CAPITOLULIOrigineasievolutiaasigurarilor

[1.][1.]nceputurileasigurarilor

Originileasigurarilorsepierdnneguratimpurilor,neputndfistabilitecupreciziedectcuo
mareaproximatie.nciudaeforturilorfacutedeoameniidestiintapentrudescoperireaprimelor
operatiunideasiguraresireasigurare,acesteanuaupututfiidentificatecuprecizie.

Existadovezicanjurulanului3000.e.n.perioadacaracterizataprintrocivilizatienfloritoare
babilonieniiau conceput sipracticat unsistemde asazisecredite (mprumuturi)maritime, care l
scuteaupedebitordelareturnare,ncazulncaremarfasaunavasufereauavarii.Primeledovezise
referalaCodulluiHammurabi,descoperitnanul1902,nscrispeunblocdedeoritnegru.Acestcod
cuprindea282clauze,iardenumireairevinedelacelcelacompilat,adicaRegeleBabilonului
Hammurabi.Coduldateazaaproximativdinanul2250.e.n.,sidemonstreazacababilonienii,ncade
peaceavreme,eraufoartebunicomerciantisicaaveauideiclarelegatedenaturaunuicontract,de
valoareabanilorsinmultirealorprinmprumuturipecamatacudobndasimplasaucompusa.
Fenicienii,maricomerciantimar
itimipeaceavreme,auadoptattreptatcontractulcomercialalbabilonienilor.Acestsistemafostpreluatsi
dezvoltatulteriordegreciprinemitereaunorhrtiidevaloare.nsecolulXIX.e.n.,legileRhodosuluiau
devenitbazateoreticasi,maiales,practicaauzantelormaritimeprivindavariereacomuna.

Urmatoareaetapanevolutiacontractuluidemprumutafostadoptareacontractuluidecatre
greci,carezultatalextinderiicomertuluifenicienilornzonalitoraluluigrecescnsecolulXIX
.e.n.,precumsicrestereadominatiei comerciantilorgrecinMareaEgeedupaanul800 .e.n.
Dar,casincazulfenicienilor,nici acumcontractulnuafostadoptatnaceeasiforma, cia
fostperfectionatsiadaptatastfelnct maimultijuristirecunoscutindomeniuldreptului mar
itimnsecolulXIXauconsideratcontractulde mprumutcafiindgrecesc,asemanatoarecucele
amintitedeDemostenentrocuvntarenfataluiLacritus.Acestecontracteerauidenticecanaturacu
celemoderne,utilizatenLondrananul1860,deciputeaufifolositelaaceadata.
Stadiul final al practicarii contractului de mprumut n antichitatela reprezen
tatadoptarea vamii de catre romani, aproximativ nanul 300 .e.n., siodata cuaceasta
sepoateafirmacaseintranetapa
ncareuniiautoriconsideraca
principiile con
tractuluide mprumut au fost translatatenasigurari, a sa cum sunt ntelese astazi.
Un rol important n evolutia sistemului asigurarilor si ulterior al reasigurar
ilor,lauavut negustorii italieni din oraselestatealeItalieideNord
de la nceputul
primului mileniu, activitatea lor fiind preluata si de |arile de Jos si de Anglia.
Evolutia asigurarilor este strns legata de dezvoltarea comertului pe mare sia
1

asigurarilor maritime nmod deosebit.

Asigurarile maritime auinfluentatnmodde
cisivtoate celelalte tipuride asigurare, darnmod special asigurariledetransport.
AsigurareamaritimaafostconceputasisanascutnItalia,maiprecisnRoma,sitotaicisia
traitadolescenta.nperioadaEvuluiMediu,asigurareamaritimaafostcopiluloraselorstateitaliene.
Aceastaaaparutdinmaimultemotive:dezvoltareaeconomicangeneral,evolutiacomertului,traditiilor,
culturii,crestinismului.nprimulrnd,existaolegaturageograficaevidentantrecvasiasigurareaclasicaa
vremurilorromanesiasigurareamedievalaaoraselorstateitaliene. naldoilearnd,istoriacomerciala
nentreruptaaoraselorstateitaliene(erauaproapentotdeaunaladistantadeforteleinhibitivealeimperi
uluimusulman)acreatotraditieceafacutcaacesteasaatingaoperioadademarenflorirecomercialala
nceputulsecoluluiXVI.naltreilearnd,sepoateinvocasisuprematiacomerciala,Romareprezentnd
punctulcentralalcrestinismuluisi,naceastacalitateaatrastaxelesiimpozitelepapaledintoataEuropa.

Acestsistemapresupusoorganizarecomplexaaagentilorpapalisifinanciariitalienidin
interiorulsidinafaraItaliei.Infrastructuracomercialatrebuiasafiefolosita,fiindpracticimposibilsa
seexpediezemarfuridevaloaredinAnglianItaliafaraunastfeldesistemdeasigurari.Astfelputem
afirmacaprimelepolitedeasiguraremaritima,caresepastreazasiastazindiversemuzeealelumii,
suntscrisenlimbaitalianasireprezintamodelulpebazacaruiasaudezvoltatcelelalte,inclusiv
vestitelepoliteLloyd`s.Deaceeaseconsideracaoraselestateitalieneauavutunrolfundamentaln
evolutiaasigurarilormaritimesiauacceleratdezvoltareaacestora.
Primadovadaaasigurarilormaritimedateazade la nceputul secolului XIV. Pegalotti,
ntrolucraredin1350,se referalacontractulde asigurare ca rischiodemereedigenti,
iarntrolucrareanterioaraaratacabillurile
florentine catre Angliacontineauunasaumai
multeexpresii:rendusaufenterresauenaventuedemeretdesgens.
Taxasu
plimentarasepercepeaatuncicndprimaexpresieeranlocuita
cu cea dea doua, ceeace
nsemna de fapt,primade
asigurare. Dar ntreagaproblematicaa contractului era dificila
simultmaicomplicatadelegilevremiiprivindmprumuturile (camataria,peaceavreme).
Unul dintre
primele centre care au practicat asigurarea maritima a fost
Bruges, important centru al comertului de lna.
n 1310
sa nfiintat Cam
Asigurari, citnd o declaratie din Chronyke van Vlandermcare spune :
era de
locuitorilordinBruges,elconteleRobert alFlandrei,
adecisnfiintareanacestoras
aCamereideAsigurariundecomerciantiivorputeasasiasiguremarfurilepentrutoateriscurile,
maritimeside altfel,launpretde numaictiva deniesla suta, dupacumsepracticaastazi.
Ulterior, Spania(Barcelona) anceputsa practice mult aceastaasigurare,maialesda
toritacomertuluipecarelaveacuItalia(PisasiFlorena).
Barcelonaafostprimacarea
nceput, defapt, ancercatsareglementeze,
printroordonanta,datadeJaqueIdeAragon
nanul 1453,conditiilecontractelordeasiguraremaritimanSpania,aceastaconstndna
preveni abuzurile sifraudelesideaacorda
tratamentpreferentialpropriilorlorarmatori.
EsteaproapeimposibildeasecunoastecndafostemisaprimapolitadeasigurarenAnglia.
2

Preambululfaimoaseilegielisabetane(ElisabethanAct)din1601proclamaasigurareacafiindtyme
outofmyndeanusageamongstethemerchantes,bothofthisrealmeanForrainenacyons.nistoria
Lloyd's,scrisadeFrederickMartin,sespunecaceamaivechepolitadeasigurarecunoscuta,dateaza
din15.02.1613,darcercetatorulR.G.Marsdenconsideracaeleauexistatmultmainainte.
TotdinarhiveleAmiralitatii,sedesprindeoimaginefoarteclaraaasigurarilormaritimedin
LondrasecoluluiXVI.Deexemplu,LombardStreeteraloculcelmairenumitalasigurarilormaritime,
prinobiceiurile,tradiaiilesiobligatiilecontractualecesencheiau.Acesteaerauimportantepentruca
dezvoltareaasigurarilormaritimedepindeadencredereareciprocaacelorimplicati.
DesisepoateconsideracaLombardStreetreprezintacentrulpieteiasigurarilorlaacea
vreme,piatanueranicipedeparteuniform organizata, fiind absent caracterul corporate.
ncepndcu secolulal
IXlea,
asigurarile au cunoscut,
n tarile dez
voltate,oevolutie
remarcabila carese poateexplica
prin doua argumente
:
(a)economic,caurmareacresteriiniveluluideviata,aparitieidenoibunuri,dezvoltarii
transporturilor,spoririicostuluisirisculuiinstalatiilorindustriale;

social,caurmareascaderiisolidaritatiifamiliarepedeopartesiageneralizariisalarizarii
pedealtaparte.

Asadar,asigurarileprecumsireasigurarilejoacaunrolimportant ndezvoltareacomertuluiinter
nationalsiaserviciilorfinanciaresidetinopozitiecheienviataindustrialasicomercialaalumiintregi.

1.2

Nevoia

de

protectie

ntotdeaunaomulasimtitnevoia de protectie, fiind supus unor pericole multiple

si variate, cauzate defortele naturii,de
folosireatehniciisaudeanumiti factorisociali
sau socioeconomici,
cautndsaseapere mpotriva acestora, sa le prevada, sa le previna
sau sale micsorezeefectele devastatoare, ori de cte oriacest lucrua fost posibil.
Dorintaomuluipentrusecuritate,pentruasigurarea mpotrivaincertitudiniiviitorului,esteveche
precumrasaumanansasi.Lanceput,elancercatnumaisasisatisfacanevoiadeasedescurcasingur,
nsamaitrziuagasitunsprijinnfamilie,clan,organizatie:Oameniiprimitivinuaudescoperitnevoia
de asigurare, considernd ca erau protejati de famil ie sau de trib, unde mutualitatea nsasi, ca si n
asigurari,eraorealitate.AcestlucrunueraadevaratlacivilizatiileanticealeEgiptului,Feniciei,Grecieisi
Romeincareindividulsevedeaexpuslamulteriscurifaraprotectiacomunitatiifamiliei.*

Pericolelelacaresuntexpusioameniisibunurile
n posturadevictimealefortelornaturii,deactorial
de agresoriconstientisauinconstientiaisemenilorlor,

suntmultiple si variate, eiaparnd

e propriilorlor destine, precumsi
ai naturii,ai mediului ambiant.
Riscul
si
perceptia

lui

sociala

Riscul se defineste capericol potential sauca opierdereposibila.

Cnd vorbim de
pericolesau de pierderiavemnvedereoseriedeevenimentenedoritecuconsecintemateri
ale,spirituale si financiare grave,cu vatamari corporale saudeteriorarialestariide sanatate, n
cazuriextremeacesteasemanifestaprindecesesauprincalamitatinaturale.
Deoareceperi
colelesunt potentialeiarpierderilesuntposibile,acesteevenimentesuntincerte,eleputndu
sentmpla ntroanumitaperioadadetimpsaunu.
Cndanumesince mprejuraricon
creteseva produceevenimentulnedoritnupoatesti nimenisinicianticipa
cuprecizie.
Graduldeincertitudinesepoateevaluacuajutorulstatisticiimatematice,nsensuldeterminarii
probabilitatiiderealizarealui.Conceptuluiderisciseasociazadouadimensiunisemantice:

graduldeincertitudineconsecintematerialesifinanciareaferenteproduceriiunuieveni
mentnedorit

perceptiariscului

Modul n care se constientizeaza anumite pericole difera de la o persoana la alta. Aceasta

componenta psihosociala aconceptului derisceste foarte importanta n analizarea simai ales n
interpretareariscurilormaterialesautehnologicelacaresuntsupusioameniisibunurilelor.
Existenta nu poate figndita fara riscuri.
Ele fac parte n mo d necesar
dinviata noastra.
Asa cum sublinia o celebra maxima de pe WallStreet nNew
York, previziunea este un lucru dificil mai alesatunci cnd se aplica la viitor.
Singura noastra
sansa este de a constientiza
n mod realist
riscurile la
care putem fi supusi, de
a ncerca o evaluare ct mai adecvata a
lor si, re
spectiv, de a gasi
modelele cele mai potrivite de a controla aceste riscuri.
Evitarea completaariscurilor estepractic imposibila. Totusi,fiecare dintrenoi poate sa
eviteproducereaunoranumiteriscuri.Esteometodapasiva,derenuntaredefaptlaaceleactivitati
careimplicaunanumitrisc.Chiardacanuputemevitacompletrisculproduceriiunui
eveniment nedorit,putemgasimijloacedeareduceprobabilitateaderealizare
a acestuia.
Pierderea financiararezultatanupoateficompensata pe alta
cale dect prin asigu
rare. n acelasi timp, integrareafizica, sanatatea,capacitatea
demunca pot fisieleafec
tate, ducndla imposibilitatea desfasurariiuneiactivitati, si deci lipsa unui venit.
m
prumuturile pentruachizitionareadediferitebunuri
si locuinte,automobile, etc., asigurarea
unui venit suplimentar pentru perioada pensionarii se pot realiza totprin
asigurare.
Constientizareasimanifestareanevoiideprotectieaoricaruiom,casideciziadeaaccepta
asigurarea,cademersindividualsifacultativ,suntdeterminatenmaremasuradefactoriobiectivi
(economici,economicosocialicrizeeconomice,inflatie,somaj,financiaridisponibilitateadea
folosiopartedinvenituripentruaceasta,sociali,familiali,educationali)sifactorisubiectivi
(experienteleanterioare,cunoastereaavantajelorsiprotectieioferitedeasigurare).
4

1.3
Forme
de
protectie.
Dispersia
riscului
Formeledeprotectieimpotrivariscurilor:asigurarea,coasigurarea,autoasigurareasireasigu
rarea.
Asigurareapropriuzisa,nformaceamaisimpla, dar ceamaifrecventntlnitanprac
tica,consta nprotectia financiara pentrupierdericauzate deo gamalargasi
variataderiscuri.
Asigurareaarelabazaunacorddevointa(contract)ncheiatntreasiguratorsiasigurat,prin
careasiguratoruloferaasiguratuluiprotectiepentruriscurilepecaresileaasumat,obligndusesa
acopereasiguratuluicontravaloareadaunelor(respectivsumaasiguratancazulasigurarilordeviata)
ncazdeproducereaacestorevenimente,nschimbulplatiidecatreasiguratauneisumedebani
numita primade asigurare.Platindasiguratorului prima deasigurare, calculataprinaplicareaunui
procentmiclavaloareaasigurabila,asiguratulprimestenschimbgarantiadedespagubirempotriva
pierderiiposibilesiviitoarepentruoricaredinriscurileinclusenconditiiledeasigurare.
Protectia riscului
se constituie,
astfel,
ntro
marfa specifica (un ser
viciu),
care
sevinde
si se cumpara
ca orice marfa pe o piata speci
fica, numita piata asigurarilor,
parte
a pietei serviciil or
financiare.
JohnDownessiElliotGoodman,nDictionaryofFinanceandInvestmentTerms,definesc
asigurareacafiindunsistemprincarepersoanelefizicesaujuridice,constientederiscurileposibile,
platescprimedeasigurareuneicompaniideasiguraricareramburseazasumelecorespunzatoarencazde
dauna.Asiguratorulprofitaprininvestireaprimelordeasigurarepecareleprimeste.ntrunsensmailarg,
asigurareatransferarisculdelaopersoanalaungrupcarepoatemaiusorsaplateascapagubele.
nunelelucrariseconsiderachiarcaasigurareapoatefidefi nitadindouapunctedevedere,si
anume
:
ca persoana (fizicasau juridica)n calitate deasigurat,asigurarea poatefiprivitasi
cafinantare aunei pierderi,n conditiilen care, evident, fondurilevor fidisponibilepen
truaacopericonsecintelefinanciarealeproduceriiriscului.Scopulacestuiavafideaasigura
continuitatea activitatii sausupravegherea afaceriiasiguratului ncazulpierderii produse.
ca un mijloc prin care riscurile pentru doua sau mai multe per
soane sau firme se combina prin contributii prezente sau promise la un fond
din care se platesc despagubirilepentrudaunelesuferite
de unii dintre ei.
Dat fiind ca asigurarea sebazeaza pe transferul risculuide launindivid catre ocomuni
tatedeindivizi,laacoperireapagubeisuferitede
acestacontribuiecusumemiciceilaltiindivizi.
Din
punct
de
vedere
al
asiguratorului,
asigurarea apare
ca
un
mi
jlocde
retineresi combinare, asigurarea fiind untransfer
alunor riscuri.
OaltadefinitieestedatadeYvonneLambertFaivrecareconsideracasubaspecttehnic,
asigurareaesteoperatiaprincareunasigurator,organizndpeprincipiulmutualitatiiunnumarmare
deasigurati,expusilaproducereaunoranumiteriscuri,idespagubestepeaceiacaresuferaunsinistru,
peseamafonduluicomunconstituitdinprimeledeasigurarencasate.
5

D.S.

Hansel

defineste

asigurarea

ca

pensarea
atedin

financiara
contributiile

pentru
evenimentele
maimultorparti
care

un instrument
care
ofera
com
nefericite,
platile
fiind
efectu
participa laaceasta
schema.
Asigurareaarecascopcombatereaefectelor
adverse ale riscului.
Riscul este
prezent permanent si oriunde.
Practic oriceactivitate economica, sociala sau de orice
alta natura esteamenintatadeproducereaunorevenimentecauzatoaredepierderi.
Coasigurareaesteomodalitatedetransfer
al riscului
delaunasiguratcatremai
multi asiguratori,pentrupartidinvaloareabunuluiasigurat.
Nunseamna supraasigurare.
Prin
coasigurare,
asiguratul
cedeaza
cote
parti
din
riscul
asigu
rat mai
multor asiguratori pna
la 100
%
din
valoarea riscului.
Aceasta este o modalitatede dispersie a riscului
cesepracticapeanumite
piete (piata Lloyd's) si estecaracteristican mod special, acopeririiriscurilor mari sau
foarte mari.
n cazul n care se produc daunele, asiguratul va colecta contravaloarea
despagubirilor
delaasiguratoriisain
mod proportional cu nivelul primelor platite.
John DownessiJordanElliotGoodman audatodefinitiecoasigurarii sub urmatoarea
forma : coasigurarea reprezintadispersia unui risc asigurabil pentrusituatiancaredaunele
potajunge att de mari nct nu este prudent pentruocompaniesasubscrientregulrisc.
nmodobisnuit,subscriitorulesteraspunzator
pna la o anumita limita, iar coasiguratorul
raspunde peste acea limita. Este mult folosita pentru asigurareade incendiusi inundatii.
Coasigurareareprezintaoformadeprotectieavndaceeasiesentaeconomicapecareoareasigu
rarea.Easepracticandeosebinsituatiancarevaloareabunurilorasigurateestefoartemare,implicnd,
evident,oraspunderemareaasiguratorului.nacestmod,risculinitialestepreluatnconditiisimilarede
pret(primadeasigurare)decatremaimultiasiguratoripnalaconcurentavaloriibunurilorceseasigura.

Autoasigurareaesteoformade protectiedestul de mult utilizata.

Consta n crearea
decatreopersoanafizicasaujuridica a unui fond, a unor rezerve propriiavndcadesti
natie numaiacoperireapagubelorcreate dinorice motiv(calamitati, incendii, furt si altele).
Nu sepoate numi asigurare deoarece
nu se bazeaza pe o relatie contrac
tuala, nu exista parti contractuale, asiguratul fiind n acelasi timp
si asigurator si
nu respecta ideeade mutualitate, obligatorie n asigurare.
Asadar, riscul este ret
inut de companiarespectivasinuse
ncheie tranzactii de cumparare de asigurari.
Exista
totusi
avantaje
si
dezavantaje
:
avantaje:
nivelul scazut al primelor,
dat fiind ca vor acoperi
numai riscul efec
tiv nu si alte costuri, precum comisionul brokerului sau al
agentuluide asigu
rare, cheltuieli de administratie si marja estimata de profit a asiguratorului.
6

costurileviitoarepentruprimelede asigurarenu vor fiafectate deistoricul

daunelorlacategoriaderiscuri
respective pe piata care,
nconditiilecresteriidaunal
itatii, potdeterminacresterealor
lanivelul pieteipentru acea categorie de asigurari
prinnaturaprotectieiprinautoasiguraresevastimula,nmoddirect,reducereasicontrolulriscurilor
profiturile rezultatedinautoasigurare vor creste si sevor acumulala fondurile asiguratului

dezavantaje:

ncazuluneicatastrofefonduldeprotectieeposibilsafiepreamicsausafiefolositintegral,ner
amnndresursepentruacoperireadaunelordinaltecauze,fiindposibilsifalimentulntregiiorganizatii
nuexistaconsultantatehnicaprivindprevenireariscuriloroferitadeasiguratori,careauexperticu
experienta
principiul de baza al
asigurarii privind dispersia riscului este ncalcat
contributiilelafondurinusunttotdeaunadeductibile,primeledeasigurareplatitefiinddeductibile.
Reasigurarea
Societatiledeasigurare,neavndcapacitateafinanciarasuficienta,putndfiincapabilesa
suporteriscurifoartemari(maritime,aviatice,
incendiu,de viata,deaccidente, etc.)
nu
mai pecontullor,apeleazalareasigurare.
Aceasta ofera capacitateanecesara asiguratoru
lui direct(initial)pentruacoperireariscurilor
pecare, altfel nulepoatesuporta singur.
Reasigurareaarecaefectpulverizareariscului.Definitia
clasicaareasigurariiconformdreptuluienglez,afostelaboratadeLordMansfieldn1807:reasigurarea
reprezintaonouaasigurare,efectuataprintronouapolita,pentruacelasiriscinitialasigurat,nscopul
despagubiriiasiguratorilorpentruasigurarileloranteriorncheiate;ambelepoliteexistanacelasitimp.
n Dictionary of financialand investmentterms, reasigur area se supune ideii
de mpartire a riscurilor ntresocietatilede asigurare.
Oparte din riscul asiguratoru
lui esteasumat de catre companiinschimbulplatiiunei
partidinprimadeasigurare
platita de asigurat.
Prindispersia riscului, reasigurarea permite unei companiisa ac
cepte clienti a caroracoperirearfiomarepovarasauar
fiimposibildesuportat.
Reasigurareareprezintaunacordncheiatntredouaparti
numitecompaniecedenta(reasig
urat,asiguratordirect)sireasigurator,princareprimaconsimtesacedeze,iarceadeadoua
acceptasa preia oanumitaparteariscului (uneorintregul risc), conditiilestabilite n acord,
nschimbulplatiidecatrecompaniacedentareasiguratoruluiauneianumite
sume denumita
prima dereasigurare,cereprezintaocota
dinprimaoriginaladeasigurare, urmnd ca n
cazul produceriievenimentuluiasigurat,reasiguratorulsacontribuielaacoperireapierderii.
O alta definitie,
pe scurt, a reasigurarii este aceea ca reprezinta asigu
rarea raspunderii contractuale rezultate din contractul deasigurare sau asigurare di
recta.
Practic,reasigurarea este asigurarea asigurarii, fiind n acelasi timp statuata
prin ncheierea unuicontract separat de asigurare ntre reasigurator si reasigurat.
7

La rndulsau,reasiguratorulsiprotejeaza portofoliulprin ncheierea altorcontractede

cedare a
uneipartidinreasigurarileacceptatedeel,operatiuneapurtnddenumireaderetro
cedaresauretrocesiune,companiacedenta
fiindretrocedentsireasiguratorulfiindretrocesionar.
n
concluzie,
riscurile
se
disperseaza
foarte
mult,
aceasta
raspndire
reprezentnd
tocmai
principiul
de
baza
al
asigurarilor.
Oaltaformadeprotectieestecreareadefonduriderezerva.
Societatea omeneasca
cunoaste forme variatede constituireafondurilorbanestidecareare
nevoiencazdepro
ducere a unor calamitati naturale sau accidente.
Acestea pot mbraca forma
unor:

fonduriderezervaconstituitenmodindividual;

fonduriderezervasi/saudeasigurareconstituitenmodcentralizat;

fondurideasigurarepropriuzisaconstituiteladispozitiaunorsocietaticomercialesaua
unororganizatiimutualedeasigurareprinplati(primedeasigurare)descentralizate.

Fonduriderezervafinanciarasiconstituieunelegospodariialepopulatieisimaicuseamaunele
unitatieconomice.nmasurancarefondurilerespectivesuntdestinatesaacoperepagubeleprovocatede
fenomeneneprevazute,elecapatacaracterulunorfondurideautoprotectiesaudeautoasigurare.Aceasta
forma se loveste de limitele nguste ale capacitatii de constituire a fondului de catre fiecare unitate
economica n parte si de inconvenientul imobilizarii unor mijloace mult mai mari dect cele efectiv
necesarepentruacoperireapagubelorproduse neconomie.Constituireaunuifondderezervagenereaza
costurisuplimentarepentruunitateacareaoptatpentruautoprotectie.Aceastadatoritafaptuluicafondulde
rezervafinanciaratrebuiesaaibaungradridicatdelichiditate,pentruaputeafifolositimediatceapare
nevoiareparariiprejudiciuluipentrucareafostconstituit.Acestcostesteegalcudiferentadintreprofitulpe
carelarfiadussumadebaniprelevatalafondulderezerva,dacaarfifostplasatapetermenlung(n
investitiidirecte,actiunioriobligatiunialeunorsocietaticomercialeoriobligatiunialeunormprumuturide
stat)sicelrealizatnurmaplasariiacesteialavederesaupetermenscurt(depunerealaobanca,achizitiide
bonuridetezaur,certificatededepozit,etc.).Dinpunctdevederefiscal,profitulutilizatpentruconstituirea
fonduluiderezervadeautoprotectieesteimpozabil,spredeosebiredeprimeledeasigurareplatiteunei
societati comerciale de asigurare, care se asimileaza costurilor de productie, si ca urmare, nu sunt
impozabile,ceeacedenotafaptulcaestemairidicatcostulautoprotectieidectcelalasigurariipropriu
zise,realizateprinintermediuluneiorganizatiispecializate.

Fonduriderezervasi/saudeasigurareseconstituienmodcentralizatnbugetuldestatsin
bugetelelocale,fiindprevazutenparteadecheltuieliabugetelorrespective,peseamaveniturilor
generale ale acestora, fara sa se solicite contributii speciale din partea cuiva. Forma centralizata
prezinta avantajul, fata de cea individuala, ca rezolva problema constituirii fondurilor pentru
acoperireapagubelorcuunvolumderesursemultmaimicdectncazulautoasigurarii.
8

nRomniafunctioneazadouaFondurideprotectiesustinutedincontributia
asiguratorilordinpiataasigurarilordinRomnia.AcesteFonduriaufotcreateprinprevederilegaledistincte
nLegeanr.136/1995privindasigurarilesireasigurarilenRomniasiaudreptobiectprotectiaasiguraailor
pentrucauzeledefalimentalesocietatilordeasigurare,respectivprotectiavictimelorstrazii.
Fondulprivindprotectiaasiguratilor,nfiintatpotrivitart. 60dinLegea nr.136/1995,
seconstituieanual prin contributiaasiguratorilorromni.Nivelul acestuiFond se stabilesteprin
Legeabugetuluide stat. FondulesteadministratdeComisiade Supraveghere a Asigurarilor.

Fonduldeprotectiealvictimelorstraziiseconstituieanualdincontributiaasiguratorilordeau
tovehiculesiesteadministratdeBiroulAsiguratorilorRomnideAutovehiculedinRomnia(BAAR).
1.4
Cadrul
legal
de
desfasurare
al
activitatii
de
asigurare
Asigurariledetinunrolfundamentalnstructuraeconomieisisocietatiinationale,n
promovareaspirituluiantreprenorial,foarteimportantpentrucrestereaeconomicaatuturortarilor.
Sentlnesteomarevarietateaatitudinilorguvernelornfunctiedepropriileobiectiveeconomice
petermenscurtsaupetermenlung.Astfel,nuneletariafostcreatuncadruadecvatsiaufostadoptate
masuripentrumobilizarearesurselornationalesichiarinternationalepentrudezvoltareaunuisector
puternicdeasigurarisireasigurari,iarstructurapieteiestegnditasistimulatanasafelnctsaconfere
atractiesiputere,ntimpcenaltele,totmaiputine,rigiditateastructurilorexistentesiareglementarilorn
vigoarecuunputerniccaracterprotectionistauduslaefectecontrare,cumarfiodezvoltarelentaa
sectoruluiprotejat.Sespune,pedreptcuvnt,caputereafinanciaraauneitariseaflanbancisiasigurari.
Acestedomeniisuntfoartestrictreglementate,fiindfirescacestlucrudeoareceimplicatiileactivitatiidin
acestedomeniiserasfrngntoateplanurile(economic,politic,social,cultural),iarurmarilenusuntdoar
imediate,avndefecteresimtitepeoperioadandelungatadetimp.

