, prima organizaie de asigurare propriu-zis a fost ntemeiat de ctre Asociaia Meseriailor din Braov, n anul l844, sub denumirea de Instituttul General de Pensii din Braov, avnd caracetr specific de societate de asigurri de via. n a doua parte a secolului al XIX-lea i la nceputul secolului al XX-lea, dezvoltarea economic a Romniei a antrenat i dezvoltarea asigurrilor n anul 1871 cnd a luat natere prima societate de asigurri n vechea Romnie, denumit Dacia , cu un capital de 3 milioane de lei, interesul trezit n rndul populaiei a fost deosebit. n anul 1873 a luat fiin societatea de asigurri Romnia, avnd un capital de 2 milioane de lei. n anul 1882 s-a nfiinat societatea Naionala avnd un capital social de 3 milioane de lei ntre cele dou rzboaie mondiale activitatea n domeniul asigurrilor s-a intensificat i s-a diversificat, a avut loc o anumit ptrundere a capitalului strin Activitatea de asigurri comerciale a nregistrat cel mai ridicat grad de extindere, n ara noastr, n deceniul al 4-lea al secolului trecut, cnd s-au practicat toate formele de asigurare cunoscute,din cadrul fiecrei ramuri de asigurare.
1.2.3. Asigurrile comerciale n Romnia ntre 1949-1990

n anul 1952 s-a creat Administraia Asigurrilor de Stat- A.D.A.S37 , care a preluat activitatea ntreprinderii de Stat pentru Reasigurri i a introdus n practic asigurarea prin efectul legii. Societatea Sovromasigurare reine astfel n portofoliul su asigurrile facultative. n anul 1953 societatea Sovromasigurare s-a lichidat, portofoliul acesteia fiind preluat integral de ADAS., prin care statul a exercitat monopolul n sectorul asigurrilor din ara noastr aproape patru decenii. n perioada imediat urmtoare au fost practicate, n continuare, o serie de asigurri de via , cu meninerea procedurilor anterioare n perioada 1970-1976 au fost elaborate acte normative cu caracter general privind organizarea activitii de asigurare dar i regulamentele (condiiile) de asigurare pentru fiecare form (produs) de asigurare n parte,prin efectul legii i facultativ, dup caz. Din caracterizarea sistemului de asigurri care a funcionat n Romnia, n perioada l949-1990, se pot reine: monopolul total al statului n sectorul asigurrilor comerciale; varietatea formelor (produselor) de asigurare, circa 70, prin efectul legii i facultative, n cadrul celor trei grupe de ramuri - persoane, bunuri i rspundere civil; ponderea
7

nsemnat a asigurrilor agricole, dar fr efecte (despgubiri) deosebite; meninerea pe un plan larg a asigurrilor prin efectul legii; orientarea i practicarea asigurrilor comerciale, n principiu, n afara patrimoniului public (bunuri ale ntreprinderilor de stat i ale instituiilor publice), cu unele excepii; realizarea unor operaiuni de reasigurare n strintate etc.
1.2.4. Asigurrile comerciale n procesul tranziiei la economia de pia

ncepnd cu 1 ianuarie 1991, Administraia Asigurrilor de Stat - A.D.A.S. i-a ncetat activitatea Portofoliul de asigurri i patrimoniul acestei instituii au fost preluate de primele trei societi de asigurare, pe aciuni, nou constituite, cu capital integral de stat (Asigurarea Romneasc, Astra i Carom). A preluat cea mai mare parte a portofoliului i capitalului social al societii lichidate, respectiv a demarat cu un capital social subscris i vrsat integral de stat n sum de 3000 milioane lei. n acelai timp a preluat integral portofoliul de asigurri prin efectul legii (de bunuri, persoane i rspundere civil), precum iportofoliul de asigurri facultative n toate ramurile de asigurri:via; persoane, altele dect cele de via; autovehicule; maritime i de transport; de aviaie; de incendiu i alte pagube la bunuri; de rspundere civil; de credite i garanii; de pierderi financiare, dar n condiii concureniale.

Capitolul 2
ELEMENTELE ASIGURRII
2.1. ELEMENTE GENERALE
2.1.1. Subiecte ale asigurrii

Asigurarea implic o serie de factori ( pari, subiecte ) persoane fizice i juridice, ntre care se nasc nite raporturi sau relaii juridice, pe temeiuri legale sau contractuale. Aceti factori sunt : Asigurtorul este persoana juridic, societatea, care are ca specific de activitate realizarea unor operaiuni de asigurare prin constituirea fondului de asigurare, contractarea asigurrii, plata unor despgubiri ctre asigurai ( n cazul asigurrilor de bunuri ) , acoperirea unor prejudicii provocate terelor persoane ( n cazul asigurrilor de rspundere civil ) , plata sumei asigurate ( n cazul asigurrilor de persoane ). Asiguratul este persoana fizic sau juridic, ndreptit prin lege sau pe baza unor clauze contractuale s intre n relaii juridice de asigurare cu asigurtorul. Contractantul de asigurare constituie o excepie n raportul de asigurare. Intervin n aceast calitate acei ageni economici care contracteaz cu asigurtorul, n cazuri bine precizate, asigurri pentru riscuri la care pot fi supui proprii angajai, n legtur cu raporturile de munc. Beneficiarul de asigurare este, de regul, nsui asiguratul.cn asigurrile de persoane i de transport calitatea de beneficiar ocpot avea i alte persoane, specificate nominal

n contractul decasigurare. Beneficiarul, chiar generic desemnat, dobndete drept propriu la efectele asigurrii. ntre noiunile de contractant i beneficiar al asigurrii nu exist n toate cazurile o delimitare rigid. Astfel, contractantul asigurrii poate fi n acelai timp i beneficiarul acesteia, n asigurrile de persoane.
2.1.2. Obiecte ale asigurrii

Bunurile Persoanele Rspunderea civil constituie obiect al asigurrii prin faptul c asigurtorul preia asupra sa obligaiile de despgubire pe care asiguratul le-ar putea avea fa de o ter persoan creia asiguratul i-a pricinuit un prejudiciu.

