Luc Rare

Universitatea de Vest din Timisoara
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 1
CUPRINS
CAPITOLUL I Sistemul bancar in Romania Pg. 1.1 Scurt istoric al bancilor Pg. 1.2 Cadrul legislativ al desfasurarii activitatii bancare in Romania Pg. 1.2.1 Legea bancara nr. 58 / 1998 Pg. 1.2.2 Legea nr. 83 / 1998 privind procedura falimentului bancilor Pg. 10 1.2.3 Legea nr. 101 / 1998 privind statutul BNR Pg. 11 1.2.4 Legea nr. 21 / 1999 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor Pg. 13
5 5 7 7
CAPITOLUL II Activitatea de creditare la BCR SA Caras Severin. Tipuri de credite acordate intreprinderilor mici si mijlocii Pg. 15 2.1 Tranzactionarea creditelor Pg. 15 2.1.1 Definitia creditului bancar si a celui comercial Pg. 17 2.1.2 Trasaturile creditului bancar Pg. 17 2.1.3 Conditiile avute in vedere la tranzactionarea creditelor Pg. 18 2.2 Credite in functie de factorii timp si destinatie Pg. 19 2.3 Facilitati posibile Pg. 41 2.4 Efectele contractarii creditelor asupra economiei intreprinderilor mici si mijlocii Pg. 44 2.4.1 Costul creditului bancar pe termen scurt Pg. 44 2.4.2 Costului creditului bancar pe termen lung Pg. 48 2.5 Greseli comise de banci, de natura sa duca la aparitia unor imprumuturi problematice (neperformante) Pg. 51 2.5.1 Greseli comise la inceput Pg. 51 2.5.2 Greseli comise dupa ce a fost acordat imprumutul Pg. 51
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 2
2.5.3 Greseli comise cand problema este recunoscuta Pg. 51 2.5.4 Recomandari pentru administrarea imprumuturilor problema Pg. 51 CAPITOLUL III Gestionarea riscului in activitatea bancara Pg. 53 3.1 Riscul bancar Pg. 53 3.1.1 Definitia riscului bancar Pg. 53 3.1.2 Clasificarea riscului bancar Pg. 53 3.1.3 Gestionarea globala a riscului bancar Pg. 54 3.2 Riscul de lichiditate Pg. 55 3.2.1 Gestionarea lichiditatii bancare Pg. 55 3.2.1.1 Gestionarea pozitiei monetare. Rezervele minime obligatorii Pg. 55 3.2.2 Gestionarea pozitiei lichiditatii Pg. 56 3.2.3 Indicatorii lichiditatii bancare. Raportul de lichiditate Pg. 56 3.3 Riscul ratei dobanzii Pg. 58 3.3.1 Definirea riscului ratei dobanzii Pg. 58 3.3.2 Factorii care influenteaza aparitia si dezvoltarea riscului ratei dobanzii Pg. 58 3.3.3 Gestionarea riscului ratei dobanzii Pg. 58 3.4 Riscul insolvabilitatii (de capital) Pg. 59 3.5 Riscul valutar Pg. 60 3.5.1 Definirea riscului valutar. Componentele expunerii la riscul valutar Pg. 60 3.5.2 Indicatorii riscului valutar Pg. 60 3.6 Riscul de tara Pg. 61 3.6.1 Definirea riscului de tara Pg. 61 3.6.2 Componentele riscului de tara Pg. 61
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 3
3.6.2.1 Riscul politic 3.6.2.2 Riscul economic 62 62 3.7 Riscul de banca
Pg. 61 Pg.
3.6.2.3 Evaluarea facuta de agentii de evaluare Pg. Pg. 62
CAPITOLUL IV. Riscul in activitatea de creditare Pg. 64 4.1 Riscul tranzactiei Pg. 64 4.2 Riscul clientului si al garantiei Pg. 64 4.3 Riscul creditarii debitorilor unici Pg. 65 4.3.1 Societatea de grup Pg. 65 4.3.1.1 Tipuri de grupuri Pg. 65 4.3.1.2 Definirea notiunii de grup Pg. 66 4.3.1.3 Controlul societatii mama Pg. 66 4.3.1.4 Metode de consolidare a conturilor Pg. 67 4.3.2 Analiza riscului pentru debitorii unici Pg. 68 4.3.3 Metode de cuantificare a riscului in activitatea de creditare Pg. 69 4.3.3.1 Analiza aspectelor nonfinanciare Pg. 69 4.3.3.1.1 Date generale despre societate Pg. 69 4.3.3.1.2 Tipul de proprietate Pg. 69 4.3.3.1.3 Conducerea societatii Pg. 69 4.3.3.1.4 Personalul Pg. 70 4.3.3.1.5 Afacerea Pg. 70 4.3.3.1.6 Situatia financiara Pg. 72 4.3.3.2 Analiza aspectelor financiare Pg. 72
CAPITOLUL V. Studiu de caz: Analiza situatiei economico financiarea unui agent economic si a oportunitatii contractarii
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 4
unui credit bancar 84 BIBLIOGRAFIE
Pg. Pg. 98
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 5
CAPITOLUL 1 SISTEMUL BANCAR %N ROM#NIA 1.1 SCURT ISTORIC AL B~NCILOR
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 6
Babilon, cu aproape patru milenii ^n urm@; temple, palate, ziduri gigantice se ^nf@]i}au privirii, ^mpreun@ cu pietre pe care a fost d@ltuit@ legiunea. Sus, purt@tor al ^nsemnelor puterii }i st$nd pe tron, apare ^ntruchipat ^nsu}i divinul SHAMASH, zeul soarelui }i al justi]iei. El dicteaz@. %n fa]a lui, ^n picioare, prime}te cu smerenie ^n]eleptele porunci HAMURAB, marele rege al Babilonului. Mai jos se a}terne legea. Din multele r$nduri s@pate ^n st$nca neagr@, supu}ii afl@ legile dup@ care trebuie s@ se conduc@ }i os$ndirile dup@ fapte potrivnice, de ^nc@lcare. Acolo, ^n Babilon, ca o dovad@ a ^nfloririi economice }i dezvolt@rii rela]iilor de schimb, s-a considerat necesar@ ^nscrierea unor norme privind feluritele ^nvoieli dintre oameni, fiind gr@itor faptul c@ zeci de parafe ale str@vechiului cod cuprind reguli precise privitoare la primirea }i acordarea de ^mprumuturi, a}ezarea }i plata dob$nzilor, folosirea ^nscrisurilor doveditoare, constituirea de garan]ii, ^mp@rtirea obliga]iilor, depunerea ^n depozit, ^n bunuri, totul dovedind c$t@ grij@ se impunea c$nd erau mari valori }i trebuie realizate c$}tiguri, un privilegiu intangibil. Capital, ^mprumut, dob$nd@ erau deci no]iuni cunoscute }i legiferate din cele mai vechi timpuri, de la ^nceputurile organiz@rii vie]ii economice }i sociale. Considerate sacre, inviolabile, templele au reprezentat cu mult timp ^n urm@ locuri de preferin]@ pentru ad@postirea resurselor vitale }i a avu]iilor, iar casta preo]ilor nu s-a limitat la marea putere spiritual@ exercitat@ ^n baza credin]elor religioase, ci a c@utat s@ adauge }i for]a mai concret@ pe care o conferea bog@]ia, mai cu seam@ ^n forma cea mai concentrat@ }i produc@toare de c$}tigbanii. %mprumuturi ^n produse }i ^n metal pre]ios acordau ^n lumea antic@ }i marii proprietari funciari, negustorii boga]i, ca }i unii afaceri}ti ce ^ncepuser@ deja s@ se specializeze ^n tranzac]ii monetare, reu}ind s@ acumuleze ^nsemnate avu]ii. Dup@ anul 1100 c$nd comer]ul,schimbul, pl@]ile }i creditul ^ncep s@ ia o mare amploare, se poate consemna ^nceputul na}terii b@ncilor. Astfel, ^n epoca de prosperitate }i ^nflorire a Cet@]ii Vene]ia ^ntre anii 1000 }i 1150, nevoile b@ne}ti au obligato s@ cear@ supu}ilor un ^mprumut for]at de 1 % asupra veniturilor. Realizarea acestui ^mprumut }i admiinistrare sumelor a necesitat existen]a unui organism care s@ preia aceast@ sarcin@. %n anul 1609 este ^nfiin]at@ BANCA AMSTERDAMULUI, sub auspiciile municipalit@]ii marelui centru comercial }i condus@ de patru consilieri ale}i anual. Banca putea efectua toate categoriile de opera]iuni - primiri ^n depozit, schimb monetar, pl@]i. Creditele puteau fi acprdate numai cu condi]ia prin stocul de metal pre]ios }i erau purt@toare de dob$nzii ^n jur de 5 % , ceea ce marcheaz@ o radical@ deosebire de practicilec@m@t@re}ti care d@inuiau la aceea vreme. Tot ^n AMSTERDAM a luat fiin]@ }i prima burs@ de valori. Se spune astfel c@ prima banc@, ^n adev@ratul sens al cuv$ntului, ar fii institu]ia ^nfiin]at@ la 1171, de dogele MICHEL XI,
