UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Management Financiar Bancar II










ASIGURRILE I RISCURILE N ASIGURRI
ASIGURAREA FACULTATIVA CASCO














Alexandru DARMAZ
Alexandra GUZUN
Alexandru HOLEOLEO
Ana Maria TOLEA
Cristian TUDOR


Trgovite
2014




2


CUPRINS

NOTIUNI DESPRE ASIGURARE ......................................................................................................... 3
Conceptul de asigurare ............................................................................................................... 3
Clasificarea asigurarilor ............................................................................................................... 4
Contractul de asigurare ............................................................................................................... 5
RISCURI IN ASIGURARI .................................................................................................................... 9
Notiuni despre riscuri .................................................................................................................. 9
Tipologia riscurilor ..................................................................................................................... 11
Managementul riscului ............................................................................................................. 13
STUDIU DE CAZ .............................................................................................................................. 14
Asigurarea CASCO ..................................................................................................................... 14
Exemplu pentru CASCO la GRUPAMA ASIGURARI SA ............................................................... 17
Frauda in asigurarile CASCO ...................................................................................................... 23
CONCLUZII ..................................................................................................................................... 25
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................ 26
ANEXE27


3


NOTIUNI DESPRE ASIGURARE

Conceptul de asigurare


Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica
sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice -
asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se
obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele
prevazute in contract au loc.
Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem
controla tot ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura.
Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu
activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De
aceea este foarte bine sa incercam sa transferam riscurile asupra altcuiva. Acestea sunt
motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare. Acestea sunt
oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani.
Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie
ele auto sau de alta natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la
faliment s.a.
In Romania, activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si
obligatorii, precum si a operatiunilor de reasigurare, de societati comerciale de asigurare, de
asigurare-reasigurare si societati de reasigurare, denumite in continuare asiguratori, respectiv
reasiguratori.
In asigurarea facultativa raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si
obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurare.
In asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obligatiile
fiecarei parti sunt stabilite prin prezenta lege.
Este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidentare
de autovehicule.
Asigurarea obligatorie se practica numai de asiguratorii autorizati de oficiul de
supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare. asiguratorii care au primit autorizarea
prevazuta la alineatul precedent au obligatia sa realizeze asigurarea, eliberand un inscris
probator al asigurarii.
Operatiunile de reasigurare completeaza activitatea de asigurare prin cedarea si
primirea unor riscuri pe piata interna si internationala de asigurari. cedarea in reasigurare pe
piata internationala se va face numai in masura in care riscurile care fac obiectul reasigurarii nu
4

pot fi plasate pe piata interna. in operatiunile de reasigurare, raporturile dintre reasigurat, si
reasigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de reasigurare.
Persoanele fizice si juridice romane incheie contractele de asigurare cu societati stabilite
in romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate nu se practica pe piata interna.
oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare face publica lista societatilor
autorizate sa functioneze in romania si felurile de asigurari practicate.
Constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata
despagubirilor si a sumelor asigurate se efectuaza in conditiile legii, pentru asigurarile
obligatorii sau ale contractului de asigurare, in cazul asigurarilor facultative.

Clasificarea asigurarilor

Asigurarea constituie un domeniu foarte vast care acopera toate sferele activitatii umane,
clasificandu-se dupa mai multe criterii:

Din punct de vedere al ramurii se clasific astfel:

- asigurri de persoane care au ca obiect persoana fizic, integritatea corporal i viaa
persoanelor supuse unor evenimente care pot provoca o boala, invaliditatea sau decesul;
- asigurri de bunuri care au ca obiect valorile materiale, animalele posibil a fi distruse de
calamiti naturale sau de accidente. Ca forme ale asigurrilor de bunuri : asigurarea cldirilor,
construciilor i a coninutului lor, asigurarea de transport, asigurarea culturilor agricole,
asigurarea autovehicolelor, asigurarea gospodriilor persoanelor fizice, asigurarea de aparatur
electronic, etc.
- asigurri de rspundere civil care au ca obiect o valoare patrimonial egal cu despgubirile pe
care societatea de asigurri ar urma s le plteasc asiguratului, in urma unor evenimente si
fenomene cauzatoare de prejudicii.

Dup felul obiectelor asigurate, n asigurri se cuprind:

- imobilizari corporale: cldiri, instalaii, utilaje si mijloace de transport; active circulante;
mobilierul fizic; culturile agricole; autovehiculele proprietate public, cooperatist, mixte,
private, personal; persoane fizice, rspundere civil.

Din punct de vedere al riscurilor:
- asigurri mpotriva incendiului, trsnetului, exploziei, cutremur etc.
- asigurri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploii toreniale, alunecrile de teren i prbuiri,
etc.
- asigurri mpotriva bolilor, accidentelor;
- asigurri mpotriva avariilor de orice fel;
- asigurri de rspundere civil;
- asigurri contra unor evenimente ce se ivesc n viaa persoanelor: accidente, boli profesionale,
invaliditate, decese.


5

Dup modul de nfptuire:

- asigurri prin efectul legii (obligatorii)
- asigurri facultative

Asigurrile obligatorii iau natere direct pe baza legii sau n virtutea unui alt act normativ care
stabilete valorile asigurate i condiiile de asigurare pe feluri de bunuri i categorii de asigurri fr
acordul cu voina a asigurailor.
La asigurrile facultative, drepturile dintre pri se nasc pe baza contractului ncheiat ntre
asigurator i asigurat, n care se stabilete i suma ce se preia n asigurare.
Asigurrile prin efectul legii prin rspunderea asigurtorului ia natere n mod automat, n timp
ce, la cele facultative sunt generate numai de existena unui contract de asigurri i de clauzele acestuia.
In anul 1952 s-a creat in Romania Administraia Asigurrilor de Stat ADAS, care a preluat
activitatea ntreprinderii de Stat pentru Reasigurri Si a introdus n practic asigurarea prin efectul legii.
Societatea Sovromasigurare avea n practic asigurrile facultative. In anul 1953 societatea
Sovromasigurare s-a lichidat, portofoliul ei fiind preluat n ntregime de ADAS.
ADAS a practicat operaiuni de reasigurare privind asigurrile maritime i de aviaie.
O dat cu trecerea la economia de pia i sectorul asigurrilor a intrat ntr-un proces de profunde
transformri.
ncepnd cu 1 ianuarie 1991 ADAS i-a ncetat activitatea. Portofoliul de asigurri i patrimoniul
acestei societi a fost preluat de primele 3 societi de asigurri pe aciuni, nou constituite cu capital
integral de stat ( Asigurarea Romneasc, Astra i Carom).


Contractul de asigurare

Contractul de asigurare se defineste ca un act juridic prin care o persoana fizica sau
juridica, primeste calitatea de asigurat si se obliga sa plateasca o suma de bani reprezentand
prima de asigurare, persoanei juridice numita societate de asigurare, in baza careia acesta in
calitate de asigurator, preia asupra sa riscul ca la producerea evenimentului asigurat sa
plateasca asiguratului sau unui tert (beneficiar al drepturilor rezultate din asigurare) o
despagubire, o indemnizatie sau suma asigurata, in limitele stabilite de lege sau convenite de
contract.
Contractul de asigurare se incheie in forma scrisa si va cuprinde: - numele sau
denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante; - obiectul asigurarii: bunuri, persoane si
raspundere civila; - riscurile ce se asigura; - momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii
asiguratorului; - primele de asigurare; - sumele asigurate; - alte elemente care stabilesc
drepturile si obligatiile partilor. contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar
daca exista un inceput de dovada scrisa.