Asigurarilefacobiectuluneisupravegherisi a unor reglementari stricte n celemai

multetari,n specialpentru protectia asiguratilor
sipentrucresterearoluluiacestorser
viciinprocesuldezvoltariieconomice,sinuatt
pentruextindereainterventiei statului.
Reputatia uneipieteeste extremde importanta si orice esecalunei societati de asigurare
afecteazantreagapiata.Deaceea,reglementareastrictaaactivitatiisocietatilordeasigurare,controlul
sisupraveghereaacestora,impunereaunorconditiistrictedeconstituiresifunctionaresuntab
solutesentialepentruoevolutienormalaapietei,
avndefectebeneficeasuprantregiieconomii.
Activitateadesupraveghereaparecaonecesitatepentru
protectia asiguratilor si a
pietei nationale a asigurarilorsi reasigurarilor, ea fiindnecesara si datorita dezvoltarii rapide
asectorului, a competitiei totmaimarisia internationalizarii companiilor de asigurare.
Datorita diminuarii transparenteisectoruluiprin
tendinte evidente manifestate n
ultimii ani prin achizitionarilor si fuzionarile multor companii de asigurarereasigurare,
banci sau societatide investitii, procesul de supraveghere estetot
mai dificil.
Astfelaufostnfiintateautoritatidesupraveghereapieteiasigurarilor.Dinpunctdevedereadmin
istrativ,eleaufostconstituitecaorganismeindependente,subordonateParlamentuluicumarfiOlanda
9

fiensubordonareaGuvernului,respectivaunuiminister(finante,comert,etc.)cumarfiAnglia,
apartinndDepartamentofTrade,sauRomnia,apartinndMinisteruluiFinantelor,mainouComisia
deSupraveghereaAsigurarilor(C.S.A.)organizatieautonomasubordonatadirectParlamentului.
Niciopiataaasigurarilornusepoateformasidezvoltanafaraunorreglementarifoarteclare,a
unorconditiidestabilitatefinanciaraasocietatilordeasigurare,aunormetodedesupravegheresi
controlstrictesiferme,datedeobligatiilepecaresileasumaacesteafatadeclienti.

10

CAPITOLULIIContinutsifunctii
2.1

Conceptul

de

asigurare

aspecte

si

abordari

Complexitateaactivitatiideasigurare,caundomeniudeinterferentaalelementelordedrept,
economiesifinante,impunanumitetipurideabordari(abordareajuridica,economicasialteabordari).
Abordareajuridicaestefrecventasijustificata,ntruct
asigurarea,pentruafioperanta,trebuiesambraceformajuridica,iaraceastaformaesteceadinti
sesizabila.Oasemeneaformaioconferacontractul,careconstituielegeapartilor,precumsilegea
propriuzisa,careemanadelaputerealegislativa.Contractuldeasiguraresilegeacuprivirelaactivitatea
deasigurare,ncalitatedeizvoarededrepturisiobligatiinmateriedeasigurari,secompleteazareciproc.
ngeneral,
definireacontractuluideasigurareaparencodurilecivile.Astfel,nlegislatiadiferitelorstatedefinitia
juridica este considerata insuficienta de unii teoreticien i (economisti) care considera necesara ocom
pletareaacesteiaprintrodefinitietehnicaaoperatieideasigurarecaresaievidentiezecomplexitatea.
Aceastacompletareadefinitiecontractuluideasigurareestenecesarapentruanufintelescaunpariu.
ncodulcivilromn,definitiadatacontractuluideasigurareasuferitmbunatatirisuccesive.
Astfel, n conformitate cu prevederile art. 49 din reglementarea adoptata n 1930, prin contractul de
asigurarentreprindereadeasigurareseobligacanschimbuluneiprimesaiaasuprasaunrisc.
Duparenuntarealamonopolulstatuluindomeniulasigurarilor,exercitatprinAdministratiaAsigurarilorde
Stat,aaparutnecesitateareformulariidefinitieidateprinlegeacontractuluideasigurare.Potrivitlegiinr.
136din1995,princontractuldeasigurare,asiguratulseobligasaplateascaoprimaasiguratorului,iar
acestaseobligaca,laproducereaunuirisc,saplateascaasiguratuluisaubeneficiaruluidespagubireasau
sumaasigurata,denumitancontinuareindemnizatie,nlimitelesilatermeneleconvenite.

Dindefinitiacontractuluideasiguraresepotdesprindecaracterelejuridicealeacestuia:

11

contractpersonaldeoarecechiardacaobiectulasigurariipoatefioproprietate,unbunsauun
interes,princontractuldeasigurareseasigurapersoana/persoanelesinuproprietatea;

contract cu caracter consensual deoarece se formeaza solo consensu, este valabil

ncheiatprinsimplulacorddevointaalpartilor,farasafienevoiedevreoformaspeciala
demanifestareavointeiacestora;

contract cu caracter sinalagmatic (bilateral) ntruct pa rtile contractante si asuma

obligatii reciproce si interdependente (reciprocitatea opernd num ai n cazul n care
asiguratulsiarespectatintegralobligatiileasumatefatadeasigurator;

contractcucaracterunicpentruntreagasadurata;

contractcuexecutaresuccesiva,esalonarentimpaplatiiprimeideasigurare;

contractcucaracteronerosrezidanaceeacafiecarepartearenvedereobtinereaunui
anumitavantaj,ocontraprestatienschimbulaceleiapecareoface,oriseobligaaoface
nfavoareaceleilalteparti;

contractcucaracteraleatoriudeoareceefectelesaledepinddeunevenimentviitorsiin
certcarepotducelaobtinereadecstigsaupierderepentruoricaredintrepari;

contractdeadeziuneceeacepresupuneredactarea,imprimareasiclauzelestabilitede
catreoparteasiguratorsidoaracceptareacaataredecatrecealaltaparteasiguratul,
negocierile neavnd n vedere forma contractului, ci numai co ntinutul unor clauze
(prima,acoperirea,modalitateadeplatasialtele);

contractdebunacredintaceeacepresupunecaexecutareaacestuiasasefacacubuna
credintadecatreparti.

Legeaconstituie,alaturidecontract,oaltaformajuridicaderealizareaasigurarii.
Asigurareaexcontractuarelabazaprincipiulfacultativitatii,adicaeasencheiedinproprie
initiativa,decatrepersoanelefizicesijuridiceinteresate, mpotrivaacelorfenomenecareleameninta
bunurile,viatasauintegritateacorporala,nscopdeindemnizatiesaudefructificare(capitalizare).
Asigurarea ex lege arela baza principiul obligativitat ii, adica persoanele fizice
si juridice, detinatoare de bunuri care fac obiectul
asigurariiobligatorii,suntobligatesa
le asigure mpotriva riscurilor prevazute de lege,iar
asiguratoriicareauprimitautorizatie
legala de a practica o asemenea asigurare,suntobligatisaorealizeze,
n conditiilepre
vazute de autoritatea publica competenta, si saelibereze unnscris probatoral asigurarii.
n afaraanumitor
bunuri,
nasigurareaobligatoriemaipotfiinclusepersoanele
fiziceaflatentroanumita situatie prevazutade lege (calatoriile cu mijloacele de trans
port n comun), precum si acelepersoane fizice si juridice care poarta o raspun
dere civila fata de terti, expres
prevazutadelege(raspundereacivilaobligatorie).
Asigurarea contractuala constituie o modalitate de dobndire a securitatii individuale
de catre asigurati.
Asigurareaobligatorieoferaprotectiedeasigurareanumitorcategorii
de persoane fizice si juridice din considerente de ordin social sieconomic
national.
Abordareaeconomica aasigurariipuneaccentulpemoduldeacoperirealpagubelordatorate
produceriianumitorfenomenesauevenimente,deunderezultatrasaturilecaracteristicealeasigurarii:

12

existentaasigurariiesteindisolubillegatadenecesitateaconstituiriiunuifondderesurse
banestidestinatacopeririipagubelorprovocatedeanumitefenomene.

Acest
fondmbracanmodnecesarformabaneasca,seformeazanmoddescentralizatpe
seama sumelordebani pe careleachitapersoanelefizicesi juridice interesatennlat
urarea pagubelorpecare ar urmasalesuporte,dacasar produce
anumitefenomene;

asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc ( pericole), oferind astfel

avantajulcamembriicomunitatii,afectatideproducerearisculuiasigurat,primescdela
fonduldeasigurare,cutitludeindemnizatiedeasigurare,sumecarepotntrecedecteva
oricuantumulcontributieiacestoralafondulrespectiv(acestlucrufiindposibildatorita
principiului mutualitatii pe care se bazeaza asigurarea n primul rnd), mpartinduse
pagubaprovocatadeproducerearisculuiasiguratlatotimembriicomunitatii;

asigurareaexprimarelatiidedistribuiresiredistribuireavaloriiadaugatebrute,relatiice
apar n procesul constituirii si utilizarii fondului de asigurare n vederea desfasurarii
nentrerupteaactivitatiieconomice,pastrariiintegritatiibunurilorasigurate,protejarii
persoanelor fizice, mpotriva anumitor evenimente ce lear putea afecta viata ori
integritatea corporala, precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin
persoanelorfizicesijuridicefatadeterti;

Oaltaabordarea
asigurariiesteceatraditionala,multispecialistinmaterieconsiderndocorecta.Potrivitacesteiabordari
asigurareaconstituieunmijlocdearepartiza,asupraunuimarenumardepersoanefizicesijuridice,paguba
provocatadeunfenomensaudeuncomplexdefenomene,unuinumarredusdintreacestea.
Aceasta
abordarenuevidentiaza,nsafaptulcaasigurareaserealizeazaprinintermediulsocietatilorcomercialede
asigurare,caresidesfasoaraactivitateapeopiataconcurentiala.Deaceea,uniispecialistipunnluminasi
alte aspecte ale problematicii asigurarii. Printre acestea se numara tratarea asigurarilor ca o ramura
prestatoaredeservicii,unintermediarfinanciarsiunactivfinanciarntroeconomiedeincertitudini.
Asigurareacaoramuraprestatoaredeservicii:asigurareaaparecaunmijlocdeapunela
adapostpersoaneleasigurate,depericolelecareleameninta,dealeoferisecuritatencazurileconvenite.
Asigurareacaintermediarfinanciarntrepersoanefizicesijuridiceceplatescprime
deasigurare,sirespectivpersoanefizicesijuridiceceaunevoiederesursefinanciaresuplimentare.
Asigurareaaparentroaltaperspectivacaocreantaconditionatadeasiguratorsi
achizitionatadecatreasigurat.Evolutiaconjuncturiinperioadadevalabilitateacontractuluideasigurare
vainfluentaattmarimeanominalaasumeiacumulatectsimarimearealaaacesteia,ladatancasariiei.
Privitaprinaceastaprisma,asigurareaaparecaunactivfinanciarntroeconomiedeincertitudini.

2.2

Functiile

asigurarilor

Casicelelaltecomponentealesistemuluifinanciar,asigurarilendeplinescanumitefunctii:

13

functiaderepartitie compensareafinanciaraapierderilorcauzatedeproducereaunui
anumitrisc(riscuri)esteprimasiceamaiimportantafunctieaasigurarii,manifestndu
se sub forma fondului de asigurare la dispozitia societatilor de asigurare pe seama
primelordeasigurareplatitedeasigurati,sinprocesuldedirijareafonduluideasigurare
catredestinatiilesalelegale(constituirearezervelor,acoperireaunorcheltuieli,finantarea
unormasurideprevenire,plataimpozitelor).Astfel,asigurareaareroluldeacontribuila
refacereabunuriloravariatesaudistruse,lareparareaunorprejudiciidecareasiguratii
raspundconformlegiisilaacordareaunorsume ncazulproduceriiunorevenimente
privindviatasiintegritateapersoanelor;

functiadecontrol financiara,urmarestemodulcumseconstituiefonduldeasigurarepe
bazaprimelordeasigurarencasate,modulcumsencaseazaalteveniturialesocietatilorde
asigurare,modulncareseefectueazaplata(indemnizatiiledeasigurare,cheltuieliledepre
venireariscurilorsaucheltuielileadministrativgospodarestisialtele),corectadeterminarea
sumelorcuveniteasiguratilor,gospodarireafonduluideasigurare,ndeplinireaintegralasila
termenaobligatiilorfinanciarealeasiguratoruluifatadestatsideterti.

Asigurarilendeplinescsialtefunctiicumarfiprevenireapagubelor,economisirea,reducerea
costurilorstatului,promovareacomertuluiinvizibilacoloundelegislatiilenationalepermitvnzarea
deasigurariunorclientidinaltestatesaucumparareadelaasiguratoristraini,etc.
Datfiindcagraduldematuritatesiexperientaaltarilorlumiinprivintaasigurarilorestefoarte
diferit,functiileasigurariloraucunoscutdealungulvremiioevolutieaparte.Acestlucru
determinachiarcaelesaaibaooarecarelimitaretemporalasi geografica. Asigurarileau func
tiireprezentativesimaiample,ntrunsectormaidezvoltat
simaisofisticat,
ntimpcen tarile
ncareasigurarileseaflanprocesdeformare,consolidare
sau maturizare, functiilelorsuntlim
itate.Totusi,deosebirilenapreciereafunctiilorasigurariinceledouacategoriidetarisereferamai
putinlaaspectelemicroeconomicesimaimultlaimpactullorasuprantregiieconomii.
Notiuneadeasiguraresefolosestenlegaturanunumaicuactivitateasocietatilorcom
ercialede asigurarisiaorganizatiilordeasigurarimutuale,darsicu
asigurarile sociale.
n sfera asigurarilor
sociale intra
salariatii (indiferentdaca
sunt angajati cu
contract de munca pe o perioada nedetermninata, cu contract de muncape ter
men limitat sau ca zilieri), pensionarii,
precumsi altecategoriisociale(micimese
riasi cu ateliere proprii,
taranicu gospodarieindividuala, liber profesionisti etc.).
Asigurarile sociale, ca si asigurarile mijlocite de societatile comerciale si de organizatiile
mutuale, exprima relatii economice, de distribuire si redistribuire a valorii adaugate brute, nsa
fondurileasigurarilorsocialeaualtefluxurideformaresidistribuiredectfonduriledeasigurare
constituiteladispozitiasocietatilorcomercialesiaorganizatiilormutualedeasigurari.

14

Laasigurarilemijlocitedesocietatilecomercialesideorganizatiilemutuale,participantiilacon
stituireafondurilorsunt,deregula,sibeneficiariaiindemnizatiilordeasigurare.Laasigurarilesociale,
participantiilaconstituireafonduriloragentiieconomici,institutiilepublicesistatulsuntnonbeneficiari
directiairesurselordistribuite,ntimpcenonparticipantiisalariatii,pensionariisimembriilordefamilie,
sauparticipantii,ntromasurasuntbeneficiariinemijlocitiaifondurilorrespective.

ntarilencarecheltuielileasigurarilorsocialesefinanteazapeseamaresurselorgeneraleale
statului,sapierdutoricelegaturadirectantrecotizantisibeneficiariiasigurarilorsociale.
Largireaprotectieisociale,ncazulasigurarilorsociale,
nu antreneaza neaparat majo
rareacontributieipentrusalariati(ntarilencareoasemenea
contributie sepercepe),ci
sporireacontributieiagentiloreconomici,a
institutiilorpublicesi,evident,astatului.
Asadar,
la
asigurarile
sociale,
solidaritatea
nationala
tinde
sa
n
locuiasca
solidaritatea
dintre membrii
comunitatii de
risc,
ce
se
manifesta
la asigurarile mijlocite
de societatile comerciale si organizatiile mutuale.
2.3.
Clasificarea
asigurarilor
Asigurarile
reprezinta un domeniu vast ce acopera toate sferele activitatii
umane.
Datorita complexitatii
acestuidomeniua fostnecesara atto clasificare a con
ceptelor,
ctsi o sistematizarea acestora pentru o abordare stiintifica si coerenta.
Criterii
de
clasificare
a
asigurarilor
:

domeniul/ramuralacareserefera

obiectuldeactivitate

formajuridicaderealizareaasigurarii

risculcuprinsnasigurare

sferadecuprinderenprofilteritorial

felulraporturilorcesestabilescntreasiguratorsiasigurat

Asigurarilepotfigrupate,dupadomeniul/ramurala careserefera, nasigurari de

bunuri,asiguraride persoane, asigurarideraspunderecivilasiasigurarideinteresfinanciar.
Asigurariledebunuriauca obiectdiferitevalorimaterialeapartinnd persoanelor fiz
ice sau juridice, carepotfi supuseactiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.
n practica internationala a
asigurarilordebunuriexistaconditiideasigurarediferite
nfunctie de riscurile acoperite.
Politica
desubscriere apartinentotalitateasigurato
rilor si se bazeaza pe date statistice,selectarea riscurilor, pierderile posibile,teritoriali
tate, frecventa aparitiei, gradul de expunere larisc, posibileleacumularide daune,etc.
15

Practicaactualaaasigurarilordeincendiusebazeaza,nmaremasurapeexperientabritanica.
AsigurareadeincendiuseparecaafostpentruprimadatapracticatanEuropadeVestnsecolulXIII,
sub forma unor asigurarilor mutuale. Scheme similare au aparut ulterior n Anglia, n special n
comunitatilereligioasepentruprotectiaintereselormembrilor.MareleincendiudinLondradinanul
1666,aobligatlaoabordarefoarteserioasaaprotectieimpotrivaacestuipericol.
n toate tarile se pune accentul pe protejarea populatiei si a bunurilor acestora, deoarece
dimensiunea pagubelor face imposibila recuperarea pierderilor financiare numai din veniturile sau
economiilecelorafectati.Seoferaastfelprotectiadebaza.Guvernelesuntimplicatencelemai
multedintreacestesituatii,princolaborarecusectorulasigurarilor,prinoferireadereasigurare,prin
administrareaunorfondurispecialesauprinoferireaaltorformedeprotectie.
Asigurareaderaspunderecivilaarecaobiectovaloarepatrimonialaegalacudespagu
birea pecarearurmasaoplateascaasiguratul(persoana fizicasaujuridica)unortertiprejudi
ciati. Existaogamalargadeastfeldeasiguraricumarfi:
asigurareaderaspunderecivilapen
trupagubeleproduseprinaccidentedeautovehicule,asigurareaderaspundereprofesionala,asigurarea
de raspundere a transportatorului pentru pasageri, pentru bagajele acestora sau pentru marfuri
transportate,asigurareaderaspundereaconstructorului,asigurareaderaspundereachiriasului,etc.
Asigurareadeinteresfinanciar oferaprotectiapentruasigurareadepierdereaprofitu
lui,asigurareadecredite,asigurareapentrurisculdeneplata,asigurareadefidelitatesialtele.Dupa
obiectuldeactivitatestabilit,societatilecomercialedindomeniulasigurarilordin
taranoastrapotpracticaurmatoarecategoriideasigurari:asigurarideviata,asigurariseper
soane, alteledect celede viata,asigurarideincendiusialte pagube la bunuri, asigurari de
autovehiculesidetransport,asigurarideaviatie,asiguraride
raspundere civila, asigurari de
credite sigarantii, asigurari depierderifinanciaredinriscuriasigurate si asigurari agricole.
Dupaformajuridicaderealizare,asigurarilesepotgrupanasigurariobligatoriisiasigurarifacul

tative.
Asigurareaobligatorieizvorastedininteresuleconomicsisocialalntregiicolectivitatipentru
aparareaavutieinationale,mentinereaprocesuluideproductiesiprotejareavictimelorunoraccidente.
Asigurareaobligatorieapareatuncicndbunurileunuimarenumardepersoanefizicesaujuridice
suntamenintatedeanumiteriscuri,astfelnctfiecaredetinatoralbunuluirespectivarputeaaveade
suportat pagube, mai devreme sau mai trziu, la produ cerea riscurilor respective. Stabilita prin
reglementari legale si realizata automat, daca sunt ndeplinite conditiile prevazute n lege privind
bunurilesaupersoanelecareintrasubincidentaei,aceastaasigurarearelabazaanumiteinteresecare
apartinsocietatiinansamblulsausinunecesitaacorduldevointaalpersoanelorfizicesaujuridice
vizate.Raspundereasiobligatiilecelordouaparticeintervinnasigurarenusuntlimitatentimp.
Asigurareacontractuala
sau facultativa ia nastere pe baza contractului deasig
urare ncheiat ntre asigurator si asigurat, fiind oforma de asiguraremai flexibila
dect asigurarea prin efectullegii deoarece sencheie ca urmareanevoii de protec
16

tiea

asiguratului, raspunznd astfel mai bine necesitatilor si intereselor acestuia.

Pelngaasigurareaobligatoriesiceafacultativa,exista
si unele asigurariobligatorii,
impuse prin lege,
darcare nu intra nvigoare dect dupa ncheierea unui contractn
treasigurat siasigurator(asigurareapersonaluluinavigant alcompanieide aviatie, etc.)
Dupa riscul
cuprins n asigurare, asigurarile pot fi clasific ate astfel
:

Asigurari pentru riscuri cu caracter natural : inundatii, trasnet, explozii,cutremure de

pamnt,etc.

Asiguraripentruseceta,grindinalaculturileagricole.

Asigurari de accidente, precum derapari, rasturnari, coliziuni, prabusiri de poduri si

tunele,alteaccidentealemijloacelordetransport.

Asigurarimpotrivaunorevenimenteceaparnviataoamenilordeces,boli,accidente
cepotducelapierdereatemporarasaudefinitivaacapacitatiidemunca.

Asigurari de raspundere civila ce acopera prejudicii provocate de asigurati tertilor ca

urmareaunoraccidente,neglijenta,eroare.

Dupasferadecuprinderenprofilteritorial,asigurarilepotfiinternesiexterne.
Asigurarileinternesuntcaracteristiceprinfaptulca,
ngeneral,partilecontractantedomiciliazanaceeasitara,bunurile,persoanele,raspundereacivila,carefac
obiectullorseaflapeteritoriulaceleasitari,iarriscurileasiguratesepotproducepeacelasiteritoriu.
Asigurarileexterneaparnlegaturacupersoane,bunuri,raspunderecivila,ceiesnafaralimitelor
teritorialealetariincaresencheiecontractuldeasigurare.Elesuntdeterminatenprimulrndderelatiile
economicealeuneitaricucelelalte,aducndusiaportullorspecificladezvoltareasidesfasurareanbune
conditiiacomertuluiexterior,atransporturilorinternationaledemarfurisicalatori,siaturismului.

Dupafelulraporturilorcesestabilescntreasiguratorsiasigurat,existaasiguraridirectesiindi
recte.
Asigurarile directesunt specifice prin faptulca raporturile de asigurarese sta
bilesc n mod nemijlocitntreasigurati(diferitepersoanefizicesaujuridice),
si asig
urator, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie p rin intermediul legii.
Asigurarile indirectesuntconsideratecelencheiateprinintermediaribrokeri.
Aici
se poate include reasigurareacaunraport
cesestabilestenumaintre
persoaneleju
ridice, printransferareaunei parti a riscurilor asumate de asiguratori catre reasiguratori.
Asigurarile depersoane au ca obiectpersoana fizica n sine, ele ncheinduse pen
tru diminuareaconsecintelor negative cauzate decalamitati naturale, accidente, boli, etc.,
17

saupentruplatasumelorasiguratenlegaturacuproducereaunorevenimentenviataper
soanelor (deces, mplinirea unei anumitevrste, pierdereacapacitatii demunca, etc.).
n
functie
de
riscul
asigurat
n
asigurarea
de
baza,
asig
urarile
de
persoane
pot
fi
mpartite
n
doua
categorii
:

asigurarideviata,careacoperarisculdedeces

asigurari de persoane, altele dect cele de viata, care acop era n asigurarea
principalaintegritateacorporalasausanatateapersoanei

Asigurarea de
viata
este o
forma
dentilorsaua altor
persoane desemnaten
2.4.

Dinamica

si

incidenta

de protectie
financiara a
cazuldecesuluiasiguratului.
asigurarilor

asupra

depen

economiei

Asigurarilereprezintaunsectorcheiealeconomiei,acareiinfluentasesimteattn
protectian fatariscurilorn domeniuleconomicsisocial, nroluldestimulatoralideiide
economisire petermenmediu silung,ctsicafurnizorde fonduripentrupietelefinanciare.
Pentruacaracterizaimportantaasigurarilorneconomiesiaanalizarolulacestoraseutilizeaza
indicatoricareseanalizeazanstrnsainterdependenta.Unuldintreacestiindicatoriestevolumul
totalalprimelorncasate,careexprimadimensiuneauneipieteaasigurarilornmodabsolut.
Unaltindicatorestegraduldepenetrareaasigurarilorexprimatcaraportntreprimeledeasig
urarencasatesiprodusulinternbrut(PIB),siesteunindicatorclasiccereflectaimportantaasigurarilor
nactivitateaeconomicaauneitarisauzonegeografice.Pondereaprimelordeasigurarencasate/PIBa
continuatsademonstrezenevoiancrestereaprotectieipersoanelorjuridicesipersoanelorfizicenfata
riscurilor,siopreviziunepozitivapentruopotentialadezvoltareviitoareaacesteiactivitati.
Aceastapenetrareaasigurariloresterezultatulactiuniiconjugatea
unorfactoriobiectivisisubiectivi.Celmaiimportantlconstituiecrestereavenituluimediupelocuitor.
Peplaninternational,pemasuracecreste
produsulinternbrutpelocuitor,crestesimarimeaprimelordeasigurarecerevinpeunlocuitor,siinvers.
Dinamicaprimelordeasigurarencasatendecursuluneiperioadedetimp
evidentiazatendintelecaresedegajadinevolutiaramuriiasigurarilor,simaialesraporturileacesteiacu
ansamblul economiei nationale. Astfel, pe masura ce veniturile cresc si nevoile vitale sunt satisfacute,
oameniisuntdispusisasacrificeopartedinveniturilelordisponibilepentruprocurareaunorbunurisi
serviciicarenusuntchiarnecesare,cumarficontractareadeasigurari.Acesteaoferapelngaprotectie
mpotrivaunorriscurisiposibilitateaeconomisiriisifructificariiunordisponibilitatibanesti,devenindastfel
atractiva.Cuctestemaimarenumarulpersoanelorconstientedeutilitateaasigurariicamijlocdeprotectie
avietii,integritatiicorporalesiabunurilor,cuctveniturilerealizatesuntsatisfacatoaresi

18

permitchiareconomisirea,cuattmaimultesteposibilacrestereapetotalaprimelordeasigurare.nceea
ceprivestepersoanelejuridice,pemasuracecrestecomplexitateaproceselortehnologice,tehnicitatea
utilajelordindotareafabricilorsiuzinelorsivaloareabunuriloraflatendepozite,nproductieorinreteaua
dedesfacere,crestesivulnerabilitateaacestoranfatapericolelordeoricefel.Agentiieconomiciconsimt
astfelsaapelezelaprotectiasocietatilordeasigurarenlocsaselimitezelaautoprotectie.*
Gradul
depenetrareaasigurariloranregistratocresterede0,87%[nanul2001,fatade0,85% nanul2000,
respectivde0,79%ctafostn1999.Desitendintadeameliorareesteevidenta,decalajulcaredesparte
Romniadecelelaltetaricuasiguraridezvoltatecontinuasafiegreudeegalatnviitorulapropiat.
nconcluzie,dezvoltareasigurarilor
simbunatatirearaportuluidintreprimeledeasiguraresiP.I.B.esterezultatulactiuniiconjugateaunor
factoriobiectivisisubiectivi,dintrecarecelmaiimportantestecrestereavenituluimediupelocuitor.
DeoarecesporireaP.I.B.influenteazafavorabildezvoltareaasigurarilor,reflectatanvolumul
primelorncasatendecursulunuian,sepoatespunecantreceidoiindicatoriexistarelatiibiunivoce.
Asigurarile reprezinta
oramuracreatoaredevaloareadaugata.PotrivitSistemuluiConturilorNationale,nramuradeasigurarise
ncadreaza companiile de asigurare, indiferent de riscurile pe care le acopera, agentii si curtierii de
asigurare,serviciileauxiliarealeasiguratorilor,consiliileasiguratilorsiorganizatiiledeexpertiza.
nproductiabrutaaramuriiasigurarilornuseincludetotalulprimelordeasigurare,cinumaio
anumitapartedinacestea.Dintreelementelecarealcatuiescprimeledeasiguraresicotizatiilelacaselede
pensii,numairemunerareaactivitatilordesfasuratedeserviciulconsideratreprezintaproductiebruta.
Lacaseledepensii,remuneratiaactivitatiidesfasurateesteegalacucheltuieliledegestiune, ncare
intraconsumulintermediaralcaselorrespective,salariileplatitedeacesteasiamortizareacapitaluluifix.
Consumul
intermediaralcompaniilordeasigurarecuprinde, nprincipal,chiriile,furniturile,materialeledebirou,
cheltuielile de telecomunicatii, diurne si deplasare, iluminat, ncalzit si cheltuile de reparatii. Valoarea
adaugatabrutanramuraasigurarilorseobtinededucnddinproductiabrutaconsumulintermediar.
Delaunanlaaltul,valoareaadaugatabrutanramuraasigurarilornregistreaza,dupacaz,cresteri
sauscaderi,nfunctiedeconjuncturaeconomicasideamploareaevenimentelorproduse(daune).
Cumici
exceptii,
determinate nu att de nivelul primelor ncasate, ct
de cuantumulindemnizatiilor
platite sau rezervate, valoarea adaugata brutan
ra
mura asigurarilor evolueaza nacelasi
sens ca siProdusulIntern
Brut.