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 7
sub numele de Banca de Venezia, cu scopul principal de a faca opera]iuni de administrarea banului public pentru Cetate. %n Germania, ^n anul 1619 s-a ^nfiin]at Banca de Hamburg, la ^nceput o banc@ de depozit, iar mai t$rziu o banc@ de pl@]i prin virament. %n anul 1621 i-a fiin]@ la NURENBERG o banc@ cu acela}i scop ca }i Banca de Hamburg. La ^nceputul secolului al XIX-lea, mica cas@ a evreului ANCER MAYER din FRANKFURT AM MEIN a devenit puternica BANC~ A LUI ROTSCHILD, cu sucursale la Londra, Paris, Viena, Berlin, Neapole, fiind bancherul multor capete ^ncoronate. %n a doua parte a seculului al XIX-lea au ap@rut }i s-au dezvoltat }i alte b@nci: DARMSTADTERBANK, DI SKONTO GESELLSCHAFT, DEUTSCHE BANK, DRESDNER BANK. Mult@ vreme acestea au fast cele mai mari patru b@nci din Germania. Apar apoi ^n Fran]a - CREDIT MOBILIER }i CREDIT FONCIER din Paris, iar la Londra, MIDDLE BANK }i LlOYD'S BANK. Asemenea mari b@nci, prin stimularea pl@]ilor f@r@ numerar, au dat na}tere caselor de compensa]ii (clearing) care, ^n mod permanent s-au dezvoltat, ajung$nd la actualala forme complexe de decontare, utilizate ^n activitatea bancar@ interna]ional@. Cu timpul, b@ncile s-au dezvoltat astfel ^nc$t au devenit uria}e for]e financiare cu puternice influente ^n via]a economic@ }i politic@ a lumii contemporane. %n ]ara noastr@, dup@ nesf$r}ite discu]ii }i repetate am$n@ri, ^n 1857 a ^nceput s@ func]ioneze Banca Na]ional@ a Moldovei, cu sediul la Ia}i, creat@ ^n urma demersurilor financiarului NULANDT, care a primit concesiunea domneasc@ }i a re]inut 90% din ac]iunile emise. Afacerea a fost viciat@de la pornire, pentru c@ bancherul str@in urm@rea specula]iile de ac]uni }i nu a v@rsat dec$t o sum@ modest@ din capitalul subscris. De remarcat ^ns@ c@ pe lista datornicilor vremii figurau nume importante, precum oameni politici (Sturza, Ghica, Raznovanu, Catargi, Mavrogheni). Dup@ un an de func]ionare, Banca Na]ional@ a Moldovei a dat faliment. Prima societate bancar@ viabil@ }i-a ^nceput activitatea ^n anul 1866 la Bucure}ti, sub denumirea de Banca Rom$niei, ini]ial cu atribu]ii de banc@ de emisiune }i de scont, dar dup@ modificare ulteripar@ a statutelor dispare privilegiul emiterii de bancnote, r@m$n$nd o activitate pur comercial@. %n 1873 a fost ^nfiin]at Creditul Funciar, unele cu capital str@in, dar procesul r@m$nea lent }i ^n anul 1890 num@rul lor se ridica doar la 7, iar ^n 1900 la 26, pentru ca ^n 1915 s@ existe ^n Rom$nia 220 de b@nci. La data de 17.04. 1880 a luat fiin]@ Banca Na]ional@ a Rom$niei, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banc@ la purt@tor. Majoritatea ac]iunilor acestei b@nci il de]inea un grup restr$ns de persoane si de personalit@]i ale vie]ii economice }i politice, ^n frunte cu familia Br@tianu, afirm$ndu-se ^n acea vreme c@ Banca Na]ional@ a Rom$niei era banca partidului liberal.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 8
Mai este de men]ionat faptul c@ ^n anul 1912 existau 9 mari b@nci care de]ineau 314 din totalul depunerilor, ^n timp ce restul de 176 de societ@]i bancare existente ^n ]ar@ de]ineau doar 114. Cele 9 mari b@nci erau reprezentate de: 1.) Banca Rom$neasc@ 2.) Banca de Scont 3.) Banca Agricol@ 4.) Banca Comer]ului din Craiova, toate cu capital autohton }i 5.) Banca Marmorosch Blanck & Co 6.) Banca de Credit Rom$n 7.) Banca Genneral@ Rom$n@ 8.) Banca Comercial@ Rom$n@ 9.) Bank of Romania, cu participare de capital str@in.
1.2 Cadrul legislativ al desf@}ur@rii activit@]ii bancare ^n Rom$nia 1.2.1 Legea bancar@ nr. 58 / 1998
Procesul de tranzi]ie conduce economia rom$neasc@ din starea de economie planificat@, dirijat@, superconcentrat@ ^n politica dirijist@ a statului, unic orchestrator al ^ntregii vie]i economico sociale a ]@rii }i declarat magician al transform@rilor pe care le concepe, le transpune ^n practic@ }i pe care le autoapreciaz@ ca reu}ite, indiferent de rezultatele ob]inute }i, mai ales, de interesul demonstrat de cei care purtau numele de beneficiari ai acestor realiz@ri spre o economie a pie]ei libere, ^n care toate procesele economice se nasc, se transform@ sau ^}i afl@ sf$r}itul ^n practica nemijlocit@ a pie]ei, care se demonstreaz@ a fi cel mai necru]@tor judec@tor al experien]ei economice prin care trece o ]ar@. Evenimentele care au generat schimbarea au g@sit pu]inele b@nci (c@ci ^n perioada anterioar@ nu se poate vorbi despre un sistem bancar, datorit@ lipsei de coeziune specifice unui sistem) ^n postura de organe de control economico financiar ale statului, menite s@ controleze }i s@ raporteze organelor centrale politice }i de sintez@ situa]ia constatat@, uneori nu cea existent@, ci aceea cosmetizat@, care s@ corespund@ idealurilor concepute de la centru. Al@turi de Banca Na]ional@ a Rom$niei existau: Banca pentru Agricultur@ }i Industrie Alimentar@; Banca Rom$n@ de Comer] Exterior }i Banca de Investi]ii, trei b@nci specializate care inspectau }i deserveau agen]ii economici din profilul de activitate c@reia î erau destinate. Anul 1990 a cunoscut primele transform@ri ^n domeniul bancar: b@ncile existente }i-au l@rgit sfera clien]ilor, angajandu-se ^n opera]iuni specifice cu noii agen]i economici: persoane fizice angrenate ^n activit@]i economice, asocia]ii familiale }i apoi societ@]ile comerciale cu capital privat. Odat@ cu acest moment, pe care actele normative emise l-au stabilit la 01.12.1990, Banca Na]ional@ a Rom$niei ^}i intr@ ^n drepturile }i obliga]iile sale de
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 9