Partile unui contract de asigurare

ASIGURATORUL este persoana juridica (societatea de asigurari) care are ca obiect de activitate
realizarea de operatiuni de asigurare prin constituirea fondului de asigurare, contractarea
asigurarii, plata unor despagubiri (in cazul asigurarilor de bunuri), acoperirea unor prejudicii
6

provocate tertelor persoane (in cazul asigurarii de raspundere civila) plata sumei asigurate si a
altor indemnizatii de asigurare rezultate din asigurarile de persoane.

ASIGURATUL este o persoana fizica sau juridica care in baza unor clauze dinainte stabilite si de
comun acceptate intra in relatii juridice de asigurare cu asiguratorul. In cele mai dese cazuri
asiguratul este persoana fizica sau juridica ce perfecteaza relatia de asigurare in calitate de
contractant, efectueaza plata primelor de asigurare in vederea constituirii fondului de asigurare
si este indreptatita sa solicite asiguratorului despagubiri pentru pagubele suferite ori suma
asigurata in cazul ivirii evenimentului asigurat, avand deci calitatea de beneficiar de asigurare.

CONTRACTANTUL- constituie o exceptie in raportul de asigurare. In aceasta calitate se regasesc
acele persoane fizice sau juridice care au un interes in legatura cu asiguratul si care
contracteaza asigurarea in numele si pentru acesta. Contractantul isi asuma sarcina de a
negocia conditiile incheierii asigurarii, semnarea contractului de asigurare (incheierea lui) si
plata primei de asigurare.

BENEFICIARUL de asigurare de regula este insusi asiguratul. In unele situatii, prevazute expres
in conditiile de asigurare calitatea de beneficiar o pot avea si alte persoane, specificate expres
in contractul de asigurare sau numai in polita. In asemenea cazuri in politele de asigurare se vor
mentiona toti factorii implicati respectiv asiguratorul, contractantul si, in cazul decesului
asiguratului, beneficiarul sumei asigurate

SUMA ASIGURATA - Reprezinta limita maxima pana la care asiguratorul il despagubeste pe
asigurat sau beneficiar la producerea evenimentului asigurat. Suma asigurata se stabileste in
contract sau polita de asigurare la asigurarile facultative si prin acte normative in asigurarile
prin efectul legii. In asigurarile facultative suma asigurata se stabileste in general de catre
asigurat la intelegere cu asiguratorul. Suma asigurata poate fi si modificata in cursul derularii
contractului, prin intelegere intre parti. La asigurarile obligatorii, asiguratul nu-si poate stabili
independent suma asigurata, aceasta fiind prevazuta de actele normative care reglementeaza
asigurarea, restrictiv sau cu alternative.

PRIMA DE ASIGURARE - Prima de asigurare este suma de bani, dinainte stabilita pe care
asiguratul este obligat in baza contractului de asigurare sau in baza legii sa o plateasca
asiguratorului in schimbul preluarii riscului asigurat si angajamentul sau de a achita asiguratului,
la producerea riscului asigurat a despagubirii sau a sumei asigurate cuvenite. Ea este o taxa
pentru protectia oferita de asigurator. Alte denumiri ale primei de asigurare de uzanta in
domeniul asigurarilor cota tarifara, prima neta, adaosul de prima si prima bruta.

CLAUZA BONUS-MALUS - in asigurari constituie un sistem de reducere sau majorare a primei de
asigurare pentru a stimula sau sanctiona grija ori indiferenta asiguratilor fata de bunurile
cuprinse in asigurare.

PAGUBA DAUNA, AVARIE paguba constituie expresia valorica a prejudiciului produs prin ivirea
evenimentului asigurat la bunurile cuprinse in asigurare. La fel de bine se poate utiliza si
7

notiunea de dauna iar in asigurarile de persoane se utilizeaza notiunea de suma asigurata sau
vatamare corporala, iar in asigurarile de risc financiar, notiunea de pierdere financiara.

DESPAGUBIREA DE ASIGURARE - reprezinta suma acordata asiguratului de catre asigurator
pentru acoperirea unei pagube la bunuri sau raspundere civila, paguba produsa dintr-un
eveniment asigurat. Ea reflecta dezdaunarea de catre asigurator, deci este un cost al refacerii
obiectului distrus partial sau total sau de reparare a prejudiciului produs.

DURATA DE ASIGURARE Constituie intervalul de timp in care asigurarea este valabila. La
asigurarile facultative intervalul de asigurare este de regula un an calendaristic. La asigurarile de
bunuri perioadele de asigurare pot fi si mai mici de un an (semestrial, trimestrial, lunar) sau mai
mari de un an. In cazul asigurarilor de viata durata asigurarii este mai mare de un an, ajungand
dupa caz la 20 ani si chiar 30 ani. Se pot intalni asigurari si cu perioade nedeterminate.

Persoana care urmeaza sa incheie asigurarea este obligata sa raspunda in scris la
intrebarile formulare de asigurator, cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc, pe
care le cunoaste. daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii
contractului, asiguratul este obligat sa comunice in scris asiguratorului schimbarea.
Daca, inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau
producerea lui a devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea obligatiei
asiguratorului, procedura riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se realizeaza de
drept.
Plata primelor se face la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor sai, in lipsa unei alte
clauze inscrise in contractul de asigurare, stabilita intre parti.
Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind polita
de asigurare, chitanta, dispozitia de plata sau alt document probator al platii.
Daca nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliaza in cazul in care sumele
datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt platite in termenul prevazut in contractul de
asigurare.
Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaza pana la sfarsitul anului
de asigurare, in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau
beneficiarului.
Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in
termenul prevazut in contractul de asigurare. in caz de neindeplinire a obligatiei prevazute la
alineatul precedent asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv
nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.
In cazurile stabilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de bunuri si de raspundere
civila, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie, daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de
catre asigurat sau catre beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice
asigurate, care lucreaza in aceasta calitate. dispozitiile alineatului precedent se aplica, daca
partile convin, si in cazul in care riscul asigurat a fost produs de catre:
a) persoanele fizice majore care, in mod statornic, locuiesc si gospodaresc impreuna cu
asiguratul sau beneficiarul;
b) prepusii asiguratorului sau ai beneficiarului.
8

In cazul in care contractul de asigurare este modificat, prin acordul partilor, denuntat ori
este reziliat, plata ori, dupa caz, restituirea primelor se va face conform contractului de
asigurarea sau hotararii judecatoresti.
In limitele indemnizatiei platite in asigurarile de bunuri si de raspundere civila,
asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra
celor raspunzatori de procedura pagubei. asiguratul raspunde de prejudiciile aduse
asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevazut la alineatului precedent.
asiguratorul poate renunta, in totalitate sau in parte, la exercitarea dreptului prevazut la alin. 1,
conform contractului de asigurare, cu exceptia cazului cand paguba a fost produsa cu intentie.
Asiguratorul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori
tertului sau beneficiarului, care invoca drepturi derivand din acesta, toate exceptiile care sunt
opozabile contractului initial.