Asigurarilereprezintaoramuracreatoaredelocuridemunca.Concomitentcucrestereanu
merica a persoanelor ocupate n asigurari, asistam la sporirea productivitatii muncii acestora, ex
primatacavaloareadaugatabrutacerevinenmediepeopersoanaocupatanaceastaramura.*
Asigurareaesteramuraparticipantalaofertadecapitaldemprumutpepiatafinanciara.Pentru
aputeafacefataobligatiilorcurentesiviitoareasumatefatadeasiguratisidebeneficiariicontractelor
19

deasigurarideviata,societatiledeasigurariaudatoriasaconstituie,dupacaz,rezervedeprimela
asigurariledeviatasirezervedeprimesidedaunelaasigurariledebunurisilacelederaspundere.
Rezervele deprimelaasigurariledeviataprezintaurmatoarelecaracteristici:

seconstituienmodtreptat,pemasurancasariiprimelordelaasiguraai;

platilepentrucareseconstituierezervesuntexigibilelatermenendepartate;

nintervaluldetimpctseaflaladispozitiaasiguratorului,rezervelerespective
atingdimensiuniimportantesisuntfolositecaresurseproprii.

ii laasigurarilededauneseconstituieanumiterezerveladispozitiasocietatilordeasigu
rari, ntructnorice momentpotsaintervina daune,carefac necesaraonorareaobligatiilorasu
mate deasigurator. nunelecazuri,plata despagubirilorde asigurarenusepoatefaceime
diatdupaproducereariscului,cinumaidupastabilireamprejurarilorncareacestasaprodus,
dupaevaluareadaunelorsiaindemnizatiilordeasigurare.
Chiardacasumeledatorateasig
uratilor nu se achita imediat, ele trebuie rezervate. Uneori rezervele tehnniceastfelconstitu
itedevin exigibile dupa trecerea
uneiperioadecesepoatemasuranlunisauchiarani.
Fructificarea rezervelor de prime si dedaune, constituite ladispozitia societatilor
deasigurare,sefaceprinplasareaacestoranactiuni,obligatiuni
sau participatii ale so
cietatilor comerciale n bonuri de tezaur, obligatiuni sau alte nscrisuri ale mprumu
turilor de stat, depuneri la termen labanci, acordarea de mprumuturi asiguratilor n con
tulsumelor asigurate la asigurarile de viata, achizitionarea debunuri imobiliare, etc.
Politicadeplasamenteafiecareisocietatide
asigurare este dictata de natura
rezervelor constituite, deposibilitatile concrete de fructificare oferite de piata finan
ciara, casiprevederilelegaleprivind
nivelul lichiditatilor ce trebuie asigurate n
orice moment si respectiv proportiile investitiilorn diverse categoriide active.
nultimainstanta,societatiledeasigurari ndeplinescunroldeintermediar ntreasiguratiicare
detinresursetemporarliberesipersoanelefizicesijuridice,caresolicitaresursedemprumut.Acestrolse
apreciazanluminafluxurilorbanestipecaresocietatiledeasigurarileorienteazacatrediversisolicitanti.

Societatile deasigurari au un rol financiar foarte important, nu numai pentru ca

punladispozitiaautoritatilorpublice,asocietatilor
comercialedeproductiesiabancilorun
volumnsemnatderesursefinaciare,ci sipentrufaptulca eleparticipala unprocesde in
termedierefinanciaranemonetara,cuefectepozitive asuprastabilitatii monedei nationale.
Resursele banestiatrase n circuitul economic prin intermediul societatilor de asigurare
suntreciclatedeacesteasiorientatefiepentrusporireacapitaluluiproductivalsocietatilorcomerciale
directsauprinmijlocireabancilor,fiepentruacoperireadeficituluibugetar.nambele

20

cazuri,fluxurilederesursefinanciarenusporescmasamonetarancirculatie,cinumaioredistribuie:
resurseleprovenitedelasocietatiledeasiguraricontribuielaconsolidareaechilibruluimonetarsievita
apelarealaemisiuneamonetarapentrufinantareadeficituluibugetar
Exista,totusi,uncazncareplasamentelesocietatilordeasigurariauuncaractermonetar:
mprumuturileacordatedeacesteapebazapolitelordeasigurarideviata.Cusumeleacordateastfel
asiguratilor,crestemasamonetara,daraceastacrestereestenesemnificativasiestetinutasubcontrol.
Prinactivitateadesfasurata,societatiledeasigurariinfluenteaza,uneori,pozitivsauneg
ativ,sibalantadeplatiatarii.
Acestlucru sentmpla cnd societatile de asigurari, pe
lngaasigurariledirecte,maiefectueazasioperatiide
reasigurare: cedeaza altorsocietati o
partedin riscurilesubscrisedeele,
siprimescnschimb,riscurisubscrisedealtesocietati.
n masurancareoperatiunilede
reasigurare depasesc cadrulnational, aparfluxurinval
uta ntretaraconsideratasitarilepartenerilorsocietatilorde asiguraresi reasigurare,constnd
din prime, comisioane,despagubiri, participari la beneficii, primite sau platite. Toate aceste
sumesereflectanbalantadeplati, influentndo, persold, pozitivsau negativ, dupa caz.

21

CAPITOLULIIIPiatainternationalaaasigurarilor

3.1Caracteristicigenerale
Crestereasidiversificareaactivitatiieconomicesi,implicit,aschimburilorinternationalede
valori,auduslacrestereasidezvoltareaunorpieteactivesiconcurentedeasigurarisireasigurari.
Asigurarilesireasigurarilesuntmarcatedeungradridicatdeeterogenitatedeterminatdeexistentaunei
maridiversitatidetipurisicategoriideafaceri.Deaceea,nusepoatevorbideosingurapiataa
asigurarilorsauareasigurarilor,cidepietealeasigurarilorsireasigurarilor,fiecaredintreelefiind
individualizat a prin preponderenta unor anumitor tipuri de tranzactii, prin existenta unor anumite
societatideasigurarisireasigurari,cutume,moddefunctionare,tranzactionare,reguli.

Dispersia internationala a riscurilor mari

prinintermediulasigurariipoatefireal
izata n mai multe moduri
: prin asigurare directa, posibilaprinparticipareaasigurato
rilorstrainincalitatedecoasiguratori alaturidesocietatile nationale, sau prin transferarea
unei partiariscurilorasumate de asiguratorii nationali,prinreasigurareinternationala.
Asiguratorulsaureasiguratorulstrainpoateoperaprintrosocietatelocala,poatemput
ernici unagent n strainatate, delegat prin contractsa subscrie afaceri n numele sau, sau
sanfiintezepropriilesalefiliale n str ainatate.
nmodsimilar,asiguratorulsaureasig
uratorulpoateexportaserviciideasigurare,
n sensulcasubscrielasediulsauasigurarea
riscurilorlocalizatenaltetari. Astfeldeserviciipotfi oferite fie nationalilor,fiest rainilor
aflati n tara sa.
Aceasta categorie deafaceri poate finumita businesstransfrontiere.
Comertul international cu asigurari este
redusncomparatiecucheltuielilemondi
ale cu primele de asigurare si cu tranzactiile internationale n orice alt domeniu.
Cota
cerevineasiguratorilorstrainidiferaconsiderabildela otara la alta, dar a crescut con
siderabil n ultimii anidatorita liberalizarii comertului n diferiteregiuni ale lumii.
Pieteledereasigurarinupotfitratateseparat,cinstrnsacorelatiecupieteledeasiguraripecare
sebazeaza.Dealtfel,decelemaimulteori,asigurarilesireasigurarilesetranzactioneazapeaceleasi
piete.Ceamaiputernicacrestereaactivitatiideasiguraresireasigurareaavutlocnultimii20deani.

La

bazaacesteievolutiirapideseaflamaimultifactori,

sianume:

crestereaeconomicafaraprecedentatarilorindustrializatedupaceldeal
doileaRazboiModial,progresultehnicsidezvoltareasocioumanasubtoate
aspectelecareaufacutsaaparanoinecesitaticetrebuiausatisfacute

Asigurarilesireasigurarileinternationale
aureprezentatsinguracaleceageneratcapacitateasuficientapentruaasigurasatisfacereaacestornevoi.

22

schimbarileintervenitenstructurapietelordeasigurarinmaimultepartiale
lumii,careaufostdeterminatenmarepartedemasurileadoptatenuneletari
nscopulexcluderiisaulimitariiactivitatiicompaniilorstrainedeasiguraripe
teritoriullor,instituind,practic,monopoldestatndomeniulasigurarilor

Totusi,datoritadimensiunilorredusealeacesteipietesialipseideexperienta,noiiasiguratori
interni care siau asumat raspunderea pentru acoperirea riscurilor interne nu dispuneau de capacitate
suficientanacestsens,fiindobligatisaapelezelafacilitatileoferitedereasigurarileinternationale.
ncadinaceaperioada,aunceputsiaucontinuatsasiconsolidezepozitiactevapiete
maricaretreptataudevenitputernicinternationale.Piatainternationalaaasigurarilorsireasigurarilora
fostdominatadecompaniideprofildinMareaBritanie,Germania,Elvetia,Franta,S.U.A.,Japonia.
Odatacucresterea
cereriideasiguraresireasiguraresaprodusoexploziennumarulcompaniilordeprofilsinaltetari,aparnd
astfelpietenoi,nspecialnzoneliberesintariceoferafacilitatifiscale.Totodata,auluatfiintasi
companiipreponderentdereasigurarecaresidesfasoaraactivitateapeplannationalsiregional.

mbunatatirea climatului n domeniul afacerilor directe, care a mpiedicat

companiileinternationalesasidesfasoareactivitateacaasiguratoridirecti
pepieteleinternationale.

globalizareaserviciilorfinanciare,ngeneral,siaserviciilordeasigurari,nspecial,
auduslaoconcentrareputernicaacomertuluiinternationalcuacesteservicii.

DacafacemreferirenumailaEuropa,prinfuzionarilentregrupurilebancaresideasigurari
aurezultatadevaraticolosifinanciariaicarorvaloaredepiatacresteaproapenentrerupt.
Tabelul
urmator
ilustreaza
aceasta
tendina de
globalizare.
Nr.
Crt.

23

Denumiresocietate

Valoareadepiata
milioaneeuro

Allianz

79.772

LloydsTSB

64.608

HSBC

62.634

UBS

57.671

Aegon

57.161

ZurichFinService

53.602

INGGroup

50.405

AXAUAP

44.997

MunichRe

39.989

10

Generali

38.624

11

CreditSuisse/Winterthur

36.391

12

Fortis

34.159

13

SwissRe

32.600

14

BarclaysBank

30.506

15

BBV

27.781

16

NatWestBank

27.398

17

Halifax

27.328

18

DeutscheBank

27.076

19

AbbeyNational

26.146

20

ABNAmro

25.583

21

Prudential

24.871

22

HypoVereinsbank

24.130

23

DresdnerBank

21.160

24

24

BancoSantander

20.225

25

BNP

16.856

26

CGU

16.484

27

SocGen

15.823

28

Commerzbank

13.624

Sursa:INGBarings,1999
Acestefuziunicareexprimaclartendintadeconcentrarea
oferteiinternationale,n
afara avantajelor pentru noile entitati nascute,vordeterminao
dominatie si mai puter
nica sivorficelecarevor
creea piata viitorului.
Practic concurenta se va mani
festa preponderent ntre acestia sialtii de dimensiuni asemanatoare dinSUA si Japonia.
3.2Actoriipietelorinternationalealeasigurarilorsireasigurarilor
Celemaireprezentativepietedeasigurari
si reasigurari sunt concentrate n marile centre comerciale si financi are ale lumii unde se desfasoara
majoritateaacestortranzactii.Uneledintreacestepietecareserveaunumaiasiguratorilordirectilocaliau
devenittreptatinternationaledatoritaextinderiiactivitatiiunorcompaniideasigurarecaresiaudeschis
filiale.Acestepietediferadinpunctdevederealdimensiunii,alpreponderenteiunoranumitecategoriide
afaceri,alstilului,aluzantelor,capatndastfelunicitate.Pioniicareactioneazapeacestepietesunt:

societatiledeasigurare;

societatiledereasigurare;

agentiiledeintermediere(brokerii).

ngeneral,contracteledeasigurare devalorimari,darsi celedereasiguraresuntmai

rarncheiatenmoddirect;pozitiaceamai reprezentativaodetin brokeriipentru stabilireacelor
maibunelegaturintrepartilecaredoresc sancheiecontracte deasigurarisi reasigurari.
Oricepiataestealcatuitadincerere
sioferta;pepieteledeasigurarisireasigurariexista,desigur,clientisiofertanti.ncalitatedeclientipotfi
persoanefizicesijuridicecareaunevoiesidorescprotectiepentruanumiteriscurilacaresuntexpuse.

25

Desiasigurarilencheiatedepersoanefizicepreprezintaoparteimportantaapietei,ceamaimarepartea
asigurarilorsuntncheiatedepersoanejuridice,alecarorpoliteau,deregula,valorimarisaufoartemari.
ncalitatedeofertanti
aiacestorserviciiaparsocietatilespecializate.Naturaacestoraestefoartediferitasiestedeterminatade
activitatilespecializatepecareledesfasoara.Astfel,pepiatasentlnescurmatorelecategoriidefirme:

purtatori specializati ai riscului, adica asiguratori si reasiguratori care ofera

protectieclientilorlor;

intermediariiceimaiimportantisuntbrokeriideasigurare(persoanelejuridice),care
actioneazacareprezentantiaicumparatorilordeasigurarisireasigurarinplasarea
riscurilor si obtinerea protectiei; cea dea doua categorie o reprezinta agentii de
asigurarecareoferaclientilorpoliteleunuianumitasigurator;

firmeledeserviciispecializate,asociateactivitatiideasigurare,cumarfi:constatatori,
evaluatori,lichidatoridedaune,consultantindomeniulmanagementuluiderisc,etc.

Asiguratorisireasiguratori

Grupul vnz atorilor de asigurari si reasigurari cuprinde companiile de asigurare, respectiv

reasigurarecareprimescriscurinasigurare/reasigurarenschimbulprimelordeasigurare/reasigurare,de
venindasiguratori/reasiguratori.Pemajoritateapietelornationalesiinternationalefunctioneazaun
numardiferitdecompaniiautohtonesaustraine.Estefoarteimportantpentrustabilitateapietei,pentru
ncrederea clientilor, precum si pentru efectele pe care activitatea societatilor de asigurare si
reasigurare le genereaza pentru economia respectiva ca ele sa fie solvabile, serioase, s a aiba o
conduitaadecvatasisaducalacrestereasaumentinereaclimatuluidencrederealclientilor.

Siguranta si securitatea financiar a, care se reflect a n capacitatea de a face fata

obligatiilordeplataasumatefatadecreditoriisaireprezintapunctulcentralalevaluariiacestora.
n acest scop se folosesc o serie de criterii obiective si subiective. Astfel, o serie de indicatori
economicofinanciaricucaractergeneralsauspecific,contribuielacreareauneiimaginicompletesi
corecteaacestora.Acestlucruesterealizatnmodprofesionaldecatreagentiilederating,celemai
marisicunoscutedinlumefiindagentiileamericaneStandard&Poor's,Moody'ssiAMBest.
Ratingulexprimacapacitateadebitorului,respectivacompanieideasigurare/reasigurare,deaface
fata obligatiilor de plata catre creditori. Pentru aceasta, companiile de rating folosesc o anumita
clasificare,iarclasancaresocietateaestencadrataopozitioneazanfunctiedeacestecriterii.Cu

26

ctsocietateasencadreazantroclasamaibuna,cuattestemaisolidasubaspectfinanciar.Eval
uareasebazeazapeanalizacalitativasicantitativaainformatiilordisponibilesinecesare.Principalii
factoriavutinvederenevaluareacompaniilordeasiguraritindemediuleconomicsideafaceri,dar
exista si factori individuali ca riscul domeniului, pozitia n raport cu concurenta, strategia si
managementulfirmei,flexibilitateafinanciara,politicadeinvestitii,comportamentuldepiata,etc.
Tipuriledecompaniicaresentlnescpepiatancalitatedeasiguratorisireasiguratorisunt:

companiideasigurari;

companiicaptivedeasigurarisireasigurari;

asociatiimutuale;

companiidereasigurari;

sindicateLloyd's;

pooluridesubscriitori.

Companiiledeasigurarisuntprincipaliiofertantideasigurarisi
reasiguraripepieteleinternationale.Companiiledeasiguraridirectedesfasoaraunvolumdereasigurari
multmaimaredectcompaniileprofesionale.Peunelepiete,oimportanamareoaucompaniiledestatde
asigurari,acarordimensiunisivolumdeafacerisuntreprezentativentarilecumonopoldestat.
Corporatiiledestatdeasigurarisireasigurariauoactivitatespecificanfiecare
tara. Chiar daca sistemul de asigurare sau reasigurare nu este monopol de stat, pot exista diferite regle
mentariprivitoarelaanumiteobligatiialecompaniilor.nuneletaricareseconfruntacudificultatieco
nomice,apelarealareasiguratoriiinternationaliesteexclusapentrupastrarearezervelorvalutarentara.
Reasiguratorii apar, n principal,
ncalitatedeofertantiaitranzactiilordereasigurare.Totusi,atuncicndefectueazaafacerideretrocedarea
uneipartidintranzactiainitialadereasigurare,eiaparncalitatedecumparatorideasiguarare.
Companiileprofesionaledereasigurarisuntsocietatispecial
izatedereasigurarisireprezintacategoriaprincipaladereasiguratoriprezentipepieteleinternationale.
Companiilecaptivedeasigurarisireasigurariconstituieocategorieaparteaasigurato
rilor,cunoscndodezvoltaredeosebitanperiodapostbelica,strnslegatadeformareamarilorcompanii
industrialesicomerciale.Elesuntdefinitecasocietatidetinutesaucontrolatedealte ntreprinderialcaror
obiectdeactivitateesteacoperireanecesaruluideasigurarisiefectuareadeoperatiunipepiata.Companiile
captive au configuratii si dimensiuni diferit e. Unele sunt organizate sub forma asociatiilor mutuale
(reciproce),altelesubformasocietatilorpeactiuni.Celemaimultecompaniicaptiveautoatecaracteristicile
uneicompaniiclasicedeasigurari,darsuntadministrateindependentdesocietateamama.

27

Dupa sfera
decuprindereaactivitatiipecareodesfasoara,sentlnescpepiatadouacategoriidecompaniicaptive:

[1.]
companiicaptiveprivate,careasiguranumairiscurileproprietaruluilor.Acestea
potfiexclusive,cndasiguranumairiscurilesingureisocietatidecareapartin,sideinteres
comun,cndasiguramaimultesocietati;companiicaptivemixte,care,alaturideasigurarea
riscurilorproprietaruluisau,efectueazaasigurarisipentruterteparti.
loculde

Dupa

relatia
implantare

dintre
aceste
companii
captive,
societatea mama
aacestora,
se disting doua categorii
de companii:

si

[1.] companiionshore,caresuntsocietatidedreptdintaragazdacesidesfasoara
activitateanaceatarasisuntsupuseregimuluifiscallocal;ponderealorestede circa15%
dintotalulcompaniilor; companiioffshore, caresuntsocietatidedreptstrainecesi
desfasoaraactivitateanaltetarinconformitateculegislatiadintaragazda,sireprezinta
circa85%dintotalulcompaniilorcaptivemixte.
Asociatiilemutualereprezintaoforma de asocierea mai multorpersoane care contribuie
la creareafondului deasiguraredincarevorfi despagubiti cei care vorsuportapagube. Ele
nu aucapitalsiapartincontractantilorasigurarilor, astfel nctorice nou contractantdevine
si coproprietar al asociatiei.
n prezent, datorita nevoii de capital, se constata un puter
nic fenomen de demutualizare aacestora si de transformarea lor n societati comerciale.
SindicateleLloyd'sauofoartemareimportanapepieteleinternationale,ngeneral,sipepi
ataLondrei,nspecial.Eleaucamembriipersoanefizicesijuridice,careraspundpentruriscurile
asumatedecatresubscriitorinnumelelor.Elesuntimplicateattnasigurari,ctsinreasigurari.
Pooluriledesubscriereacoperaomarevarietatedearanjamenteorganizatorice.Obiectivullor
estedeareducecerereapentrureasigurarioferitedepieteleconventionaledereasigurariprinmo
bilizareacapacitatiilocalesau/siprinncheiereadetranzactiidirectedeasiguraresaureasigurare.
Dupaspatiulgeograficncaresidesfasoaraactivitatea,pooluriledeasigurarepotfi:
[1.]nationale,careseocupacumobilizareacapacitatiideasiguraredirectaa
marilor riscuri;regionale, care au cunoscut o remarcabila extindere n multe
partidinlume.
Activitateapoolurilorestecoordonatadeocompanie,agreatademembriisai,care siasuma
roluldeleader.Pooluriledeasigurarisireasigurarireprezintaogruparedeasiguratorisireasig
uratoriceconstituieoorganizatiemenitasadesfasoareoactivitatedeasiguraresireasigurare.
Cavnzatoridereasigurari,poolurilesauconstituitpebazalocalasiregionala,
subformaunorasociatiicondusedeunuldintremembriisaucaocompanieseparatadereasigurare ncare
membrii sai sunt actionari. Desi aceste pooluri au o serie de avantaje n domeniul asigurarilor si
reasigurarilor,prinmodullordefunctionarereducfluxulafacerilorinternationaledereasigurari.

28

21. Intermediereanasigurarisireasigurari
Demulteori,asigurareasi/saureasigurareanu se ncheienmoddirectntrepartile
contractante,ci prinintermediari.
nasigurariexista douacategoriideintermediari:
brokerideasigurare;
agentideasigurare;
Agentiisi brokerii de asiguraredetinun dublu rol n procesul
de transfer
al riscului.
Ei ofera sfaturi pentru managementulasigurariipotentialilorcumpara
tori ai asigurarii, ajutndui astfel sa identifice riscurilela
care sunt expusisi
indicndule tipul de tratament cel mai
indicat pentru fiecare risc identificat.
Daca exista
un
risc
care
urmeaza
sa
fie trasferat
unui
asig
urator,
agentul
sau
brokerul
acorda
asistena n
ceea
ce priveste:

gasireaunuiasiguratorcaresafiedispussicapabilsasiasumeriscul;

negociereaconditiilorncaresevafacetransferul;

oferireadeconsultanandomeniulsolutionariirevendicarilorsialcontrolului
daunelor.

Deosebiriledintreagentiideasiguraresibrokeriideasiguraresuntsintetizatentabelulurmator:

Agentiideasigurare

Brokeriideasigurare
Reprezintaintereseleasiguratului

Reprezintaintereseleasiguratorului
Vndpoliteledeasigurarealeunuiasaumai
multorasiguratori
Persoanefizicecarelucreazafulltimesau
parttimenbazaunuicontract
Nusuntprofesionistinasigurari
Nupotfidatinjudecatapentruneglijenta
nexercitareaprofesiei

Cumparaasiguraripentruclientulsau,
numitprincipal
Persoanejuridiceindependente,specializaten
intermediereanasigurari
Suntexpertinasigurari
Potfidatinjudecatapentrunendeplinirea
sarcinilorlor29

Remuneratdecatreasiguratorprinsalariu,
comisionsauocombinatiealor
Uneoriareatributiilimitate,faradreptuldea
emitepolitedeasigurare

Remuneratdecatreasiguratorprincomision,
numitbrokeraj
Areatributiilargite,cancheiereacontractuluide
asigurare,si,uneoriadministrareadaunei

Agentiideasigurarereprezintauncanaldedistributiemultutilizatdecatresocietatiledeasigurare
pentruvnzareapolitelorlor.Suntutilizatinspecialpentruasigurarilencheiatedepersoanelefizice,iarn
unelecompaniieisuntimplicatisinactivitatilelegatedeconstatarea,evaluareasilichidareadaunelor.

Legeanr.32/2000definestenmoddistinctagentul
sibrokeruldeasigurare,caintermediarinasigurare.Astfel,nart.2,punctul2agentuldeasigurareeste
definitcafiindpersoanafizicasaujuridicaabilitatanbazaautorizariiunuiasiguratorsanegocieze
sausancheiennumelesincontulasiguratorului,contractedeasigurarecutertii,conformconditiilor
stipulatencontractuldemandatncheiat,farasaaibacalitateadeasiguratorsaubrokerdeasigurare.
Conditiaimpusadelegepentrucaopersoanasapoatadesfasuraoactivitate
caagentdeasigurare,conformart.34,esteaceeadeadetineoautorizatievalabila,scrisa,dinparteaunui
asiguratorpentruaactionannumeleacestuia,autorizatienumitadelegecontractdemandat.

Unagentdeasigurareareobligatiadeaintermediaaceleasiclasedeasigurarinumaipentru
un singur asigurator. Daca un asigurat a ncheiat o asigurare, asiguratorul n numele caruia
actioneazaagentulesteraspunzatorfatadeasiguratpentrutoateactelesauomisiunileagentului.
Piatainternationalaactualaaasigurarilorsireasigurarilorestedeneconceputfaraprezentaactivaa
brokerilor.Termenuldebrokerdesemneazapersoanelejuridicecareactioneazancalitatedeintermediaripentru
obtinereapartenerilorsiangajareaunorafacerideasigurare/reasigurare,reprezentndclientul.

Brokerii
au
un
rol
important
n
mobilizarea capacitatii de
sub
scriere,
ceruta
de asigurare pentru riscuri mari si
specializate, prin cunost
intele lor si accesul
lapietele mondiale ale asigurarilor sireasigurarilor.
Pentru serviciile prestate, brokerii sunt remunerati prin plata unui comision,
prinaplicarea uneicote procentuale asupra primei de asigurare platite de client.
Distinctdeagentuldeasigurare,Legeanr.32/2000reglementeazainstitutiabrokeruluideasig
urarinart.35.Astfel,legeaprevedecaopersoanajuridicapoatedesfasuraoactivitatedebrokerde
asigurare,dacaareoautorizatiedefunctionaredinparteaComisieideSupraveghereaAsigurarilor.

El

30

trebuie

sa

ndeplineasca

anumite

conditii:

safiepersoanajuridica;

saaibauncapitalsocialvarsatnformabaneascadecelputin150milioanelei;

saaibancheiatuncontractdeasigurarederaspunderecivilaprofesionala;

saaibacaobiectdeactivitatenumaiactivitateadebrokerdeasigurare;

saseconformezesolicitarilorCSAnceeaceprivesteraportarile,precumsi
activitatilepecareledesfasoara.

Oaltaspecificatieimportantaalegiiesteaceeacaunbrokernupoatefiactionarsemnificatival
unuiasiguratorsiniciunasiguratornupoatefiactionarsauadministratoralunuibrokerdeasigurare.
Ceimaimultibrokerisidesfasoaraactivitatealascarainternationala,fiecaorganizatii

independente,fiecafilialealeunorfirmedeintermediere. Ei
cunoscfoartebine situatiatu
turorpietelordeasigurarisireasigurari,ntretinlegaturi ntretoate marile centre, detininfor
matiiprivindcerereasiofertapentrufiecaretipderisc sipentru fiecare clasa de afaceri.
Avndcunostintemultipleprivindpietele,termenii si conditiilestandard, foartediferite
delaotaralaalta, brokeruloferaclientilorposibilitateaplasariiafacerilorninteresulambilor
parteneri, asigurndo protectiecompletaclientuluisio primacorespunzatoare pentruasigurator.
De multe ori,brokerii seocupa chiarde uneleactivitatiadministrative,caelabo
rareaproiectului de contract, ntocmirea documentuluifinal si semnarea lui, urmarireare
spectarii obligatiilor partilorprivindplataprimelor datorate si regularizarea daunelor.
Brokerii
desfasoara o
tru clientii lor.
Ei sunt
isti care
cunosc legislatiile

activitate extrem de importanta si valoroasa

pen
maimult
dect agenti deinitiere,
sunt special
nationale,
practicile si conditiile
concrete.
Prestatoriideserviciindomeniulasigurarilorsireasigurarilor

Aceste servicii suntprestateattpentruclientii institutionalict sipentruceiindividu

ali.
Pentrurealizarea lorseutilizeazatehnicispecifice din diferitedomenii,folosind actuari,ju
risti, ingineri, experti dindiferitedomenii,specialisti n management financiarsi investitii.
31

Angajatii companiilor
care se
ocupa efectiv
ingineri specializati,
experti
n tipurile de
bunuri
Pe
unele
piete
sau
nfiintat
asociatii
tor companii
si exista si forme si institutii de

de
aceste
evaluari sunt
ce se
evalueaza.
profesionale
ale
aces
pregatire adecvate.