banc@ central@ ^n sistem. %n lunile urm@toare se trece la elaborarea unei legisla]ii adecvate, care este adoptat@ de Parlamentul Rom$niei la 29.03.1991, publicat@ ^n Monitorul Oficial al Rom$niei la 03.04.1991 }i care ^}i ^ncepe aplicabilitatea odat@ cu intrarea ^n vigoare, la 03.05.1991. Cadrul legislativ astfel creat era reprezentat de Legea nr. 33 / 1991 privind activitatea bancar@ }i de Legea nr. 34 / 1991 privind statutul BNR. Procesul elabor@rii unei noi legi bancare, rezultat al ac]iunii concertate a speciali}tilor din banca cental@, bazat@ pe experien]a ^nregistrat@ ^n anii aplic@rii legisla]iei din 1991, ca }i a punctelor de vedere exprimate de speciali}ti ai institu]iilor financiar bancare interna]ionale, coroborate cu cele ale reprezentan]ilor institu]iilor statului (Guvern, ministerul Finan]elor, Ministerul Justi]iei, Consiliul pentru Reform@, Consiliul Legislativ) a dus, ^n cele din urm@, la adoptarea, la 05.03.1998, de c@tre cele dou@ camere ale Parlamentului Rom$niei, a Legii nr. 58 / 1998 Legea bancar@, care a fost promulgat@ prin Decretul nr. 86 / 1998 al Pre}edintelui Rom$niei, public$ndu-se ^n Monitorul Oficial al Rom$niei nr. 121 / 23.03.1998. %n conformitate cu prevederile art. 92 alin. 1 din lege, aceasta a intrat ^n vigoare la 30 de zile de la data public@rii sale ^n Monitorul Oficial al Rom$niei, dat@ de la care vechiul cadru legislativ legea nr. 33 / 1991 c$t }i alte reglement@ri enun]ate ^n art. 94 din lege sau calificate prin acela}i text de lege, ca av$nd con]inut sau dispozi]ii contrare s-a abrogat. Noua lege bancar@ se demonstreaz@ a fi un act normativ de tip modern, sistematizarea ^n capitole }i sec]iuni fiind determinat@ de obiectul pe care-l reglementeaz@ fiecare diviziune, realiz$ndu-se totodat@ corelarea c$t mai func]ional@ ^ntre acestea. Primul articol din lege, relu$nd un concept ^nscris ^n art. 1 al Legii nr. 33 / 1991, instituie, ^n primul alineat, principiul potrivit c@ruia activitatea bancar@ ^n Rom$nia se desf@}oar@ Prin Banca Na]ional@ a Rom$niei }i prin b@nci. De la ^nceput se observ@ c@ legiuitorul adopt@ termenul de b@nci ^n loc de societ@]i bancare. Aceast@ schimbare nu este datorat@ modific@rii naturii juridice a acestor entit@]i, c@ci, ^n alineatul 2, legiuitorul se gr@be}te s@ afirme constituite ca societ@]i comerciale ci ^n ea trebuie s@ vedem op]iunea sa pentru terminologie generic@, ^ndeob}te cunoscut@ }I utilizat@ de banc@, c$t }I premiza unei legisla]ii care s@ reglementeze variate tipuri de banc@. Din lege rezult@ clar faptul c@ autorizarea desf@}ur@rii unei asemenea activit@]i se poate acorda exclusiv persoanelor juridice. Referitor la domeniul de aplicare al Legii nr. 58 / 1998 art. 2 stabile}te expres c@ legea se aplic@ b@ncilor persoane juridice rom$ne }i sucursalelor din Rom$nia ale b@ncilor, persoane juridice str@ine. Par]ial, legea este aplicabil@ }i persoanelor juridice care fac transfer intebancar de fonduri.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 10
Legea cuprinde interdic]ii cu caracter general, care au menirea de a protegiui activitatea bancar@, b@ncile c$t }i persoanele care ar putea fi dezavantajate de anumite activit@]i de natur@ bancar@. Fondatorii sau ac]ionarii semnificativi trebuie s@ corespund@ nevoii garant@rii unei gestiuni s@n@toase }i prudente a b@ncii }i ^n acest scop, ^n textul de lege, sunt invocate motive pertinente. Astfel, puterea financiar@ a acestora este concludent@ pentru a se aprecia dac@ ac]ionarii semnificativi (defini]I prin lege ca particip$nd cu cel pu]in 5% la capitalul social al b@ncii) au resurse financiare pentru a asigura partea din capital la care s-au angajat. Practica a eviden]iat situa]ii ^n care un ac]ionar semnificativ persoan@ juridic@ - angajat s@ participe la capitalul social cu miliarde de lei demonstra, prin documenta]ia depus@, c@ rezultatele sale sunt de pu]ine sute de milioane de lei, ceea ce era clar pentru oricine c@ nu are capacitatea de a-}i asigura, legal, participa]ia angajat@ la capitalul social. Sursa fondurilor afectate pentru ob]inerea unei participa]ii la o banc@ trebuie s@ o reprezinte veniturile proprii }i nicidecum s@ fie rezultatul unui credit ob]inut. Autoriza]ia de func]ionare a unei b@nci sau a unei sucursale de banc@ peroan@ juridic@ str@in@, ^}i produce efectele pe ^ntreaga perioad@ cuprins@ ^ntre data emiterii sale }i data retragerii ei de c@tre aceea}i autoritate care a emis-o. Banca Na]ional@ a Rom$niei este ^ndrituit@ s@ retrag@ autoriza]ia de func]ionare a unei entit@]i bancare ^n situa]ii bine determinate. Cu privire la conduc@torii b@ncii, art. 25 instituie anumite cerin]e: a.) referitor la studii, se cere ca ace}tia s@ fie licen]ia]i, ceea ce implic@ c@ trebuie s@ de]in@ o licen]@ a unei institu]ii de ^nv@]@m$nt superior b.) experien]a profesional@ este asigurat@ de cerin]a minimal@ de a fi lucrat cel pu]in 5 ani ^n activitatea financiar bancar@ c.) probitatea moral@ }i profesional@ este ilustrat@ de cerin]a de a nu fi cauzat, prin activitatea sa, falimentul unei societ@]i comerciale d.) garantarea modului de asigurare a conducerii b@ncii se realizeaz@ prin asumarea obliga]iei celor numi]i ^n aceste func]ii de a exercita exclusiv func]ia respectiv@ }I de a locui pe perioada exercit@rii func]iei ^n Rom$nia De asemenea, referitor la fiecare banc@ exist@ cerin]a ca cel pu]in unul dintre conduc@tori s@ fie cet@]ean rom$n. Conduc@torul b@ncii este ^n acela}i timp }i pre}edinte al consiliului de administra]ie }i al comitetului de direc]ie din care fac parte, conform art. 26, to]i conduc@torii b@ncii. Cenzorii unei b@nci, conform art. 28, pot fi at$t persoane fizice c$t }i juridice. %n sec]iunea consacrat@ cerin]elor de capital se poate sesiza o modificare substan]ial@ fa]@ de vechea reglementare. Dac@ Legea nr. 33 / 1991, la art. 6, alin. 2, prevedea c@ Banca na]ional@ a Rom$niei va stabili cota minim@ de v@rs@m$nt la momentul subscrierii, care nu poate fi mai mic@ de 50 % precum }I perioada de
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 11
subscriere iar la art. 8, alin. 1 c@ acest capital social subscris trebuie v@rsat integral ^n termen de p$n@ la doi ani de la data constituirii societ@]ii bancare, art. 40, alin. 1 din legea nr. 58 / 1998 este categoric ^n a stabili c@ la momentul subscrierii capitalul social trebuie v@rsat integral. %n acela}i spirit s-a men]inut }i prevederea din vechea lege privind forma b@neasc@ a capitalului social, care la un moment dat suferise modific@ri prin prevederile Ordonan]ei Guvernului nr. 40 / 1996, potrivit c@reia capitalul social al unei b@nci poate avea }i o alt@ componen]@, respectiv imobilele destinate sediilor de banc@. O noutate o constituie prevederile alin. 4 al art. 40 in ceea ce priveste capitalul de dotare care se cere a fi men]inut ^n permenen]@ de c@tre sucursalele b@ncilor str@ine }I al c@rui nivel este corespunz@tor celui al capitalului social minim stabilit pentru b@ncile, persoane juridice rom$ne. Persoana care dore}te s@ dob$ndeasc@ calitatea de ac]ionar semnificativ (definit@ ^n art. 3 din lege) trebuie s@ ob]in@ aprobarea prealabil@ a B@ncii Na]ionale a Rom$niei, at$t la ob]inerea calit@]ii, c$t }i ulterior, ori de c$te ori majorarea participa]iei sale atinge o propor]ie reprezent$nd multiplii de 5 % astfel ^nc$t autoritatea legal@ de supraveghere s@ poat@ cunoa}te cu exactitate participa]ia fiec@rui ac]ionar semnificativ. O referire special@ a legii se impune cu privire la contractele de credit bancare }i cele accesorii