2.1.3. Interesul n asigurare

Reflect manifestarea de voin favorabil promovrii raporturilor de asigurare ntre pri (asigurat i asigurtor). Interesul n asigurare este motivat de risc, ntr-un context social, tehnico-economic, geografic, de mediu etc., dar poate constitui i efectul unor aciuni educaionale, precum i al potenei financiare a persoanelor fizice i juridice din mediul de referin. n asigurrile de bunuri interesul asigurabil se nate din raporturile persoanei cu privire la un anumit bun asigurabil pe care l deine sau posed. Interesul reflect valoarea pecuniar expus pierderii, a bunului asigurat sau valoarea patrimonial ce poate fi pierdut de asigurat sau beneficiar ca urmare a sinistrului n asigurrile de persoane interesul este n strns legtur cu evenimentul sau riscul sub incidena cruia se afl persoanadecesul, invaliditatea din accident, supravieuirea. Interesul asigurabil apare ca opiune pentru o msur de prevedere i ca un mijloc de economisire pe termen lung. n asigurrile de rspundere, interesul se refer la patrimoniul celui responsabil, ameninat a fi micorat, n caz de sinistru, cu sumele datorate de asigurat, terului pgubit sau vtmat, pentru acoperirea prejudiciilor de care este rspunztor. Interesul de asigurare are o dubl natur juridic; subiectiv, reflectnd asigurarea exclusiv, prin contract, a interesului asiguratului i obiectiv, n care caz interesul ar fi ncorporat n bunul asigurat, fiind independent de titularul interesului i avnd extensie la toate celelalte persoane interesate n existena bunului.
2.1.4. Riscul

Riscul are semnificaii multiple ntre care : a) pericol sau primejdie posibil; b) eveniment incert, posibil i viitor care ar putea afecta bunurile, capacitatea de munc, sntatea i viaa oamenilor. Riscurile pot fi provocate : a) de forele naturii, cu caracter accidental ( for major, incendiu, nghe, inundaii etc.) sau cu caracter permanent (uzur etc.); b) de forele umane, ca urmare a intereselor individuale deosebite, influenelor economice sauprogresului tehnic ; c) de imperfeciunile comportamentului uman. Riscul asigurat este evenimentul agreat n asigurare, la producerea cruia asiguratorul se oblig fa de asigurat la plata despgubirii. Riscul asigurat, are semnificaii variate, ntre care:
9

a) probabilitate a producerii evenimentelor mpotriva cruia a fost ncheiat asigurarea; b) posibilitatea de distrugere a bunurilor datorit evenimentelor imprevizibile considerate; posibilitate de afectare a vieii sau integritii corporale a persoanei ca urmare producerii evenimentului asigurat; c) proporie a rspunderii asigurtorului fa de asigurat, n cadrul fiecrei forme de asigurare. Cteva cuvinte caracteristice riscului n general, a riscului asigurabil, n special se refer la faptul c: a) riscul este un eveniment incert, ceea ce nseamn c presupune ideea de eventualitate, dar n acelai timp este ateptat, dei temut, fapt care implic protecie prin asigurare (aa fiind incendiul, furtul, grindina, accidentele etc.); b) riscul este un eveniment posibil i viitor, ceea ce nseamn c acesta exist, indiferent dac se declaneaz sau nu, un raport de asigurare; c) riscul asigurabil este un eveniment indiferent de voina prilor, ntmpltor, fapt justificat de caracterul oneros al raporturilor de asigurare.
2.1.5. Suma asigurat

Exprim limita maxim pn la care asigurtorul rspunde fa de asigurat n ipoteza producerii evenimentului asigurat. Suma asigurat se stabilete prin contractul de asigurare ( n asigurrile facultative ) sau prin acte normative ( n asigurrile obligatorii ). n asigurrile de bunuri suma asigurat se stabilete, n principiu, n funcie de valoarea bunurilor asigurate. Operaiunea se numete evaluare de asigurare , iar rezultatul ei valoare de asigurare. Suma asigurat poate fi mai mic sau cel mult egal cu valoarea de asigurare, cu unele excepii. Evaluarea ct mai corect a bunurilor asigurate are o importan deosebit. n asigurrile obligatorii asiguratul nu i poate stabili independent suma asigurat, aceasta fiind prevzut prin lege, restrictiv sau cu alternative, purtnd denumirea de norm de asigurare. n acest din urm caz asigurarea este obligatorie, dar asiguratul i poate alege suma asigurat dintre alternativele pe care legea i le ofer. n asigurrile de bunuri i n unele asigurri de persoane, suma asigurat poate fi modificat, prin majorare sau reducere. n cazul asigurrilor de bunuri, modificarea trebuie s fie datorat schimbrii valorii bunurilor, n timp ce, n cazul asigurrilor de persoane modificarea sumei asigurate nu este supus nici unei condiii.
2.1.6. Prima de asigurare

Prima de asigurare este suma de bani, dinainte stabilit, pe care asiguratul este obligat, n baza contractului de asigurare sau n baza legii, s o plteasc asigurtorului, n schimbul prelurii asupra sa a riscului asigurat i angajamentului su de a achita asiguratului, la ivirea cazului asigurat a despgubirii ori a sumei asigurate cuvenite. Ea apare ca o tax pentru protecia oferit de asigurtor. n corelare cu prima de asigurare se afl alte cteva noiuni cu uzan n domeniul asigurrilor i anume : cota tarifar, tariful de asigurare, prima net i adaosul de prim. Prima de asigurare cu care se opereaz n practica relaiilor de asigurare are caracterul unei prime brute, tarifare sau comerciale. Componentele sale sunt prima net (prima pur, teoretic sau cota de baz) i adaosul (suplimentul sau ncrctura) la prima net. Cota tarifar este prima de asigurare stabilit pentru o unitate de calcul ( o fraciune din suma asigurat - 100 sau 1000 lei ; o unitate de bun asigurat - cap de animal, hectar de culturi etc. ), pe o perioad de 1 an ( sau chiar mai redus - semestru, trimestru, lun ).
10

Tariful de asigurare este alctuit din sistemul cotelor tarifare, fiind diferit n cazul asigurrilor prin efectul legii, fa de asigurrile facultative. Prima net constituie principalul element al primei de asigurare brute sau tarifare, stabilinduse pe baza datelor statistice. Mrimea primei nete depinde de: a) valoarea riscului (ca probabilitate i intensitate); b) durata asigurrii (anual, subanual sau multianual) dup specificul fiecreia n parte); c) suma asigurat (ca unitate de valoare statistic). Prima de asigurare se compune din dou pri : - prima net ( numit i prim tehnic ), destinat crerii fondului de asigurare, din care se pltesc despgubirile, respectiv sumele asigurate ; aceasta reprezint baza plii despgubirilor - adaos la prima net destinat acoperirii cheltuielilor de administrare a asigurrilor, constituirii rezervei de siguran pentru acoperirea eventualelor diferene ntre plile de asigurare preliminate i cele realmente efectuate n perioade defavorabile (inclusiv pentru acoperirea eventualelor efecte negative datorate antiseleciei ), pentru finanarea msurilor de prevenire sau limitare a unor calamiti ( incendii, epizootii etc.) i pentru asigurarea profitului asiguratorului.
2.1.7. Pagub - daun, avarie