9


RISCURI IN ASIGURARI

Notiuni despre riscuri


Dac nu ar exista risc, nu ar exista asigurri. Atunci, ce este riscul?
Riscul este un pericol, o primejdie care ne pndete pe noi, bunurile sau afacerile
noastre i pentru care societile de asigurri ne pot oferi protecie. Riscul este obiectul oricrui
contract de asigurare i reprezint elementul specific al asigurrii.
Nu toate evenimentele ce pot provoca pierderi pot fi protejate de societile de
asigurare. Pentru a fi asigurabil, orice risc trebuie s ndeplineasc unele condiii, printre care:
producerea sa s duc la pierderi financiare; probabilitatea producerii lui s fie cuprins ntre 0
i 1, aadar s fie posibil, dar nu inevitabil i nici cert; s se produc n viitor, s fie ntmpltor
att n ceea ce privete momentul viitor n care se va produce, ct i n privina evenimentului
(uragan, grindin, cutremur etc.); n fine, apare logic ca producerea lui s nu depind de voina
asiguratului sau asigurtorului, deci s nu fie favorizat de un act intenionat al oricruia dintre
acetia (furt, accident etc.), s se produc drept urmare a hazardului.
Semnificaiile noiuni de risc n asigurri sunt variate:
1) Riscul reflect gradul de probabilitate n ivirea unui pericol pentru care se ncheie
asigurarea, iar alteori proporiile rspunderii asigurtorului.
2) Riscul nseamn evenimente-calamiti naturale sau accidente care produc pagube i
contra ivirii crora se acord acoperire prin asigurare.Ca urmare, incendiul, grindina,
decesul, etc.- constituie riscuri asigurabile.
3) n limbaj internaional risc nseamn i obiectivul asigurat sau obiectul asigurrii (n cazul
asigurrii de bunuri- bunul, n cazul asigurrii de persoane- persoana asigurat).
4) Riscul reflect i ramura de asigurare la care se refer. Vom avea risc industrial, risc
profesional, risc auto, etc.
Riscul asigurabil este acela care ndeplinete condiiile pentru a fi preluat de o societate de
asigurri, ce se poate asigura i la producerea cruia se pltete despgubirea sau suma
asigurat cuvenit.
Riscul asigurat (preluat n asigurri) este posibilitatea de a suferi o pagub, eventualitatea
distrugerii bunului asigurat sau a survenirii evenimentelor asigurate ce pot afecta viaa
oamenilor sau integritatea lor corporal, care devenind real, oblig pe asigurtor s plteasc
asiguratului (beneficiarului) despgubirea sau suma asigurat.
Noiunea de risc n asigurri poate fi definit sub aspect juridic i tehnic.
Din punct de vedere juridic, riscul constituie eveniment viitor, posibil dar incert, al crui
moment de apariie este nedeterminat i aflat n afara influenei i voinei prilor, contra
cruia asiguratul i ia msura de protecie prin ncheierea asigurrii.
10

Nu sunt riscuri asigurabile evenimente petrecute n trecut sau a cror apariie este
imposibil, dup cum nu sunt riscuri asigurabile evenimente a cror apariie este sigur.
Excepie de la aceast regul o contribuie decesul la asigurarea de via, a crui producere este
sigur pentru fiecare persoan, incert fiind momentul producerii acestui eveniment.
Din punctul de vedere al tehnicii, riscul este caracterizat prin probabilitatea de
producere a evenimentului respectiv i prin volumul acestuia. Probabilitatea de producere a
evenimentului agreat n asigurare se determin pe baza legilor statisticii aplicate la constatrile
fcute asupra unui numr mare de cazuri ntmplate n trecut n mprejurri comparabile. Pe
baza observaiilor statistice se estimeaz volumul maxim al pagubelor posibile, deci a riscului
maxim, n funcie de care se estimeaz volumul i nivelul acoperirii (desdunrii ).
Riscul constituie element al unei asigurri numai dac ndeplinete anumite condiii
juridice, tehnice, economice, condiii care stau la baza unui risc asigurabil, aa cum se relev n
continuare:
a) Riscul trebuie s fie posibil, deoarece n caz contrar asigurarea este lipsit de interes
economic, deci inutil (riscul producerii unor taifunuri n ara noastr).
b) Riscul trebuie s fie real i s prezinte un grad mare de periculozitate pentru asigurat.
Nu se poate imagina o asigurare de via n care suma asigurat s se plteasc asiguratului la
mplinirea vrstei de 150 ani.
c) Riscul trebuie s aib caracter incert, deci s se produc ntmpltor, adic factorii
implicai n asigurare s nu poat cunoate sau influena producerea lui n timp i spaiu. De
aceea n asigurri s-a ncetenit o perioad de siguran care cuprinde un numr de zile bine
precizat de la ncheierea asigurrii i pn la data nceperii rspunderii asigurtorului pentru
producerea riscului asigurat. i aici face excepie riscul de deces care dei constituie un
eveniment sigur, producerea lui n cazul fiecrei persoane n parte este incert n perioada de
valabilitate a asigurrii.
d) Riscul trebuie s se produc indiferent de voina asiguratului. Deci pericolul de
distrugere a bunurilor, de sacrificare a animalelor nu trebuie s vin din partea asiguratului.
Asiguraii vinovai de asemenea fapte nu au dreptul la despgubiri. Pentru a combate
eventualele ncercri de a produce fraude se realizeaz prin preluarea bunurilor n asigurare la
o valoare mai mic dect valoarea lor. Asiguratul este obligat s participe la acoperirea n parte
a pagubelor produse la propriile bunuri asigurate, prin subasigurare sau prin franiz.
e) Riscul trebuie s prezinte extensie teritorial ct mai mare fapt care permite
constituirea ct mai facil a fondului de asigurare i practicarea unor prime de asigurare ct
mai mici. Rezult deci c riscurile limitate la o anumit zon a rii nu pot fi cuprinse n
asigurare deoarece:
- dac asigurarea ar opera zonal, numrul de asigurri fiind mai redus, primele de
asigurare ar fi prea ridicate
- dac pentru riscuri cu manifestare zonal asigurarea ar fi extins la teritoriu
naional unii asigurai ar fi chemai nejustificat la plata unor prime de asigurare,
nclcndu-se principiul echitii i mutualitii.
Riscurile cu frecven i intensitate variat pe teritoriul rii se cuprind n asigurare, dar
pentru respectarea principiului mutualitii i echitii se aplic cote de prime difereniate.
f) Riscul trebuie s se produc cu regularitate sau cu o anumit frecven. Pentru a fi
agreat n asigurare acesta este necesar a fi repetabil. Aceasta deoarece n vederea determinrii
11

probabilitii producerii lui, a mrimii primelor de asigurare i a mrimii despgubirilor sunt
necesare observri statistice.
n principiu asigurtorul trebuie s evite sau dup caz s accepte cu pruden riscurile
rare. Pentru determinarea regularitii riscurilor se impune folosirea unor metode de lucru
bazate pe calcul probabilistic care faciliteaz cercetarea fenomenelor ce se produc ntmpltor
i n proporii de mas.
g) Riscul trebuie s fie licit, se nelege de la sine c pentru a fi asigurabil un risc trebuie s
fie n concordan cu legile. Nu este risc asigurabil o fapt care contravine legilor i moralei.( nu
se va prelua n asigurare de rspundere civil un criminal pentru crima pe care a produs-o).
Noiunea de risc n asigurri impune i alte precizri. Se face o distincie clar ntre risc
asigurat i caz asigurat.
Dac un eveniment viitor i nesigur, dar probabil care poate genera prejudicii la bunuri
sau persoane se justific a fi luat n seam n activitatea de asigurare- el poart denumirea de
risc asigurat.
Dac acest eveniment se produce, el poart denumirea de caz asigurat. Asigurtorul
este obligat la plat sau desdunare fa de asigurat, a drepturilor ce decurg din calitatea de
asigurat numai atunci cnd s-a ivit cazul asigurat.