constituite ^n scopul garant@rii creditului bancar care, prin voin]a legiuitorului, constituie titluri executorii. Aceast@ dispozi]ie se demonstreaz@ a fi binevenit@ ^n activitatea bancar@, deoarece practica a scos ^n eviden]@ o multitudine de situa]ii c$nd debitorii, cu bun@ sau cu rea credin]@, nu }i-au mai onorat obliga]iile, b@ncile fiind confruntate cu o avalan}@ de litigii datorate creditelor neperformante. Legiuitorul a diferen]iat competen]a ^n materie de constatare a faptelor care constituie ^nc@lc@ri ale disciplinei bancare }I respectiv, de aplicare a m@surilor }i sanc]iunilor prev@zute de lege. Astfel, dac@ prima activitate se realizeaz@ de personalul B@ncii Na]ionale a Rom$niei, ^mputernicit ^n acest sens de unul din membrii conducerii executive a institu]iei, cealalt@ activitate este dat@ ^n competen]a exclusiv@ a unuia dintre membrii conducerii executive, guvernator sau viceguvernator. Aceast@ abordare este justificat@ }i de faptul c@ numai aceste persoane - ^n conformitate cu prevederile Legii nr. 101 / 1998 privind Statutul B@ncii Na]ionale a Rom$niei sunt abilitate a reprezenta direct autoritatea na]ional@ de supraveghere bancar@. Dispozi]iile finale ale legii cuprind norme care stabilesc reglement@ri de principiu, de o importan]@ deosebit@: a.) instituirea unui registru bancar, ^n care Banca Na]ional@ a Rom$niei eviden]iaz@ autoriza]iile emise }i care este accesibil permanent publicului b.) caracterul unitar al sistemului bancar este ^nt@rit prin posibilitatea legal@ creat@, potrivit c@reia b@ncile pot s@ se organizeze ^ntr-o asocia]ie profesional@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 12
c.) extinderea aplic@rii regimului autoriz@rii supravegherii pruden]iale }i reglement@rilor B@ncii Na]ionale a Rom$niei }i la alte institu]ii dec$t b@ncile, abilitate prin lege s@ desf@}oare activit@]i bancare d.) publicarea ^n Monitorul Oficial al Rom$niei partea I a tuturor reglement@rilor }i ordinelor emise de Banca Na]ional@ a Rom$niei ^n aplicarea acestei legi, cu scopul de a asigura o larg@ publicitate a tuturor actelor normative ^n domeniu, emise de autoritatea ^n materie Dup@ cum se poate constata, noua lege bancar@, elaborat@ ^n urma unei ample experien]e teoretice }i practice c@p@tate ^n materie se demonstreaz@, ^n ciuda unor ne^mpliniri, a fi calitativ superioar@ vechii reglement@ri, }i ofer@ mult mai mult@ ^ncredere ^n valoarea sa, care o face capabil@ s@ asigure ^nt@rirea sistemului bancar, at$t ^n ansamblu, c$t }i ^n fiecare component@ a sa. Ca orice act normativ, }i noua lege bancar@ insufl@ speran]a c@ ne afl@m ^n prezen]a unei reglement@ri care s@ poat@ asigura viabilitatea sistemului bancar, prin intermediul instrumentelor pe care le ofer@.
1.2.2. Legea nr. 83 / 1998 privind procedura falimentului b@ncilor

Legea privind procedura falimentului b@ncilor nr. 83 / 1998 a fost promulgat@ de pre}edintele Rom$niei la 15.04.1998 }i a intrat ^n vigoare la 22.05 1998, la aproape doi ani de la declararea de c@tre Banca Na]ional@ Rom$niei a dou@ ac]iuni judiciare ^mpotriva societ@]ilor bancare "Dacia Felix' }i "Credit Bank Rena}tera Creditului Rom$nesc" ^n baza prevederilor legii privind procedura reorganiz@rii }i lichid@rii judiciare (falimentului) nr. 64/1995. La elaborarea legii s-au avut ^n vedere anumite elemente concrete, potrivit c@rora ^n cazul "Credit Bank", de exemplu, nici dup@ doi ani, instan]a de judecat@ nu a ajuns s@ se pronun]e asupra contesta]iei b@ncii care a afirmat ^nc@ din luna 1996 c@ nu este ^n ^ncetare de pl@]i. Astfel s-a ajuns la ideea unei legi separate }i ^n general la acceptatrea ideii unei reglement@ri separate pentru situa]ia ^n care o banc@ a ^ncetat pl@]ile, ] in$ndu-se seama de faptul c@ ^n unele ]ari ^n legile privind falimentul exist@ capitole separate care trateaz@ falimentul unei b@nci, sau exit@ chiar legi distincte. Legea nr. 83 / 1998 are drept principal@ caracteristic@ eliminarea fazei de reorganizare sub controlul instan]ei }i urgentarea procedurilor prin stabilirea unor termene scurte ^n care tribunalul s@ se pronun]e ^n leg@tur@ cu starea de faliment a unei b@nci }i s@ declan}eze procedurile de lichidare. Art.1 precizeaz@ c@ legea se aplic@ numai b@ncilor aflate ^n stare de insolvabilitate, adic@: a.) nu au onorat integral crean]ele certe, lichide }i exigibile, de cel pu]in 30 de zile, ori
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 13
b.) valoarea obliga]iilor unei astfel de b@nci dep@}e}te valoarea activului s@u. Lichidatorul este desemnat cu acordul B@ncii Na]ionale a Rom$niei (art. 3 lit. a) tocmai pentru a evita o procedur@ ^ndelungat@ ^n care judec@torii ar trebui s@ se conving@ singuri asupra compatibilita]ii aptitudinilor mannageriale ale prezumtivilor lichidatori cu situa]ia concret@ a b@ncii aflat@ ^n ^ncetare de pl@]i, deoarece atribu]iile unui lichidator ^ntr-o banc@ presupun o sum@ de decizii privind continuarea sau ^ntrerupurea unor opera]iuni, stabilirea nivelului ratelor dob$nzilor aferente pasivelor b@ncii debitoare etc. Judec@torul sindic, la r$ndul s@u, confruntat cu o serie de probleme bancare, de strict@ specialitate, poate cere ( art. 6) }i opinia B@ncii Na]ionale Rom$niei ^n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar@. Referitor la reglementarea condi]iilor de sesizare a tribunalului, apar o serie de nout@]i fa]@ de reglement@rile din legea nr. 64/1995. Prima noutate const@ ^n enumerarea la art. 12, a celor care pot introduce cererea de declan}are a procedurii falimentului }i anume banca debitoare, creditori ai acesteia sau Banca Na]ional@ Rom$niei (chiar dac@ nu are calitatea de creditor). Majoritatea exper]ilor banncari sunt de acord c@ o "banc@ bolnav@" trebuie eliminat@ rapid din sistem, pentru a preveni apari]ia a}a- numitului "risc sistemic" care poate avea consecinte extrem de grave pentru econemia ]@rii respective. %n consecin]@, potrivit art. 13 procedura de faliment a unei b@ncii se porne}te, de regul@, dup@ constatarea de c@tre banca central@ c@ m@surile de supraveghere special@ (prin care s-a ^ncercat redresarea b@ncii) nu au dat rezultat, neput$nd fi evitat falimentul. Posibilitatea constat@rii situa]iei de faliment este prev@zut@ la art. 19, stabilindu-se c@ tribunalul se va pronun]a asupra contesta]iei ^n termen de 10 zile }i ca noutate, c@ acest termen poate fi prelungit o singur@ dat@, cu ^nc@ 10 zile. O reglementare specifec@ sistemului bancar este }i cea din art. 19 alin. 4, potrivit c@ruia "hot@r$rea judec@toreasc@ privind ^nceperea procedurii falimentului b@ncii debitoare va fi comunicat@ de ^ndat@ Fondului de garantare a depozitelor ^n sistemul bancar, ^n vederea aplic@rii reglement@rilor privind plata depozitelor garantate".