Paguba constituie expresia valoric a prejudiciului produs prin ivirea cazului asigurat de bunuri, culturi agricole, animale etc. cuprinse n asigurare. Cu aceeai semnificaie se poate utiliza noiunea de daun, mai ales n asigurrile de rspundere civil i, ntr-o anumit msur, n asigurrile de persoane. De fapt, n asigurrile de persoane, producerea cazului asigurat implic obligaia asigurtorului de a plti persoanei suma asigurat (Pentru caz de accidente, deces ) care se poate astfel asimila noiunii de daun. Prin avarie , n limbaj clasic, se nelege orice pierdere, cheltuial sau pagub produs unui mijloc de transport ( la corpul unei nave, a unui autovehicul, a unui avion) sau a mrfurilor n cursul transportului. n asigurrile de transport avaria poate fi : total, particular i comun. Prin avarie total se nelege pierderea complet a bunului asigurat sau vtmarea integritii acestuia. Prin avarie particular (sau avarie simpl ) se neleg cheltuielile fcute sau paguba suferit, fie numai de ctre mijlocul de transport, fie numai de ctre mrfurile transportate, n intervalul de la plecarea acestora din depozit, respectiv de la ncrcare i pn la sosirea lor la destinaie, la descrcare, respectiv intrarea n depozit. Avaria este comun n raport cu modul de suportare i este general pentru c privete totalitatea transportului. Noiunea de avarie este uneori extins i la alte bunuri ( cldiri, bunuri din gospodrie etc. ).
2.1.8. Despgubire de asigurare

Despgubirea de asigurare reprezint suma acordat asiguratului de ctre asigurtor pentru acoperirea unei pagube la bunuri sau a unui prejudiciu la asigurarea de rspundere civil. Ea reflect dezdunarea asiguratului de ctre asigurtor, deci un cost al refacerii obiectului distrus, parial sau total, ori de reparare a prejudiciului produs. Principiul cunoscut, conform cruia asigurarea nu poate constitui, n nici un caz, mijloc de mbogire a asiguratului, i c deci acesta nu poate fi despgubit cu sume ce depesc valoarea efectiv a pagubei, se ajunge la concluzia c problema despgubirii n asigurrile de bunuri comport dou situaii. 1). n caz de pagub total despgubirea de ctre asigurtor a asiguratului este limitat la valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a bunului respectiv. Deci: p g a t D = P S V

11

Dac suma asigurat este mai mic dect valoarea bunului (deci n caz de subasigurare) despgubirea poate avea ca limit maxim suma asigurat, prevzut n contractul de asigurare la asigurrile facultative, sau prevzut prin lege - la asigurrile obligatorii ( cu unele excepii ). Exemplul 1 : valoarea unui bun asigurat este de 10.000 mii lei, care a fost distrus n ntregime printr-un incendiu, paguba fiind total ; dac bunul a fost asigurat la ntreaga valoare de 10.000 mii lei, despgubirea cuvenit asiguratului va fi de 10.000 mii lei ; dac bunul respectiv a fost asigurat la o valoare de numai 8.000 mii lei ( printr-o subasigurare), atunci despgubirea ce i se cuvine asiguratului va fi de numai 8.000 mii lei, fiind, deci, limitat la suma asigurat. Prin urmare asiguratul i-a meninut asupra sa riscul subasigurrii, pentru diferena neasigurat, n cazul n care bunul ar fi distrus n ntregime. 2). n caz de pagub parial despgubirea ( sau indemnizaia de asigurare ) se stabilete n funcie de sistemul de acoperire adoptat i anume : a). Sistemul acoperirii proporionale (sau regula proporionalitii) se caracterizeaz prin faptul c despgubirea cuvenit asiguratului pentru paguba produs este n funcie de valoarea integral a bunului asigurat n momentul producerii evenimentului asigurat, ct i de suma asigurat. Dac asigurarea s-a fcut pentru o sum egal sau mai mare dect valoarea integral a bunului, despgubirea, n cazul unei pagube pariale, este egal cu valoarea pagubei : dac numai o parte din valoarea bunului a fost asigurat (prin subasigurare), despgubirea va reprezenta numai o parte din valoarea pagubei, corespunztoare procentului de acoperire prin asigurare. b). Sistemul acoperirii primului risc, a fost introdus datorit nenelegerilor intervenite ntre asigurai i asigurtor referitor la despgubirea dup sistemul acoperirii proporionale. Cu att mai mult cu ct =n cursul asigurrii pot interveni schimbri ale valorii bunurilor asigurate, fr modificarea corespunztoare a sumei asigurate. c). Sistemul acoperirii limitate ( clauza cu franiz52 ). Evoluia pe care a luat-o asigurarea n ultimele decenii, uznd de ea pturi tot mai largi ale populaiei, riscurile tot mai numeroase din economia modern cer s se impun asigurailor o mai mare atenie n direcia prevenirii pagubelor. Totodat numrul deosebit de mare de cazuri de pagube care cu greu mai pot fi lichidate n mod operativ, au dus la introducerea pe scar tot mai larg a limitrii acoperirii acordate de asigurtori, n sensul de a se efectua desdunarea numai pentru pagubele de la o anumit sum n sus i a se lsa pagubele mrunte sau o parte fix din pagubele efectiv pricinuite s fie suportate de asigurai.
2.1.9. Perioada de asigurare

Constituie intervalul de timp pentru care acioneaz asigurarea, fiind operant n mod restrictiv n cazul asigurrilor facultative. La asigurrile prin efectul legii, asigurarea nu este limitat n timp, ea acionnd continuu.

2.2. CONTRACTUL DE ASIGURARE


2.2.1. Coninutul i caracterele juridice

Contractul de asigurare este definit ca act juridic prin care persoana fizic sau juridic, n calitate de asigurat, se oblig s achite o sum de bani, reprezentnd prima de asigurare, societii de asigurri, n virtutea creia aceasta, la rndul su, n calitate de asigurtor, preia asupra sa riscul producerii unor anumite evenimente, obligndu-se ca, la producerea cazului asigurat, s plteasc asiguratului sau unui ter ( beneficiar de asigurare) o despgubire, o indemnizaie sau suma asigurat, n limite determinate ori convenite.
12