Tipologia riscurilor

Din punct de vedere al asigurrilor, riscurile se pot clasifica n dou mari categorii:

A. Riscuri asigurabile, adic acelea pe care asigurtorii le preiau i pentru care ofer
protecie asigurailor. La rndul ei, aceast categorie se subdivide n:
a) riscuri generale: incendiu, explozie, naufragiu, euare, rsturnarea navei sau a ambarcaiunii,
coliziunea, rsturnarea sau deraierea mijlocului de transport terestru, prbuirea aeronavei,
descrcarea mrfii ntr-un port de refugiu, cutremur de pmnt, erupie vulcanic, sacrificiul n
avaria comun etc. De regul, aceste riscuri sunt incluse n aa-numitele condiii generale de
asigurare;
b) riscuri speciale: sunt acele riscuri ce pot fi produse ca urmare a aciunii oamenilor (rzboi,
grev, nchidere de fabrici, revoluie, revolt, rscoal, insurecie, stare de rzboi declarat sau
nedeclarat etc.) sau cele ce in de natura mrfii (ruginire, coclire, zgriere, spargere, alterare,
mucegire etc). Aceste riscuri se asigur separat, la solicitarea expres a asigurailor contra unei
prime de asigurare suplimentar, de regul, separat pentru fiecare risc. Ele nu sunt deci, incluse
n condiiile generale prezentate mai sus.

B. Riscuri neasigurabile (excluse), adic acele riscuri pe care asigurtorii nu le accept.
Aici sunt incluse acele evenimente a cror producere este cert sau se apropie de certitudine,
sau cele care sunt cauzate de ctre asigurat, cunoscute de ctre acesta i ascunse
asigurtorului, cum ar fi: viciile ascunse ale bunului asigurat, ambalarea necorespunztoare a
mrfii asigurate, consecinele energiei atomice, faptele svrite cu intenie, starea de
nenavigabilitate a navei sau de funcionare defectuoas a mijlocului de transport, comportarea
12

necorespunztoare voit a asiguratului, evaporarea lichidelor, moartea natural a animalelor
vii, uzura normal a bunului asigurat, utilizarea oricrei arme de rzboi care folosete fisiunea
sau fuziunea nuclear, pagubele indirecte (pagube survenite ca urmare a ntrzierii
transportului, cheltuieli pentru plata salariilor i ntreinerea personalului navigant n timpul
staionrii mijlocului de transport pentru reparaii, etc.), vtmarea corporal sau decesul
persoanelor care lucreaz pentru asigurat etc.
Riscurile sunt grupate i sunt oferite de cele mai multe ori n pachet sub forma
condiiilor de asigurare care poart diferite denumiri, n funcie de natura bunurilor asigurate
i de riscurile incluse n asigurare.
Este important de menionat faptul c fiecare societate de asigurri are libertatea de a-
i grupa riscurile dup cum consider c este optim pentru asigurai i pentru ea nsi. De
aceea, oferta de asigurri apare variat, divers, dar, n acelai timp cu o serie de trsturi
comune determinate de uzanele internaionale n materie. Spre exemplu, dei unele societi
de asigurare din Romnia in oarecum secret condiiile de asigurare pe care le practic, n
cele mai multe ri cu experien n asigurri acestea se public, sunt la ndemna oricui i pot fi
folosite ca referin de alte societi. Astfel, pe piaa londonez, una dintre cele mai mari i mai
reprezentative piee de asigurri din lume, sub egida Institutului Asigurtorilor din Londra i a
Lloyds, se public anual Condiiile de asigurare pentru marf i nav. Ele servesc drept model
i surs de inspiraie pentru multe societi de asigurare din lume, dar i pentru societile din
Romnia. Acest lucru apare necesar deoarece piaa londonez absoarbe o mare parte a
reasigurrilor i de aceea uniformitatea condiiilor apare fireasc.
Tot riscuri sunt i cele speculative: jocurile de noroc se bazeaz tot pe evenimente
incerte, riscuri, dar ca urmare a producerii lor se pot obine i ctiguri. Evident, acestea nu pot
fi asigurate. In mod similar, riscul valutar din care se pot nregistra pierderi, dar se pot i obine
ctiguri, nu pot fi asigurate
Teoria i practica asigurrilor fac distincii ntre diferitele riscuri i din alte puncte de
vedere. Astfel, riscurile pot fi clasificate dupa natura lor n riscuri speculative i riscuri pure sau
accidentale
1
.
Riscurile speculative sunt acele riscuri a cror realizare poate conduce fie la un ctig,
fie la o pierdere, ceea ce exclude, n mod natural, posibilitatea asigurrii. Este cazul, de
exemplu, al riscului ce apare ca urmare a deinerii unei aciuni cotate la burs. Riscurile
speculative sunt, de asemenea, unele riscuri antreprenoriale, ca riscul de a se vinde sau nu
produsele fabricate, asumat datorit posibilitii de a obine un ctig.
Riscurile pure (accidentale) sunt cele a cror producere poate determina sau nu
pierderi asiguratului, dau nu i ctiguri i care sunt de aceea, n principiu, asigurabile.
Asemenea riscuri sunt incendiul, fenomenele naturale (cutremur, furtun etc.), furtul,
responsabilitatea civil.




1
Scarmure, P. Risques multiples, n Risques, nr. 17/1994, p. 142.
13

Managementul riscului

Existenta nu poate fi gndita fara riscuri, ele facnd parte din existenta noastra.
Posibilitatea de care dispunem in raport cu ele, este de a le constientiza, de a le evalua ct mai
exact si de a gasi metodele cele mai bune de ale controla. n acest, managementul riscului
constituie disciplina care dezvolta teorii si metode practice de protectie mpotriva riscurilor.
Cele mai eficiente metode de management al riscului sunt:
1) Evitarea riscurilor este o metoda pasiva, de renuntare la acele activitati care implica un
anumit risc, prin evitarea anumitor actiuni si prin renuntarea la avantajele pe care acestea le-ar
fi oferit.
2) Reducerea probabilitatii producerii unui risc consta n adoptarea unei atitudini si
conduite preventive, recurgerea la anumite mijloace practice care ar putea determina limitarea
cauzelor care conduc la producerea evenimentelor
3) Limitarea consecintelor asociate unui risc presupune ca, dupa producerea evenimentului
asigurat, nsa nainte ca acesta sa fi ncetat, persoanele interesate sa ia masuri care sa reduca la
minim efectele sale dezastruoase (ex. mpiedicarea extinderii incendiului, oprirea scurgerii
titeiului n mare).
4) Asumarea riscului presupune suportarea individuala a consecintelor materiale si financiare
ale producerii unui eveniment nedorit.
5) Transferarea riscului este o alta metoda de management si presupune preluarea unui risc
de catre profesionisti si anume, societatile de asigurari. Aceasta metoda este eficienta mai ales
atunci cnd consecintele financiare ale evenimentului sunt mari, depasind capacitatea
persoanei de a le suporta n ntregime. Transferul riscului presupune suportarea consecintelor
financiare de catre asigurator si nu certitudinea ca un eveniment generator de daune nu se va
produce.
Transferarea se poate face, nsa numai pentru acele riscuri care pot fi dimensionate
valoric, respectiv pentru acele evenimente posibile, nedorite, ale caror consecinte materiale si
financiare pot fi determinate si masurate.