3.3AsigurarisireasigurarinEuropa

Caracteristici,dinamica,structura
Unadincelemaiprestigioaseinstitutiicupreocuparindomeniulcolectariidatelor,inter
pretariisielaborariidestudiindomeniulasigurariloresteComitetulEuropeandeasigurari(CEA).
CEApublica
periodic diverse studii
sistatistici care auca
scop in
formarea,
n
acest
domeniu,
n contextul pietei
unice europene,
n par
alelcu
fenomenul deglobalizare,
carese
manifesta n urmatoarele directii:
ntre asiguratori, reasiguratori si asigurati : marile societati
multinationale au tendinta de asi ridica pragul autoasigurarii si de a
transferariscurilesauopartedinacesteareasiguratorilor;
ntresectoruldestatsicelprivataparnoiperspectivepentrusectorulprivat;

ntreasiguratorisibancheri:asanumitabancassurancecarecapata
extinderetotmaimare,astfelnctniciunadinceledouainstitutiinuva
mai putea supravietui fara a folosi banca drept canal de distributie a
produselordeasigurari.
Asigurarilereprezintaunsector cheie al economieieuropene, acareiinfluentasesimte
att nprotectianfatariscurilorndomeniul economic si socialaltarilormembre,nrolul
de stimulatoralideiideeconomisire, ctsi ca furnizor de fonduri pentrupietelefinanciare.
Interventiapublicaasuprapietelordeasigurareestetotattdevechecasiasigurareansasi.
Principalele
modaliati
de
interventie
publica
sunt:

32

controlulcaracteristicilorcontractelor:acestcontrolpoatefirealizatfieaposteori,nMarea
Britanie,deexemplu,fieapriori,spreexemplunFranta,undetoateinformatiiledifuzate
decompaniiasupracontractelordeasiguraresuntcontrolatedeDirectiaAsigurarilor.
Aceastapresupuneostandardizaretipcareserealizeazantoatetarilesiprezinta
dezavantajulcaactioneazandetrimentuldiversitatiiproduselorserviciilorpusela
dispozitiaasiguratilor,maialesnceeaceprivestediferentiereanivelurilordeacoperire.

controlulsolvabilitatiicompaniilordeasigurarereasigurare :estevorbamaintideim
punereauneimarjedesolvabilitatepentrusocietatiledeasigurare,destinatanecesitatiide
aacoperieventualeleabateridelalegeanumerelormari.Activulnetaluneicompaniide
asiguraretrebuiesafiecelputinegalcuoactiunefixataacifreisaledeafaceri,dataca
indicatoralcuantumuluiangajamentelorsale.Controlulbilantuluiarenvederesimarimea
provizioanelortehnice.Severificadacaangajamenteleviitoarealecompanieisuntcorect
acoperitecuprovizioane.Evaluareaactivuluicompaniilordeasigurare,casicompozitia
acestuiasunt,deasemenea,obiectalcontroluluidestat.Verificarileasuprasecuritatii,
lichiditatiisirentabilitatiiplasamentelordecapitalsuntsieleimportante.Estederetinut
sifaptulca,adesea,controlulestensotitsideimpunereaunortarifeminime.

obligatiadeasiguraresiconsecintelesale:obligatiadeasigurareintervine nprincipaln
mareamajoritateastatelor.Eaimplicaluareadecatrestatnsarcinasaaprezumtivilorasigurati
carenusipotgasiunasigurator.Deexemplu,ntarileundeexistafoartemultereglementari,
precumGermania,companiiledeasigurarereasigurare,nuaudreptulsarefuzeunclient. n
tarileliberaleprecumSUA,asiguratiiauposibilitateasaseadresezeunuiasiguratordeultima
competena, si sunt eventual subventionati de acesta. n Franta exista o situatie
intermediara: daca un asigurat nu gaseste un asigurator, poate sa ceara Directiei
Asigurarilorsaobligeocompaniealeasadeelsalaccepte ncalitatedeclient,nacestcaz
primadeasigurarefiindfixatadeunorganismpublic,numitBiroulCentraldeTarifare.

reglementareaintrariipepiataanoilorsocietatideasigurare:nFranta,viitoarele
societatideasiguraretrebuiesaprezinteuncapitalminim,unprogramdeactivitatepe
minim3anisitrebuiesaobtinaacordulDirectieiAsigurarilor.

Controlulstatuluiestemaiputin
apasator. El se face prin intermediul Diviziei de Asigurari din departamentul Industriei si Comertului.
Filozofiasaserezumalacuvintelepublicitatesilibertateadicastatulsensarcineazasafacapublicetoate
informatiile pertinente asupra gestiunii societatilor de asigurare. Singurul control se exercita asupra
solvabilitatiintreprinderilor.Legeacompaniilordeasigurareafixatomarjadesolvabilitatecuprinsa ntre
1618%dincuantumulbrutalprimelordeasigurareoferitesprevnzare.Lacealaltaextrema,dinpunctde
vederealgraduluideinterventieastatului,segasescmaimultetari:Belgia,Elvetia,Italia,undeuneleprime
suntfixateprinlege.Formetimidedeconcurentaapar,nanumitesituatiica,deexmplu,nGermaniasau
Elvetiasisemanifestaprinaceeacaunelecompaniideasigurare,celemaieficiente,suntautorizatesaverse
opartedinbeneficiilelorasiguratilor.Deasemenea,nItalia,anumitecompaniideasigurarepotpracticaprime
deasigurarereduse,caurmareaunorderogariaprobate nacestsens.FrantasitariledeJossunt ntro
situatieasemanatoaredinpunctdevederealinterventieistatului.

ngeneral,justificarileinterventieipublicepepiataasigurarilorsuntdetreitipuri:
protectiapopulatiei;
33

corectareaimperfectiunilorpietei;

redistribuireaveniturilor.

Pentruacaracterizaimportantaasigurarilorneconomiesiaanalizarolulacestoraseuti
lizeazaoseriedeindicatoricareseanalizeazanstrnsainterdependena:volumultotalalprimelor
de asigurare ncasate, penetrareaasigurarilor (raport ntreprimeledeasiguraresiprodusulin
tern brut), raportuldintreinvestitiile societatilor de asigurarisi PIB,densitatea asigurarilor,etc.
Pietereprezentative
n ceea ce priveste industria efectiva de asigurarereasigurare,
cresterea eco
nomica fara precedent atarilor industrializate, progresultehnicsidezvoltareasocio
umana sub toate aspectele au facut sa apara necesitati care trebuiau satisfacute.
Piata mondiala estedominatadeasiguratoriidin Marea Britanie, Germania, Elvetia,
Franta.
Cresterea relativlentasiuneoristagnarea nivelurilor veniturilorobtinute din
primele de asigurari directe n comparatie cu cea a
reasigurariiauduslasituatiaca
mai multi asiguratori si institutii financiare sa investeasca n reasigurari din consider
enteeconomiceinvestitiimici, cheltuieli reduse de management,profitabilitatemare.
Figura
4.
Vechimea
companiilor
de
asigurare
pe
plan
mondial

34

Ceamaivechesimaimarepiatadeasigurarisireasigurariestepiatalondoneza.Londraesteun
centruimportantpentruasigurareadirectainternationalasipentrureasigurare,avndcaracterdeunicatpentru
tranzactiileinternationaledeasigurari.MareaBritanieestelidermondialpentruasigurarileinternationale,
deoarece, istoric, Londra a dovedit ca dispune de cea mai importanta masa critica de experienta si
lichiditati.TotisubscritoriidinLondraaurealizatprimedinasigurarinvaloarede7.6bil.,Lloyd'sareun
aportimportantpepiatalondoneza;organizatiiledepiataLIRMA(LondonInsuranceandReinsurance
MarketAssociation)siILU(InstituteofLondonUnderwriters)formeazacentrulacesteipiete.

Dupaajustareapentrumembriiduali,exista120desocietatideasiguraresireasigurare
activepepiataLondrei.Deasemenea,exista30decompaniiindependente,majoritateafoartemicisi
caredepinddeciclulasigurarii,plus20defilialealesocietatilorstraine.Altiparticipantipe
piatalondonezaincludCluburilemaritimeP&I,caresuntprofilatiperiscurilemaritime.
Tabelul

1.

Structura

Numar

pietei

londoneze

Primedeasigurare
(mil.)

1999

Primedereasigurare(mil.
)

Companiideasigurari

120

7380

3770

P&IClubs

39

770

nodata

SindicateLloyd's

139

5860

1770

Totalpiata

298

14010

5540

Piatalondonezasaconfruntat cuocriza severa n ultimuldeceniu,axatanprin

cipalnjurulsindicatelorLloyd's.
ntre 1988
si1992,Lloyd'sanregistratpierderito
talede 8 bil.;motivele pentru aceste
pierderisuntcumulareacrizelordinpunctde
vedere al raspunderiisi cresterea pierderilor cauzate de evenimentelecatastrofice.

35

Figura
Sursa:

5.

Rezultatele

Lloyd's

ntre

1993

si

1999

StatisticsRelatingtoLloyd's,TheLondonInsuranceMarket,ReinsuranceStatistics(LIRMA)

Aufostintroduseoseriedereformepentruaserealizaomaimaretransparenasieficacitate.
Numarulsindicatelorascazutdela401n1990la170,carezultatalretrageriilordepepiata.n
1999,societatilecomuneaudetinut60%dincapacitateatotalade10bil..

36

Figura

37

6.

Capacitatea

si

veniturile

totale

Lloyd's

Sursa

:Lloyd's

Lloyd'saavutaceeasicapacitateladispozitie
caacum10ani.Volumuldinprimeascazutdela8.3bil.n1992la6.3bil.[n1997;Cotadepiataa
sindicatelorLloyd'snindustriaasigurariiascazutlajumatatentre1992si1999,dela6%la3%.
Pozitiapepiatanationalatrebuiesacreasca n
ciudafaptuluicaafacerilelocalesuntdominatederisculdemasa,carenusolicitaocapacitatepreamare.

Figura7.Surselere
38

gionale
Sursa:

ale
primelor
Lloyd's
Lloyd's
List

Insurance
Day
Unaltsegmentalpieteilondoneze esteacela ncareopereazasocietatile dereasig
urarensesi,cuprimetotalede4.4
bil.
.
Aproape 120de societati sunt activepe
aceastapiata,careestedominatade sucursalelesifilialelegrupurilordesocietatistraine.
Tabelul2.
Cei maimari
reasiguratori de pe piata londoneza n
1999

39

Compania

Primebrute(mil.)

Primenete(mil.)

CNAReinsuranceInternational

303.9

228.8

EagleStarReinsurance

255.4

208.4

St.PaulReinsurance

188.6

169.7

ZurichReinsurance

229.8

145.3

TerraNovaInsurance

179

131.9

QBEInternationalInsurance

16.08

127

SwissReinsurance

134.1

125.4

GeneralReinsuranceEurope

137.5

104.9

OdysseyReinsurance

215.7

97.2

UnioamericaInsurance

90.2

75.2

EmployersReinsuranceInternational

62.7

55.2

ERCFrankonaReinsurance

58.3

44.8

AXAReinsurance

55.3

40.3

CologneReinsurance

53.7

37.2

Sursa:

Standard
&
Poor's
0x08graphic: StrangeNoGraphicData Germania estepiataceamaitraditionalasi
ceamaiimportantapentruasiguratoriiprofesionali.Asiguratoriigermaniaucstigatprimebrute
de47.7 bil. marci(27.6 bil. USD)n 199. nGermania,maimultde7societatiaude
pasitvolumul din prime cu 1.5 bil.marci; spre deosebiredeSUA,asiguratoriigermanioferacu
greuo capacitate pentru reasigurare.Tabelul3 arataprimeleobtinute(brutesinete)n1999.
NumarulsocietatilordeasiguraredinGermaniaacrescutnanii'90dela27la34,majoritateacuun
volumdinprimedemaiputinde100mil.marci.Pnaacum,dezvoltareaeconomicanuaafectatnumarul
societatilordepepiata,daraschimbatstructuradetinatorilorlornindustriaasigurariigermane.

Tabelul

3.

Structura

Compania

Sursa

industriei

de

Primebrute
(mil.DEM)

asigurare

Germania

Primenete
(mil.DEM)

MunichRe

18390

16088

CologneRe

4500

3760

GerlingGlobale

4342

3484

HannoverRe

3837

2871

ERCFrankonaRe

2845

2269

BavarianRe

2668

2417

Eisen&StahlRuck

1582

1243

Total

38164

32132

:
BAV
Ceamai importanta linie deafaceri ca volumeste asigurarea deviata, sanatate
si auto, fiecare avnd 20% din primeletotale, pe
locultreisitunduseasiguraream
potriva incendiului.
Importanta asigurarii auto se bazeaza pecontracteleproportionale
caredominan industriadereasigurare germana: aproape 80% din acoperirea riscu
lui este subscrisape baza proportionalitatii, chiar dacaevolutia este nefavorabila.
40

Asiguratorii germani
sunt
focalizati n
principal
asupra
pietei locale
care
asigura aproximativ 65% din volumul de prime.
Unii dintre ei apartin
unor grupuri mari de asiguratorisi actioneazaca reasiguratoricaptivi.
Unaltpunctcare
trebuiementionatesteacelacasolvabilitateaasiguratorilorgermaniparemaimicadectestenrealitate,
datoritaregulilorgermanedecalcul.Acesteasuntbazatepeprincipiulcostuluiscazutsauvaloareadepiata,
ceeacenseamnacaevaluarearealaesteconsiderabilmaimaredectvaloareafixatancontracte.

Figura
Sursa:

asiguratorilor
germani
BAV
Fonduriledecapitalraportatealeasiguratorilorgermaniaucrescutdemaimultde8oridin1980,
nciudaevaluariiconservatoare,crescndde3orimairepededectprimelenete.Ratasolvabilitatii
raportatacelmairecentafostde33%n1999.Lundnconsiderarerezerveledeegalizarecareausiele
unfonddecapital,solvabilitateaafostde57%.Volumuldinprimeastagnatdupaoperioadancrestere
ntre 1990 si 1999. Aceasta sa datorat preturilor scazute att n afacerile directe si n acoperirea
neproportionalactsinpolitelesubscrise.Rezultatelesubscrisesau mbunatatitconsiderabildin
1990siauatinsunmaximn1999,contribuindnegalamasuraattafacerilelocale,ctsicelestraine.
41

8.

Solvabilitatea

Figura
Sursa:

9.

Rezultateleasiguratorilorgermani(caprocentdinprimelenete)
BAV

Industriadereasiguraredin Elvetia areomareimportanapepiataEuropeideVest:84%din

primelebrutede9bil.USD,mpartiteegalntreEuropasirestullumii.Tendintainternationalaex
plicacrestereaslabadinanii'85/'86si'94/'95,nsotitadeoapreciereputernicaafranculuielvetian.

Numarulasiguratorilorprofesionaliacrescutbruscntre1990si1999;totusi,12dincei15noi
venitipepiataauobtinutunvolumdinprimedemaiputinde10mil.CHF.Contraracestora,
grupuriledeasiguratoricaresuntlideripepiataaugenerataproximativ70%dinprimeletotale.Din
punctdevederealsolvabilitatii,industriadeasigurareelvetianaaurmataceeasievolutiecasi
celelaltepietedinEuropadeVest.Din1980,fonduriledecapitalaucrescutde4orimairepededect
volumuldinprime;solvabilitateaesteacumde76%(1999)sau92%dacasuntinclusesirezervele.
Aceastaaratacariscurilecrescmultmairepededectsuntreflectatencrestereaprimelor.
Figura10.

42

Primelenetesifonduriledecapitalaleasiguratorilorelvetieni

Sursa:

BPV,
estimari
proprii
Graficularatao mbunatatirea rezultatelor n1997si 1999, situnduse ntre 6%si8%
dinprimelenete,avnd nvedereun climatalratelordobnzilorsi ainflatiei foarte ridicate.
n1999,asiguratoriidinFrantaauobtinutunvolumtotaldinprimede22.6bil.FRF,dincare
3.2bil.FRFdinasigurareadeviatasi19.4bil.FRFdincelenonviata.AcestlucrufacedinFrantaa
saseamarepiatadinlumeaasiguratorilor,dupaGermania,SUA,Londra,ElvetiasiBermuda. n
1996,existau122deasiguratoridomiciliatinFranta.Dinacestia,numai7grupurideasiguratoriau
obtinutprimedemaimultde1bil.FRFn1999.Dinacestea,unaestedestat(CCR),ntimpcedoua
apartinunorsocietatimutuale(CR,SOREMA).Altele,caPLCs,aufostafectatedeactivitateasocietatii
M&A; AXA Re si SCOP au suferit o dezvoltare, AXARe prelund Abeille Re, a treia societate de
asiguraredinFranta,n1995,pecndSCORsadezvoltatcaurmareaunorachizitiiinternationale.Noi
investitoriaucumparataltedouasocietati lidere nasigurare:SAFRafostpreluatadePartner Re
(Bermuda)n1999,iarFairfaxFinancialHolding(Canada)apreluatCTRn1996.

Tabelul4.

Volumuldinprimeal

Compania
SocieteCommercialedeReassurance(SCOR)
43

asiguratorilorfrancezi

n1999

Primebrute
(mil.FRF)

Primenete
(mil.FRF)

15448

13882

AXARe

9089

7197

SocieteAnonymeFrancaisedeReassurance(SAFR)

3985

3335

CaisseCentraledeReassurance(CCR)

3910

3753

Sorema

3404

2952

MutuelleCentraledeReassurance(MCR)

1504

1370

CieTranscontinentaledeReassurance(CTR)

1331

945

TOTAL

38671

33374

Sursa:

Argus,
CCA
Dinpunctdevederealsolvabilitatii,industriadeasiguraredinFrantaaurmataceeasi
evolutiecasiceledepecelelaltepieteimportantedinEuropa de Vest.De la nceputul anilor
'80,fonduriledecapitalaucrescutmai repededectprimele de asigurare. n perioada 1994
1997,eleauscazutcumaimultde15%,iarsolvabilitateaaatinsn1999unmaximde100%.

Figura11.
Primele nete sifondurile de capital ale asiguratorilor francezi
Sursa:
Swiss
Re

Sigma,
nr.9/2000
Din 1992,asiguratoriifranceziaurealizatombunatatire semnificativan cepriveste
rezultatele, reusindsa atingaun niveldiferit n ultimii15 ani.
Profituldupa impozitare
44

a ajunsla9%dinprimeletotale.
Rezultatebunesauobtinutsinceprivestefon
duriledecapital,ceeaceafacutcasisigurantasisolvabilitateaasiguratorilorsacreasca.
AmericadeNordgenereazaceamaimarepartedincerereaglobalapentruasigurare.Aproape
39%dinprimeledeasigurareprovindinaceastaregiune,careincludesipiatadinBermuda.

Figura12. VolumulnetrealdeprimesisolvabilitateaasiguratorilordinAmericadeNord
Sursa:
A.M.Best
AsiguratoriidinAmericadeNordsauimplicatntrorecentaconsolidareglobala.11dincele
maiimportantetranzactiidin1994auimplicatcompaniidinAmericadeNordattdreptcumparatorict
si ca tinte. 8 din tranzactii sunt internati onale si subliniaza evolutia unei globalizari printre
asiguratoriiprofesionali.Figura12arataextindereaconsolidariinAmericadeNord.

45

Figura13.
Numarul
reasiguratorilor
din
SUA
Sursa:
A.M.Best
n SUA si Canada, afacerile sunt divizate nasigurarinonviatasiviata si sana
tate.
Asigurarile deviata sisanatate din
AmericadeNordaugeneratunvolumdin
primen 1999de7.5 bil.
USD n ce privestesocietatilesubformadefiliale.
Bermudaesteun nouvenitn lumea asiguratorilor.Pentru 30 deani,aceastapiata
aatrasdoarcompaniicaptive,iarnanii'80 unnumardeasiguratorisiaustabilitaiciafac
erile. Aceasta piatasa dezvoltatrapid,n1999cele50desocietatinregistrndunvolum
dinprimenetde5.6bil. USD.Dintoatesocietatiledeasigurarestraine,Bermudaestecea
mai importanta sursadin punctdevedereacapacitatiideasiguraredintre societatile din Amer
ica de Nord. n afara de apropiereageografica, taxeleavantajoase si climatul de suprav
agherefacdinBermudaopiataatractivapentruasiguratoriisireasiguratoriistrainisilocali.
Tabelul

7.

Societatea
ACE
46

Raspunderea

asiguratorilor

Fonduride
capital
2619

din

Primenete
640

Bermuda

Solvabilitate
380%

1999

EXEL

2479

317

726%

OilCasualty

442

25

1645%

StarrExpres

309

94

303%

Sursa:

Deloitte
&
Touche
Societatilesaudezvoltatpebazaasiguratorilordirectiinternationali, cuobiectivepeter
men lung.
Asiguratorii din aceastaramura, n particular, fac totposibilul sasidiversi
fice portofoliul.
Cotalor de piata dinafacerile Americii deNordnasigurareascazut,
fiind acum de aproximativ 50%.
Majoritatea societatilor sunt acum cotate labursa.
Oaltapiatareprezentativaestepiataasigurariidin EuropaCentralasideEst,ncaremediul
economicaramasdificil.Acestnivelafostdeterminatdereformele ncepute,nciudafaptuluicanivelul
inflatieiacontinuatsafieridicat.Asasefacecanmaitoatetarileprimancasataacrescutrelativ.

nEuropaCentralasitarileBaltice,unprogresrealafostfacutdecndpieteledeasigurareau
fostdeschise,activitatealegislativafiindputernicmarcatadedirectiveleUE.Admitndaceasta,nu
meroasenoicompaniiaufostnfiintate,marilecompaniicedetineaumonopolulpierzndusorpiata.
PreviziunilepentrupiataasigurarilornEuropadeEstsuntbune,volumuldeprimecon
tinundsacreascamairapiddect pertotal.
nEuropaCentrala,industriadeasigurareva
beneficiadeunprocentnsemnatdinevolutia aaproape1% dinvenituldinprimemondial.

n1999,EuropaCentralasideEstaobtinutunvolumdeprimepetotalde14.9bil.USD.
Aceastanseamnaca,nmedie,43.6USDpe locuitorsaucheltuitpentruasigurare,sau1.7%
dinPIB.Asigurareanonviata,fiindde75%dinvolumultotal
dinprime,aavutomaimareim
portanadectasigurareadeviata. Cuantificate ntermenide
volumdinprime,celemaiimpor
tantepieteaufostRusia,Polonia,CehiasiUngaria,acestepatrutari nsumnd82%dintotalul
volumuluidinprimedinEuropaCentralasideEstn1999.PieteledeasiguraredinEuropaCen
tralasideEsttrebuiesaseconcentrezeputernic,dupaanii'90,[nregistr@nduseocrestereacon
curentei.Formelemonopolistedestat,carencasiazisunt liderinmajoritateacazurilor,n
cepsasipiardacotadepiata,nfavoareaasiguratorilorprivati autohtonictsiacelorstraini.
PreviziunilepentrupieteledeasiguraresireasigurarenEuropaCentralasideEstsuntn
generalbune,desicrizadinRusiaafacutcauneletarisasi revizuiascapoliticilegenerale.n
Polonia,Ungaria,SloveniasiCehia,asiguratoriibeneficiazadeunmediumacroeconomicrelativ
stabil.ntarile Baltice,crestereaeconomicaoferaindustrieiasigurarilorunimpuls, pe cndn
Croatia,Slovacia,EuropadeSudEstsiCSIcrestereaeconomica estemaigreuderealizatda
toritantrzieriireformelorstructuralesimediuluimacroeconomic sipoliticmaiputin stabil.
Trendul nafacerilenonviataafostputernicinfluentatdeschimbarile
n conditi
47

ile debazanasigurareaauto,careesteceamaiimportantaafacerenonviata.
CrestereaeconomicaaPolonieidin1999,la6.9%,afostceamaimaredinEuropaCentralaside
Est(vezitabelul8).nafaradePoloniasiUngaria,CehiasiSloveniaaubeneficiatdeintroducereatim
purieareformelor.TarileBaltice,LituaniasiLetoniaauobtinutcresterieconomicefavorabilen1999.
Tabelul
8.
P.I.B.
real
si
rata
inflatiei
Rataanuala%
USDbil,1999

1998

1999

Polonia

135.7

4.6

6.1

6.9

Cehia

52

2.4

3.9

Ungaria

44.6

0.1

1.3

4.4

Croatia

19.5

2.1

6.5

Slovacia

19.5

0.9

6.6

6.5

Slovenia

18.2

1.6

3.1

3.8

0.8

3.9

Romnia

48

19921997

34.8

6.6

Bulgaria

10.1

2.4

10.1

6.9

Albania

3.8

6.6

9.1

Lituania

9.6

16.5

4.7

5.7

Letonia

5.5

13.9

2.8

5.9

Estonia

4.7

4.8

11.4

Rusia

462.4

10.1

3.5

0.8

Ucraina

49.7

15.8

10

3.2

Belarus

15.2

16.5

2.6

10.4

TOTAL

885.3

5.6

0.5

1.9

Sursa:

WIIW,BERD,ONU
PentruSlovaciasiCroatia,previziunile suntmaiputinfavorabiledect n celelaltetari
dinEuropaCentrala si deEst.
n 1997, amndouatarile aurealizatun nivel mareal
cresterii economice. Totusi, aceasta a fostasociatacuundeficitbugetar, datorat suprae
valuarii monedeinationalesi n special reformelor structurale ntrunprogres lent.
Tren
duleconomicnEuropadeSudsiCSI
afostseriosafectatdeintroducereaezitantaare
formelor structurale, de politica instabilasi deo politicamacroeconomica nepotrivita.
Tabelul
9.
Rata
inflatiei
Ratapretuluianuala%
19921997

1998

1999

Polonia

34.5

19.9

14.9

Cehia

12.7

8.8

8.5

Ungaria

23.1

23.6

18.3

Croatia

297.5

3.5

3.6

Slovacia

14

5.8

6.1

Slovenia

52.3

9.7

9.1

Romnia

142.6

38.8

154.8

Bulgaria

80

123

1082.3

Albania

67.9

12.8

33.2

Lituania

242.3

24.6

8.9

49

Letonia

147.2

17.6

Estonia

155.4

23.1

11.2

562

47.8

14.8

Ucraina

1256.6

80.2

15.9

Belarus

1169.3

52.7

63.9

TOTAL

399

38.3

32.6

Rusia

Sursa:

WIIW,BERD,
ONU
n Europa de Sud, Bulgaria a avut cele mai bunepreviziuni; cu o inflatie de
1.082%, mediul economicsambunatatitcarezultat alintroducerii Consiliului Valutar la
1 iulie 1997.
Rusiancanu a fost capabila sa implementeze un sistem eficient de
taxe,ca atare[naugust
1998, criza financiara si economica din Rusia sa concretizat
n devalorizarea puternicaarubleisintrocrizaancrederiiinvestitorilor straini.
Privatizareaaprogresatconsiderabilnultimii5ani(figura14).Aceastaesteavansatan
majoritateatarilor din EuropaCentrala si de Est sin tarile Baltice. n aproape toatetarile, cel
putincompaniilemiciaufostprivatizate.nEuropadeSudsiCSI,procesulprivatizriianceput
trziusisederuleazancet.UngariasiEstoniaaunceputprivatizareaprinvindereacompaniilorde
statinvestitorilorstraini,datoritaregimuluilegislativrelativpermisivcuacestia.
Tabelul
10.
Cont
curent
n
PIB
(%)

50

TARA

1997

1998

1999

Polonia

4.6

1.0

3.2

Cehia

2.7

7.6

6.0

Ungaria

5.6

3.7

2.2

Croatia

6.8

4.5

7.0

Slovacia

3.7

11.1

7.7

Sursa

Slovenia

0.1

0.2

0.6

Romnia

5.0

7.2

6.1

Bulgaria

0.2

0.2

4.3

Albania

0.6

5.3

7.5

Lituania

10.3

9.2

8.7

Letonia

0.4

5.6

7.9

Estonia

5.1

9.7

9.2

Rusia

2.8

2.6

0.9

Ucraina

3.1

2.7

2.3

Belarus

5.5

3.7

6.4

:
WIIF,
BERD,
ONU
ncelelaltetari,procesuldeprivatizareafostdominatdeprivatizareamasiva,bazatanprincipal
pevindereacompaniilordestatpropriilorangajati.Multetaricareauavutrestrictiipetermenlungsiau
introdusrecentlegislatiimultmailiberale,cuscopuldeatrageinvestitoriistraini.CrizadinRusiaia
facutpeacestiamultmaiprecauti,siaceastapoatecauzaelaborareaunorschememajoredeprivatizare.
DezvoltareamacroeconomicacomparativanPolonia,Ungaria,SloveniasiCehiareducevulnerabilitatea
acestortarinfatacrizeidinRusia.Deficitelecontuluicurentsuntflexibile,maialesdecndtarilen
cauzapotapelalarezervelevalutarestraine. nplus,acestetariauinvestitiistraineconsiderabile.
Slovacia,CroatiasiRomnia,pedealtaparte,suntmaivulnerabile,datoritadeficitelorbugetaremari.