Accentund aspectele de ordin tehnic ale operaiei de asigurare, Yvonne Lambert-Faivre apreciaz c "sub aspectul su tehnic, care e fundamental, asigurarea este operaia prin care un asigurtor, organiznd pe principiul mutualitii un mare numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri, i ndemnizeaz pe aceia dintre ei care sufer un sinistru, pe seama fondului comun constituit din primele ncasate". Capacitatea de a contracta asigurri o au persoanele juridice din momentul nfiinrii i funcionrii lor n contextul legii, precum i persoanele fizice, cu ncadrare n limitele de vrst precizate n Condiiile de asigurare. i avnd capacitate deplin de exerciiu. Obiectul contractului de asigurare l constituie n viziunea unor autori, bunurile i persoanele expuse anumitor riscuri sau n opinia altora, interesul asigurabil, dar ntr-un cadru mai general crearea de obligaii pentru prile implicate (respectiv asigurat i asigurtor). Consimmntul prilor la ncheierea contractului de asigurare este necesar i se circumscrie normelor de drept comun. Cauza licit este o condiie esenial pentru ca un contract de asigurare s subziste i s genereze efecte valabile. Contractul de asigurare are la baz cteva principii semnificative respectiv: principiul despgubirii, interesul asigurabil i principiul subrogrii. Principiul despgubirii: reflect funcia de acoperire a asigurrii; relev opoziia fa de mbogirea fr just cauz prin intermediul asigurrii; mpiedic asiguraii s profite de asigurare; susine cerina reparrii prejudiciului n corelaie cu valoarea real i suma asigurat; promoveaz reducerea riscului subiectiv (prin provocarea pagubei de ctre asigurat). Principiul interesului asigurabil reflect expunerea asiguratului la un prejudiciu financiar generat de risc Principiul subrogrii constituie un principiu cu aplicare n asigurri, dar i n afara lor. Impune ca subrogarea s fie precedat de plata despgubirii; obligaia de despgubire nu este voluntar ci obligatorie.
2.2.2. Mecanismul perfectrii contractului de asigurare Perfectarea contractului de asigurare impune asigurtorului s informeze n prealabil candidatul la asigurare asupra produsului de asigurare oferit i a condiiilor de asigurare. Perfectarea contractului de asigurare implic obligaii din partea candidatului la asigurare la a cror nerespectare blocheaz ncheierea asigurrii sau conduce la consecine juridice n sarcina asiguratului ori la nulitatea contractului dac acesta este n curs de nfptuire. Perfectarea contractului de asigurare implic desigur asigurtorul s efectueze analiza declaraiei de risc. n acest context analiza trebuie s releve dimensiunea riscului n corelaie cu suma asigurat i prima de asigurare. Analiza se bazeaz pe elemente i informaii din declaraia de asigurare, banca de date a asigurtorului, investigaii legate de solicitantul asigurrii. Contractul de asigurare poate rezulta i din: trimiterea unui document de asigurare, cererea de plat a primei de asigurare ori nscrisul prin care se constat primirea acelei sume. Interesul se relev prin cererea de asigurare (pentru prevenirea suportrii nemijlocite de ctre proprietar a pagubelor la bunuri; pentru realizarea proteciei individuale n asigurrile de accidente sau de via; pentru meninerea integritii patrimoniului asiguratului generat de rspunderea acestuia pentru prejudicii cauzate terelor persoane). n contractul de asigurare, precizrile referitoare la risc trebuie s fie clare sub aspect extinderii rspunderii ncadrrii temporale, a cauzelor care l-au generat. Suma asigurat i forma de asigurare se afl n corelaie cu valoarea bunului, natura i amploarea riscului asigurat etc. Contractul de asigurare se consider perfectat n momentul n care asiguratul a ac hitat prima de asigurare iar asigurtorul a emis documentul de asigurare.

13

Perfectarea contractului de asigurare impune precizarea, notificarea obligatorie a momentului ncheierii contractului, dup caz, a momentului intrrii n vigoare i respectiv a momentului expirrii acestuia. Contractul de asigurare se poate ncheia pe o perioad determinat sau pe o perioad nedeterminat (nelimitat) de timp, n funcie de specificul asigurrilor i voina asiguratului. Contractul de asigurare are forma scris, aceasta fiind i singura prob admis, n lipsa creia nu se poate dovedi nsi existente, realitatea acestuia.
2.2.3. Executarea, modificarea i ncetarea contractului de asigurare Executarea contractului de asigurare nseamn n fapt derularea lui n t imp cu respectarea de ctre pri a clauzelor stabilite cu ocazia perfectrii lui. n condiii normale, contractul de asigurare cu durata determinat nceteaz n momentul expirrii perioadei pentru care a fost ncheiat. n legtur cu raporturile de asigurare pot interveni: modificarea, denunarea, rezilierea, nulitatea, reactivarea, i rennoirea contractului de asigurare. Modificarea contractului de asigurare, n cadrul duratei asigurrii, este posibil n cazul schimbrii mprejurrilor eseniale cu privire la risc, n raport cu regulile precizate prin condiiile de asigurare. Denunarea contractului de asigurare, de ctre una din pri, poate avea loc n cazuri prevzute expres n acte normative care reglementeaz materia. Se pot meniona situaii variate, ntre care: caracterul inexact, nesincer sau incomplet al declaraiei de asigurare; schimbarea esenial a mprejurrilor n care se manifest riscul etc. Pe de alt parte, asiguratul poate, la rndul su, denuna contractul de asigurare n anumite situaii, ca n cazul n care modificrile la contractul de asigurare, comunicate de asigurtor, sunt apreciate ca fiind inacceptabile. Denunarea contractului de asigurare produce efecte n viitor i implic, dup caz, restituirea sau nu, a primelor de asigurare. Rezilierea contractului de asigurare poate avea loc ca urmare faptului c scopul su nu mai prezint oportunitate pentru pri sau pentru una din ele. De exemplu, evenimentul asigurat s-a produs nainte de nceperea rspunderii societii de asigu rare sau dup ncetarea rspunderii asigurtorului; producerea evenimentului asigurat a devenit imposibil, deci asigurarea nu mai are temei. n asemenea cazuri, primele de asigurare pltite navans, pentru perioade ulterioare, se restituie asiguratului. Nulitatea contractului de asigurare. Ea constituie o sanciune ndreptat mpotriva efectelor care contravin scopului asigurrii. Ea poate fi total sau parial i intervine n cazul nclcrii prevederilor legale cuprinse n contractul de asigurare, cum ar fi : ncheierea unor contracte de asigurare pentru avarii la autovehicule care nu au fost nmatriculate potrivit dispoziiilor legale, n vigoare; declaraii incomplete sau neexacte fcute de asigurat; preluarea n asigurare a unor riscuri excluse, a unor bunuri sau persoane neasigurabile etc. Nulitatea contractului de asigurare poate fi expres n cazul cnd aceast sanciune este clar prevzut ntr-un alt act normativ, i virtual - n cazul n care sanciunea rezult din caracterul imperativ al normelor juridice privind asigurrile, care au fost nesocotite. Nulitatea contractului de asigurare poate fi relativ, cnd sau nesocotit msuri care ocrotesc interese personale, i absolut, cnd s-au nclcat norme juridice imperative care vizeaz interese generale. n fine, nulitatea contractului de asigurare poate fi total, cnd se desfiineaz contractul de asigurare, cu efecte retroactive, ncetnd totodat a mai produce efecte ulterioare. n caz de nulitate parial are loc nlturarea doar a efectelor contrare scopului impus prin contract, respectiv prin normele legale, meninndu-se efectele care corespund cu spiritul i litera legii.