14

STUDIU DE CAZ

Asigurarea CASCO

A. CASCO
Casco este asigurare facultativ a autoturismului mpotriva avariilor accidentale i
furtului. Casco nu ine loc de asigurare obligatorie (RCA).
De regul, asigurarea casco se ofer doar mainilor cu vrste ntre 0 - 8 ani (majoritatea
asigurtorilor), 0 - 12 ani (anumii asiguratori) sau mainilor de colecie. Cu foarte puine
excepii, poliele casco asigur doar autoturismele nmatriculate legal n Romnia (temporar,
permanent sau pe termen limitat - leasing). Radierea mainii sau expirarea nmatriculrii
determin automat ncetarea acoperirii casco i terminarea anticipat a poliei, chiar dac
termenul nscris de valabilitate al poliei nu a fost atins. Pentru asigurarea mainii dup acest
moment, exist alte tipuri de asigurri speciale.

B. Valoare la care se asigura masina
Maina se asigur la o valoare ct mai apropiat de cea real. Valoarea este stabilit de
asigurator astfel:
- se stabilete valoarea de nou a mainii (ct a valorat respectiva main cnd avea 0 km
la bord): pe baz facturii de achiziie de nou sau pe baz valorii de catalog (Schwacke, Eurotax,
Apia);
- la valoarea de nou se aplic o uzur, pe baz unui tabel propriu fiecrui asigurator, n
funcie de vrst mainii (calculat de la data fabricaiei), ce se scade din valoarea de nou,
obinndu-se valoarea rmas (valoarea la zi) a mainii;
- opional, se adaug valoarea dotrilor suplimentare, obinndu-se suma asigurat (SA).

C. Fransiza
Franiza este acea parte din valoarea fiecrei daune pe care o suport proprietarul
mainii. Franiza poate fi stabilit:
- n valoare fix, aplicabil la fiecare daun
- n procent din sum asigurat, aplicabil la fiecare daun;
- n procent din valoarea fiecrei daune.

D. Riscuri acoperite de casco
Casco acoper doar daunele produse la autoturismul asigurat, atta timp ct acest
autoturism este nscris legal n circulaie (nmatriculat provizoriu sau definitiv) i aparine
proprietarului nscris n polia de asigurare (radierea mainii determin ncetarea automat a
poliei casco, cu excepia radierilor la sfritul contractelor de leasing).
Obligaia legal a unui asigurator casco este c, n urma unui eveniment asigurat, s plteasc
readucerea autoturismului asigurat n starea dinaintea producerii evenimentului, prin reparare
sau nlocuire.

15

Riscurile asigurate se mpart n 4 mari categorii:
a. avarie parial (accident n trafic, indiferent de cine este vinovat; avarie n parcare cu
autor cunoscut/ necunoscut) = avarie a crei reparaie nu cost mai mult dect un plafon
stabilit de asigurator (de regul 75-80% din SA);
b. avarie total (situaia de avarie total se stabilete de ctre asigurator pe baz unui
deviz de reparaie sau a unui memoriu tehnic din care reiese c main nu mai poate fi adus n
parametrii de siguran specificai de productor, ambele documente se ntocmesc de ctre
service specializat i autorizat RAR);
c. furt parial (furtul unor pri din main, incl. roat de rezerv; tot la aceast situaie
se includ i avariile produse mainii de ctre ho: geam spart, bord deteriorat, chiar i n cazurile
de tentativ de furt);
d. furtul total (dispariia total a mainii).
Asiguratorul va despgubi ntotdeauna efectul unui risc asigurat, dar nu i cauza. De ex:
dac ruperea unui pivot n mers determin rsturnarea mainii, asigurator va despgubi
repararea mainii mai puin costul pivotului.
n toate cazurile, asiguratorul va despgubi contravaloarea daunei, mai puin franiza
aplicabil i (posibil) raele ce au mai rmas de plat la poli. Franiza se stabilete de regul
pentru fiecare dintre cele 4 categorii separat, dar exist i cazuri cnd ea este exprimat unitar,
pentru orice daun.

E. Riscuri ce nu sunt acoperite de casco
Situaiile difer de la sigurator la sigurator, dar n majoritatea cazurilor nu se acoper
daunele rezultate din urmtoarele situaii:
1. atunci cnd oferul nu ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru a conduce (fr
permis sau cu permisul suspendat, sub influena alcoolului sau a drogurilor);
2. atunci cnd maina nu ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru a circula (ITP
lipsa, avarii anterioare serioase n msura n care ele pot fi dovedite de ctre asigurator);
3. atunci cnd oferul nu are calitatea fa de proprietar solicitat expres n poli
(anumii asiguratori impun condiii clare, de genul: pot conduce maina doar angajaii firmei
proprietare, sau doar soul/soia proprietarului);
4. avarii produse la anvelope, care nu au afectat i jenile;
5. avarii produse de rularea cu autovehicolul prin ap (trecerea prin ap, inclusiv bli
temporare);
6. avarii produse de stropirea cu substane chimice corozive;
7. avarii produse cu bun tiin de ctre proprietar sau prepui ai acestuia;
8. avarii produse de ctre proprietar sau membrii familiei acestuia, din postura de
pasageri sau pietoni, atunci cnd maina se afl parcat;
9. furtul cu chei potrivite: casco despgubete doar furtul prin efracie (care prezint
urme de ptrundere forat, de ex: dac este uitat main descuiat, casco nu despgubete.





16

F. Cine vinde asigurari casco?
Asigurri casco vnd toi asiguratorii autorizai n acest sens de ctre Comisia de
Supraveghere a Asigurrilor.

Asiguratorii vnd polie casco prin urmtoarele canale posibile:
- la sediile asiguratorului, prin intermediul agenilor angajai ai asiguratorului;
- la sediile agenilor/ brokerilor de asigurri;
- la sediul clientului (acolo unde dorii dvs.) de ctre angajai ai agenilor/ brokerilor de
asigurri.