51

Figura14.

privat
n
PIB
Sursa:
BERD
Riscul crizeidin Rusiasa ntins n toatetariledinEuropaCentrala side Estsi
nEuropade SudEst, carezultat al unor lacunen comertulexterior al Rusiei.
De
52

Ponderea

sectorului

latrecerealaeconomiadepiata,parteadintotalulexporturilornraportcuexporturile
Rusiei ascazut drastic.
de SudEst, mai putin de 10%
pe dealta parte,
devine un

n majoritatea tarilor din Europa Centrala si

dintotalul exporturilor a revenitRusiei.
UE,
partener
tot mai important n acest sens.
n
1999,EuropaCentralasideEstageneratunvolumtotaldinprimede14.9bnUSD,echivalentulacirca
1%dinvenitulmondial.EuropadeVest,ncomparatiecuaceasta,agenerat30%dinvolumuldeprime
mondial.
Figura
15.
Investitii
directe
straine

Sursa

ONU,
WIIW
Cu 39,8% din volumul de prime [n
1999,RusiaesteceamaimarepiatadeasiguraredinEuropaCentralasideEst.Volumuldeprimeal
Rusieiincludeasigurareaobligatoriedesanatate,ceeacenuexista[ncelelaltetaridinEuropaCentralasi
deEst,nici[nEuropadeVest.Dacaasigurareaobligatoriedesanatateesteexclusa,Rusiei[irevineun
procentdenumai28,3%.nceprivestevolumuldeprime,Poloniaocupaloculdoi[n1999,cuocotade
piatade25,2%.EstulEuropeiCentraleesteceamaiimportantapiatadinEuropaCentralasideEst,cuo
cotade54,3%.CelemaiputinimportantepietesunttarileBaltice,EuropadeSudEst,UcrainasiBelarus.
53

WEFA,

Figura

16.
Cota de
piataatarilorsiregiunilor
din primele totale
1999
n Estul EuropeiCentralesitarileBaltice,volumulde
primeacrescutcontinuu[nul
timiiani.
|arile baltice au [nregistratrateledecresterecele mai mari.
Scaderea volumu
lui de prime [n Europa de
SudEst[n1999esteatribuita[nspecialevolutieinefavorabile
din Bulgaria.
Mediaratelordecresterealvolumuluideprime[nEuropadeSudEstsug
ereaza o evolutie stabila.
nCSI,Rusiadominaevolutiadatoritacoteimaridepiata.
Figura17.
Volumul
total
de
prime

54

Sursa:

Swiss
Re,
numarul
7/2000
n1999,
locuitorii Europei Centrale si de Est, cu 2.755 USD PIB/loc.,
auavutladispozitieun
venit mai micdec@t aacelora din Europa
de Vest, cu
22.066 USDPIB/loc.
Ei au cheltuit mai putin pe asigurare, at@t [n termeni ab
soluti (densitatea asigurarii) c@t si ca procentaj din PIB (penetrarea asigurarii).
n1999saucheltuitpeasigurare46.3USD/loc.sau1,7%dinPIB,comparativcu7,1%[n
EuropadeVest.n1999,SloveniaaproduscelmaimarePIB/loc.dinEuropaCentralasideEst
9.162USD,cheltuindcelmaimultpeasigurari:341USD/loc.sau3,7%dinPIB.(figura18)
PieteledeasiguraredinEuropaCentralasideEstsunt[ngeneralmaiconcentratecomparativcuanii
'90,gradulconcentratiei[nclin@ndusetotusi.Acestfaptestedatoratformelormonopolistedestatcare
continuasasipiardacotadepiata[nfavoareacelorprivatelocalesi,deasemenea,aunorinvestitoristraini.
Totusi,acesteformemonopolistedestatsunt[nca,[ngeneral,lideri[nindustriadeasigurare.Cutoate
acestea,astazielesuntsocietatipeactiuni,[ncarestatuldetine[ncaceamaimarepartedinactiuni.

Figura18.

55

Gradul

de

patrundere

asigurarii

[n

PIB

Sursa

:
WEFA,
ONU,
WIIW
nsectorulnonviata, cotadepiataaformelormonopolistedestatscadesemnifica
tiv,[nspecial[nCehiasi
Slovacia
c@nd[n1992,elecontrolaupeste90%dinafac
erile nonlife de pe piata; [n 1997, aceasta cota ascazut la numai 60,9% ([n Cehia)
si 62,9% ([n Slovacia).
n celelalte tarialeEuropeiCentrale
side Est, cota depi
ata a companiilor monopoliste destat
[nsectorulnonviataascazutla60%[n1999.
n
timp ce la [nceputul
anilor '90, numarul
companiilorcrestea puter
56

nic,

astaziexistaomicaschimbare[nevolutiaacestora,[nmajoritateatarilor.

Figura
Sursa:

57

19.

Cotade

piata acelor
mai mari trei companii nonviata
SIGMA,
Swiss
Re
n diferite tari,primele subscrise crescmai repede [n procente dec@tcerereadecapi

talminim.nCSIsiRom@nia,[nparticular,cereriledecapitalnusuntsuficiente,ceeaceducela
decapitalizareamultorcompanii.NumarulcompaniilordinCSIsiRom@niaeste[nscadere,carezultat
alpreluariilordecatreasiguratoriidecapitalizatisaualfalimentuluilor.
Tabelul

11.

Cele

mai

mari

trei

companii

nonviata

TARA

LOCULI

LOCULalIIlea

LOCULalIIIlea

Polonia

PZU

Warta

Polisa

Cehia

Ceskapojistovna

CeskaKooperativa

Allianz

Ungaria

Hungaria

ABAegon

Providencia

Croa|Ia

Croatia

Euroherc

Sava

Slovacia

Slovenkapoistovna

Allianzpoistovna

Kooperativa

Slovenia

Triglav

Maribor

Adriatic

Romnia

ASIROM

ASIT

ASTRA

Bulgaria

Bulstrad

Bulgaria

DZI

Albania

INSIG

Lituania

Lietuvosdraudimas

Drauda

Ukiodraudimas

Letonia

Balta

AustrumuAlianse

Parekss

Estonia

EestiVarakinlustus

ASAKindlustus

Leks

Rusia

Ingosstrakh

ROSNO

Energogarant

Ucraina

Oranta

GarantAuto

ASKA

Belarus

Belgosstrakh

Belingosstrakh

Belweshstrakh

58

Sursa

WEFA,

ONU,

WIIW

Cotadepiataaasiguratorilorstrainiestemaimaredec@tmedia[nUngaria,Letonia,Cehia,Esto
niasiSlovacia.nUngaria,93%dinindustriadeasigurareafostsubcontrolulcompaniilorstraine[n1999.
nLetonia,Cehia,EstoniasiSlovacia,cotadepiataacompaniilorstraineeste[ntre29%si49%.nCSIsi
Albania,companiilestrainenuauvoiesaaibasucursalesausadetinamajoritateaactiunilor.Deschiderea
pietelordeasigurari[nRusiapentruinvestitoriistrainisarealizat[n1ianuarie1999.nfiintareasucur
salelorsocietatilorstraineestepermisa[nCehiasi,dinaprilie1998si[nBulgaria.Ungariaapermiscom
paniilordintarileOCDEsasi[nfiintezesucursaledin31decembrie1998.Poloniaaplanificatadmiterea
societatilorstraineefectivpepiatadela1ianuarie1999.nLituania,legeasupravegheriisocietatilorde
asigurarifacefoartedificila[nfiintareasucursalelor;[n altetari,[nfiintareasucursaleloresteinterzisa.
Figura
20.
Cele
mai
mari
companii
nonviata n
1999

Sursa
59

WEFA,

ONU,

WIIW

nEstulEuropeiCentrale,parteadinPIBpentruasigurarilenonviataestecomparabilafatade
tarileEuropeideVest.n1999,aceastaafostde3,1%[nSloveniaacelasinivelca[nFrantasiSpania.
Pe locul doi este Croatia, unde sau cheltuit 2,6% din PIB pentru asigurarile nonviata. Nivelul
patrunderii afacerilor de asigurare nonviata [n celelalte tari a fost [ntre 1,5% si 2,1% [n 1999,
fac@ndulcomparabilcucelalFinlandeisaualCiprului.Medianiveluluidepatrundereafosttotusi
maimare[nEuropadeVest(3,2%)dec@t[nEuropaCentralasideEst(1,9%).nciudacrizeidin
Rusia,previziunilepentruindustriaasigurarilor[nEuropaCentralasideEstsunt[ngeneralbune.
Pentruasigurareadeviata[nparticularexistaunpotentialmaredecrestere,desi[nc@tevacazurise
[ncepedelaunnivelscazut.Asiguratoriinonviatasepotasteptalaratedecresteremari.
Figura 21.
Volumuldeprimepe1999capartedinPIBpetipurideasigurari

60

61

Sursa:

Swiss

Re

Industriadeasigurarebeneficiazadeocrestere[nPIB,cerereapentruasiguraricresc@ndne
proportionalcuvenitul[ncrestere.Polonia,UngariasiSloveniapotasteptaocrestereeconomicamai
maredec@t[ncelelaltetari.|arileBalticearata,deasemenea,rezultatemacroeconomicebune.

62

4.1

CAPITOLULIVPiataasigurarilornRomnia
Evolutia
asigurarilor
n

Romnia

Perioada18711948
Istoriaasigurarilor[nRom@niaa[nceput safiescrisaanterioranului1871, prinmanifes
tari ale protectieipe bazemutuale,ceauaparut [nTransilvania[nca dinsecolulalXIVlea.
nanul1744aaparutlaBrasovCasadeIncendiu,organizataprinfuzionareaamaimul
tor asociatiimutuale.
n anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce[si
face apartitia tot laBrasov, ca asociatie mutuala
careasiguramembriloropensieanuala.
Anul 1871 este un an
de referinta pentru
asigurarile din Rom@nia, prin
faptul ca [n luna martie, printrun nalt Decret Domnesc
sa [nfiintat prima soci
etate de asigurari rom@neasca, Dacia, cu un capital socialde 3 milioane lei.
n anul 1873, a fost creata a doua societate rom@neasca de asigurari, Rom@nia,
cuuncapitalsocialde
2 milioane lei.
Aceste societati rom@nesti de asigurari,
aveau ca
membrii fondatori si
ca membrii [n consiliile lor de administratie, per
sonalitati
marcante ale
scenei politice,economice
si sociale dinacea vreme.
nanul 1881, cele doua societatirom@nesti deasigurariaufuzionatsiaucreatosin
gura societate, Dacia Rom@nia, carea devenit o societate puternica. Un anmai t@rziu,s
a[nfiintat,totdecatremaripersonalitatialevietiisociopoliticesieconomice,societateaNationala,
care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a
dezvoltariipieteilocaleaasigurarilor,r@ndper@ndreprezentantelecompaniilorstrainedeasigurari
au[nceputsaseretraga,ced@ndusiportofoliilesocietatilorrom@nesti.
nanul1897,princolaborareacuBancaMarmorosch,afost[ntemeiatalaBraila,societatea
Generala, care era specializata [n asigurarile pentru transporturi maritime. Compania italiana
"AssicurazioniGenerali"dinTriesteaparticipatlasubscriereacapitaluluisocietatiiGenerala,ajut@nd
opeaceastasaobtinarecunoastereapolitelorsicedarea[nreasigurarepepieteleinternationalede
asigurari.UlteriorsocietateaGeneralasiamutatsediullaBucurestisisiadiversificatportofoliul,
inclusiv [ndomeniul asigurarilor devia ta. nanul 1935, lu@nd [nconsiderare volumul de prime
[ncasate,Generalasesitua[nfrunteasocietatilordeasiguraredinRom@nia.
n anul
1906, sa [nfiintat societateaAgricola,
care practica [n princi
pal asigurari agricole dar sialte
tipuri asigurari si care afuzionat
[n anul
1930 cu
societatea Fonciera din Cluj, form@nd societea AgricolaFonciera.
nanul1911sa[nfiintatsocietateaPrimaArdeleana,iar[nanul1920sacreatsocietateaSteaua
Rom@nieicare,[nanul1932afuzionatcusocietateaAncora.Companiaformata[nurmaacesteifuziuni,a
preluat[nanul1936portofoliulcorespunzatorparticipatieirom@nestilasocietateaPhoenixdinViena,
63

careera[nlichidare.nanul1923,sa[nfiintatlaChisinausocietateaVulturul,creatadefostiimembrii
aisectiuniideasigurariaCentraleiCooperativelordinBasarabia,cuuncapitaldenumai740miilei.n
acelasian(1923)aluatfiintasocietateaAsigurareaRom@neasca,cuuncapitalde4milioaneleisi
careeraspecializata[nasigurarideviatafaraexaminaremedicala.Rezultateledinprimeledeasigurare
obtinutedesocietate,auplasato[nanul1937peloculsase[ncadrulsocietatilordinaceaperioada.
DupaPrimul Razboi Mondial, au
aparut[nca 22 de societati de asigurare, din
trecare unele erau succesoareale
societatilor straine de asigurare : Steaua Rom@niei
careapreluatportofoliului MunchenRe, Prima ArdeleanacareapreluatportofoliulluiEr
steUngarischesiAdriatica(societateitaliana).
Dupaanul1927,Guvernulaautorizat[nfi
intarea societatilor straine[n Rom@nia,printrecare
si Norwich,Phoenix, Standard, Sun.
n anii '30 activitatea economica
siactivitatea de asigurari, au cunoscut cea mai
maredezvoltare,[nregistr@ndevolutiifavorabile
toate ramurile deasigurari care se prac
ticau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind [ntre 20 si 24.
IzbucnireaceluidealDoileaRazboiMondialsiintrareaRom@niei[nrazboi,aconduslade
clinulactivitatiideasigurari,astfelsocietatileenglezeCaledonianRom@na,NorwichUnionF.D.si
SunInsuranceLtdsiaupredatportofoliulsocietatiiVatraDornei,[ncet@ndusiactivitatea.
Dupa terminarea razboiului,[n anul1945,
maifunctionau[nRom@nianumai
13societatirom@nestisi5reprezentantestraine.
Printresocietatilerom@nestisenu
marausi
Generala, DaciaRom@nia, Asigurarea
Rom@neasca,SteauaRom@neasca.
Societatilerom@nesticolaboraucusocietatilecu
capital strain, cu
filialelesau
reprezentanteledin Rom@nia ale societatilor straine (dinItalia, Anglia,
Germania).
nanul1942odatacuaparitia
legiicarereorganiza
activitateadeasigurare,CasadeAsig
urariaMinisterului deInterne (aparuta[nanul 1915si reorganizata [nanul1936) satransfor
mat[nRegiaAutonomaaAsigurarilordeStat(R.A.A.S.)carepracticatoatecategoriiledeasigurarisi
detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. Av@nd [n vedere faptul ca
R.A.A.S.era[nproprietateastatului,regiaprestanumaiserviciipublicesinuobtineaprofit,
astfelprimeledeasigurareerausub nivelulprimelorpracticatedesocietatileprivatedeasigu
rari.R.A.A.S.suportacheltuielilede
regiesidespagubiriledinprimeledeasigurare[ncasate.
naceeasiperioadaauexistat
sialteinstitutiicareprimeaubunuripublice[nasigu
rare: EforiaBisericiiOrtodoxe(asigurabisericilecareerau[nproprietateparohiala),CasaAr
matei(asiguracaii pecare
[ifoloseaarmatasicareerau[nproprietatea statului)siRe
giaMonopolurilor Statului
R.M.S.(asiguraculturiledetutunpentruriscul degrindina).
Perioada19491990
nanul1949RegiaAutonomaaAsigurarilordeStatsatransformat[nsocietatecomercialadestat
siasigurari.nurmanationalizarii,[nanul1948,societatiledeasigurareautrecut[nproprietatea
64

statuluicutoateactivelesipasivelelor,iarinstitutiilepublicedeasigurariauintratdeasemenea[n
noilestructurialeeconomieiplanificate.naceeasiperioada,capitalulsovieticsiafacutaparitia[ndi
verseramurialeeconomiei,[ndomeniulasigurarilor[nfiint@ndusesocietateaSovromAsigurare.
nanul1952sacreatcucapitalintegralrom@nesc,AdministratiaAsigurarilordeStatADAS,in
stitutiespecializata[nactivitateadeasigurare,dereasiguraresidecomisariatdeavarie.ADASsia
desfasuratactivitateasubconducereageneralaaMinisteruluiFinantelor,pebazaunordecreteemise
specialpentruaceasta.MinisterulFinanteloraprobaregulamenteledefunctionaresiconditiilegenerale
sispecialedeasigurare,inclusivtarifeledeprimesisumeleasiguratelaasigurarilefacultative.Numai
riscurilecareeraucedate[nreasigurare,limiteleretinerilorpropriisiconditiilereasigurarilor,erau
stabilitedeADAS.OdatacuaparitiaADAS,asigurarileaudevenitmonopoldestat,aceastafiind
singurainstitutiedinRom@niacareapracticatactivitateadeasigurare/reasigurare.ADASavea[n
obiectuldeactivitateasigurariobligatorii(prinefectullegii)siasigurarifacultative.
Asigurarileprin
efectul
legii, practicate de ADAS erau asigurari pentru
bunurile careapartineau
cooperativelor agricole de productie si
asociatiilorinterco
operatiste (inclusiv unitatile
economice aleacestora),
asigurari pentrubunurile care
apartineau persoanelorfizice, asiguraride calatorie pentrucazurile de accidente, asig
uraride raspundere civila pentru pagubeproduse prinaccidente de autovehicule.
Asigurarilefacultative[ncheiatedeADAS([nleisau[nvaluta),[ncompletareacelorprinefectul
legii,erauasiguraridebunuripentruriscuriledeavarie,distrugere,furtsaualtele;asiguraridepersoane
pentru riscurile de invaliditate, deces, supravietuire sau altele; asigurari de raspundere civila, pentru
riscuriledevatamarecorporalasaudecesdepersoane,avariereasaudistrugereaunorbunurisialtepagube
pentrucareexistaraspunderepotrivitlegilor[nvigoarelaaceadata.VeniturileADASobtinutedinprimele
deasigurare,p@na[nanii'60,aufostpreponderentdinasigurariprinefectullegii,iar[nanii'70si'80,
portofoliulADASsamodificat,[ncasarilefiindobtinute[nmajoritatedinasigurarifacultative.
n
perioada 1955 1989, volumul primelor deasigurare[ncasatede
ADAS,
a crescut de 14,4 ori, [n timp ce venitul national
acrescutnumaide10,2ori.
FoduriledecaredispuneaADASerauurmatoarele:fondulstatutar(200milioanelei),fon
dul derezerva, fondulmijloacelorfixe, rezerva deprime pentruasigurariledepersoane sialte
fondurispeciale.VeniturileobtinutedeADASeraufolositepentruacoperireapagubelorprovocatede
calamitatisauaccidente,pentruplatasumelorasiguratepentruasigurariledepersoane,
pentru acoperireacheltuielilor
[nvedereaformariisiadministrariifonduluideasigurare,pen
tru constituirea fondurilorderezerva si afondurilorspeciale sipentru dezvoltarea societatii.
Perioada19902002:noireglementari
Dupa anul
1990, auaparut
importante schimbari legislative care
aucon
dus la [nlaturarea
monopolului
statului,
aparitia multor societati de
asigurare
si la stabilirea climatului concurentialpe
piata asigurarilor
dinRom@nia.
65

PrinHotar@readeGuvernnr.1279din8decembrie1990privind[nfiintareaunorsocietati
comercialepeactiuni[ndomeniulasigurarilor,careprevedeaca[ncep@ndcudatade1ianuarie1991,
sepotcreasocietatideasigurarecasocietaticomercialepeactiuni,ADASsia[ncetatactivitatea.
ActivulsipasivulADASafostpreluatdecatresocietatileAsigurareaRom@neascaS.A.,AstraS.A.,si
agentiaCaromS.A.,[nfiintateprinprevederileaceleiasiHotar@ri.
SocietateaAsigurareaRom@neascaS.A.apreluatactivelesipasiveleaferente:asigurarilorfac
ultative de viata, asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari.
AsigurareaRom@neascaS.A.apreluatdelaADASsibunurileimobilecareaufostincluse[ncapital.
SocietateaAstraS.A.apreluatactivelesipasivelecorespunzatoaresocietatilormixte(cupar
ticipareaADAS)dinstrainatate,asigurarilorsioperatiunilordereasigurare[nrelatiilecustrainatatea.
AgentiaCarom S.A.a preluat activitatea privind
constatareadaunelor,stabilireasi
plata despagubirilor [n cazulpagubelor produse[nRom@nia,atuncic@ndraspundereareve
nea unorasigurati la societatile deasiguraredin strainatate si[ncazuriledepagubeproduse
[nstrainatatedeautomobilistirom@niasiguratilasocietatiledeasiguraredinRom@nia.
Acestetreicompaniiaufostcreateprinparticipareastatuluide100%,aceastasituatie
schimb@nduse[nanul1991c@ndprinLegeanr.58dindatade14
august1991privindpri
vatizarea societatilor comerciale, 30%dincapitalulsocialalentitatilor economiceafostpriva
tizatsia trecut[n administrarea FondurilorProprietatiiPrivate([nfiintateprinaceeasiLege).
PrinHotar@reaGuvernuluiRom@nieinr.1356din28decembrie1990afost[nfiintataBanca
deExportImportaRom@nieiS.A.EXIMBANK,bancacucapitalintegraldestat,darcaresia
[nceputefectivactivitatea[naprilie1992.Prindepartamentuldeasigurarireasigurari,EXIMBANK
practicaasiguraripentrucreditedeexport[mpotrivarisculuideneplatalaextern.
nanul1991,apareLegeanr.47[ndatade16iulie1991,privindconstiturea,organizareasi
functionareasocietatilorcomercialedindomeniulasigurarilor.PrevederileLegiistipulaufaptulca[n
Rom@nia,activitateadeasiguraresedesfasoaraprinintermediulsocietatilordeasigurare,societatilor
deasigurarereasiguraresisocietatilordereasiguraresideasemeneaprinintermediulsocietatilordein
termediere(agentiideintermediere).Legeareglementafaptulcasocietatilecomercialedindomeniul
asigurarilor,trebuiesaseconstituiecuavizulprealabilalOficiuluidesupraveghereaactivitatiideasig
uraresireasiguraredinMinisterulEconomieisiFinatelor.ConformLegii,companiilecareactivau[n
domeniulasigurarilor,seputeauconstituicasocietatipeactiunisausocietaticuraspunderelimitata.
PrinHotar@reaGuvernuluiRom@nieinr.574dindatade23august1991privindatributiile
Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare s i Reasigurare OSAAR, sa [nfiintat or
ganismuldesupravegherealpieteiasigurarilor,cadirectie[ncadrulMinisteruluiFinantelor.Astfel,[n
luna septembrie 1990 a fost [nfiintata prima societat e de asigurari cu capital integral privat din
Rom@nia, S.C. Unita SRL, cu sediul la Timisoara. Activitatea societatii Unita a debutat [n luna
ianuarie1991,prinpracticareaasigurarilormixtedeviatacuacumularedecapital.nanul2000pa
chetulmajoritaralsocietatiiafostcumparatdecompaniaWiennerStaedtischedinAustria,iar[n
66

portofoliulsocietatiiseregasesc[nprezenttoatetipuriledeasigurari.Ulterior,aparaltecompaniicu
capitalprivat,rom@nescsau/sicucapitalstrain(tin@ndcontdefaptulcaLegeanupermitea[nfi
intareauneisocietaticucapitalintegralstrain),marealormajoritateav@ndsediile[nBucuresti.
n
anul
1992
se
[nfiinteaza
societatile
Agras,
Asigurare
Reasigurare
Ardaf,
Roumanie
Assurance
International,
etc.
n anul 1993 se
[nfiinteaza societatile Asigurarea AngloRom@na,
Generala
Asigurari (care [n anul 1999 sia
schimbatnumele[nGeneraliAsigurari),
etc.
n anul1994 se [nfiinteaza societatileAsitrans,Asigurari Ion |iriac ASIT (care[n
anul2000 sia schimbatnumele[nAllianz|iriacAsigurari,prin cumpararea pachetuluimajori
tardeactiunidecatrecompaniaAllianzdinGermania),ArincoSocietatedeAsigurari(careulterior[si
schimbanumele[nInteramericanRom@niaAsigurari),SARTransilvania,etc.
nanul1995se[nfiinteazasocietatileAsigurareaPopularaRom@na(care[nanul2001sia
schimbatnumele[nAsigurareReasigurareAGIRom@nia,princumparareapachetuluimajoritarde
actiuni de compania AGI din Germania), Omniasig (prin cumpararea portofoliului societatii
Mondragon,[nfiintata[n1992),SaraAsig(care[nanul1996siaschimbatnumele[nSaraMerkur,
prin cumpararea pachetuluimajoritardecatrecompaniaMerkurVersicherungdinAustria),etc.
n
anul
1996
se
[nfiinteaza societatile
Asiban
Societate
de
Asigurare
si Reasigurare, Atlassib Societate de Asigurari
(cu sediul la Sibiu),
etc.
n anul 1997 se [nfiinteaza societatea
Nationale Nederlaneden Asigurari de Vi
ata (care [n1998 [sischimba numele
[nNederlanden Asigurari de Viata, iar [n anul
2001[si schimbanumele [n ING NederlandenAsiguraride Viata), Garanta, etc.
n anul 1999 se [nfiinteaza societatea Commercial Union Asigurari de
Viata;
Dupaanul1990,[npiatarom@neascaaasigurarilor,auaparutfoartemultesocietatidein
termediere[nasigurari([nanul2000activ@ndpeste800desocietati),carejucauroluldeagentidarsi
debrokerideasigurari([nfapt,brokerideasigurarefiindnumaic@tevasocietati).Termenul"broker
de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor. La [nceputul anului 2002, erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj [n
asigurari,printrecaresic@tivamaribrokeriinternationalicaMarsh,AON,GrasSavoyr,etc.
Bazelejuridicealeactivitatiideasigurare
Activitatea
de
asigurarereasigurare
din
Rom@nia
sa
desfasurat
conform
unor reglementari ca H.G.nr.1279/1990, Legeanr.47/1991,
Legea nr.136/1995.
Activitatea de asigurarereasigurare [n Rom@nia a fost coordonata de un ofi
ciude supraveghere
alactivitatiideasiguraresireasigurare
OSAARcareafunc
tionat p@na [nanul 2001, caunorganism
component alMinisterului de Finante din
Rom@nia,atributiile salefiind preluate decatre Comisia de Supravegherea Asigurarilor.
67

Pe l@nga conditiile care trebuiau[ndeplinitede

o societatedela
[nfi
intare si p@na la
situatia de faliment,
acest
oficiu
a supravegheat bunul
mers al activitatii
din aceasta
ramura,
sub [ndrumarea unui director.
Crearea acestui organism a avutdrept scop supravegherea aplicarii dispozitiilor
legale cu privire laactivitatea deasigurare/reasigurare, prevenirea starii de insolvabilitate
asocietatilor comercialedin domeniulasigurarilorsi apararea drepturilor asiguratilor.
nRom@nia,activitateadeasigurare/reasiguraresedesfasoaraprintreicategoriidesocietati,si
anume:

societatideasigurare,societatideasigurare/reasigurare,societatidereasigurare,careau
[ncomunfaptulca[siasumaobligatiiprinacceptarederiscuri[nschimbulplatiiunor
primedecatreasigurati;

societati de intermediere, denumite si agentii de intermediere sunt societatile care

negociaza si [ncheie contracte de asigurare pentru societatile de asigurare,
asigurare/reasiguraresireasigurare;

societatilecarepresteazaalteserviciiprivind[ncheiereasiexecutareaunorcontractede
asigurare.

nRom@niasepotconstituisocietaticomercialedindomeniul
asigurarilorreasigurarilorcucapitalrom@n,precumsisocietaticucapitalmixt.Constituireasocietatilor
comercialecuparticiparestrainasefacenumaiprinasocierecupersoanefizicesaujuridicerom@ne.
Societatilecomercialecucapital
rom@nsaumixtsepotconstituisubformadesocietatipeactiunisausocietaticuraspunderelimitata.
Societatile comerciale
strainesiasociatiileasiguratorilorrom@nipot[nfiintareprezentante[ntaranoastra,[nanumiteconditii:

a)saaibapersonalitatejuridica[ntaradeorigine,safidesfasuratactivitate[ndomeniul
asigurarilor [n ultimii 10 ani sisanuseafle[n starede[ncetaredeplatisaudefaliment;
b) sa depuna la o unitatebancaradin Rom@niao garantie[nnumerar,echiva
lentacu limitaminima a capitaluluiprevazut afivarsat laconstituireasocietatilor;
c)saobtina,[nprealabil,avizulC.S.A.
Societatilecomercialedindomeniulasigurarilorpotpracticaunasaumaimultecategoriide
asigurarisireasigurari,potrivitobiectuluideactivitatestabilitprincontractuldesocietatesistatut.
Pentru a asigura solvabilitatea activitatii desfasurate,
societatile de asigu
rarenutrebuie
sasiasumeprincontracteobligatii
pestecapacitatealorde
plata.
Aceastacapacitateseexprimasubformaunuiraport[ntreangajamenteleasumatedeasiguratorsi
capitalulsocialvarsat,plusrezerveledecapitalaleacestuia.Legeaprevedecasocietatiledeasigurare,
68

asigurare/reasiguraresireasigurare[sipotasumaanualobligatiidincontracteledeasiguraresireasig
urarecorespunzatoareunuivolumdeprimecare,dupadeducereaprimelorcedate[nreasigurare,sanu
depaseascaunplafonechivalentcup@nala5orisumacapitaluluivarsatsiarezervelordecapital.
nscopulpreveniriiajungerii[nincapacitatede
plata, datorita
unorriscuri
supradimensionate,
societatilede
asigurari sunt abilitate prin lege sa cedeze al
torsocietatipartidinobligatiile
asumateprincontractele[ncheiatedeacestea.
Societatiledeasigurare/reasiguraresuntobligate,potrivitlegii,saconstituierezervedeprimasi
dauna.
ncep@nd cu anul
1990 si p@na[n prezent, [n legislatiarom@nade asig
urarisauprodus
schimbari de esenta,
actele normative aparute
corespunz@nd
nouluisistem derelatii economice detranzitie, bazatpe sistemul pietei libere.
H.G.nr.1279/1990 a fost piatra de temelie [n acest domeniu [n crearea unei noi piete de
asigurarisireasigurari,av@ndoimportantacov@rsitoare[norganizareanoiipiete,prinpunereade
acordacerinteloreconomieidepiata[nsistemulasigurarilorsireasigurarilor[nRom@nia.
Prinurmare,asigurareasireasigurareanumaiesteacumla[ndem@nauneisinguresocietati,
ciatuturorcaresuntorganizatesifunctioneazaconformreglementarilor[nvigoare.
nacestsens,afostsemnificativaaparitia[n1991aLegiinr.47,privindorganizareasifunctionarea
societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, care a desfiintat monopolul [n asigurari, pe baza
prevederilorsalecre@ndusecadrulconstituiriidesocietatideasigurarereasigurarecucapitalprivat[n
[ntregime, indiferent de originea capitalului subscris si/sau varsat. Sa pus astfel capat dominatiei
economiceastatului[nacestsectoreconomicofinanciar,prineliminareacaracteruluimonopolistalunei
singuresocietatiproprietatedestatexADAScarea[ncetatsamaiexisteconformH.G.nr.1279/1990.

n
afara
fara[ndoiala,

69

acestei
schimbari
unprogreslegislativ

de

forma,
submai

Legea
nr.47/1991
a
[nsemnat,
multe aspecte,
si anume:

prinprevederilesale,legeaalimitatdimensiunileinvestitieistrainefaptulcainvestitia
strainaestepermisaconformlegiinumai[nasocierecucapitalautohton,nulimiteaza[nsa
participareacavaloare,asacumse[nt@mpla[naltelegislatii;

Legeanr.47/1991afostolegedeprotectiesociala,rezerv@ndnumeroaseprevederipro
tectieiasiguratului;

[ncadruleisereglementauobligativitateaorganizariisupravegheriiactivitatiideasiguraresi
reasigurare,careaavutcaefectconstituireaoficiuluidesupraveghereaacesteiactivitati,[n
cadrulMinisteruluideFinanteacestlucrufiinddetaliat[nH.G.nr.574/1991;

areglementatobligatiaasiguratorilordeamentineproportialegala[nsubscriere[nraport
cumarimeacapitaluluisubscrissivarsat.