14

Reactivarea contractului de asigurare poate interveni n sfera asigurrilor mixte de via, n cazul n care asiguratul a ntrerupt, un anumit timp, plata primelor de asigurare. Reactivarea contractului de asigurare este posibil datorit existenei rezervei matematice n structura primei de asigurare, la aceste asigurri, dar fr a depi un anumit interval de timp de la ntreruperea plii primelor de asigurare. Reactivarea poate avea loc, fie prin plata primelor restante, fie prin prelungirea duratei asigurrii cu timpul pentru care nu sau pltit primele de asigurare. Rennoirea contractului de asigurare poate avea loc n cazul asigurrilor ncheiate pe o durat determinat, n cazul n care la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul i manifest dorina continurii raporturilor de asigurare, n anul urmtor, prin perfectarea corespunztoare a contractului de asigurare. De fapt, rennoirea are loc i de drept pentru o nou perioad de timp, egal cu cea anterioar, dac una din pri nu denun contractul. Subrogarea n drepturile asiguratului constituie, n fapt, o consecin a contractului de asigurare. Mai precis, subrogarea const n substituirea societii de asigurare n drepturile asiguratului sau beneficiarului de asigurare - n limitele indemnizaiei de asigurare (la asigurrile de bunuri i de rspundere civil) - contra celor rspunztori de producerea pagubei Subrogarea urmrete n fapt meninerea echilibrului financiar al societii de asigurare, ntre primele ncasate i despgubirile pltite, iar pe plan social i moral obligarea terului, vinovat de producerea pagubei, la repararea sau acoperirea ei. Reiese c subrogarea nu poate avea loc n cazul asigurrilor de persoane.

15

Asigurari Comerciale-LECTOR STEFAN DANIEL Bazele teoretico metodologice ale asigurarilor Cap 1. Conceptul de asigurare
Nevoi, Nivel de trai Incertitudine, pericole Necesitate de protecie Protecie individuala vs. Protecie colectiva Asigurarea: un sistem de relaii economice care implica aportul unui numar mare de persoane fizice si juridice n constituirea unui fond banesc, n condiiile n care fiind ameninate de aceleasi pericole, n existena si activitatea lor, concep si recunosc oportunitatea prevenirii si nlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de aceste pericole viitoare probabile dar nesigure
Premisel asigurarii: Caracterul aleatoriu al evenimentelor Caracterul evaluabil al evenimentelor Mutualitatea Extensia numerica Echidistana asigurarilor faa de risc Condiiile promovarii raporturilor de asigurare Condiii subiective: interesul de asigurare suportabilitate financiar Condiii obiective: Caracterul sporadic Regularitate relativa Extensia teritoriala Evenimentul asigurat trebuie sa fie viitor Formele generale ale asigurrii: asigurri sociale asigurri comerciale Funciile asigurarii Funcia de acoperire a pagubelor Funcia de prevenire a producerii pagubelor Funcia financiara

16

Clasificarea asigurarilor Dupa regimul juridic o Prin efectul legii o Obligatorii o Facultative Dupa obiectul asigurarii o Asigurari de bunuri o Asigurari de persoane o Asigurari de raspundere civila o Dupa natura rela_iilor ntre par_i o Asigurari directe o Coasigurare o Reasigurare

Cap 2. Elementele asigurarii

17

Cap. 3. Asigurarea animalelor


Subiecii asigurarii persoanele fizice sau juridice care detin efective de animale beneficiarii creditelor bancare pentru cresterea animalelor persoanele care au luat in arenda efective de animale

Obiectul asigurarii Se pot asigura urmatoarele specii si categorii de animale: - bovine si bubaline cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 8 ani; - ovine, caprine cu varsta cuprinsa intre 1 an si 5 ani, precum si miei la ingrasat; - porcine pentru reproductie, cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 3 ani; - porcine la ingrasat, cu greutatea cuprinsa intre 30 kg si 140 kg; - scroafe cu purcei pana la intarcare; - cabaline de tractiune cu varsta cuprinsa intre 1 an si 10 ani; - cai de rasa din herghelii, cu varsta cuprinsa intre 1 an si 8 ani, precum si cai de curse cu varsta cuprinsa intre 1,5 ani si 4 ani; - caini de rasa cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 7 ani, ca animale de companie; - stupi cu albine; - pasari de toate categoriile: gaini outoare, gaini pentru reproductie, tineret pentru reproductie, pui de carne etc., struti, fazani, rate, gaste, bibilici, prepelite, curci; - melci in crescatorie; - pesti in crescatorie. La unele companii pot fi asigurate si urmatoarele categorii de animale: sinsila n vrsta ntre 1 luna si 7 ani, nutria n vrsta ntre 1 luna si 5 ani si iepurele n vrsta ntre 1 luna si 3 ani. Pentru acestea Ardaf acorda despagubiri n cazurile de sacrificare sau pieire a animalelor asigurate, n urma bolilor (interne, obstetricale, chirurgicale), a accidentelor si a furtului prin efractie. Animale de companie * vrsta maxima 8 ani * valoarea de piata de cel mult 2.000 euro * certificat de sanatate * nscrierea n evidenta unei clinici veterinare autorizate * vaccinarea la zi

Riscuri acoperite I. RISCURI STANDARD: A. Boli chirurgicale, obstetricale, interne care duc la moartea animalelor. - Sacrificarea de necesitate, dispusa de medicul veterinar de stat in urma constatarii unei boli asigurate, care pune viata animalului in pericol. B Accidente provocate de:

18

- Meteorizarea acuta a animalelor din cauza furajelor (umflarea), numai cu asistenta veterinara ; -Atacul animalelor salbatice; - Leziuni interne provocate de inghitirea unor obiecte, cu exceptia leziunilor de reticulita sau pericardita traumatica; - Distocia (fatarea grea), numai cu asistenta medicului veterinar; - Incendiu provocat de descarcari electrice naturale (traznet); - Furtuna. - Sacrificarea de necesitate dispusa de medicul veterinar ca urmare a unor accidente asigurate. II. RISCURI OPTIONALE, pentru efectivele de animale care nu intra sub incidenta Legii 381/2002 A. Boli infectioase; - Sacrificarea de necesitate dispusa de medicul veterinar ca urmare a unor boli infectioase. B. Accidente provocate de: - Incendiu ca urmare a unor avarii la instalatia electrica, cutremur de pamant, avalanse de zapada. - Sacrificarea de necesitate dipusa de medicul veterinar ca urmare a unor accidente asigurate. In functie de optiunea asiguratului, asigurarea se poate incheia pentru toate riscurile prezentate sau pentru o parte dintre acestea. Prima de asigurare Prima de asigurare calculata se poate achita integral sau in maxim 3 RATE, in functie de culturile/animalele asigurate sau de perioada asigurata. In cazul in care un Asigurat, cu polita anuala, nu inregistreaza timp de un an pagube datorate efectului factorilor de risc asigurati, beneficiaza pentru al II-lea an si urmatorii ani fara daune, de o reducere de cate 10 % pe an la prima de asigurare completa aferenta animalelor respective, reducerea maxima fiind de 30 % cu conditia ca Asiguratul sa mentina raporturile de asigurare neintrerupte cu societatea de asigurari. De asemenea pentru plata integrala a primei de asigurare, Asiguratul va putea beneficia de o reducere a acesteia de pana 10%. Raspunderea parilor Raspunderea asiguratorului incepe: Pentru riscuri generale - a doua zi de la plata primei de asigurare (sau rata I) Pentru accidente - la 5 zile de la plata primei de asigurare (sau rata I de prima) si se prelungeste cu 5 zile dupa data de expirare prevazuta in polita Pentru boli - la 60 de zile de la plata primei de asigurare (sau rata I de prima) si se prelungeste cu 60 de zile dupa data de expirare prevazuta in polita Obligatiile asiguratului In perioada de valabilitate a politei, asiguratul este obligat sa: intretina corespunzator animalele respecte regulile de igiena, crestere si exploatare a acestora informeze asiguratorul despre situatii care conduc la cresterea riscului (schimbarea locatiei de pasunat, imbolnaviri sau evenimente datorate altor riscuri decat cele mentionate in polita de asigurare).
19

La producerea unui risc acoperit anuntati imediat autoritatile sanitar-veterinare si luati masuri de limitare a daunei. Anuntati primaria si reprezentantii societatii de asigurare in termen de maxim 24 ore. Despagubirea Despagubirile se platesc in maxim 30 de zile de la data depunerii intregii documentatii la asigurator, in baza acordului scris al asiguratului asupra sumelor convenite. Despagubirea se determina, dupa caz, pe principiul primului risc sau pe principiul proportionalitatii

Cap. 4.: Reasigurarea


Continut si necesitate Reasigurarea este asigurarea asiguratorului Asiguratorul initial (reasigurat) cedeaza o parte din riscurile subscrise unui resigurator. Alaturi de riscurile subscrise sunt cedate si o cota parte din primele de asigurare ncasate de la asigurat. Asiguratul ini!ial nu are nici o legatura contractual cu reasiguratorul. Reasiguratorul va oferii despagubirea reasiguratului care ulterior o poate utiliza pentru despagubirea sigurailor Necesitatea reasigurarii rezida n cerina de protecie suplimentara n cazul riscurilor mari. Evitarea situaiilor de apari!ie simultana a riscului Fortificarea situaiei financiare a societa!ilor de asigurare Fundamente ale reasigurarii Legea numerelor mari Extensie teritoriala Extensie numerica Dispersia riscului Functiile reasigurarii Func!ia de protec!ie a asigurarilor Func!ia de stabilizare a ratei daunelor Func!ia de dispersare a riscurilor Func!ia de stimulare a volumului activita!ii Func!ia de liberalizare a afacerilor pe pia!a asigurarilor Func!ia de consultan!a Metode si tehnici de reasigurare Reasigurare propor!ionala & Varianta cota parte: Un anumit procent dintr-o anumita categorie de riscuri subscrise sunt cedate n reasigurare odata cu acelasi procent din primele de asigurare ncasate. Caracteristicile acestei forme de reasigurare: - Existen!a identita!ii de interese
20

Posibilitatea reasiguratului de a angaja n prima instan!a riscuri ce depasesc capacitatea financiara proprie - Comporta administrare simpla si ieftina - Se preteaza la societa!i de asigurare mici & Excedent de suma aigurata - Re!inerea proprie sau plinul de conservare = parte din suma asigurata care va fi re!inuta de asigurator (reasigurat) - Excedentul va fi preluat de reasigurator - Propor!ional se vor mpar!i primele de asigurare - Propor!ional de vor suporta despagubirile - Trasaturi: Capacitatea contractula este structurata n raport cu plinul de asigurare Reasiguratul realizeaza o selec!ie a riscurilor Modul de administrare mai complicat datorita tratarii particulare pentru fiecare contract de asigurare ini!ial Realizeaza omogenizarea raspunderii la nivelul societa!ii de asigurare (Reasigurat) & Mixta - mbina caracteriticile celor doua tipuri prezentate anterior - Are doua secven!e: Prima n care se aplica varianta cota parte A doua n care se aplica varianta excedent de suma asigurata & Pool de asigurare - Au fost impuse de cerin!ele de acoperire a unor riscuri grele - Se realizeaza prin acordul mai multor societa!i de asigurare si/sau reasigurare care mpart att riscurile subscrise ct si primele de asigurare Reasigurare nepropor!ionala & Varianta excedent de dauna - Prioritate - suma care indiferent de dimensiunea pagubei ramne n sarcina asiguratorului (reasiguratului) echivalentul fransizei - Excedentul de dauna poate fi structurat n trepte valorice cu preluare succesiva de catre mai mul!i reasiguratori - Volum redus de cheltuieli - Primele transferate catre reasigurator fac obiectul unei negocieri directe - Trasaturi: Reasiguratul beneficiaza de protec!ie din partea reasiguratorilor numai n cazul pagubelor mari Gestionare simpla, cheltuieli de administrare reduse & Varianta oprire de dauna - Prioritatea se stabileste pentru toate daunele care apar n cursul unui an. - Nivelul priorita!ii este stabilit la un anumit procent din primele ncasate de asiguratorul ini!ial (reasigurat)

21

Reasiguratul va acoperii toate pagubele pna cand suma lor atinge prioritate. Dupa acest nivel reasiguratorul trebuie sa asigure integral fondurile de despagubire

Cap. 5.: Asigurarea de raspundere civila auto


Contractul de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acopera raspunderea civila delictuala a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terte parti prin intermediul vehiculului In conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorii care practica asigurarea obligatorie de raspundere civila a vehiculelor pe teritoriul Romaniei acorda despagubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asiguratii raspund delictual fata de terte persoane. Nu intra sub incidenta asigurarii raspunderea decurgand din executarea unui contract de transport de bunuri sau persoane, efectuat cu titlu oneros Asiguratorii pot practica asigurarea obligatorie RCA daca sunt autorizati pentru desfasurarea activitatii de asigurare Contractul de asigurare RCA se incheie cu un asigurator care are dreptul de a practica pe teritoriul Romaniei asigurarea obligatorie RCA. La incheierea asigurarii obligatorii RCA pentru un vehicul inmatriculat, asiguratorul este obligat sa emita asiguratului polita de asigurare obligatorie de raspundere civila a vehiculelor, impreuna cu vigneta si documentul international de asigurare. Documentul de asigurare obligatorie RCA eliberat de un asigurator RCA in schimbul unei prime platite de proprietarul sau utilizatorul unui vehicul garanteaza, pentru perioada de valabilitate inscrisa, despagubirea prejudiciilor provocate prin accidente de vehicule produse in limitele teritoriale de acoperire, in vigoare la data accidentului, a statului in care acesta s-a produs.