1.2.3 Legea nr. 101 / 1998 privind Statutul B@ncii Na]ionale a Rom$niei
%n primul capitol al legii se precizeaz@ faptul c@ Banca Na]ional@ a Rom$niei este banca central@ a statului rom$n, av$nd personalitate juridic@, disp@r$nd vechea formulare care stabilea c@ BNR este organ al statului ^n timp ce Legea nr. 33 / 1991 privind activitatea bancar@ se preciza c@, de fapt, BNR este }i banca central@ a statului rom$n }i organ unic de emusiune.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 14
Prin aceast@ lege sunt prev@zute }i politicile pe care trebuie s@ le elaboreze }i s@ le aplice banca central@, ^n num@r de cinci (monetar@, valutar@, de credit, de pl@]i }i de autorizare }i supraveghere pruden]ial@ bancar@) c$t }i leg@tura dintre aceste politici }i politica general@ a statului. {i ^n ceea ce prive}te rezervele minime obligatorii se poate constata o alt@ concep]ie. Astfel, nivelul dob$nzilor bonificate de Banca Na]ional@ a Rom$niei nu poate fi mai mic dec$t nivelul ratei dob$nzii medii la depunerile la vedere practicate de b@ncile comerciale, iar pentru depozitele ^n valut@, rezervele minime obligatorii se constituie numai ^n valut@. Se men]ine (art. 12) obliga]ia persoanelor juridice autorizate s@ desf@}oare opera]iuni valutare s@ raporteze la Banca Na]ional@ a Rom$niei, in formele stabilite de aceasta, toate tranzac]iile valutare efectuate. Ca o particularitate a noilor reglement@ri, s-a renun]at la implicarea b@ncii centrale ^n monitorizarea tranzac]iilor suspecte de a servi sp@l@rii banilor, aleg$ndu-se varianta creerii unui organism separat, care va func]iona ca o agen]ie guvernamental@ pentru analiza informa]iilor referitoare la aceste tranzac]ii. %n acest sens a fost promulgat@ Legea Sp@l@rii Banilor. Problema deschiderii de conturi curente la Banca Na]ional@ a Rom$niei este reglementat@ ^n art. 22, iar serviciile de compensare, depozitare }i plat@ fac obiectul; art. 24, ^n timp ce o noutate apare la art. 25 }i anume colectarea }i difuzarea, contra cost, de date }i informa]ii privind inciden]ele de pl@]i }i riscurile de creditare ^n sistemul bancar. Supravegherea bancar@ este reglementat@ ^n capitolul V, sub aspectul atribu]iilor care revin B@ncii Na]ionale a Rom$niei, stabilindu-se baza legal@ a competen]elor b@ncii centrale ^n a autoriza }i apoi a supraveghea pruden]ial b@ncile. %n capitolul VI sunt tratate opera]iunile pe contul statului }i se reglementeaz@ func]ionarea Trezoreriei statului, opera]iunile cu trezoreria statului }i opera]iunile cu titluri de stat. Aceste norme sunt ^n mare parte diferite de cele din Legea nr. 34 / 1991, datorit@ caracteristicilor func]ion@rii Trezoreriei statului ^n ultimii ani }i noilor reglement@ri adoptate. Capitolul VII se intituleaz@ Opera]iuni cu aur }i active externe fiind prev@zute normele care reglementeaz@ atribu]iile B@ncii Na]ionale a Rom$niei ^n stabilirea }i men]inerea rezervelor interna]ionale }I administrarea acestora. De un interes aparte sunt prevederile art. 31, alin. 1, lit. a, din care rezult@ implicit posibilitatea de a depozita ^n str@in@tate aur, activitate ^n urma c@reia se poate ob]ine, prin dob$nzile oferite de b@nci str@ine, o anume cantitate de metal pre]ios (acest lucru nu ar fi posibil prin tezaurizarea ^n ]ar@ a ^ntregii rezerve de aur). Conducerea B@ncii Na]ionale a Rom$niei este asigurat@ de Consiliul de administra]ie, numit de Parlament, pe o perioad@ de 6 ani, cu posibilitatea re^nnoirii mandatului. [in$nd cont de aprecierile pozitive cu care a fost ^nt$mpinat@ noua lege }i de reglement@rile care constituie, f@r@ ^ndoial@, un
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 15
pas ^nainte ^n perfec]ionarea cadrului legal necesar activit@]ii b@ncii centrale, legea este }i util@ }i necesar@, dar c@, pe termen mediu }I lung, o serie de prevederi ar trebui reanalizate, ]in$ndu-se seama de aspectele care rezult@ din aplicarea in practic@ a legii }i din semnalele din sistemul bancar, ^n special, din ansamblul sistemului financiar bancar ^n general. Sistemul bancar rom$nesc trebuie s@ fie puternic }i astfel, s@ determine }i rezultate mai bune ale economiei rom$ne}ti, c@ci alt@ alternativ@ nu poate fi luat@ ^n considerare. Cum spunea }i Plinius cei slabi au numai numai speran]@, dar nici o sc@pare.
1.2.4 Legea nr. 21 / 1999 privind prevenirea }i sanc]ionarea sp@l@rii banilor

Legea nr 21 / privind prevenirea }i sanc]ionarea sp@l@rii banilor a fost publicat@ ^n Monitorul Oficial al Rom$niei nr. 18 / 21.01.1999, fiind promulgat@ de pre}edintele Rom$niei la data de 16.01.1999. Unul din motivele principale de ^ngrijorare pentru toate ]@rile ^l constituie sp@larea banilor murdari ob]inu]i pe c@i ilicite, ^n sfera economiei subterane. Institu]iile care intr@ sub inciden]a acestei legi sunt b@ncile, sucursalele b@ncilor str@ine, insitu]iile de credit, institu]iile financiare, societ@]ile de asigur@ri }i reasigur@ri, agen]ii economici care desf@}oar@ activit@]i de jocuri de noroc ori de amanet, persoanele fizice }i juridice care acord@ asisten]@ de specialitate juridic@, notarial@, contabil@, financiar bancar@, precum }i orice alt@ persoan@ fizic@ sau juridic@, prin acte }i fapte s@v$r}ite ^n afara sistemului financiar bancar (Capitolul II, art. 8). Persoanele juridice men]ionate au obliga]ia s@ stabileasc@ identitatea clien]ilor pentru orice tranzac]ie a c@rei limit@ minim@, ^n lei sau ^n valut@, reprezint@ echivalentul a 10.000 euro, indiferent dac@ tranzac]ia are loc printr-o singur@ opera]iune sau prin mai multe opera]iuni care au leg@tur@ ^ntre ele. Cerin]ele de identificare nu vor fi impuse societ@]ilor de asigur@ri }i reasigur@ri ^n leg@tur@ cu poli]ele de asigurare de via]@, dac@ prima de asigurare sau ratele de plat@ anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul ^n lei al sumei de 1.000 de euro ori prima unic@ de asigurare pl@tit@ este, ^n echivalent lei, p$n@ la 2.500 de euro. Dac@ ratele de prim@ periodice sau sumele de plat@ anuale sunt ori urmeaz@ a fi m@rite ^n a}a fel ^nc$t s@ dep@}easc@ limitasumei de 1.000 de euro, respectiv 2.500 de euro, ^n echivalent lei, se va cere identificarea clien]ilor. %n vederea aplic@rii prevederilor prezentei legi se ^nfiin]eaz@ Oficiul Na]ional de Prevenire }i Combatere a Sp@l@rii Banilor, organ de specialitate cu personalitate juridic@, ^n subordinea Guvernului, cu sediul ^n municipiul Bucure}ti. Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea }i combaterea sp@l@rii banilor, scop ^n care prime}te, analizeaz@, prelucreaz@ informa]ii }i sesizeaz@ autorit@]ile abilitate prin lege. Oficiul este format din c$te un reprezentant al Ministerului Finan]elor,