Desicuunelereglementarispecificeperioadeidetranzitie[ncare[siproduce
efectelesale,Legeanr.47/1991saapropiat,dinpunctuldevederealcontinutuluisau,dereglementarile[n
materiedinEuropadeVest,simaialesdinUniuneaEuropeana,ceeaceaduslaapreciereacaaceastalege
estedenaturaliberala,[ncuraj@ndinvestitiasiinitiativaparticulara[ndomeniu.
Legeanr.47/1991,prinnaturasicontinutulei,nuarezolvat[nmodexhaustivtoate
problemelejuridicenecesareafirezolvate,pentruomaibunafunctionaredinpunctdevederejuridica
activitatiideasiguraresireasigurare,si[nprezentexistapreocuparipentrumodificareasicompletarea
acesteia,lucrucaresasi[nt@mplatprinaparitianoiilegiaasigurarilor[nM.O.303din30.12.1995.

ExperientaaaratatcaLegeanr.47/1991nuarezolvatpedeplin[nplanjuridicelaborareaautorizarilor
defunctionareasocietatilordeasigurare,nuat@tsubaspectulacordariiacesteia,cimaialessubas
pectulcontroluluiasuprarealizarilorprevederilorsaleprivindfunctionareacorectaaacestuiaviz.
At@tLegii
nr.47/1991,c@tsiH.G.nr.574/1991lelipsescsanctiuniledefondspecificesituatiilor[ncareprevederile
debazaalereglementariisunt[ncalcate;deexemplu,existentaasigurarilorpirat,[ncercareaunorsocietati
strainedeapracticadiversetipurideasiguraricu[ncalcareaprevederilordinlege,v@nz@ndpropriile
politedeasigurare,desinuobtinuseraaprobareafostuluiOSAARsaactioneze[nacestsens.
Faranicio[ndoialacatoateaspectelesemnalatemaisus,desprinsedefapt,din
activitateapracticadeaplicareaLegiinr.47/1991,casicelelalteaspectecescapaacum,aunecesitato
reconsiderareadecvata,[nideeauneirevizuirialegiisiaunormodificarisubstantiale[ncontinutulsau.
nMonitorulOficialnr.303/30.12.1995afostpublicata
Legeanr.136privindasigurarilesireasigurariledinRom@nia,cuintrare[nvigoaredinfebruarie1996.
Printrealteprecizaridenaturatehnica,unspatiulargafostacordatliberalizariiconcurentei[nmaterie.
Liberalizareadeplinaaconcurentei
[nmateriedeasigurari,[nsensulca[nlegeaufostreglementateasigurarileobligatorii,apresupusca
persoanelefizicesijuridiceaulibertateadeasialegesocietatealacaresaseasigureprinceeacelegeaa
numitobligatiedeaasigura.Saeliminatastfelasigurareaprinefectullegii,araspunderiicivilepentru
dauneleprodusecaurmareaaccidentelordecirculatie,asigurarilepentrucladiri,asigurarileagricoleetc.
Legeanr.136/1995facereferireexpresa,princ@teva
articole,laprotectiaconsumatorilordeasigurari,lacreditareaasiguratorilorsiaasiguratilorcuomaimare
libertatedeareglementaraporturilelordeasigurare,laconsacrareadreptuluipersoanelorpagubitedea
chema[njudecatadirectasiguratorul,delacaresarecupereze[nconditiidemaimaresiguranta.
Legea nr.32/2000a fostelaboratapentru caasigurarile dinRomnia sa sedesfasoare
ntropiatasanatoasa, ncareclientiisapoataaveadeplinancrederen orice societatede
asigurarisisasebucuredeserviciidecalitatesilanaltestandardeprofesionale.
Aceasta
reglementeaza constituirea, organizareasifunctionareaorganismuluidesupraveghere a asig
urarilor, care potrivit acesteilegisenumesteComisiadeSupravegherea Asigurarilor, pre
cumsi constituirea, organizareasifunctionarea societatilor deasigurare din Romnia.
70

Legea

are
[1.]

urmatoarele

capitole:

CapitolulIseocupadeobiectullegii,definireaunortermenisicategoriideasigurare;

CapitolulIIseocupadeComisiadeSupraveghereaAsigurarilor,componenta,numireamem
brilorConsiliuluiComisieideSupraveghereaAsigurarilor,cerintelelegalepentruaputeafi
membrualConsiliului,mijloacelelegaledesupraveghere,atributii,drepturidelegislareprin
Norme,datenaplicarealegii,deemitereadedeciziipeproblemeconcretealeactivitatiide
supraveghere si control, dreptul de autorizare a constituirii si functionarii societatilor de
asiguraresidebrokerajnasigurari;CapitolulIIIseocupadeautorizareaasiguratorilor

sidecerintelelegaledementinereaacestorapepiata;CapitolulIVreglementeazaactivi
tateaasiguratorilornpiatadeasiguraridinRomnia,obligatiileacestoraprivindraportarea
datelorstatisticesiaindicatorilorfinanciarisinteticicareconfirmamentinereatuturorcer
intelorlegalepentrufunctionareafiecaruiasigurator;CapitolulVreglementeazaactivitatea

deasiguraredeviata;CapitolulVIseocupaderedresarea,reorganizareasilichidareaasig
uratorilor;CapitolulVIIreglementeazaintermediereanasigurari.Capitolulcontinenorme
juridice privind agentii de asigurare si brokerii de asigurare, constituirea si functionarea
acestora,cerinteleminimedecapitalsocialsiobligatiilefatadeComisiadeSupravegherea
Asigurarilor;CapitoleleVIIIsiIXseocupaderaspunderisisanctiunirespectivdedispozitii

finalesitranzitorii.
Prinnaturareglementarilorsale,Legea32/2000privindsocietatiledeasiguraresisupraveg
hereaasigurarilorprevedecompletareaacestoracu
Normeleemise deComisiadeSupraveg
hereaAsigurarilor,potrivitatributiilorceiau
fost conferitedelege.
Legeaprevede
oobligatiensarcinaComisieideSupraveghere
a Asigurarilor dea
emiteNorme.
Domeniulfoartevastsi
specialalasigurarilorsireasigurarilornecesitaopermanentaperfectionareareglementarilor[ndomeniu.
Prinaducerea[nactualitateaacestorraporturi
juridicefoartespecifice,caretrebuiescexaminate,aparecafiindnecesaraasezarealor[ntroramurade
dreptdistincta,aceeadedreptalasigurarii,lucruvalabil[naltetariprintrojurisprudentadistincta.
nprezentullegeanr.
32/2000aadusmodificariimportante[nceeaceprivesteabordareasectoruluiasigurarilorsicadrulsaude
functionare, ceea ce arata unsalt calitativ fata de 1989. Necesitatea perfectionarii continue a cadrului
legislativ[ndomeniulasigurarilor,vacreaconditiioptimepentrudezvoltareaacestuisectordeactivitate.

71

[1.][1.]Organizatiidepiata

UniuneaNationalaaSocietatilordeAsiguraresiReasiguraredinRomaniaUNSARsa
constituit [nanul1994ca organizatie professionala, neguvernamentala,apolitica,independenta, cu
caracternelucrativ,creata[nscopuldezvoltarii,extinderii,colaborariisicooperarii[ndomeniulasig
urarilorsireasigurarilorpeplaninternsiinternational.U.N.S.A.R.afostfondatadecatre13societati
deasiguraresireasigurare,societaticucapitaldestatsiprivat,capitalat@trom@nescc@tsistrain.
relatiilor de piata [n domeniul 21
UNSAR desfasoara o activitate [ndreptataspresprijinirea
prezentfiindformatadindin
membri
care detin aproximarepr
asigurarilorsireasigurarilor,[ntiv
Rom@nia,fiindastfel
ezentativapentruaceasta.
70%dinpiataasigurarilor
Cele21decompaniideasiguraremembreUNSARsunt:AgrasS.A.,AIG
Rom@nia,Ardaf,AsigurareaAngloRom@na,AsigurareaIon|iriac,AsigurareaPopularaRom@na,
Asirom S.A., Asitrans, Astra S.A., Bay AsigurariReasigurari S.A., Eximbank, Generala S.A., Inter
american S.A., Nederlanden Asigurari de Viata Rom@nia S.A., Omniasig S.A., Roumanie Assurance
International,SARTransilvania,UnitaS.A.,lacaresauadaugat,[nnoiembrie1998,societatileAtlassibsi
NationalaCAR,iar[n1999,societatiledeasigurareGaranta,OmniasigAsigurarideViata,SaraMerkursi
AsibanS.A.Deasemenea,sialtesocietatisiaumanifestatintentiasiinteresulpentriaderare.

Scopurile

UNSAR

sunt

urmatoarele:

(a)12345678.analizareasiadoptareadehotar@ricomuneasupraproblemelorreferitoarela
asigurarisireasigurari;

72

realizarealegaturilorsicontactelorpermanentecuorganismeleinternesiinternationale
conexedomeniuluiasigurarilor;

reprezentareapozitieicomuneamembrilor[nfataautoritatilorsauaaltororganizatiidin
tarasistrainatate;

promovarea si protejarea activitatii de asigurari si a interesului profesional comun al

membrilor;

participarealaformulareauneipozitiicomune[npregatireareglementarilorprivindasig
urarile;

organizareasisprijinireadesfasurariicursurilorsiseminariilordepregatireapersonalului
societatilormembre;

sustinereadezvoltariipieteirom@nestideasigurari;

sprijinireasifacilitareaaderariimembrilorlaorganismeinternationaledindomeniulasig
urarilor.

Dinanul1996UNSARestemembrucudrepturidepline
laIUAIUniuneaInternationalaaAsiguratorilordeAviatie,iardinanul1997UNSARestemembrucu
drepturideplinelaIUMIUniuneaInternationalaaAsigurarilorMaritime.nanul2001,UNSARadepus
cererepentruadevenimembruasociatlaComiteEuropeendesAssurancesCEA.ComitetulEuropeande
Asigurariestefederatiaasociatiilornationalealeasiguratorilordin29detariEuropene.

Pentruevitareaaparitieiunorsituatiicarearputeaafectareputatiasocietatilormembre,pentru
dezvoltareasiconsolidareapieteiasigurarilordinRom@nia,precumsiimagineaacesteiapeplanin
ternational,saadoptatCoduldeConduitaalUNSAR,carearecascopadoptareasiaplicareaunor
regulidecomportamentalesocietatilordeasiguraremembre,precumsialepersonaluluiacestora.
SocietatilecaredorescsaaderelaUniune,trebuiesaseconformezeunorcerintedeordin
profesional,exprim@ndusi[nacelasitimpvointasidisponibilitateadeacolaboracuceilaltimembri
[nvedereaatingeriiscopurilorpropuse.Av@nd[nvederefaptulcaUNSAR[siacordagirulmoral
pentrufiecaresocietatemembrasitin@ndcontdefaptulcaprevederilorstatutaretrebuierespectate,
aufostadoptate"Criteriiledeanaliza[nvedereaobtineriicalitatiidemembruUNSAR".Acestecriterii
serefera[nprincipalladurataactivitatiisocietatii(decelputinunan),lacapitalulsocialvarsat([n
conformitate cu prevederile Legii 32/2000), la forma juridica a societatii (S.A.), la [ncadrarea [n
standarde morale si de conduita profesionala (manageriala). De asemenea se considera ca [n
conducereaexecutivaasocietatiitrebuiesaseaflecelputinopersoanacupregatiresi/sauexperienta
deminim2ani[ndomeniulasigurarilor,[ntrunposttehnic.
OrganeledeconducerealeUNSARsuntAdunareaGeneralasiComitetuldeDirectie.Adunarea
Generala este formata din toti membrii acesteia si decide asupra tuturor problemelor majore, se
[nt@lnestededouaoripean[nsedinteordinaresidec@teoriestenevoie[nmodextraordinar.
n modcurentUNSARestecondusa
deComitetuldeDirectie,careeste
for
mat din Presedintii/DirectoriiGeneraliaopt
societatimembre.
Acest comitet dez
bate
si decidetoateproblemele
importante [n intervalul dintre doua sesiuni ale
Adunarii Generale, [ndeplinind[n
acelasi timp sarcinile remise de aceasta.
UnadinrealizarilemajorealeUNSAResteelaborareaunuicoddeconduitapentrusocietatile
deasigurare,codcarecascopadoptareasiaplicareaunorregulidecomportamentalesocietatilorde
asiguraremembrealeUNSAR,precumsialepersonaluluiacestora,pentruaevitaaparitiaunorsituatii
carearputeaafectareputatiasocietatilormembre,dezvoltareasiconsolidareapieteiasigurarilordin
Romnia,precumsiimagineaacesteiapeplaninternational.Conduitafiecareisocietatideasigurare
trebuiesafieonesta,integra,morala,etica,sanuafectezenegativactivitateacelorlaltesocietatisisanu
aibalabazamijloacenecinstitefatadeacesteasaufatadeclientiilor.
ntremembrii UNSARtrebuiementinut sirespectatunspiritdecolaborare, solicitudine
sicorectitudinecare saprevinaaparitiaunor situatiineplacute,ambiguesaude conflict.
73

Datorita multiplelor situatii neprevazute careapar n activitatea zilnica sicare nu

sepotregasinacestCod,
se recomanda caacestea sa fie aduse lacunostintasec
retariatului UNSAR pentru a sepunendiscutiaAdunarilor
Generale ale UNSAR, si
dupacaz,
sa se adopte o pozitiecomunapebazaopiniei reprezentantilor societatilor.
PentrucaactivitateaUNSARsasedesfasoarencadrulmaisusmentionat,societatilecare
dorescsaadere,trebuiesaseconformezeunorcerintedeordinprofesional,exprimndusinacelasitimp
vointasidisponibilitateadeacolaboracuceilaltimembrinvedereaatingeriiscopurilorUniunii.Astfelse
poatecreeabazanecesarapreluariidecatreUNSARaresponsabilitatiimoralepentrufiecaremembru.
n acest sens, ComitetuldeDirectievaanaliza
cererilede aderarela UN
SAR,prezentate de societatiledeasigurarereasigurare,
si le va supune spre ex
aminare si aprobare AdunariiGenerale,tinndseamasi
de urmatoarele criterii:
saaibaoactivitatendomeniudecelputinunan;
capitalulsocialvarsatsanufiemaimicdectcelprevazutde Legea32/2000;

saaibanconducereaexecutivacelputinopersoanacupregatiresi/sauexperientade
minim2anindomeniulasigurarilor([ntrunposttehnic);

safieSocietatepeActiuni(S.A.);

sasencadrezenstandardelemoralesideconduitaprofesionala(manageriala).

OaltaorganizatiedepiataesteAsociatiadeDreptalAsigurarilordinRomnia(ADAR)a
fostnfiintatananul1991deungrupdejuristicareactivau ndomeniulasigurarilor.Eaesteo
asociatieprofesionala,independenta,apolitica,avnddreptscopprincipalpromovareastiinteidrep
tuluiasigurarilorsiaactivitatiideasiguraredinRomnia.Laaceastaasociatieauaderatpeparcursul
timpului societati de asigurare si prestatori de servicii din acest domeniu (Asirom, Astra, Carom,
Metropol, Generala, AllianzTiriac, Avus International s.a.) precum si persoane care activeaza n
domeniulasigurarilorfaraafijuristi,astfelnctastaziasociatiaarecca.35membrii.
nanul1992,laAdunareaGeneralaaAsociatieiInternationaledeDreptalAsigurarilor(AIDA)asociatiaa
fostprimitacamembrualAIDA.nperioadadelanfiintaresipnanprezentareusitsaseimpuna n
atentiaAsociatieiInternationaledeDreptalAsigurarilor(AIDA)caoasociatieactivanplanprofesional.
ADARaorganizat,cudeosebitsucces,nanul1995,unColocviunationaldedreptalasigurarilorla
careauparticipatunnumarfoartemaredespecialistinasiguraridinnumeroasetarialelumiisinanul
1998unseminarpetemedeasigurariauto,cuparticipareaGrupuluideLucruAutodincadrulAIDA.

nia

74

O
este

alta
activitate
a
Asociatiei
de Drept
al
Asigurarilor
din
editarea,
mpreuna cu
UNSAR a unui Buletin
Informativ.

Rom

InstitutuldeAsigurariafost[nfiintatcapersoanajuridica[ndatade15septembrie2001,[n
conformitatecuprevederileOrdonateideUrgentaaGuvernuluiRomnieinr.26/11ianuarie2000.
Institutulafostcreatdepatruasociatiiprofesionalecareactiveaza[ndomeniulasigurarilorsi
anume:UniuneaNationalaaSocietatilordeAsiguraresiReasiguraredinRomniaUNSAR,Asociatia
RomnaaActuarilorARA,UniuneaNationalaaSocietatilordeIntermedieresiConsultantadin
RomniaUNSICARsiAsociatiadeDreptaAsigurarilordinRomniaADAR.
Celmaiimportantbeneficiaralacestuiproiecteste[nsusidomeniulasigurarilor,deoarececrearea
Institutuluiconduceladezvoltareaindustrieiromnestideasigurariprinridicareavaloriiprofesionalea
celorcarelucreaza[nasigurarisiacolaboratorilordintoatedomeniileconexeasigurarilor.

tru

n
cadrul
specializarea

Institutului
celor
care

se
vor

pot
sa

organiza
aprofundeze

cursuri
si
seminarii
domeniul asigurarilor.

pen

ActivitateaInstitutuluiseaxeaza[nprincipalpedezvoltareasioferireadeprogramedepre
gatireprofesionala[ndomeniulattdecomplexalasigurarilor,daraceastaactivitatevafi[ndreptata
si[nspreparteadeeducareapopulatiei.Laabsolvireafiecaruistagiudepregatireseorganizeaza
examinaripentruobtinereadecalificativesicertificari.Seurmarestedeasemeneacaacestecertificari
sidiplomeobtinute[ncadrulInstitutuluisafierecunoscute[npiataasigurarilor.
OrganeledeconducerealeInstitutuluideAsigurarisuntAdunareaGeneralasiConsiliulDirector.
UNSICAResteoorganizatiedepiatacarealuatfiinta[nseptembrie
2000,lainitiativaunuigrupde12societatideintermedieresiconsultanta[nasigurari,caorganizatienon
profit,neguvernamentalasiapolitica,av@ndpersonalitatejuridica[nconformitatecuO.G.26/2000.

Scopul Uniunii consta[n

sprijinireamembrilorsai[n
teriipublice
a rolului activitatii intermediarilorsi consultantilor
Obiectivele
Uniunii
sunt:

cresterearecunoas
[nasigurari.

[1.] Colaborareacusocietatiledeasigurarisicuautoritateadesupraveghereaactivitatii
deasigurari[npregatireabazelorlegislativesitehnice[ndomeniulasigurarilor;Crearea
standarduluidelucru,anormelordeontologicesiurmarireacresteriiniveluluicalitatival
serviciilormembrilorsai;Sustinereamembrilor[neducareasiinstruireapersonaluluipropriu;
Sustinereaintereselorlegitimealemembrilorsai[nrelatiilecutertii,inclusivinstitutiilede
statsimassmedia;Dezvoltarearelatiilorlanivelnationalsiinternationalcualteasociatiisi
organismedeprofil.
Organele

de

conducere

ale

Uniunii

54321.AdunareaGeneralaaMembrilor;
ConsiliulDirector;
ComisiadeCenzori.
75

sunt

urmatoarele:

nlunaIunie2001,UNSICARadevenit
membra cu drepturi depline a BIPAR (Bureau International des Producteurs d'Assurances et de Reas
surances),organizatieinternationala[nregistratalaParissicusediuloperationallaBruxelles..BIPARafost
[nfiintata[n1937sireunesteasociatiileprofesionalenationalealeintermediarilor[nasigurari.

UNSICAR a elaborat CodulEtic al Brokerilor de Asigurari, membri aiUniu

nii, care cuprinde o declaratiea principiilor si
valorilorprofesionalepecarebrokeriise
obligasa lerespecte [n relatiilecu
clientii, cu
asiguratoriisicuceilaltiintermediari.
Prin aparitiaLegii 32/2000, se [nfiinteaza Comisiade SupraveghereaAsigurarilor
C.S.A., organism independent,
autonom, finantat de societatile
de asigurare, curol
de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor.
Comisia deSupraveg
here a Asigurarilor este condusa deConsiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurar
ilor, format din cincipersoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri).
MembriiConsiliulComisieideSupraveghereaAsigurarilorsuntnumitideParlamentul
Rom@niei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei
Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vi
cepresedinte,de3,2sirespectivde1anpentrumembrii.PrimiimembriiaiConsiliuluiComisiei
deSupraveghereaAsigurariloraufostnumiti[nlunaiulieaanului2001.
Conform
articolelor
5
si
8 din
Legea
32/2000 privind
so
cietatile de asigurare
si supravegherea asigurarilor,
Comisia
deSupraveg
here
a
Asigurarilor
are
ca
atributii,
[n
principal,
urmatoarele:

76

Elaboreazasauavizeazaproiecteledeactenormativecareprivescdomeniulasigurarilorsau
careauimplicatiiasupraacestuia siavizeazaacteleadministrative individuale,dacaau
legaturacuactivitateadeasigurare

Supravegheazasituatiafinanciaraaasiguratorilor,[nvedereaprotejariiintereselorasigu
ratilor,scop[ncarepoatedispuneefectuareadecontroalealeactivitatiiasiguratorilorsau
brokerilordeasigurare

Participalaelaborareaplanuluideconturi,anormelorsiametodelorcontabile,dupacon
sultareacuasociatiileprofesionalealeoperatorilordinasigurari

Ia masuri pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionat a cu respectarea normelor

prudentialespecifice

Participalaasociatiileinternationalealeautoritatilordesupraveghereaasigurarilor

AdoptanormepentruaplicareaLegii32/2000privindsocietatiledeasiguraresisupraveg
hereaasigurarilor,cumarfinormeleprivindclaseledeasiguraricarepotfipracticate,pro
ceduradeautorizareaasiguratorilorsiabrokerilor,marjadesolvabilitate,insolvabilitatea
asiguratorilor,conditiileprivindadministrareafonduluiasigurarilordeviata,investitiilesi
evaluareaactivelorsialtele

Emite decizii prin care acorda, suspenda sau retrage autorizatii, aproba divizarea sau
fuzionarea asiguratorilor, aproba transferul de portofoliu de asigurari, sanctioneaza
operatoriidindomeniupentru[ncalcarealegislatieispecifice[nvigoare

[1.][1.]Indicatoriaiactivitatiideasigurareraportpe2001

Raportul
pentru
anul
2001
reprezinta
primul
raport
prin
care
face
bilantul
pentru industria
asigurarilor
din
Romnia.
Realitateaa demonstrat ca, n
10 ani de supraveghere si controla
aces
tei piete,evolutiile au fost pozitive chiar dacanuntotdeauna spectaculoase.
nfiintarea Comisiei
de
Supraveghere
a
Asigurarilor
este
saltul calita
tiv
necesar pentru dezvoltarea pietei asigurarilor n
Romnia si pasul
obli
gatoriu pentru integrarea
acestui sector financiar n Uniunea Europeana.
Comisia continua
aasigurarilorde pentru
nianultimii10ani,primul
rnd,fostulOficiu
C.S.A.,

launnivel
superior de exigenta activitatea de supraveghere
care, avnd n vedere evolutiapieteiasigurarilor dinRom
fara incidente si accidente, sia asumat
responsabilitatea, n
de Supraveghere a Activit atii de Asigurare si Reasigurare.
ExperientaacumulatancadrulOficiuluideSupraveghereaAsigurarilordinRom@nia,saconstituit
ntrunportofoliupreluatdeComisiadeSupraveghereaAsigurarilornvedereantaririicapacitatiiprofesionale
siaautoritatiidecarearenevoiepentruprotejareaconsumatorilordeprodusedeasiguraresintarireaacestui
sectornvedereaasimilariifarasincopeastandardelorimpusedeintegrareaeuropeana.

C.S.A. a fost [nfiintata ca o nece

sitateobiectiva[nsupreveghereasicontrolulpieteiasigurarilor,precumsipentrucreareacadruluilegislativ
siinstitutional[nvederearealizariidezideratelorRom@nieideintegrare[nUniuneaEuropeana.
Analiza principalilor
indicatori
ai
activitatii de
asigurare
pe anul
2001
Fatademodificareanumaruluidesocietati,sauprodusmodificarisi nvolumulcapitalului
socialsubscrissivarsatalsocietatilor.Multesocietatiauprocedatlamajorareacapitaluluisocialpentru
aputeandeplinicerinteprivindlimitaminimaacapitaluluisocialdinLegeanr.32/2000.