Perioada de asigurare Asigurarea obligatorie RCA se incheie pe perioada determinata: anual ori semestrial, pentru vehiculele inmatriculate perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru vehiculele care se inmatriculeaza sau se inregistreaza provizoriu, dupa caz, dar nu mai mult de 90 de zile; pe perioada inmatricularii/inregistrarii temporare, dar nu mai mult de 12 luni. Polita de asigurare RCA contine in mod obligatoriu informatii despre: partile implicate in contract, perioada de valabilitate a asigurarii, limitele de
22

despagubire, prima de asigurare si numarul de inmatriculare/inregistrare ori numarul de identificare al vehiculului, precum si statele in care acest document are valabilitate. Incepand cu anul 2009, politele de asigurare RCA sunt emise si in sistem electronic, iar incepand cu data de 1 ianuarie 2010 politele de asigurare RCA se vor emite numai in sistem electronic. Asiguratorii RCA au obligatia de a stabili tarifele de prima pentru fiecare categorie de vehicule, pe perioade de un an Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, in tarifarea asigurarilor RCA se va introduce sistemul bonus malus Limite de despagubire Limitele minime de despagubire sunt stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru fiecare an n parte. Pentru anul 2012 limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 1500.000 euro Pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste, pentru anul Pentru anul 2012 limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 3.500.000 euro In cazul in care in unul si acelasi eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane si valoarea totala a prejudiciilor depaseste limitele de despagubire specificate in polita RCA, despagubirea va fi stabilita in functie de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecarei persoane indreptatite la despagubire pentru prejudiciile suferite in acelasi accident. Riscuri asigurate Indiferent de locul in care s-a produs accidentul de vehicul, pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in orice alte locuri, atat in timpul deplasarii, cat si in timpul stationarii vehiculului asigurat, asiguratorul RCA acorda despagubiri pana la limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA, pentru: 1. prejudiciul produs de dispozitivele sau instalatiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii sau atasului tractat de vehicul; 2. prejudiciul produs din culpa conducatorului vehiculului asigurat, inclusiv in cazurile in care la data accidentului conducatorul vehiculului: - a condus vehiculul fara consimtamantul explicit sau implicit al asiguratului; - nu este titularul unui permis care sa ii dea dreptul sa conduca vehiculul respectiv; - nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta vehiculului respectiv;
23

3. prejudiciul produs prin fapta lucrului, cand prejudiciul isi are cauza in insusirile, actiunea sau inactiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori caderea accidentala a substantelor, materialelor sau a obiectelor transportate; 4. cazul in care persoanele care solicita despagubiri pentru vatamari corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducatorului auto sau ai oricarei altei persoane a carei raspundere civila este angajata intr-un accident de vehicul; 5. prejudiciile provocate tertilor, consecinta a deschiderii in timpul mersului sau atunci cand vehiculul este oprit ori stationeaza a usilor vehiculului de catre pasagerii acestuia fara asigurarea ca nu se pune in pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic. Excluderi Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: 1. cazurile in care proprietarul, utilizatorul sau conducatorul vehiculului vinovat nu are raspundere civila, daca accidentul a fost produs: a) de un caz de forta majora; b) din culpa exclusiva a persoanei prejudiciate c) din culpa exclusiva a unei terte persoane; 2. prejudiciile suferite de conducatorul vehiculului raspunzator de producerea accidentului; 3. prejudiciile produse bunurilor apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice, daca au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat in proprietatea aceleiasi persoane fizice sau juridice si care este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o alta persoana pentru care raspunde persoana fizica sau persoana juridica; 4. prejudiciile cauzate in situatiile in care nu se face dovada valabilitatii la data accidentului a asigurarii obligatorii RCA sau asiguratorul RCA nu are raspundere; 5. partea din prejudiciu care depaseste limitele de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA, produs in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea prejudiciului; 6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducatorul vehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului; 7. cheltuielile facute in procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducatorul vehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, chiar daca in cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civila; 8. sumele pe care conducatorul vehiculului raspunzator de producerea prejudiciului este obligat sa le plateasca proprietarului sau utilizatorului care i-a incredintat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; 9. prejudiciile produse bunurilor transportate, daca intre proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducatorul auto raspunzator si persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; 10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate in vehiculul cu care s-a produs accidentul, daca asiguratorul poate dovedi ca persoanele prejudiciate stiau ca vehiculul respectiv era furat;
24

11. prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalatiile montate pe vehicule, atunci cand acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalatii de lucru; 12. prejudiciile produse prin accidente survenite in timpul operatiunilor de incarcare si de descarcare, acestea constituind riscuri ale activitatii profesionale; 13. prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; 14. prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul in timpul unui atac terorist sau razboi, daca evenimentul are directa legatura cu respectivul atac sau razboi; 15. pretentiile ca urmare a diminuarii valorii bunurilor dupa reparatie. Culpa comuna In situatia in care persoana prejudiciata a contribuit din culpa la producerea accidentului sau la marirea prejudiciului, cel chemat sa raspunda va fi tinut raspunzator numai pentru partea din prejudiciu care ii este imputabila - culpa comuna. In astfel de situatii intinderea raspunderii fiecarei persoane va fi cea constatata prin orice mijloc de proba. In situatia in care nu se poate stabili intinderea raspunderii fiecarei persoane, aceasta se va stabili in cote egale, in raport cu numarul partilor implicate in accident, fiecare parte avand dreptul la despagubire in proportia in care nu s-a facut raspunzatoare de producerea accidentului Raspunderea partilor
Raspunderea asiguratorului RCA incepe: a) din momentul eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii, inscrisa in document, pentru asiguratul care isi indeplineste obligatia incheierii asigurarii cel mai tarziu in ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare; b) dupa 48 de ore de la expirarea zilei in care s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA valabila la momentul incheierii asigurarii; c) din momentul eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a inmatricularii/inregistrarii vehiculului, pentru vehiculele comercializate care urmeaza sa fie inmatriculate/inregistrate. Raspunderea asiguratorului RCA inceteaza: Raspunderea asiguratorului RCA inceteaza la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate inscrise in polita de asigurare RCA sau anterior acestei date in momentul radierii din evidenta circulatiei Pentru vehiculele care se radiaza din circulatie sau pentru care asiguratul nu mai are calitatea de titular al inmatricularii/inregistrarii in perioada de asigurare, prima de asigurare aferenta perioadei cuprinse intre data inceperii si data incetarii raspunderii asiguratorului RCA se calculeaza prin insumarea primelor lunare stabilite in tariful de prime al asiguratorului RCA, corespunzator numarului de luni intregi cuprinse in perioada de valabilitate a asigurarii. Asiguratorul este obligat sa restituie asiguratului, la cererea scrisa a acestuia, insotita de documentele doveditoare, diferenta dintre prima de asigurare platita si cea calculata numai in cazurile in care nu s-au platit sau nu se datoreaza despagubiri pentru evenimente produse in perioada de valabilitate a asigurarii.