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 16
Ministerului Justi]iei, Ministerului de Interne, Parchetului de pe l$ng@ Curtea Suprem@ de Justi]ie, B@ncii Na]ionale a Rom$niei, Asocia]iei Rom$ne a B@ncilor }i Cur]ii de Conturi, numi]i ^n func]ii, pe o perioad@ de 5 ani, prin hot@r$re a Guvernului. Legiuitorul a impus membrilor oficiului ^ndeplinirea unor condi]ii; astfel, la Capitolul III, art. 8, se precize se cere ca membrii oficiului s@ ^ndeplineasc@ urm@toarele condi]ii: - s@ fie licen]ia]i }i s@ aib@ cel pu]in 10 ani vechime ^ntr-o func]ie economic@ sau juridic@; - s@ aib@ domiciliul ^n Rom$nia; - s@ aib@ numai cet@]enia rom$n@; - s@ aib@ exerci]iul drepturilor civile }i politice; - s@ se bucure de o reputa]ie profesional@ }i moral@ ne}tirbit@ Conform Capitolului IV, art. 23, constituie infrac]iunea de sp@lare a banilor }i se pedepse}te cu ^nchisoare de la 3 la 12 ani: a.) schimbarea sau transferul de valori, cunosc$nd c@ acestea provin din s@v$r}irea unor infrac]iuni: traficul de stupefiante; nerespectarea regimului armelor }i muni]iilor ^n form@ agravant@; nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; nerespectarea regimului materiilor explozive; falsificarea de monede sau de alte valori; contrabanda; }antajul; lipsirea de libertate ^n mod ilegal; ^n}el@ciunea ^n domeniul bancar, financiar sau de asigur@ri; bancruta frauduloas@; furtul }i t@inuirea de autovehicule; nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri; traficul de animale ocrotite ^n ]@rile lor; comer]ul cu ] esuturi }i organe umane; infrac]iunile s@v$r}ite prin intermediul calculatoarelor; infrac]iunile s@v$r}ite cu c@r]i de credit; infrac]iunile s@v$r}ite de persoane care fac parte din asocia]ii de infractori; nerespectarea dispozi]iilor privind importul de de}euri }i de reziduuri; nerespectarea dispozi]iilor privind jocurile de noroc; ^n scopul ascunderii sau disimul@rii originii ilicite a acestora, precum }i ^n scop de t@inuire sau de favorizare a persoanelor implicate ^n astfel de activit@]i sau presupuse c@ s-ar sustrage consecin]elor juridice ale faptelor lor; b.) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenien]ei, apartenen]ei, dispozi]iei, mi}c@rii propriet@]ii bunurilor sau a dreptului asupra acestora, cunosc$nd c@ aceste bunuri provin din s@v$r}irea unei din infrac]iunile prev@zute la litera a.) c.) dob$ndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunosc$nd c@ acestea provin din s@v$r}irea uneia dintre infrac]iunile prev@zute la litera a.) Acoperirea, ini]ierea, aderarea sau sprijinirea sub orice form@, ^n scopul s@v$r}irii infrac]iunii de sp@lare a banilor, se pedepse}te cu ^nchisoare de la 5 la 15 ani. Tentativa se pedepse}te. Capitolul V, art. 27 prevede c@ limita minim@ a tranzac]iei poate fi modificat@ de Guvern, la propunerea oficiului.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 17
CAPITOLUL II Activitatea de creditare la BCR SA Cara} Severin. Tipuri de credite acordate ^ntreprinderilor mici }I mijlocii 2.1 Tranzac]ionarea creditelor
Capital, ^mprumut, dob$nd@ erau no]iuni cunoscute }i legiferate din cele mai vechi timpuri, de la ^nceputurile organiz@rii vie]ii economice }i sociale. Considerate sacre, inviolabile, templele au reprezentat cu mult timp ^n urm@ locuri de preferin]@ pentru ad@posturile de resurse vitale }i de avu]ii, iar casta preo]ilor nu s-a limitat la marea putere spiritual@ exercitat@ ^n baza credin]elor religioase, ci a c@utat s@ adauge }i for]a mai concret@ pe care o conferea bog@]ia, mai cu seam@ ^n forma cea mai concentrat@ }i produc@toare de c$}tig - banii. De-a lungul timpului, banii au ^nceput s@ capete tot mai clar rolul de sus]inere a activit@]ilor, de mijlocire a schimburilor, fiind recunoscu]i ca m@sur@ a valorii, devenind principala form@ de reprezentare a avu]iei, ^n diverse forme de existen]@. Activitatea tuturor firmelor, a ^ntreprinderilor mici }i mijlocii, dar }i a marilor unit@]i din diverse sectoare de activitate, a devenit dependent@ de finan]area prin diverse c@i, de procurarea de mijloace b@ne}ti necesare pentru continuarea }i extinderea activit@]ii. %n acest sens b@ncile au rolul de a asigura - ^n condi]iile existen]ei unei tendin]e de profitabilitate }i a unei minime siguran]e ^n afaceri - necesarul de lichidit@]i cu care agen]ii economici se pot confrunta la un moment dat. Acest necesar de lichidit@]i are multe cauze, dintre care enumer@m c$teva: - ne^ncasarea la timp a unor crean]e, fapt care, coroborat cu o infla]ie accentuat@, contribuie la decapitalizarea rapid@ a ^ntreprinderii; - lipsa posibilit@]ilor de valorificare a produc]iei, ^n condi]iile men]inerii la plat@ a drepturilor salariale; - neachitarea la scaden]@ a obliga]iilor fa]@ de ter]i, fapt care genereaz@ penalit@]i care de cele mai multe ori ajung s@ dep@}easc@ valoarea obliga]iei de plat@ ini]iale; - apari]ia unor oportunit@]i de afaceri, care necesit@ finan]are suplimentar@, ceea ce face ca agentul economic respectiv s@ se vad@ pus ^n imposibilitatea de a beneficia de aceasta ^n afara sistemului bancar; - lipsa de ^ncredere a unor parteneri de afaceri, care pretind plata cash, sau ofer@ diverse facilit@]i (discount) ^n cazul pl@]ii cash, impun$nd apelarea la credite bancare etc. Acestea sunt doar c$teva dintre motivele care determin@ agen]ii economici s@ se adreseze b@ncii cu cerin]a de a ^mprumuta bani. Locul }i importan]a creditului ^n economie sunt date de rolul acestuia, prin func]iile pe care le ^ndepline}te. %n primul r$nd, creditul ^ndepline}te o func]ie distributiv@ prin faptul c@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 18