77

Evolutianumaruluide

Sursa

societatideasiguraren

perioada19972001:

Anul

Numarsocietati

Crestererealafata
deanulanterior

1997

47

1998

64

63.57%

1999

72

64.70%

2000

73

13.03%

2001

47

9.19%

:
Raport
2001
C.S.A.
Situatiacapitaluluisocialsubscrispetotalsocietatideasigurarereasigurarepentruperioada1998
2001:

Cresterenominalan
leifatadeanul
anterior

Anul

Volum
(milioanelei)

Echivalentin
milUSD

1998

405.149

37

127.10%

40.6%

61.52%

1999

1.011.854

55

127,10%

54.8%

61.34%

2000

1.605.483

62

149,75%

40.7%

12.77%

2001

2.313.319

73

58,67%

30.3%

10.58%

Sursa

78

Rata
inflatiei

Crestererealan
leifatadeanul
anterior

:
Raport
2001
C.S.A.
Situatiacapitaluluitotalvarsatalsocietatilordeasigurarereasigurare[nperioada19982001:

Crestererealan
leifatadeanul
anterior

Anul

Volum
(milioanelei)

Echivalentin
milUSD

Cresterenominalan
leifatadeanul
anterior

1998

395.864

36

129.98%

40.6%

63.57%

1999

1.009.269

55

154.95%

54.8%

64.70%

Rata
inflatiei

2000

1.605.164

62

59.04%

40.7%

13.03%

2001

2.283.599

72

42.27%

30.3%

9.19%

Sursa

:
Raport
C.S.A.
2001
nanul2001,capitalulsocialsubscrissivarsatpentreagapiataacrescutcu10,58%,sire
spectivcu9,19%[ntermenireali,[nsitutia[ncarenumarulsocietatilordeasiguraresaredussem
nificativ.Dincele47desocietaticareaudesfasuratactivitate[nanul2001,27societatiauparticipare
[nvalutalacapitalulsocial,dincare13cuparticiparestrainalacapitaldepeste90%.
Echivalentul[n
valuta al capitalului
social subscris si varsat
a cres
cut[n2001fata
deanul
anteriorcu
17,74%, respectiv cu
16,13%.
nceeaceprivesteintermediarii[nasigurari,capitalulsocialsubscrissivarsatdecei98debro
kerideasigurareautorizatideC.S.A.[nanul2001afostde23.895milioanelei.Dinnumarultotalde
brokeriautorizati[n2001,41detinuncapitalcuprinsintre150500milioanelei.Valoareacomi
sioanelor[ncasatedeprimii35brokeri[n2001,deladataautorizariisip@nalasf@rsitulexercitiului
financiar2001,dintotalulde98brokeriautorizatidecomisie,estede37.588milioanelei.
Dinvolumultotalrealizatprinncasareaprimelorbrute,potrivitcontractelordeasiguraredirecte:
7.897.692milioaneleireprezintavenituridinprime[ncasatedinasiguraridirectenonviata,(ad
icavolumuldeprime brute[ncasatedinasigurari directegenerale, [ntotal piata)[nregistr@nd
ocresterenominalacu 39,2%fatadeanul2000, [ntermenireali cresterea fiindde6,83%.
2.114.733milioaneleireprezintavenituridinprimepentruasiguraridirectedeviata,[nregistr@ndu
sesiaiciocresterenominala[n2001de98.27%fatadeanul2000,ceeace[nseamna[ntermenirealio
cresterede52.17%fatade49.91%c@tafost[n2000.
Valoareatotalaaprimelorbrute
[ncasate[n2001decatrecele46desocietatideasigurare,cumulatpentruasigurarideviatasigenerale,a
fostde10.142.113milioanelei,ncresterenominalacu50,5%fatadeanul2000,ceeacenseamnao
cresterereala(prinraportarelaratainflatieidecembrie2001/decembrie2000,de30.3%)cu15,5%.
79

din
de

Exprimate nvaluta,
respectiv [n USD
si EURO, primele
asigurarile directe au [nregistrat [n anul
2001 ocresterecu
anul2000 (USD), respectivcu 13,92%(EURO) pentru aceeasi

brute [ncasate
10,91 %fata
perioada.

PrinraportarelanumarulpopulatieiRom@niei,primele[ncasatedinasiguraridirecteaufost[n
2001de446.816lei/capdelocuitor,adicacu48,52%maimult[ntermeninominalidec@t[n2000,c@nds
a[nregistrat300.842lei/capdelocuitor,si13,98%[ntermenireali.Exprimata[nUSD,lacursulmediu
anualdin201comunicatdeBNR,de29.060,86lei/USD,densitateaasigurarilorafostde15,37USD/capde
locuitor,maimultcu10,57%dec@t[n2000,c@ndafostde13,9USD/capdelocuitor.

Graduldepenetrareaasigurarilor
(raport procentual
ntre volumul primelor
brute ncasatesi Produsul Intern Brut,
cifra estimatapentru
anul 2001, comuni
cata de InstitutulNational de Statistica a fost de 1.154.126,4 miliarde lei) anreg
istrat, de asemenea, ocrestere pna la 0,87% fata de0,85% ct a fostn 2000.
Ritmurile anuale
decrestereaprimelor[ncasatecumulatpentruasigurarideviatasigenerale,exprimate[nlei(evolutie1998
2001),afostmaimare[nanul2001fatade2000,[nprincipalcaurmareascaderiirateiinflatiei

Sursa

:
Topul
primelor
10
asigurari directe,
cumulat
Nr.
Crt.

Denumire
societate

Raport
2001
C.S.A.
societati,
dupa
primele
brute
ncasate
pentru
asigurari de
viata
nonviata:
si
PRIME
mil.lei

Ponderentotalpiata
(%)
2001

2000

1999

AsiromS.A.

2.271.787

22.69

25.78

34.99

AllianzTiriacS.A.

1.356.571

13.55

10.08

8.15

NederlandenS.A.

1.088.543

10.87

8.93

5.56

81
4

Omniasig

1.048.927

10.48

10.64

6.73

AstraS.A.

558.492

5.58

7.59

9.94

ArdafS.A.

482.474

4.82

5.33

5.84

AsibanS.A

343.935

3.43

2.79

2.5

din

Generali*

330.413

3.3

2.52

2.07

GrupAsS.A

321.370

3.21

3.35

1.67

10

UnitaS.A.

318.800

3.18

3.12

4.06

8.121.312

81.11

80.13

81.51

TOTAL

*SocietateaGeneralliAsigurariS.A.nuafost[ntopulprimelor10societatip@nainanul2001
Acesttabelevidentiazaconcentrareasectoruluiasigurarilorsi[nanul2001,astfelca81,11%din
primelebrute[ncasatedepe[ntreagapiataaufostrealizatedenumai10societatideasigurare,restulde36
desocietaticareaudesfasuratactivitate[ncas@nddoar18,89%dintotalulprimelorbrute[ncasate.
Fatadeanul2000,acesttopalasigurarilor[nfunctiedeprimele
brute[ncasateasuferitmodificari,asftel:societateaAlliantz|iriacS.A.,aurcat[n2001,depelocultrei
ocupat[nanul2000,peloculdoi,urmatadeINGNederlanadenS.A.,careocupaloculalpatrulea[nanul
2000.Oaltaurcare[ntopafostrealizatadeAsibanS.A.,depelocul9,pelocul7.SocietateaOmniasig
S.A.,situatapeloculdoi[ntop[nanul2000,acobor@tpeloculpatru[nanul2001.Intrarea[ntopa
societatiiGeneraliAsigurariS.A.[n2001,pelocul8,a[nsemnatretrogradareasocietatiiUnitaS.A.,care[n
anul2001seaflapelocul10,sieliminareasocietatiiAngloRom@na.S.A.dinacesttop.Societateade
asigurareGrupAsS.A.,situatapelocul7[n2000,acobor@t[ntopulcelorzecepelocul9.

Dinamica
primelor
[ncasate
din
asigurari
directe
generale
[n
perioada
1997
2001
este
redat
[n
graficul
alaturat
Ritmulrealdecrestereanualaaprimelor[ncasatedinasigurarilegeneraledirecteafost[nanul2001la
unnivelapropiatdecelconsemnat[n2000,cauzafiind[nprimulr@ndre
ducereainflatiei,av@nd[nvedere ritmuluinominaldecresterecareestecumultmaimic.
Topulprimelor10societtideasigurare,dupaprimelencasatelaasigurariledirectenonviata:
Nr.
Crt

Denumiresocietate

PRIME
mil.lei

Ponderentotalpiata(%)
2001

2000

1999

AsiromS.A.

1.910.252

24.19

26.52

35.91

AllianzTiriac

1.352.262

17.12

11.98

9.24

OmniasigS.A.

1.48.927

13.28

12.64

7.63

AstraS.A.

555.511

7.03

9.02

11.28

ArdafS.A.

GrupAsS.A.

6.05

6.28

6.58

321.370

4.07

3.98

1.89

GeneraliS.A.

317.902

4.03

2.79

2.35

AsibanS.A.

307.377

3.89

3.02

2.67

UnitaS.A.

243.662

3.09

2.72

3.46

10

A.I.G.*

189.651

2.4

2.58

2.52

TOTAL

6.724.563

85.15

81.73

83.53

afost[n

acest

SocietateaA.I.G.Rom@nianu

477.649

top[nanul

2000

dinsituatiaprezentataseconstatacasocietatileclasatepeprimele10locuriauncasatmpreunaun
volumdeprimede6.724.563milioanelei,reprezentndocotade85,15%dintotalulprimelorncasate
pentruasigurariledirectenonviata,celelaltesocietatinregistrndunprocentcumulatdedoar14,85%;

societatile situatepe primele 3locuri ntop (Asirom S.A., AllianzTiriac S.A.siOmni

asig S.A.) cumuleaza unvolumdeprimede
4.311.411 mil.
lei,reprezent@ndunpro
cent de54,59%din volumul totalal primelor [ncasate pentru asiguraridirectenonviata;
clasamentulprimelor10societatidupavolumulprimelorncasatepentruasigurariledirectenon
viataasuferitmodificariimportante, si anume:societateaAlianz|iriacS.A.,
aflata[n anul
2000pelocultrei,a
urcat[n2001pe loculdoi,iarOmniasigS.A.acobor@tpe
locul
locultrei[n2001de peloculdoipecare[ldetinea[nanul2000.
Aparitia [ntopul celor
zecesocietatideasigurare([nfunctiede primelebrute[ncasatelaasigurariledirectegenerale),
peloculzeceadus laexcluderea din topanului2001asocietatii
AngloRom@na S.A.
Primelencasatedinasiguraridirectedeviataauavuturmtoareaevolutie:

84

Anul

Volum
(milioanelei)

Cresterenominalafata
deanulanterior

Crestererealafatadeanul
anterior

1997

80.739

1998

199.447

147,03%

75,69%

1999

505.690

153,55%

63,79%

2000

1.066.585

110,92%

49,91%

2001

2.114.733

98,27%

52,17%

Sursa

:
Raport
2001
C.S.A.
Dinnumarultotalde46
desocietatideasigurarecareau[ncasatprimedeasig
urare[n anul 2001,
21de societatiau[ncasatprimebrutedinasigurari
deviata,
crestereanominalafatadeanul
precedentfiind de 98.27%, iar cea reala, datoratare
duceriiinflatiei[ndeosebi,afost de52,17%fatade49,91%
(c@tafost[n2000).
Veniturile din
primele
brute[ncasatepentruasigurariledeviataraportatela
numarul populatiei
Rom@niei [nregistreazao valoare de
94.372 lei/cap de locuitor
(echivalent a 3,25
USD/cap delocuitorlacursulmediu
de schimb), [n crestere
nominala cu94,65 % fatadeanul2000,
iar [n termeni reali,
cu49,39 %.
Topulprimelor10societatimixtedupavolumulprimelor[ncasatepentruasiguraridirectedevi
ata:
Nr.
crt.

Denumiresocietate

PRIME
mil.lei

Ponderentotalpiata(%)
2001

2000

1999

1.088.544

51.47

56.45

47.03

INGNederlandenS.A.

AsiromS.A.

361.535

17.10

21.83

28.12

AigLifeS.A.

191.227

9.04

4.45

1.43

LukoilAsitoS.A.

130.444

6.17

0.93

UnitaS.A.

75.138

3.55

5.27

8.58

SaraMerkurS.A.

69.421

3.28

6.37

9.60

CommercialUnion

48.031

2.27

0.18

InteramericanS.A.

41.407

1.96

0.88

0.62

85

AsibanS.A.

36.558

1.73

1.57

1.23

10

Grawe

17.585

0.83

0.06

2.059.890

97.40

97.99

96.61

TOTAL
Sursa

:
Raport
2001
C.S.A.
Dindateleprezentatereiesec, si nanul2001, societatea NederlandenRomniaS.A.a
continuat sadominepiata asigurrilor de viat,cuunvolumalprimelorncasatede 1.088.544
mil. lei, detinnd51,47%
dinvolumultotalalprimelorncasatela asigurariledeviata. Pelocul
aldoileasasituatAsiromS.A.,cuunvolumdeprimencasatede361.535mil.lei(detinndastfelo
cotadepiatade17,10%,maiscazutafatadaranul2000),iarpelocul3aurcat,delocul5detinut[n
anul2000,cuunvolumdeprimede191.227mil.lei,AIGLifeS.A.,devans@ndsocietateaSARA
MerkurS.A.,situatapelocul6[nanul2001..Cumulat,celetreisocietatiaudetinutn2001mai
multdetreisferturidinpiata,cotacumulatafiindde77,61%.
Despagubirilepltite n anul2001pentrucontractelede asigurarideviata sinonviata
decele46desociettide asigurare(esteexclusasocietatea ADASAsiguraresi Reasigurare
S.A.,deoarece[nlunaaprilie
2002iafostretrasaautorizatiadefunctionare),careaudes
fasuratactivitatensumeaza o valoaretotalade4.062.939milioanelei(dincare:
3.486.607
mil.leipentrucontracteledeasigurarinonviatasi576.332mil.leipentrucele laviata).
Evolutiadespagubirilortotaleplatitenperioada19972001seprezinta
astfel:

86

Anul

Volum
(milioanelei)

Cresterenominalafatade
anulanterior

Crestererealafatadeanul
anterior

1997

699.251

1998

1.022.127

46,17%

3,96%

1999

1.895.899

85,49%

19,82%

2000

2.489.789

31,32%

6,66%

2001

4.62.939

63,18%

25,23%

Sursa
rate

:
Raport
2001
c.s.a.
nanul2001
sa[nregistrato crestere semnificativaa ponderiisumelorasigu
platitepentru asigurarilegenerale side
viata [ntotalul despagubirilorplatite:

Valoareadespagubirilor platite a[nregistrat

63,18 %fata de anul anterior,[n termeni reali
Topul
primelor
10
societati n
ilor platite din asigurari directe
(viata si

87

Nr.
crt.

Denumire
societate

Asirom

[nanul2001ocresterenominalade
[nsemn@ndocresterede25,23%.
functie
de
volumul
despagubir
nonviata),
se prezinta astfel:

Despagubiriplatite
millei

Ponderentotaldespagubiri
(%)

1.148.790

28.27

Allianz|iriac

594.601

14.63

Omniasig

453.075

11.15

Astra

316.753

7.80

Ardaf

264.576

6.51

INGNederlanden

233.483

5.75

GrupAs

147.672

3.63

Unita

133.960

3.30

LukoilAsito

122.910

3.03

10

Generali

119.284

2.94

TOTAL

3.535.104

87.01

Primele
3 societati, Asirom,
OmniasigsiAllianz
preuna un volum dedespagubiri de2.196.466
mil.lei,
talul despagubirilor
platite de societatile de asigurari

Tiriac, au
platit m
adica54,06%
din to
[nanul
2001.
Depagubirile platite pentru asigurari directe generale si indemnizatiile si
sumelederascumparareplatitepentruasigurariledeviataau[nregistratcresteri[n
termeninominalide590,74%fatade2000(asigurarideviata),respectiv44.89%
(asigurarigenerale),iar[ntermenirealicresteride430.11%fatadeanulprecedent
(asigurari de viata), respectiv 11,20%(asigurari generale). La indemnizatiile si
sumelederascuparareplatitepentruasigurarideviata,acestecresteri,sepotexplica
prinfaptullcasocietatiledeasigurareauraportatpentruprimadatasumelede
rascumparareplatiteasiguratilor,[nconformitatecunoileprevederilegislative
privindraportarile.SocietatiledeasigurareINGNederlandenS.A.,AsiromS.A.si
LukoilAsitoS.A.,careauplatitdespagubiri[nvaloarede537.921mil.lei,detin
primele trei locuri [n topul primelor zece societati de asigurare [n functie de
volumulindemnizatiilorsiasumelorderascumparareplatitedinasiguraridirecte
lacategoriaviata.Volumuldespagubirileplatitepentruasigurariledirectegenerale
acrescutfata,deanul2000,datoritanumaruluimaredeautovehiculeasigurate[n
Rom@nia,implicitsiadaunelor[nregistratedeasiguratorilaasigurarileprivind
asigurarea autovehiculelor (CASCO) si de raspundere civila auto obligatorie. n
topul primelor 10 societati de asigurare [n functie de despagubirile platite la
categoriaasigurarigeneralepondereaceamaimareodetinesocietateaAsiromS.A.
cu959.468mil.lei,urmatadeAllianz|iriacsiOmniasig,cu594.595mil.leisi
respectiv453.075mil.lei,cota[nregistratadeceletreisocietatifiindde57,56%din
totaluldespagubirilorplatitepe[ntreagapiata.
Volumul
rectegenerale,

88

despagubirilor
defalcatepe

brute
clase

platite[n
deasigurari

anul
2001pentru
asigurarile
di
si ratadespagubirii platite
:

Nr.
crt.

Clasedeasigurari

Despagubiri
platite

Pondere[n
total
despagubiri
pentru
asigurari
generale

Primebrute
[ncasatedin
asigurari
directe

Rata
despagubirii
platite

(mil.lei)

(%)

(mil.lei)

(%)

Accidentesiboala

38.296

1.10

321.819

11.90

Sanatate

7.062

0.20

18.356

38.47

Mijloacedetransporttere
stru,alteledec@tcelefer
oviare

1.715.146

50.22

2.986.938

58.63

Mijloace
oviar

detransportfer

Mijloace
aerian

de

49.554

1.42

179.328

27.63

29.596

0.85

191.901

15.42

Bunuri[ntranzit,inclu
sivmarfurile transportate,
bagajesioricealtebunuri

4.125

0.12

63.176

6.53

Incendiusicalamitatinatu
rale

155.013

4.45

1.106.517

14.01

Daunelaproprietati

93.366

2.68

216.107

43.20

89

transport

Mijloacedetransportnaval

10

Raspunderecivilaa
autovehiculelor

11

Raspunderecivilaa
mijloacelordetransport
aerian

12

13

Raspunderecivilaami
jloacelordetransportnaval
Raspunderecivilagenerala

1.147.320

32.91

2.257.875

50.81

14

10.791

0.13

4.518

31.712

0.91

160.420

19.77

14

Creditesigarantii

161.530

4.63

310.176

52.08

15

Pierderifinanciare

3.594

0.10

29.691

12.10

16

Protectiajuridica

17

Asistentaturistica

14.279

0.41

40.080

35.63

3.486.607

100

7.897.692

44.15

TOTAL
Sursa

Raport

2001

C.S.A.

Ratadespagubiriiplatitesecalculeazacaraport[ntreprimelebrute[ncasatesidespagubirile
platite.
Laasigurariledeviata,ratadespagubirilorplatite[nanul2001afostde27,25%,[n
crestere cu 19,43% fata de anul 2000.Cumulat, pentru asigurari de viata sigenerale, rata
despagubirilorplatite[nanul2001afostde40,58%,cu3,63puncteprocentualemaimare
dec@t[nanul2000.
Evolutiaprimelor[ncasatesia
despagubirilorplatite[nactivitateadeasiguraride viatasiactivitateadeasigurari generale :
nanul2001,aufostautorizatesapractice asigurarea obligatorie de raspundere civila
auto pentrupagubeprodusetertilorprinaccidente deautovehicule, conformprevederilorLegii
nr.
136/1995sialerdonanteideUrgentanr.
116/2000, un numar de 16 societati si
anume:AllianzTiriacS.A., AGI Rom@niaS.A.,
AsiromS.A., Ardaf S.A., Asirag S.A.,
Astra S.A.,AgrasOmniasig S.A., CromaS.A., MetropolS.A.,UnitaS.A., Omniasig S.A.,

GrupAsS.A.siInteramericanS.A,AsitransS.A.,AtlassibS.A.,SARTransilvaniaS.A.(ultima
nerapot@nd[ncursulanului2001[ncasariledeprimedinaceastaclasadeasigurare).
Principalii indicatori pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse
tertilorprinaccidentedeautovehicule(RCA),[nperioada19992001,esteprezentata[ntabelulalaturat:

Indicatori

1999

2000

(mil.lei)

2001

(mil.lei)

(mil.lei)

Venituridinprimele[ncasate

975.025

1.343.087

1.999.378

Despagubiriplatite

544.368

653.205

980.441

269.223

367.063

Rezervepentrudaunenelichidate

Sursa

Raport

2001

C.S.A.

Volumuldeprime[ncasate
dinaceastaasigurarea[nregistrat[nanul2001ocresterenominalacu48.86%fatade2000,fiinddeter
minatadecrestereanumaruluidecontracte[ncheiate(cu7,55%fatadeanul2000,p@nala3.632.935
contracte),peste75%dinnumaruldeautovehiculelor[nmatriculate[nRom@niafiindasigurate,iar[n
termenirealiprimele[ncasatedinasigurareaRCAaucrescutcu14,24%[n2001fatadeanulanterior.

Topulprimelor10societatideasigurareautorizate,[nfunctiedeprimel[ncasatepentruasigurareRCA:

crt

Nr
Denumire
societate

Prime
[ncasate
(mil.lei)

Ponderentotal
prime[ncasate
pentruaceastaclasa
(%)

Numar
contracte

Ponderenumar
decontracte[n
total
(%)

Asirom

726.620

36.34

1.411.311

38.85

Allianz|iriac

239.451

11.98

401.582

11.05

Omniasig

236.849

11.85

415.956

11.45

Astra

176.553

8.83

308.464

8.49

92

Ardaf

160.171

8.01

283.650

7.81

INGNederlanden

135.661

6.79

206.764

5.69

GrupAs

125.030

6.25

228.483

6.29

Unita

58.361

2.92

115.153

3.17

LukoilAsito

43.104

2.16

70.709

1.95

10

Generali

33.132

1.66

73.626

2.03

TOTAL

1.934.932

96.78

3.515.698

96.77

Sursa

Raport

2001

C.S.A.

Primele treisocietaticalsatedetinocotade
60,17% din totalul deprime
[ncasatepentru
asigurarea obligatorie de raspundere civilaauto,
liderul continu@nd
safieAsirom S.A.caredetineocota
de 36.34%din totalul [ncasarilorpe
piata.
Volumultotalalindemnizatiilordatorate[nanul2001
afostde1.347.504mil.lei,pentruunnumarde148.444dosaredauna,siareurmatoareastructura:
(a)Totaluldespagubiriplatite[nanul2001afostde980.441mil.lei,dincare:
pentru
pentru

persoane
persoane

fizice

volumul
a
juridice
fiind

fost
de

de

593.509
mil.lei
386.932
mil.lei

Totalulrezervelorpentrudaunenelichidateafostde367.063mil.lei,dincare:
pentru
pentru

persoane
persoane

fizice
juridice

213.039
154.024

mil.
mil.

lei
lei

Ratadauneidatoratecalculatapentruanul2001,[nfunctiedevolumultotalalprimelor[ncasate
si volumul total al daunelor datorate, a fost de 67,4%, [n scadere fata de anul 2000 cu 0,85%.
Despagubirileplatiteaureprezentat72,76%dintotalulindemnizatiilordatorate,pondereaceamaimare
[nacesteafiinddetinutadesumeleplatitedreptdespagubiripersoanelorfizice(60,53%)
Pentruasigurareaobligatoriederaspunderecivilaautovalabila[nanul2001,volumultotalal
indemnizatiilordatoratepentruanul2001,afostde1.78.281mil.lei(115.627dosarede
93

dauna),dincaredespagubirileplatitepentrudosarelededaunaaferenteasigurarilor cu valabili
tate[n2001aufostde711.218mil.lei(80.081dosaresauna),adica65,96%dintotalulind
emnizatiilordatoratepentruanulrespectiv,iartotalulrezervelorpentrudaunenelichidateafostde
367.063mil.lei(35.546dosarededauna),reprezent@nd34,04%dintotaluldaunelordatorate.
Asigurarea de
raspundere civila
a autovehiculelor Carte Verde
(externa)
afost
practicata [n decursul anului
2001 de13societatideasigurare
:
Nr.
crt.

94

Denumiresocietate

Prime[ncasate

Pondere[n
totalprime
[ncasate

mil.lei

Numar
contracte

Pondere[ntotal
numar
contracte
%

Astra

73.628,10

16.23

18.392

5.91

Allianz|iriac

72.995,49

16.09

35.008

11.26

Omniasig

63.670,22

14.03

42.101

13.53

Asirom

57.591,14

12.69

23.000

7.39

Ardaf

46.434,87

10.23

32.871

10.57

AGIRom@nia

42.810

9.43

35.152

11.30

GrupAs

24.917,32

5.49

41.684

13.40

Unita

20.997,37

4.63

17.349

5.58

Metropol

20.799,2

4.58

23.861

7.67

10

Asirag

10.314,26

2.27

25.64

8.06

11

Atlassib

7.788,78

1.72

7.020

2.26

12

Asitrans

7.563,39

1.67

2.751

0.88

13

Interamerican

4.243,23

0.94

6.801

2.19

TOTAL
Sursa

453.733,37
:
C.S.A.

100
Raport

311.054

100

2001

Despagubirile datorate si platite

pentruasigurareaCarteVerde,pentruanul2001,afostde548.043,54mil.lei,dincare:
despagubiriplatitetotale[nvaloarede150.976,23mil.lei,rezervepentrudaunenelichidate
totale [n valoare de 340.189,10 mil. lei (fondul de rezerva pentru daune nelichidate la
sf@rsitulanului2000,fiind[nvaloarede269.761,3mil.lei),sidespagubirilenelichidatesi
neacoperitederezerve[nvaloaretotalade56.878,21mil.lei.

Un
alt
indicator
prin
intermediul
caruia
putem
observa
lutia
pietei
asigurarilor
este
indicatorul
Rezerve
tehnice.
Conformprevederilorarticoluluinr.21dinLegeanr. 32/2000siaNormelorC.S.A.nr.
7/2001,valoarearezervelortehnice,constituitedetoatesocietatiledeasigurarecesi
desfasoaraactivitatea[ncadrulpieteiasigurarilor,afost[nanul2001de6.249.919mil.
lei,dincare:rezervetehnicepentruasigurarigenerale[nvaloarede3.001.076mil.lei,
iar pentru asigurari de viata [n suma de 3.248.843 mil. lei. Cresterea [n termeni
nominali a rezervelor tehnice totale, comparativ cu anul 2000, a fost, [n 2001, cu
40,35%maimare,iar[ntermenirealicu7,71%.
Ponderearezervelortehnice[entruasigurarigeneralesiasigurari
deviata[ntotal

ev

Sursa:Raport2000O.S.A.A.R., Raport2001C.S.A.
Reasigurareaconstituie o completarea asigurarii directe, deoareceface posibilareduc
ereariscurilor initial asumate deasigurator,
redistribuirealor[ntrenumeroasesocietatispe
cializatesidispersarealorpe [ntinseleariigeografice.
Alaturi dealtifactori, reasigurarea
creazacadrul necesar realizarii stabilitatiirezultatelorfinanciare ale societatilor de asigurari.
Conform raportului 2001 emis de C.S.A., primele cedate [n reasigurare de asiguratorii din
[ntreagapiatarom@neascaaufostde2.407.910mil.lei,cuocresterenominalade76,92%fatadeanul
2000,reprezent@nd[ntermenirealiocresterecu35,78%,dincare:cedaripentruasigurariledeviata
[nvaloarede50.299mil.lei,sicedarilepentruasigurarilegenerale[nvaloarede2.357.681mil.lei.
Primeletotalecedate[nreasigurare,pentruasigurarideviata
sipentruasigurarigenerale,
aufostde23,74%dinprimelebrute[ncasatepe[ntreagapiata[n
anul2001.Comisioanele
platitepentru primelecedate[nreasigurarepetotalauavutovaloarede 535.033mil.
lei.
nceeaceprivesteactivelesocietatilordeasigurare,[nanul2001sa[nregistratocrestere
nominalafata deanul2000,de25,86%, valoareaactivelorajung@ndla 11.716.948 mil. lei.
Prinraportare lainflatie,[ntermenireali, seobservaoscadereaactivelor totaleale societatilor
deasigurarecu3,41%fatade8,74%c@tsa[nregistrat[nanul2000,evolutienefavorabilaex
plicataprinreducereanumaruluidesocietatideasigurareautorizatedeC.S.A.,sicareaudes
fasuratactivitate[nanul2001,dela61desocietatiexistente[n2000,la47[n2001.
Activele societatilor de asigurare se [mpart [n imobilizari corporale si financiare si active
circulante. Imobilizarile corporale ale tuturor societatilor de asigurare de pe piata asigurarilor din
Rom@niaaufost,lasf@rsitulanului2001,de2.471.554mil.lei,reprezent@nd21,09%dintotalul
activelorpepiata,[ntimpceactivelecirculante(titlurideplasament,conturilabanci[nleisidevize[n
tara,casa[nleisidevizesialteactivecirculante),detinutedesocietatiledeasigurare
96
p@nala31decembrie2001,aufostde6.053.242mil.
tivelor.Imobilizarilefinanciarepe[ntreagapiataaufost
rare,

lei,reprezent@nd51,66%dintotalulac[n
anul2001de1.752.895mil.lei.