25

Acordarea despagubirii Asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. Fara a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri, in forma baneasca, pentru: a) vatamari corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial; b) pagube materiale; c) pagube consecinta a lipsei de folosinta a vehiculului avariat; d) cheltuieli de judecata efectuate de catre persoana prejudiciata. Despagubirea se efectueaza de catre asiguratorul RCA in maximum 15 zile de la data la care asiguratorul a definitivat investigatia necesara evaluarii sumei pe care este obligat sa o plateasca sau de la data la care asiguratorul a primit o hotarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca. Asiguratorul RCA este obligat sa desfasoare investigatia privind producerea accidentului, in termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat, in conditiile in care respectivul accident nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice. In termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA este obligat fie: a) sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, in cazul in care se dovedeste indeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; fie b) sa notifice partii prejudiciate cu privire la motivele pentru care nu a aprobat, in totalitate sau partial, pretentiile de despagubire. Asiguratorul RCA este obligat sa elibereze asiguratului, in termen de 15 zile de la inregistrarea solicitarii acestuia, un certificat privind daunele inregistrate in baza contractului de asigurare, pe parcursul ultimilor 5 ani de relatii contractuale, sau absenta acestor daune. Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenul prevazut sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,1%, calculata pentru fiecare zi de intarziere. Despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, in cazul in care: 1. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru lipsa de folosinta a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectiva de despagubire, cu exceptia lipsei de folosinta a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate si pentru care detine licenta si autorizare in acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuarii reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despagubire aferenta lipsei de folosinta se determina luandu-se in calcul tarifele pentru transporturi de marfuri sau de persoane, practicate de pagubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine pagubitului si se face cu inscrisuri doveditoare;
26

2. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru: hartii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de arta, obiecte din platina, aur sau argint, marci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor; 3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana raspunzatoare de producerea prejudiciului, la cauzele si imprejurarile producerii accidentului, precum si la cuantumul prejudiciilor produse. Stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au in vedere urmatoarele: 1. in caz de vatamare corporala: a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical; b) venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de persoana vatamata, probat cu documente justi ficative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; c) salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare; d) eventualele cheltuieli prilejuit e de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt supor tate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare; e) cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim brut pe economie; f) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania;
2. in caz de deces: a) cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative; b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de imbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face inmormantarea; c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate in perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului; d) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania. 3. Stabilirea despagubirilor in cazul avarierii sau al distrugerii vehiculelor

Despagubirile pentru vehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului si nici limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare
27

RCA. Cuantumul pagubei la vehicule este egal cu costul reparatiilor partilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de inlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si inlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la preturile practicate de unitatile de specialitate, la care se adauga cheltuielile cu transportul vehiculului, precum si cele efectuate pentru limitarea pagubelor La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia in considerare inlocuirea numai a partilor componente sau a pieselor care au fost avariate. Prin parti componente sau piese care necesita inlocuirea se intelege numai cele a caror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibila din punct de vedere tehnic din cauza gradului de avariere al acestora ori, cu toate ca repararea este posibila, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depasesc valoarea de nou a partii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente. Se considera ca a fost necesara revopsirea integrala a vehiculului atunci cand partile avariate din cauza accidentului reprezinta minimum 50% din suprafata totala exterioara a vehiculului respectiv Costul reparatiilor efectuate la vehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitatile de specialitate. In cazul in care reparatiile vehiculului se efectueaza in regie proprie sau se solicita plata despagubirii inainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluarii asiguratorului si, daca este cazul, a documentelor justificative privind platile facute, prezentate ulterior efectuarii reparatiilor. In astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depasi, pentru parti componente, piese sau materiale, preturile de vanzare si tarifele pentru manopera practicate de unitatile de specialitate. Dauna totala se defineste ca fiind situatia in care cuantumul pagubei, depaseste 75 % din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileste scazandu-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzatoare. Uzura vehiculului avariat se stabileste in raport cu vechimea, utilizarea si starea de intretinere ale acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente ori capitale, inclusiv de costul de inlocuire a partilor componente sau a pieselor executate inainte de accident, pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a vehiculului. Valoarea acestora se stabileste in baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al inlocuirilor respective. Coeficientul de uzura se stabileste in functie de gradul de intrebuintare, kilometrii parcursi cu vehiculul, precum si de vechimea in exploatare, exprimata in unitati de timp: ani, diferentiata pe categorii de vehicule

28

Cap. 6.:Asigurarea cladirilor,constructiilor si a altor bunuri


Obiectul asigurarii: Cladiri si alte construcii Coninutul cladirilor si construciilor: active fixe, active circulante, obiecte de inventar Riscuri asigurate sunt grupate n grade de cuprindere diferite
3-5 nivele Nivel 1: incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri pe cladiri

Nivel 2: Nivel 1 + cutremur, grindina, ploaie torentiala, inundaie, furtuna uragan, tornada prabusire sau alunecare de teren Nivel 3: greve, revolte, tulburari civile, vandalism, furt sau acte de tlharie, avarii accidentale al instalaii de apa, gaz, etc.

Suma asigurata = min (Valoarea declarata, Valoarea reala) Sa se stabileste separat pentru cladiri si global sau separat pentru coninut Pa = Sa x Ct Cota tarifara este difereniata n raport cu riscurile cuprinse n asigurare, tipul bunurilor asigurate, amplasament (rural si urban) Raspunderea parilor Despagubirea nstiinare Constatare Evaluare Calculul despagubirii - se aplica principiul primului risc si principiul proporionalitaii, dupa caz Decaderea n drepturi a asiguratului

29