G. Costul (prima) unei asigurari casco.
Prima anual (PA) de plat pentru un casco se calculeaz ca procent (cot de prim) din
SA.
Cota de prima e mai mare:
cu ct main este mai btrn (plus 3-5% la fiecare nou an);
cu ct fransizele sunt mai mici i mai puine (plus 0-30%);
atunci cnd maina a suferit avarii n anul precedent de asigurare;
atunci cnd maina este de lux (cnd valoarea de nou depete un anumit prag) (plus
5-10%);
atunci cnd proprietarul este persoan juridical;
atunci cnd main nu are alarm sau alte dispozitive electronice antifurt (plus 3-8%);
pentru activitile de taxi, paz i protecie, transporturi periculoase i alte asemenea
(plus 25-200%).
Cota de prim este mai mic:
cu ct maina este mai tnr;
cu ct fransizele sunt mai mari i mai multe;
atunci cnd maina nu a suferit nici o dun n anul (anii) precedent(i) de asigurare
(situaie de bonus);
atunci cnd proprietarul este persoan fizic (minus 5-10%);
atunci cnd maina are alarm sau alte dispozitive electronice antifurt (minus 3-8%).
Majoritatea asigurtorilor consider c main este dotat cu alarm dac are cel puin
imobilizator electronic al motorului i cheie cu cip; pentru mainile dotate cu aceste dispozitive,
din punct de vedere al cerinelor casco, nu mai este necesar montarea unei alarme
suplimentare clasice (cu siren i senzor de efracie).
Malusul reprezint raportul dintre prima ncasat de asigurator pentru un an de casco i
totalul daunelor pltite sau pltibile (pentru daune n curs de soluionare) n acel an de ctre
asigurator. n funcie de valoarea acestui raport, prima din anul urmtor va fi majorat cu
procente ntre 0 - 50%.
Bonusul (reducerea primei cu procente ntre 0 - 50%) se acord pentru ani consecutivi de
existena a casco-ului fr daun.




17

Exemplu pentru CASCO la GRUPAMA ASIGURARI SA

Domnul DARMAZ DUMITRU, cu domiciliul in Targoviste, Strada Tudor Vladimirescu, Nr.
70 A, care detine un autoturism Ford KUGA achizitionat in leasing de la SC. Proleasing IFN S.A la
data de 25.11.2013, doreste sa incheie o asigurare CASCO impotriva furtului si avariilor.
Pentru aceasta, el contacteaza societatea Grupama Asigurari. Pentru ca societatea de
asigurari sa ii poata calcula prima de asigurare, are nevoie de informatii precum:
INFORMAII GENERALE
Data start:
02.12.2013

Durat: 24 luni
Data sfrit:
01.12.2015

Moned:

RON

INFORMAII AUTOVEHICUL
Categorie: Autoturisme
Subcategorie:

AUTOTURISM | nr. locuri <9 | greutate =<3,5t | M1

Marc:

FORD

Model:
KUGA DIESEL

Cilindree (cm):
1997

Tip:
Kuga 2.0 TDCi Titanium; 5 usi; 5 locuri; Putere 140 cp

Combustibil:

Motorina

Masa maxim autorizat
(kg):
2130

Putere max. (cp):
140

Putere max. (kW):
103

Numr total de locuri:
5

Numr de usi:
5

Anul fabricaiei:
2013

18

Cunoatei luna i anul
primei nmatriculri ?

Da

Data primei
nmatriculri:
2013

Noiembrie

Km. parcuri:

Valoare de nou:
130050
RON
INFORMAII NMATRICULARE
Nr. nmatriculare:
PH24DRZ

Serie asiu:
WFGAXXWPMADK53633

SUMA ASIGURAT
Suma asigurat:
130050



Drept urmare, societetea de asigurarri Grupama ii pune la dispozitie urmatoarele date
informative privitoare la asigurarea CASCO pe care o poate oferi clientului nostru:














Polita CASCO FORD KUGA:

Asigurator: GROUPAMA ASIGURARI SA
Perioada de asigurare: 24 luni

AN I
Suma asigurata = 130,050 LEI
Prima de asigurare = 5982LEI/ an, plata trimestrial, fara fransiza

AN II
Suma asigurata = 109,242 LEI
Prima de asigurare = 5800LEI/ an, plata trimestrial, fara fransiza

19

Conform datelor furnizate, clientul va ajunge sa plateasca o prima de asigurare lunara
de 498 RON pentru anul 1 si o prima de asigurare de 483 RON pentru anul 2. Deoarece domnul
Darmaz Dumitru a studiat piata in prealabil, a hotarat ca aceasta optiune este cea mai
avantajoasa pentru el.
Prin aceast form de asigurare CASCO se pun sub protecie autovehiculele
nmatriculate/supuse nmatriculrii n Romnia deinute de persoane fizice sau juridice cu
domiciliul, reedina sau sediul n Romnia.
Se pot pune sub protecia asigurrilor autovehicule nmatriculate n strintate cu
excepia celor achiziionate n leasing deinute de persoane fizice sau juridice cu domiciliul,
reedina sau sediul n Romnia.
Pentru a putea inchiea contractual de asigurare, agentul de asigurare are nevoie de
urmatoarele elemente:
-inspecie de risc de catre reprezentanti ai societatii de asigurare;
-cerere-chestionar completata de catre asigurat;
-condiii de asigurare.

Inspectia de risc
Inainte de emiterea contractului de asigurare va fi efectuata inspectia de risc care
consta in determinarea starii autovehiculului ce urmeaza a fi asigurat, insistandu-se asupra
modului de folosinta si a profilului persoanei care il utilizeaza. Toate se fac in scopul de a
determina gradul de expunere al riscurilor ce urmeaza a fi cuprinse in asigurare. Prin urmare,
reprezentantii societatii de asigurari GRUPAMA fotografiaza autovehiculul clientul lor in
vederea constatarii daca autovehiculul poate sa fie curins in asigurare.
Pentru a fi cuprins in asigurare, autovehiculul domnului Darmaz Dumitru trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie proprietarul inscris in certificatul de inmatriculare/cartea de identitate sau
-sa aiba un interes asigurabil asupra autovehiculului. Interesul asigurabil sa reiasa dintr-un
contract de leasing, inchiriere;
-autovehiculul sa fie in stare de functionare;
-starea de intretinere sa fie corespunzatoare;
-sa poata fi citita seria caroseriei(sasiului).
In ceea ce priveste clientul societatii de asigurari, domnul Darmza Dumitru, putem
spune ca interesul sau asigurabil il reprezinta existenta unui contract de leasing.
Daca sunt indeplinite conditiile de mai sus se trece la completarea Raportului
inspectiei de risc a autovehiculului care la societatea GRUPAMA se gaseste pe acelasi formular
cu cererea chestionar.


20

De asemenea in acest raport se mai inscriu urmatoarele informatii :
- numarul de km
- marca si tipul radiocasetofonului,cd changer-ului , boxelor, etc.
- orice dotari existente pe autovehicul
Dupa completarea inspectiei de risc se vor mai efectua minim 5 fotografii care vor reda:
a) seria caroseriei(serie sasiu)
b) cele 2 diagonale
c) bord,parbriz din interior
d) dotari suplimentare daca sunt
e) modificarile constructive : instalatie de gaz, etc.
Daca dupa verificarea cartii de identiate rezulta ca a avut mai mult de 3 proprietari in
anul precedent asigurarii autovehiculul nu poate fi asigurat. Pentru ca asigurarea sa se incheie,
clientul, contractantul trebuie sa fie in posesia a cel putin 2 randuri de chei originale. Cu un
singur rand de chei originale autovehiculul nu se poate asigura.
Cum domnul Darmza Dumitru a solicitat incheierea contractului de asigurare pentru un
autovehicul nou, achizitionat la data de 25.11.2013, el indeplineste conditiile enuntate mai sus.