Tendinta
cheltuielilor
ocazionate
cu
n
perioada
19972001
se
prezinta

COSTURI

1999

2000

mil.lei

mil.lei

activitatea
n
felul

2001

mil.lei

de
urmator:

Crestere
nominala
2001/2000
(%)

asigu

Cheltuielimateriale

90.945

170.999

260.803

52.52

Cheltuieli cuamortizarile si
provizioanele

55.203

91.400

170.153

86.16

Cheltuielicuremuneratiile
personalul

786.533

1.289.935

1.477.438

14.53

TOTAL

932.681

1.552.334

1.908.394

22.94

Sursa

Raport

2001

C.S.A.

Cheltuielile cu
remuneratiilepersonaluluiauavutoevolutieanualanegativa,[ntermenireali,reduc@ndusecu12,10
procente[nanul2001fatade2000,caurmareascaderiinumaruluideangajati[nsectorulasigurarilor.
Pebazabilanturiloranualealesocietatilordeasiguraresepoate
estimavolumultotalalprofituluibrutrealizatsialprofituluinet,precumsiapierderilor[nregistrate.
nanul2001,volumultotalalprofituluibrutrealizatpe[ntreagapiataaasigurarilorafostde560.978
mil.lei,[ncresterefatadeanul2000,[ntermeninominalicu48,13%,iar[ntermenirealicu13,68%.

Volumultotalalprofituluinetrealizat,pe ntreaga piata de asigurari,a nregistrat pen

tru anul 2001, o valoare de 474.404 mil.lei, ceea ce [nseamna deasemenea o crestere fata
deanul precedent, [ntermeninominalicu69,78%,respectiv[ntermenirealicu30,30%.
Pierderea raportata a fost[n anul 2001, pe total de piata, de 789.004 mil.
lei, cu 109,57% maimare dec@t [n2000, adica cu60,84%[n termeni reali.
97

Topulprimelor

10societati

Nr.
crt.

Denumire
societate

deasigurare,[nfunctie

deprofitulrealizat

Profitbrut
millei

Profitnet
millei

Asirom

338.705

303.597

Asiban

55.040

43.130

Generali

46.854

36.498

AIGRom@nia

41.847

31.768

Provitas

16.419

12.674

Asitrans

15.490

12.184

AgrasOmniasig

12.734

9.666

Gerroma

7.318

5.518

LukoilAsito

6.743

4.984

10

CityInsurance

6.176

4.642

547.325

464.661

TOTAL

Sursa:Raport2001C.S.A.
Liderulpepiataasigurarilor[nRom@nia,[nfunctiede
profitulbrutrealizat,AsiromS.A.,detineocotade60,3%dintotalulpietei.Oponderesemnificativa[n
valoareatotalaapierderilorpepiataau[nregistratGrupAsS.A.cu200.530mil.lei,CommercialUnion
S.A.cu125.381mil.lei,AstraS.A.cu95.822mil.lei,siINGNederlandenS.A.cuu71.386mil.lei.

4.4

Reglementari
legale
Datefiindschimbarilerapidealemediuluieconomic siimplicatiileacestuiaasupramer
sului afacerilordinultimiiani,apare,totmaiacut,nevoia deadaptarealegislatieilaaceste
98

modificari. Pe de alta parte, niciopiatasanatoasaaasigurarilor nuse poate forma

si dezvolta n afara unor reglementari foarte clare,aunor conditii de stabilitate financiara
a societatilor de asigurare, aunormetodedesupravegheresicontrol
stricte si ferme.
Legea nr.32/2000afostelaboratapentrucaasigurariledinRomnia sa se desfasoare
ntropiatasanatoasa, ncareclientiisapoataaveadeplinancredere n orice societate de
asigurarisisasebucuredeserviciidecalitatesilanaltestandardeprofesionale.
Aceasta
reglementeaza constituirea, organizareasifunctionareaorganismuluide supraveghere aasig
urarilor, care potrivit acesteilegisenumesteComisiadeSupraveghere a Asigurarilor, pre
cum si constituirea, organizarea si functionareasocietatilor de asigurare din Romnia.
Prinnaturareglementarilorsale,Legea32/2000privindsocietatiledeasiguraresisupraveg
herea asigurarilor prevede completareaacestoracuNormeleemisedeComisia de Supraveg
here a Asigurarilor, potrivitatributiilor ce iau fost conferite de lege.
Legea prevede
o obligatie nsarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurarilorde a emite Norme.
Normele emisede

Comisia

de Supraveghere a Asigurarilor pna n prezent

sunt:

Normanr.1/2001privindcuatumulsitermenuldeplataataxeidefunctionaredatoratede
asiguratorisibrokeriideasigurarepublicatanMonitorulOficialalRomnieiParteaInr.
304din18iulie2001,pusanaplicareprinOrdinulPresedinteluiConsiliuluiComisieide
SupraveghereaAsigurarilornr.1/2001publicatnacelasiMonitorOficial;

99

Norma nr.2/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea

asiguratorilorpublicatanMonitorulOficialalRomnieiParteaInr.501din24augus
t2001,pusanaplicareprinOrdinulPresedinteluiConsiliuluiComisieideSupraveghere
aAsigurarilornr.2/2001publicatnacelasiMonitorOficial;

Normanr.3/2001privindclaseledeasigurarecarepotfipracticatedesocietatile
deasigurarepublicatanMonitorulOficialalRomnieiParteaInr.501din24august
2001,pusanaplicareprinOrdinulPresedinteluiConsiliuluiComisieideSupraveghere
aAsigurarilornr.3/2001publicatnacelasiMonitorOficial;

Normanr.4/2001privindinformatiilesidocumentelecerutepentruautorizarea
brokerilordeasigurare,publicatanMonitorulOficialalRomnieinr.556din6
septembrie2001,pusanaplicareprinOrdinulPresedinteluiConsiliuluiComisieide
SupraveghereaAsigurarilornr.4/2001publicatnacelasiMonitorOficial.

Normanr.5/2001privindmetodologiadecalculsievidentaarezervelortehnice
minimalepentruactivitateadeasigurarigenerale,republicatanMonitorulOficial
al Romniei Partea I nr.679 din 26 octombrie 2001 pus a n aplicare prin Ordinul
PresedinteluiConsiliuluiComisieideSupraveghereaAsigurarilornr.7/2001publicat
nacelasiMonitorOficial

Normanr.6/2001privindcategoriiledeactiveadmisesareprezinterezerveletehniceale
asiguratorului care practica asigurari generale, publicata n Monitorul Oficial al
RomnieiParteaInr.666din23Octombrie2001,pusanaplicareprinOrdinulPresedin
teluiConsiliuluiComisieinr.6/2001publicatnacelasiMonitorOficial.

PunereanaplicareaLegiinr.32/2000privind
societatile deasigurare sisupraveg
herea asigurarilora nceputprin elaborarea decatre Comisia deSupravegherea Asigurarilor
acareinumiresarealizatla2 iulie 2001, aNormelorordonatedelegenexecutareaaces
teiaside organizareaunuiseminar avnd dreptobiect aceeasi legesiviitoruleieuropean.
Ambeleactivitati, aparent fara vreo legatura speciala ntre ele, audemonstrat nca
odata ca activitatea de asigurare este o profesie de oexceptionala complexitatesi cu
un specific deosebit, carereclamaun permanentefort de adaptare la evolutia vietii att
nplaninternctsipeplan
internationalnecesitndstudiusiinformarecontinua.
Elaborareasi publicarea Normelor 14 /2001acoperindoimportantaparte a punerii
n aplicare a legii au ridicat deja unele problemede ordinjuridic cu privire la cele
maiimportanteproblemealelegiisianume
ladomeniulsaudeaplicare.
Sub acest
aspectoprimaproblemaeste
chiar definitia activitatii deasigurare data n legea sus
mentionata la art.2(3), definitia activitatii de brokeraj si domeniul sau de aplicare.
Oprimaparereacomentatorilorlegiiafostaceeaca,prinprismageneratieia3aaDirectivelor
ComisieiEconomiceaUniuniiEuropeneprivindactivitateadeasigurare,definitiadataactivitatiide
asigurare este n forma extinsa. n opinia acestora activitatea de asigurare este aceea a ncheierii de
contractedeasigurare,princare,nschimbulprimelorprimite,asiguratoriisuportariscurilecontractate.
Celelalte elemente componente ale actualei definiti i din Legea nr.32/2000, privind societatile de
asiguraresisupraveghereaasigurarilorsuntactesifaptejuridicespecificecontractuluideasiguraresau
alecomponentelorsale,subrogareasiregresulsinunecesitaoexpunereextinsantrodefinitie.
Exista sio altaparerepotrivit careia actuala definitieserefera distinct la activ
itatea delichidare daune,care,ntacerealegii,
pe lnga elementul restrictiv (lichidarea
daunelordinpropriaactivitatedeasigurare),
mai are n vedere un sens
extensivcarear
includesidelegarilepecare unelesocietati deasigurare le primesc de la societati simi
lare straine pentru alichida daunele produse de asiguratii lor pe teritoriul Romniei.

100

Si subacest aspect suntopinii diferite.Astfel,existaopiniaca prindelegareauneiso

cietati de
asigurareromnapentruasistarelastabilireasidimensionareadaunelorprodusepeter
itoriul Romnieide catre asiguratiai uneisocietatistraineesteunact degarantarereciprocaa
daunelor rezultatedinemitereadecertificatdeasiguraretipCarteVerde ntimpcealtaopinie, m
bratisatadeCSAnNormelenr.4/2001,estedeparerecaasistarealaconstatareasidimensionarea
daunelordinautorizareauneisocietatistraineesteactivitatedereprezentare nasiguraricesereal
izeazapotrivitlegiidecatrebrokeriideasigurareinclusivntemeiulart.35dinLegeanr.32/2000.
nceeaceprivesteacestlucru,definitiaactivitatiideasigurarenuseextindemaimultdect
esteprezentatanart.2(3)dinLegeanr.32/2000siseconsideracadefinitiaestecorespunzatoare
sensuluigeneralallegiicarereglementeazaactivitateasocietatilordeasigurarenRomnia.nacest
sensdelegareasocietatilorromnestideasiguraredecatresocietatisimilarelalichidareadaunelor
produsedeasiguratiilornRomniaestetotusiunactdeintermedierenactivitateadeasigurare,
carepotrivitlegiideasigurareseexercitadebrokerideasiguraresinudesocietatideasigurare.
PrinadoptareantroperioadaderevizuiresirepublicareaLegii32/200, auneidefinitiire
strnsecuprivirelaactivitateadeasigurare,nliniecuconceptulgeneralde activitatedeasig
urareregasitnDirectiveleComisieiEconomiceaUEpentruasigurari,sarschimbapozitiaac
tualaa societatilordeasiguraresiobiectullorde activitatentruct activitateaderegressire
cuperare (ceacareafostinclusanactualadefinitie aactivitatiide asigurare)decurgedinsub
stantaraportuluijuridicdeasiguraresianumedreptulasiguratoruluideasesubrogandrepturile
celuipe careldespagubestepentruaputearecuperadelaceivinovatidedaunasuferita.
Punerea
n
aplicare
a
Legii
nr.32/2000 privind asigurarile
reasig
si
urarile n Romnia a
pus n evidenta faptul ca
uneledinprevederilesalenu
au fost ndeajuns de precise nctsa nu dea probleme de interpretare.
Astfel,laconstructiasaactuala,Legeanr.32/2000
areprevederideprincipiucarear
trebuicoordonatecuDirectiveleComisieiEconomiceaUEpeprobleme
de asigurari (Gen
eratiaaIIIa)attceleprivind
constituirea si functionarea societatilor de asigurare sia
societatilor mutuale de asigurari, a libertatii de stabilire a entitatilor economicen asig
urari pe teritoriul altor state, o mai
mareconsolidarenplanlegislativa Organuluide
supravegheredintaranoastra,aautonomieiacestuianraportdeorganealeadministratieidestat,in
cludereanlegeaunorconditiiminimedespecializareaagentilordeasigurare,caniveldepregatire
siexperientandomeniu,claritateaproblemelorfiscaledindomeniulasigurarilornsensuldelim
itarii celorprivindsocietatiledeceleprivindpeasiguratiprecumsidreptuldeinitiativalegisla
tiva.
Suntimportantesiseimpunafirevizuitesieventualschimbatesaucompletatepreveder
iledinLegeanr.32/2000privindgarantarearezolvariievenimentelorrutierecaredaunasterelapre
tentiidedaunealeunorpersoanestrainempotrivaasiguratilorromninstrainatatesaunRom
nia,dupacumestecazul,precumsicazuriledeconflictntrealtereglementarisiLegea32/2000.

101

[1.][1.]

Concluzii

Peplannationalseconstatacadomeniulasigurarilorsipastreazatrenduldeevolutiepozitiva:
cresterentermenirealidepeste10%,datoratanmaremasuraasigurarilordeviataacarorponderen
totalasigurariaajunslacirca16%.Cutoateacestea,pondereaasigurarilor ncasarideaproximativ300
milioanedeUSDn2000,launcursmediude21.692lei/USDnP.I.B.estefoartemica,sub1%.

Principaleleevenimentenregistratepepiatadeasigurari,nanul2000sunt:
adoptarea
Legii
nr.32/
2000;

reorganizarea asociatiei profesionaleUNSAR sicreearea asociatieibrokerilor,UNSICAR;

crestereaponderiiprimelorgestionatedebrokeri,reprezentndcirca10%dintotalulncasarilor
nonviata;
consolidarea
practica
a
conceptului
bancassurance;

concentrarea
capitalului,
modificari
n
structura
actionariatului;

aparitia
unor
companii
private
mai
puternice;

intrareapepiataasigurariloragigantilormondialisieuropenisiasimilarea,princumparare,a unor
societatiromnesti(dinprimele10societatideasigurare,5suntcuactionarmajoritarstrain);

permanentizarea
Forumului International de Asigurari Reasigurari FIAR.
Noi
abordari
pe
piata
de
asigurari,
n
anul
2001:
utilizareaInternetuluicasursadeinformaresifactoralternativpentruvnzareapolitelordeasig
urare;
crearea de societati de relatii publice specializate n domeniul asigurarilor;
aparitia, n peisajul romnesc de specialitate,a revistelor cu profil de asigurari;
extinderea
ofertei
de
polite
dupa
sistemul
occidental;
alocarea unui buget de publicitate pentru asigurari decirca5milioaneUSD;
cotarea
la
bursa
a
unor
societati de
asigurare,
etc.
Perspectivele2001alepietiedeasiguraridinRomniaseprezintaastfel:

adoptareanormelorlegislativenaplicareaprevederilorLegiinr.32/2000;

elaborareadenoireglementarinormativespecificedomeniuliu,cuconsultareaUNSARsi
UNSICAR;
modificarea pietei asigurarilor:
majorari de capital,
concentrarimasive,
aparitia unor holdingurin
asigurari, intrarea pe piata a noi gigantieu
ropeni, simultancu
tendinta decumparare a unor societati romnesti;
102

 diversificareaoferteisiabordareaunornoidomenii,precumfonduriledepensiisidesanatate;

crestereaponderiiasigurarilordeviata,aroluluibrokerilorsiaagentilordeasigurari;
cresterea
calitatii
serviciilor,
a
ponderii
asigurarilor
n

P.I.B.,
pe
fondul
accentuarii
polarizarii
si
competitivitatii.
Putemspuneca,lamomentulactual,existaomarepartedintrepremiselenecesaredezvoltariipietei
sianume:olegislatieadecvata,oautoritatedesupravegheresicontrolcuatributiisporite,precumsio
crestereeconomicasanatoasa.nacestsens,principalulobiectivalComisieideSupravegherea
Asigurariloreste[ntarireaactivitatiidecontrolsideconstientizaredecatresocietatilesupravegheatea
obligatiilorlegalecarelerevinat@tsnrelatiacuC.S.A.,c@tmaialescuasiguratii.nesenta,se
dorestedisciplinareapieteiasigurarilorcarelamomentulactualestevazutacaevolu@ndhaoticsi
[nscriereaacestuisector[nevolutiamacroeconomica,totul[nfolosulasiguratilor.
Nu [nultimulr@nd, la toateacestea trebuie saseadauge unprogram adec
vatdeeducarea populatiei [n spiritul asigurarilor, lucru carenupoatefi[nsa
re
alizat fara sprijinul celor implicati [n piata asigurarilor, respectiv asiguratoriisi bro
kerii de asigurare, care ar trebui sa fieprimiiinteresati dedezvoltareapietei.
TrebueisarecunoastemfaptulcapiataasigurarilordinRom@niaeste[ncaslabdezvoltatacom
parativcualtetarisimaialescupotentialulexistent,sichiarsidinpunctdevederelegislativexista[ncao
seriedelacune.Deexemplu,devinetotmaiacutaproblemaidentificariisolutieioptimepentruacoperirea
riscurilorcatastrofale,cumarficutremurele,inundatiile,furtunilesialtele,[ntruc@tpagubelerezultate[n
eventualitateaproduceriiacestorriscuriarfigreudeacoperitdecatrebugetuldestat,ceeaceafecteaza[n
finalpedetinatoriidelocuinte.ComisiadeSupraveghereaAsigurariloraefectuatunstudiuprivindmai
multevariantecareau[nvedereasigurarealocuintelor[mpotrivariscurilorcatastrofale,ovariantacuefect
imediatfiindreintroducereaobligativitatiiacesteia.Potfiavute[nvederesialtealternativedecatrefactorii
responsabili,cumarfiregimulfiscalalprimelorpentruasigurarilefacultativealocuintelor,[nsatoate
acesteaspecteurmeazasafiediscutatecutoatepartileimplicate.
ncep@ndcuanul2002,piataasigurarilortreceprinceadeatreiaetapadeconsolidare,re
spectivdeselectieaasiguratorilor[nfunctiedemarjadesolvabilitatepecareoau.Seintentioneazaca
acesterezultatesafiefacutepublicetocmaipentruapermiteactualilorsipotentialilorasiguratisa[si
formezeoimaginecorectadespresocietatilepecarelealegdreptpartener.Pebazadatelorpecarele
detinem p@na [n prezent, si a simularilor realizate anterior elaborarii normelor privind marja de
solvabilitate, se asteapta ca [n urma acestor selectii succesive sa se [nregistreze o reducere
semnificativa a numarului de asiguratori. O astfel de evolutie, corelata cu o crestere economica
sustenabila,nupoateaveadec@tunefectpozitivasuprapieteiasigurarilor,concretizat[ncresterea
[ncrederiisiadisponibilitatiipopulatiei,darsiaagentiloreconomicideaseasigura.
CAPVStudiudecaz:ASIBANS.A.
5.1
103

Organizare

si

structura

Societatea deasigurarereasigurare ASIBAN S.A. a fost nfiintata n decembrie

1996, lainitiativa unor societatireprezentative n economia romneasca: BCR, BRD
GSG S.A.,CEC, Banca Transilvania si S.C. ISAF S.A., n calitate de fondatori.
Societatea
ASIBANS.A.afostconstituitanconformitatecuhotarreamentionatan
baza legislatieidin domeniulsocietatilor comerciale data de catreParlament, respectiv Legea
nr. 15/1990 privind reorganizarea ntreprinderilor economice de stat ca societati independente cu
capitaldestatsisocietaticomercialesiLegeanr.31/1990privindsocietatilecomerciale.
Activitateasocietatiiconstanncheiereadeasigurari,deregulacupersoanejuridice,practicnd
asigurarifacultativesiobligatorii,conformLegiinr.36/1995,debunurisiraspunderi,precumsioperatiuni
de reasigurare, avnd un capital social initial de 5 miliarde lei, ocupnd din start locul 10 n topul
societatilor de asigurare dinRomnia.ASIBANS.A.ofera o serie deasigurari specifice domeniului
bancar,asiguraristrictnecesarebancilorntroeconomiedepiatancontinuatransformare.

ObiectivulprioritaralsocietatiiASIBANS.A.lreprezintacrestereaportofoliuluideasigurari.
nactivitateadeasiguraresi,implicit,dereasigurare,conceptuldeeficientaeconomicaareuncaracter
complex.Spredeosebiredealtesectoaredeactivitateeconomica,undeeficientasedefinestecaun
raportntreefectulutilsiefortuldepus,ndomeniulasigurarilor,cuantificabilestedoarefortul,ntimp
ce efectul util este rezultatul actiunii mai multor indicatori, nu neaparat cuantificabili, beneficiul
obtinutreprezentnddoarunuldintreacestia.
Rezultatele unei societati de asigurare reasigurare nu trebuiesc privite numai prin prisma
activitatiidebaza,cisiprinplasamenteleefectuatepepiatafinanciara,pebazacaroraseformeazao
imagineglobalaaceeacenseamnaactivitateadeasigurarereasigurare.
Adaptndusipeparcursulanilorstrategialaevolutiilentregistratendomeniulasigurarilor,
ASIBANS.A.areusitsasipastrezeprincipalacaracteristicaadezvoltariieidinamica.
ASIBA
anregistrat,nperioadadela
sipnanprezent,
N
S.A.
nfiintare
un
porto
foliude
fideli
CEC,BRDGSG,
clienti
,
dintrecarementionamBCRS.A., BANK
AUS

TRIACREDITANSTALDROMNIAS.A.,ZAHARULCarei,KRAFTJAKOBSSUCHARD,

SANTIERUL NAVA

TURBOMECANIC
Hunedoar
TULCEA, A
S.A., SIDERURGICA
a,
SICOTUB INTEROIL
,
,
S.I.F. MUNTE

SEMANATOAREAS.A.,DOROBANTULS.A.,

NIA,TEHNOCHIM,CCCFSANTIERULNAVALTULCEA,HENKEL,
IBM
ROMANIA
Pentruprotejareaportofoliuluisaudeasigurare,
anegociatconditiide
ASIBAN
reasig
urarecusocietatideprestigiu
international
pe
plan Partner
Re(Elvetia),Lloyd'sSyn
(Mare
R
(Germania
dicates a
Britanie), Swiss e (Elvetia), Hannover Re ),
ERC Frankona
(Germania),Sorema Groupam (Franta The Cologn Re of Vienna (Austria) ast

a
),
e

fel
oric eventual
dedaunaaasiguratilor f
nct
e
a
cerere va
i onorata cu promtitudine.
Calitat si
prestatiil
ea
competitivitatea ofertei, e
echipei manageriale si ale per
sonalulu
flexibilitate
client
ar
i
angajat, mpreunacu a
n relatiile cu ii
si cu toate
gu
speram
ca
mentele anterioare
sava convinga de faptul ASIBAN S.A.este partenerul
104

oferinduvaAsigurareade careaveti nevoie!.

careaveti nevoie,noi
Profesionalismulechipeideangajati,calitateasifermitateamanagementuluiexecutivsicolec
tiv aucondusla implementarea uneinoistrategiisilarealizarea obiectivelor pecaresocietatea
sileapropus:extindereaportofoliuliudepolite,dezvoltareareteleiteritorialeprinnfiintareadenoi
punctedelucruntara,investitiidecirca700.000$,crestereacalitatiiserviciiloroferite.
de

5.2

Rezultate
obtinute
Faptmai rarnregistrat,societateaAsibanS.A.a avut pofit ncadin primulande ac
tivitate1997. Ulterior,societateasaplasatpelocul9 n topul societatilor deasigurare, iar
anul2001paresaconfirmeunloc8sau7ntop,nfunctiedediversecriteriideapreciere.
SocietateaAsibanS.A.nunumaicaapatrunsntopulsocietatilordeasigurarenul
timiipatruanii,dardetreianiprezintaoreteadedistributienationalaaserviciiloroferite.
Sigurantasocietatiiestedublatasideactivitateadereasigurare,carereprezintacca.30%din
volumulprimelorncasate,volumreasiguratlasocietatidereasigurarederenumeinternational.
Rezultatele financiare obtinute
desocietatea ASIBAN S.A. p@na [n anul
2001, sunt favorabile sievidentiazabunaorganizaresi
functionare aacesteia.
Capitalul
social subscrisa
crescut
de la
38 mld.
lei
la 60
mld.
lei [n anul 2001, major@ndusela
82 mld.
lei[n
anul2002.
ncasarileprimelorbrutedinasiguraridirecte,cumulatpeaasigurarigeneralesideviataaufost
[nanul2001de343.935mil.lei,situ@ndfirmapelocul7[ntopulprimelorzecesocietatideasig
urari.Ponderea[ntotalulpieteideasigurariestede3,43%[nanul2001,fatade2,79%c@tafost[n
2000,respectiv2,5%[n1999.Defalcatpeasigurarideviatasirespectivasigurarigenerale,ASIBAN
S.A.sesitueaza[nanul2001pelocul9[ntopulprimelorzecesocietatideasigurare,[nfunctiede
primelebrute[ncasatedinasigurarideviata,cuopondere[ntotalulpieteide1,73%fatade1,57%
realizata[nanul2000,sirespectivpelocul8[ntopulprimelorzecesocietatideasigurare[nfunctiede
primelebrute[ncasatelaasigurariledirectegenerale,cuopondere[ntotalpiatade3,89%.
La asigurarile demijloacedetransport,alteledec@tcele
feroviare,ASIBAN S.A.
arealizat, [nanul 2001,unvolumdeprimebrute[ncasate
de111.734mil.
lei,
ocup@ndlocul8[ntopulprimelorzecesocietati[nfunctiedeprimele[ncasatelaaceaste
categorie de asigurari,detin@nd o pondere[n totalul pietei asigurarilor de 3,74%.
n ceeace priveste asigurariledeincediusicalamitatinaturale,
societatea ASI
BANS.A.urca[ntopul
primelorzecesocietati,cuunloc,ajung@nd
pe locul5,
volumul de prime brute [ncasate direct prin asigurari de incendiusi calamitati natu
ralefiind de 93.677 mil.
lei, [n anul 2001, fatade 60.086,92mil.
lei [n 2000.
Conformraportului2001emisdeC.S.A.,laasiguraridecreditesigarantiiASIBANS.A.
105

sesitueazapelocul2[ntopulprimelorzecesocietati[nfunctiedeprimelebrute[ncasatedirectdin
aceastacategoriedeasigurari,fiinddevansatadesocietateaAsiromS.A.Ponderea[ntotalulpietei
estede25,28%[n2001,fatade46,73%[n2000,c@ndseaflapeprimulloc.
Topulpriemlor10societatideasigurare[nfunctiedevolumulindemnizatiilorsiasumelorde
rascumparareplatitedinasiguraridirectelacategoriaasigurarideviataclaseazasocietateaASIBANS.A.
peloculzececudespagubiriplatite[nvaloarede1.624mil.leisiopondere[ntoalpiatade0,28%.

nceeaceprivestevolumul despagubirilor brute la categoriaasigurari generale, soci

etateaa[nregistrat97.834mil.
leidespagubiri platite [n anul2001,locul
noua[n topul
primelorzecesocietati[nfunctiedevolumuldespagubirilorplatitepentruasigurarigenerale.
[n

Rezervele
anul
2001,

tehnice
constituite
de catre societatea

pentru
activitatea de
asigurari generale
ASIBAN S.A. se prezinta
astfel
:

Rezervedeprima

75.818

Rezervededauna

38.083

Rezervededauneneavizate

1.258

Rezervepentruriscurineexpirate

Rezervedeegalizare

3.458

Rezervedecatastrofa

23.041

TOTALrezerve

141.658

Rezervele
tehnice constituite la
asigurari de viata [n anul 2001
:
Rezerva
matematica
122
mil.
lei
Rezerva
pentru
beneficii
si
returnuri
0
Rezerva
pentru
contracte
[n
unitati
de
cont
0
Rezerve
de
prime
13.976
mil.
lei
Rezerve
de
daune
0
Rezerve
pentru
riscuri
neexpirate
0
Totalulde 14.098 mil. lei[iconferalocul 7[ntopulprimelor zecesocietati deasig
urare [n functie de totalul rezervelor constituite la asigurarilede viata,[n
anul 2001.
106