mobilizeaz@ resursele b@ne}ti disponibile la un moment dat ^n economie, redistribuindu-le apoi prin acordare de ^mprumuturi c@tre anumite ramuri, sectoare sau domenii de activitate, care au nevoie de finan]are. De asemenea, creditul spore}te puterea de ac]iune productiv@ a capitalului pun$nd astfel ^n mi}care for]ele latente }i contribuind la cre}terea avu]iei reale a societ@]ii. Deci, prin creditarea agen]ilor economici economiile sterile sunt transformate ^n capitaluri productive. %n plus, operativitatea asigurat@ procur@rii de noi capitaluri d@ posibilitatea unei elasticit@]i mai mari ^n economie, favoriz$nd orientarea c$t mai rapid@ a investi]iilor spre ramurile sau activit@]ile rentabile, asigur$nd o mai mare posibilitate de adaptare la cerin]ele pie]elor interne }i externe }i contribuind pe aceast@ baz@ la cre}terea eficien]ei marginale a capitalului. Tot prin func]ia distributiv@, creditul particip@ la cre}terea gradului de centralizare }i concentrare a capitalului . O importan]@ deosebit@ o are creditul ^n procesul transform@rii economiilor ^n investi]ii. A}a cum ar@ta economistul englez J. M. Keynes, ^ntr-o economie de pia]@ dezvoltat@ ecua]ia fundamental@ ^n realizarea echilibrului macroeconomic este: unde S = economiile I = investi]iile Orice individ poate economisi o anumit@ sum@ de bani, mai mare sau mai mic@, ^n func]ie de venitul }i comportamentul s@u economic. Economisirea necontinuat@ de investire constituie ^ns@ o tezaurizare }i reprezint@ un factor dezechilibrant, deprimant pentru economie, duc$nd la recesiune cu toate formele sale. Prin faptul c@ la acordarea creditului este verificat modul cum urmeaz@ a fi utilizat@ suma primit@ de c@tre ^ntreprinz@tor, creditul joac@ un rol de diminuare a ini]iativelor p@guboase. Creditul are }i importanta func]ie de emisiune monetar@. Dup@ ce, prin interven]ia ideii de credit s-a ajuns la moneda fiduciar@, adic@ la biletele de banc@, prin intermediul unor solide institu]ii de credit s-au creat multiple alte instrumente }i tehnici de plat@ care au dus la diminuarea folosirii numerarului }i la cre}terea ^n mari propor]ii a monedei scripturale. Prin aceasta s-a asigurat }i o important@ reducere a cheltuielilor cu circula]ia banilor, noile tehnici }i instrumente de plat@ oferite de existen]a creditului f@c$nd fa]@ ^n cele mai bune condi]ii cre}terii exponen]iale a volumului tranzac]iilor economice. De exemplu, dac@ anumite m@rfuri, a c@ror producere are un caracter sezonier (cerealele, de plild@) ar fi aduse pe pia]@ toate ^n momentul ob]inerii lor, oferta ar deveni dispropor]ionat de mare ^n raport cu cererea }i am asista la o c@dere spectaculoas@ a pre]urilor, care ar fi urmat@ apoi (dup@ o perioad@ ^n care s-ar ajunge la raritatea m@rfurilor respective) de o situa]ie invers@ (o cerere neacoperit@ de ofert@ }i o urcare exagerat@ a pre]urilor). Pentru evitarea unor astfel de fluctua]ii generatoare de risip@ }i perturbatoare ale echilibrului economic se folose}te instrumentul pentru creditare - warant - care
S=I
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 19
ofer@ proprietarului m@rfurilor respective posibilitatea ob]inerii cu anticipa]ie, cel pu]in par]ial, a contravalorii acestora. Prin reglarea ratei dob$nzii creditul poate ajuta la controlul fenomenului infla]ionist. Nu se poate trece cu vederea nici rolul pe care ^l are creditul ^n finan]area deficitului bugetar al statului, acolo unde este cazul, sub forma creditului public. Acestea au fost, pe scurt, principalele avantaje care decurg din existen]a }i utilizarea creditului. Trebuie ^ns@ subliniat faptul c@, pe c$t de util }i de avantajos este creditul ca verig@ de func]ionare a economiei na]ionale, pe at$t de periculos }i dezavantajos devine atunci c$nd nu este utilizat ^n conformitate cu cerin]ele sale }i ale echilibrului economic general. Cel mai mare pericol ^l constituie folosirea lui abuziv@, determinat@ de iluzia c@ prin sine ^nsu}i creditul reprezint@ avu]ie. Supercreditarea duce la grave dezechilibre economice, monetare, gener$nd, atunci c$nd ia propor]ii, infla]ia. De asemenea, utilizarea creditului pentru finan]area unor activit@]i economice insuficient fundamentate poate duce la dezechilibrul structural ^n economie, la dispropor]ii ^ntre ramurile }i sectoarele ei de activitate. O folosire abuziv@ a creditului poate stimula }i o o exacerbare a opera]iunilor speculative, o cre}tere a capitalului fictiv, care poate ajunge la crahuri financiare.
2.1.1 Definirea creditului bancar }i a celui comercial

Creditul reprezint@ schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Etimologic, cuv$ntul CREDIT vine de la cuv$ntul latinesc CREDITUM, care semnific@ a crede, a avea ^ncredere. Principalele elemente ale creditului: - schimbul ^n timp; - subiec]ii raportului de creditare (creditor / debitor); - promisiunea de rambursare; - scaden]a - momentul ramburs@rii; - dob$nda - pre]ul creditului; Se face distinc]ie ^ntre creditul comercial }i creditul bancar. Creditul comercial presupune acordarea de credit sub form@ de marf@ ^n urma unei ^n]elegeri ^ntre creditor / v$nz@tor }i debitor / cump@r@tor. Creditul bancar presupune acordarea de credite sub form@ b@neasc@, fiind obligatoriu ca unul dintre subiec]i s@ fie banca.
2.1.2 Tr@s@turile creditului bancar

Principalele tr@s@turi ale creditului bancar sunt: 1.) Subiectele raportului de credit sunt creditorul (banca) }i debitorul (agentul economic ^n cazul nostru); 2.) Promisiunea (angajamentul) de rambursare; 3.) Riscurile probabile generale, care pot fi: 3.1) Riscul de rambursare care const@ fie ^n ^nt$rzierea pl@]ii, fie ^n incapacitatea de plat@ a debitorului;
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 20
3.2) Riscul de imobilizare care survine la banc@ sau la de]in@torul de depozite, care nu este ^n m@sur@ s@ satisfac@ cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereu}ite a creditelor acordate; 4.) Termenul de rambursare, care poate fi: 4.1) 24 de ore, pe pie]ele monetare (opera]iunile overnight); 4.2) pe termen scurt, mediu }i lung; 5.) Dob$nda reprezint@ pre]ul creditului, se stabile}te ^n conven]ia de credit }i este negociabil@. 6.) Tranzac]ia reprezint@ ^n fapt opera]iunea de acordare a creditului. 7.) Consemnarea }i transferabilitatea. Acord@rile de credit sunt consemnate prin ^nscrisuri, instrumente de credit. Prin intermediul transferului de credit se realizeaz@ cesiunea crean]ei.