Cererea-chestionar
Ulterior etapei cu privire la inspectia de risc, este necesar ca domnul Darmaz Dumitru sa
completeze cererea chestionar. Aceasta este formularul care se completeaza de
client/contractant sub indrumarea reprezentantului Asiguratorului GRUPAMA.
Rubricile din cererea chestionar se completeaza de domnul Darmaz Dumitru cu datele si
informatiile cerute de formular. La rubricile din cererea-chestionar Fransize se vor completa
cu mare atentie atragandu-i-se atentia clientului de catre agentul de asigurare al societatii
GRUPAMA ca acestea sunt deductibile/eveniment (se scad din despagubire), valoarea acestora
fiind suportate de viitorul asigurat/contractant.

Polita de asigurare
Polita de asigurare este principalul document cu regim special si valoare in baza careia
asiguratorul se angajeaza ca la producerea riscului asigurat sa despagubeasca asiguratul
nominalizat in polita cu condita ca acesta sa fi platit primele de asigurare la termenele si in
cuantumul stabilit in contractul de asigurare.
Polita de asigurare reprezinta de fapt documentul de baza caruia se nasc raporurile
juridice intre asigurator si asigurat, respectiv drepturile si obligatiile fiecarei parti contractante.
Polita de asigurare este constituita de regula din 2 exemplare identice autocopiative, tiparite
pe format a4. Un exemplar ramane la domnul Darmaz Dumitru, de regula nr.1 si un exemplar la
GRUPAMA, de regula nr2.
21

Formularele cerere-chestionar/inspectie de risc, fac parte din polita de asigurare. Pe
exemplarul 2 al formularului cerere-chestionar/inspectie de risc, ce ramane la GRUPAMA
Asigurari S.A. se aplica Nota de Calcul, care de asemenea face parte din documentele ce
insotesc polita.
La completarea politei se tine seama de indicatiile din rubricile acestui document.
La rubrica Asigurat se completeaza obligatoriu de catre GRUPAMA Asigurari
urmatoarele date:
- numele contractantului: deoarece masina domnului Darmaz Dumitru este achizitionata
in leasing, in aceasta rubrica se va trece numele societatii Proleasing IFN SA.
- codul fiscal (CUI) pentru asigurati persoane juridice, in aceasta rubrica se va trece CUI-
ul societatii Proleasing IFN SA.
- Se vor mai completa sediul, localitatea si judetul pentru SC Proleasing IFN SA.
In cazul clientului Darmza Dumitru, numele acestuia va aparea la Mentiuni speciale sub
denumire de utilizator.
La rubrica Descrierea autovehiculului se vor completa obligatoriu toate datele de
identificare ale autovehiculului comform celor indicate in rubrica respectiva, acestea fiind:
-felul (categoria) autovehiculului
-marca autovehiculului
-tipul (varianta)
-nr de inmatriculare
-serie sasiu ( nr. de identificare)
-culoare
-cilindree (cm3)
-putere (kw)
-anul de fabricatie
-numar locuri
-tonaj
La rubrica Felul asigurarii se va completa comform indicatiilor din formular. In cazul
domnului Darmaz Dumitru, asigurarea este tip full casco, care ii asigura acoperirea riscului total
de catre SC Grupama Asigurari SA in caz de avarie sau furt.
In dreptul Fransiza deductibila in polita de asigurare a clientului este 0 deoarece
clientul societatii de asigurari Grupama negociaza cu agentul de asigurare pentru obtinerea
unui contract de asigurare care sa nu cuprinda fransiza. Rata este mai mare decat in cazul in
care ar fi optat pentru o asigurare cu fransiza.
La polita de asigurare CASCO a domnului Darmaz Dumitru, societatea GRUPAMA
ASIGURARI anexeaza obligatoriu in copie cartea de indentitate sau certificatul de inmatriculare .
Fara prezentarea unuia din cele doua documente asigurarea nu se incheie. In cazul
domnului Darmza Dumitru, acesta nu detinea cartea de identitate a masinii deoarece timpul
22

era prea scurt din momentul achizitionarii masinii si pana la momentul la care s-a incheita polita
de asigurare. De aceea, asigurarea s-a incheiat in baza facturii de vanzare-cumparare si a
autorizatiei provizorie.
De asemenea, mai sunt anexate la polita de asigurare, potrivit Grupama, si nota de
calcul sau specificatii, precum si conditiile generale privind asigurarea de avarie a
autovehiculelor.
Dupa parcurgerea etapelor prezentate anterior, societatea de asigurare GRUPAMA si SC
Proleasing IFN SA vor semna si data politei de asigurare.

Riscurile acoperite pentru avarii prin polita de asigurare pe care domnul Darmaz
Dumitru a acceptat-o:
a) daune materiale directe produse de ciocniri, loviri, izbiri, coliziuni cu alte vehicule sau
orice alte corpuri mobile (inclusiv animale) ori imobile aflate in interiorul sau exteriorul
autovehiculului, zgarieri accidentale, derapari si rasturnari sau caderi (cadere in prapastie,
cadere in apa, cadere din cauza ruperii podului) atat in timpul deplasarii cat si in timpul
stationarii autovehiculului asigurat.
b) daunele produse de autori necunoscuti din riscuri asigurate in canformitate cu
pct1.a) de mai sus precum si daunele produse de caderea unor obiecte pe autovehicul.
c) furtul autovehiculului sau a unor parti componente (subansamble) precum si a
daunelor produse ca urmare a furtului sau a tentativei de furt.
d) furtul sau avarierea ca o consecinta a furtului sau tentativei de furt a echipamentelor
suplimentare doar daca acestea au fost cuprinse in asigurare la entitatea politei sau in timpul
derularii contractului.
e) furtul autovehiculului sau a unor parti componete comis prin jaf sau talharie.
f) pierderea sau furtul cheilor
g) asiguratorul GRUPAMA despagubeste si riscurile acoperite pentru vandalizarea
respectiv pentru pagubele produse autovehiculului asigurat direct sau indirect ca urmare a
oricaror fapte agresive produse cu intentia de a provoca pagube fara a exista o motivatie ori din
razbunare comise de o terta persoana chiar necunoscuta sau de un grup de persoane daca
acest fapt rezulta din documentele intocmite de politie.
h) asiguratorul GRUPAMA despagubeste daunele produse de explozie
i) daunele produse de incendiu
j) asiguratorul GRUPAMA despagubeste daunele produse de fenomenele naturale
respectiv: inundatie, aluviuni, revarsari ale lacurilor sau raurilor, ruperea digurilor sau a
barajelor, furtuna, uragane, prabusire sau alunecare de teren, ploaietorentiala, grindina,
trasnet, greutate a stratului de zapada sau gheata, avalansa de zapada, caderea unor corpuri ca
o consecinta a feneomenelor naturale.
k) daune produse ca urmare a inundatiilor
23

l) daune produse ca urmare a trasnetului, ploi torentiale, futuna, uragan, cutremur de
pamant, prabusire sau alunecare de teren.
m) asiguratorul GRUPAMA mai acorda despagubiri pentru daune produse ca urmare a
tractarii, incarcarii/descarcarii transportarii in/din platformele rutiere sau feroviare in timpul
transportului naval, maritim sau aerian atat la incarcare cat si la descarcare.
n) se despagubesc si cheltuielile de transport daca acesta nu se poate deplasa prin forte
proprii de la locul producerii evenumentului asigurat la atelierul de reparatii cel mai apropiat
sau la locul de adapostire in limita a maxim 500 euro.


Frauda in asigurarile CASCO

Dei asigurtorii ncearc s se pun la punct pentru a lupta mpotriva fraudelor, sunt
depii de ingeniozitatea profesionitilor, cele mai mari nelciuni fcndu-se cu
oamenii din interior. Departe de a fi att de sofisticat ca n Occident, fenomenul fraudei n
asigurri din Romnia se situeaz cam la acelai nivel procentual ca afar i este n cretere.
In cazul fraudelor CASCO, cu ajutorul unor cascadori sau chiar personal, maina este
rsturnat de mai multe ori sau este izbit de piciorul unui pod, astfel nct s fie declarat
daun total. Cei mai muli dintre clienii care apeleaz la aceast metod de fraud obin
despgubirea dorit de la sigurtori, ntruct acestora le este foarte greu s demonstreze
nscenarea n instan. O alt metod de fraud pe Casco este cu epave auto. Sunt
achiziionate epave ale unor maini la un pre modic, sunt reparate superficial, apoi se fac
polie Casco pentru care este necesar o inspecie vizual de suprafa, dup care se
nsceneaz un accident sau un furt. Fenomenul se pare c este n scdere, anumii
asigurtori fcndu-i o baz de date cu mainile care au avut o daun total.
Vom analiza incontinuare, trei tentative de frauda pe polite de asigurare CASCO:

Cazul 1 Un client ncheie pe 16 mai 2013 o poli Casco pentru autoturismul su
Lexus, iar dup o lun i jumtate, pe 30 mai 2013, reclam un accident/eveniment. Cnd s-
a investigat cazul, s-au luat la verificat i pozele avute n baza de date pozele iniiale cu
autoturismul nelovit (fcute la inspecia de risc, nainte de ncheierea poliei) i pozele de la
accident. La o atent verificare, s-a observant c n pozele fcute la inspecia de risc (nainte
de ncheierea poliei) aprea pe fundal sigla unui magazine Mic.ro. n urma unor cercetri,
s-a constatat c magazinul fusese nchis n primvara anului 2012, ceea ce nseamn c
pozele nu au fost fcute la ncheierea poliei, n mai 2013, ci cu cel puin un an nainte.
24

Adic polia Casco s-a rennoit fr s se fac inspecia de risc, ceea ce contravine normelor
proprii ale societii.

Cazul 2 Fraud prin daunalitate multimpl, cu aceleai avarii. n decursul unui an, un
client a reuit s i ncheie trei asigurri Casco la trei societi diferite. Practic, dup fiecare
daun semnificativ la un asigurtor, clientul i ncheia o poli Casco la altul. Astfel, el a
reuit s primeasc despgubire de la doi asigurtori, iar la al treilea (Generali) la care a
solicitat despgubire, a fost depistat datorit unei bune colaborri cu societile de
asigurri. Practic, s-a fcut schimb de informaii cu ceilali doi asigurtori i s-a aflat c n
decurs de cteva luni, parcurgnd doar 67 km, asiguratul a fcut 3 daune majore cu aceleai
avarii. O dovad c o baz de date comun a companiilor cu persoanel e i mainile
implicate n fraude ar ajuta foarte mult. Surprinztor, avea proces verbal de la poliie pentru
fiecare accident.

Cazul 3 Dinamica producerii accidentului, neconform cu realitatea. ntr-un accident
au fost implicate dou autoturisme: un Renault asigurat cu Casco i RCA la Generali i un
Audi. Cei doi oferi au declarat la poliie i asigurtor (Generali) c vinovat de producerea
accidentului este oferul cu Renault, ntruct a intrat n autoturismul Audi care staiona la
Stop. O simpl verificare la locul accidentului a denotat faptul c accidentul nu se putea
produce conform declaraiilor oferilor, ntruct cel staionat la Stop cu Audi trebuia s
acorde prioritate celui cu Renault i, astfel, dac s-ar fi oprit la intersecie, conform
semnului Stop, nu avea cum s fie lovit de Renault. Intenia celor doi era s-i repare
ambele maini pe asigurrile de la Generali: Audi pe RCA-ul oferului cu Renault i
autoturismul Renault pe polia sa Casco.






25

CONCLUZII


Riscurile reprezinta o parte importanta a vietii noastre, fie ca realizam sau nu acest lucru.
Riscul este un pericol, o primejdie care ne pndete pe noi, bunurile sau afacerile noastre. Din
acest motiv, este necasar sa ne asiguram ca el, desi poate produce daune, de la mici tamponari
in trafic, pana la afectarea integritatii corporale a noastre sau a altor persoane, va fi suportat de
catre o alta persoana, in speta o societate de asigurari, care sa preia asupra ei riscul respective
si sa ne ofere despagubiri. Chiar si societatile de asigurari apeleaza la alte societati de asigurari,
numite reasiguratori, care sa preia o parte din riscurile pe care societate de asigurari nu poate
sa le preia in portofoliul sau propriu.
Prin urmare, riscul este obiectul oricrui contract de asigurare i reprezint elementul
specific al asigurrii.
In cadrul studiului nostru de caz, am dorit sa analizam o asigurare de bunuri, respective
asigurarea CASCO, care devine din ce in ce mai importanta, chiar vitala, pentru detinatorii de
autovehicule. Cum ea este o asigurare facultative, aceasta inseamna ca nu poate tine locul
asigurarii obligatorii RCA. Prin urmare, detinatorii de auvehicule nu sunt obligati sa isi incheie o
asigurare CASCO, insa, daca stam sa analizam suma de bani pe care ar trebui sa o platim in caz
de dauna, mai ales daca este vorba despre o avarie totala sau furtul masinii, ajunge usor la
concluzia ca a incheia o polita de asigurare CASCO este mai putin costisitoare decat daca am
ajunge sa supotam singuri paguba respectiva. Un alt avantaj al asigurarii CASCO il reprezinta
faptul ca putem sa platim prima de asigurare intr-un rate, in functie de perioada de tip pentru
care aceasta se incheie. Acest aspect, desi initial nu il constientizam, ne va fi e mare ajutor
atunci cand riscul pentru care ne-am asigurat a avut loc, si vom realiza ca nu dispunem de suma
necesara pentru a repara masina sau pentru a suporta pagubele.
Un dezavantaj al asigurarilor CASCO din punct de vedere al asiguratorilor il reprezinta
frauda in asigurarile CASCO, la care participa, atat asiguratii cat si brokerii de asigurari, in
anumite cazuri. Prin urmare, o baz de date comun a companiilor cu persoanele i mainile
implicate n fraude ar ajuta foarte mult.









26


BIBLIOGRAFIE


Bercea Florian, Vcrel Iulian - Asigurri i reasigurri, Editura Expert,
Bucureti, 1998.
Blidaru Gheorghe, Blidaru Gabriel Robert Managementul societilor de
asigurri i reasigurri, Editura Valahia University Press, Trgovite, 2012
Ciurel Violeta - Asigurari ; abordari teoretice, practici internationale, Ed.
ALL, Bucuresti, 2000.
Constantinescu Dan Anghel (coordonator) - Asigurri i reasigurri, Editura
Tehnic, Bucureti, 1998.
Galiceanu, I., Galiceanu, M. Asigurri interne i internaionale, Editura
Spirit romnesc, Craiova, 1999.

www.capital.ro
www.grupama.ro
Polita de asigurare CASCO a domnului Darmaz Dumitru


27



28