2.1.3 Condi]ii avute ^n vedere la tranzac]ionarea creditelor

Activitatea de creditare are la baz@ principiul pruden]ei }i are ^n vedere, ^n primul r$nd, viabilitatea }i realismul afacerilor, ^n vederea identific@rii }i evalu@rii capacit@]ii de plat@ a agentului economic care solicit@ creditul bancar, respectiv capacitatea de a genera venituri }i lichidit@]i ca principal@ surs@ de rambursare a creditului }i de plat@ a dob$nzilor. Determinarea capacit@]ii de plat@ a clien]ilor se face prin analiza aspectelor financiare }i nefinanciare ale afacerilor, at$t din perioadele expirate c$t }i din cele prognozate. Analiza }i acordarea creditelor au ^n vedere influen]a factorilor externi asupra proiectelor propuse de agen]ii economici care solicit@ creditele, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprev@zute asupra desf@}ur@rii afacerilor }i ramburs@rii creditelor. B@ncile au obliga]ia s@ verifice iar ^mprumuta]ii s@ pun@ la dispozi]ie toate documentele }i actele din care s@ rezulte natura activit@]ii desf@}urate, credibilitatea, situa]ia patrimonial@, rezultatele economico financiare, capacitatea managerial@ }i orice alte documente }i date care s@ permit@ evaluarea poten]ialului economic, organizatoric }i financiar al firmelor. Creditele }i scrisorile de garan]ie solicitate, indiferent de sum@ sau durata de rambursare, respectiv de valabilitate, se acord@ pentru destina]iile stabilite prin contracte, acestea fiind obligatorii pentru ^mprumuta]i. Utilizarea creditului aprobat pentru o alt@ destina]ie dec$t cea stabilit@ d@ dreptul b@ncii s@ ^ntrerup@ creditarea }i s@ retrag@ ^mprumutul acordat. Creditele }i scrisorile de garan]ie trebuie ^ntotdeauna garantate. Agen]ii economici beneficiari de credite bancare au obliga]ia de a permite verificarea faptic@ }i scriptic@ a garan]iilor pe ^ntreaga perioad@ de creditare, respectarea condi]iilor ^n care s-a acordat creditul, modul cum este utilizat, iar ^n cazul ^n care se constat@ c@ au fost ^nc@lcate condi]iile contractuale, b@ncile au posibilitatea de a trece la rambursarea creditului sau la executarea silit@ a garan]iilor.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 21
Creditele }i dob$nzile aferente, nerambursate la scaden]e, sunt considerate credite, respectiv dob$nzi restante. Creditele }i dob$nzile aferente, trecute ^n litigiu, sunt considerate credite respectiv dob$nzi ^ndoielnice. Pe toat@ durata credit@rii agen]ii economici beneficiari de credite au obliga]ia s@ pun@ la dispozi]ia b@ncii creditoare exemplare din bilan]urile contabile, situa]iile contabile periodice }i orice alte documente solicitate de banc@. %n func]ie de legisla]ia ^n vigoare, creditele }i scrisorile de garan]ie se acord@, respectiv elibereaz@, la cererea scris@ a clien]ilor. Pentru a beneficia de credite }i scrisori de garan]ie bancar@, agen]ii economici solicitan]i trebuie s@ ^ndeplineasc@ c$teva condi]ii: - s@ fie constitui]i potrivit legii; - s@ posede un capital social potrivit statutului; - s@ desf@}oare activit@]i legale }i eficiente; - s@ ^ndeplineasc@ un nivel optim al indicatorilor de bonitate; - s@ existe posibilit@]i certe de rambursare a creditelor la scaden]e }i de plat@ a dob$nzilor; - s@ prezinte garan]ii morale }i materiale, a c@ror valoare s@ acopere cel pu]in creditul }i dob$nzile aferente pe ^ntreaga perioad@ de creditare; - s@ aib@ deschise conturi la banc@; - s@ accepte clauzele contractului de credite; - ^n cazul solicit@rii unor credite pentru investi]ii, s@ participe cu surse proprii de finan]are. %n cadrul analizei economico - financiare a activit@]ii, agentul economic trebuie s@ urm@reasc@ existen]a unei permanente capacit@]i de rambursare pe ^ntreaga perioad@ de creditare. %n acest sens, pe baza portofoliului propriu de comenzi }i contracte, a cash - flow - ului previzionat }i extrapol$nd media ^ncas@rilor }i pl@]ilor zilnice realizate ^n ultimul trimestru, se determin@ practic capacitatea financiar@ necesar@ ^n vederea ramburs@rii: Crambursare = I P 70% RA
i =1 90
unde: CRAMBURSARE = capacitatea de rambursare a agentului economic % = ^ncas@rile zilnice realizate de agentul economic ^n ultimul trimestru P = perioada de timp pentru care agentul economic solicit@ creditul RA = rat@ de actualizare, care reprezint@ un factor sintetic, la a c@rui dimensionare concur@ rata infla]iei, rata dob$nzii bancare, rata de schimb a leului, rata cre}terii economice etc.
2.2 Credite ^n func]ie de factorii timp }i destina]ie
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 22
%n func]ie de factorul timp creditele se ^mpart ^n trei categorii: pe termen scurt, mediu }i lung. Prin credite pe termen scurt se ^n]eleg opera]iunile de ^mprumut a unor sume de bani pe o durat@ ce nu dep@}e}te 12 luni, cu excep]ia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabrica]ie. Creditele a c@ror durat@ de rambursare este ^ntre 1 an }i 5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care dep@}esc durata de 5 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, sunt credite pe termen lung. %n func]ie de destina]ie, creditele pot fi contractate pentru finan]area activit@]ii curente sau ^n completarea unor surse proprii, pentru investi]ii. Agen]ii economici pot contracta credite ^n lei sau ^n valut@. Pe termen scurt agen]ii economici pot contracta credite pentru desf@}urarea activit@]ii curente, cum ar fi: Credite ^n lei - credite globale de exploatare (capital de lucru); - utiliz@ri din deschideri de credite permanente (linii de credite); - credite pentru finan]area stocurilor temporare; - credite pentru finan]area stocurilor sezoniere; - credite pentru export; - credite pentru exportul de produse garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii ; - credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabrica]ie; - credite de scont; - credite pe cecuri remise spre ^ncasare; - credite de factoring; - credite de trezorerie pentru valuta v$ndut@; - credite pentru echipament, pe termen scurt; - credite pentru echipament ^n cofinan]area mai multor societ@]i bancare (credite consor]iale) pe termen scurt; - credite pentru m@rfuri v$ndute cu plata ^n rate Credite ^n valut@ - credite pentru importatorii de bunuri }i servicii; - utiliz@ri din deschideri de credite permanente (linii de credite) pentru importul de materii prime }i materiale; - credite pentru importatorii de bunuri }i servicii, pe baz@ de finan]are extern@; - credite garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii; - credite de factoring ^n valut@ Pe termen mediu }i lung, agen]ii pot contracta urm@toarele tipuri de credite: Credite ^n lei
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 23
- credite pentru echipament ^n completarea surselor proprii, pe termen mediu }i lung; - credite pentru echipament ^n cofinan]area mai multor societ@]i bancare (credite consor]iale) pe termen mediu }i lung; - credite pentru activitatea de leasing; Credite ^n valut@ - credite pentru modernizarea capacit@]ilor de produc]ie; - credite pentru retehnologizarea proceselor de produc]ie; - credite pentru achizi]ionarea din import de ma}ini, utilaje, tehnic@ de calcul, instala]ii tehnologice, mijloace de transport etc.; - credite legate de efectuarea oric@ror cheltuieli legate strict de realizarea }i darea ^n exploatare a investi]iilor productive; - credite de forfetare Durata de creditare cuprinde: Perioada de tragere ^n care creditul se angajeaz@, respectiv de la data stabilit@ prin contract de punere a creditului }i p$n@ la angajarea integral@. Perioada de utilizare adic@ durata de timp dintre angajarea (tragerea) integral@ a creditului }I data primei rate scadente. %n cadrul perioadei de utilizare a creditului poate exista perioad@ de gra]ie, cuprins@ ^ntre data prev@zut@ prin contract pentru utilizarea integral@ a creditului }I data prev@zut@ pentru rambursarea primei rate de credit. Perioada de timp ^n care creditul se ramburseaz@ respectiv de la data prev@zut@ ^n contract pentru restituirea primei rate a creditului p$n@ la data stabilit@ prin contract pentru rambursarea ultimei rate. Perioada de ^nt$rziere care cuprinde intervalul de timp de la scaden]a creditului (ratei) p$n@ la recuperarea efectiv@ a acestuia. %nt$rzierea se poate referi la o rat@ sau mai multe din credit (par]ial@) sau la ^ntreg ^mprumutul (total@).
Creditele globale de exploatare (capital de lucru)

- func]ioneaz@ dup@ sistemul revolving, put$nd fi acordate ^n limita unui nivel global de credit, care acoper@ ansamblul nevoilor de exploatare al agen]ilor economici }i anume pentru aprovizion@ri cu stocuri de materii prime }i materiale, m@rfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realiz@rii }i finaliz@rii produc]iei de m@rfuri, execut@rii de lucr@ri }i prest@rii de servicii, care au consum }i desfacere asigurate prin contracte }i comenzi ferme. De acest tip de credit beneficiaz@ ^ns@ }i agen]ii economici din domeniul comer]ului cu am@nuntul sau a c@ror activitate nu necesit@ ^ncheierea de contracte sau comenzi ferme. Ciclul capitalului de exploatare este un mecanism ce identific@ caracterul activit@]ii societ@]ii, utilizeaz@ informa]iile din bilan]ul contabil }i face posibil@ o analiz@ a necesarului global de exploatare la un moment
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 24
dat. Fondurile nu reprezint@ lichidit@]i }i nu este posibil s@ se fac@ pl@]i utiliz$nd fondurile. Ca urmare, pentru identificarea lichidit@]ilor poten]iale este necesar@ o analiz@ a elementelor componente, prognoza financiar@ fiind necesar@ ^n stabilirea }i p@strarea unor active de bun@ calitate. Orice prognoz@ financiar@ porne}te de la situa]ia ini]ial@ a societ@]ii (ultima situa]ie contabil@ periodic@) }i, folosind ipoteze pentru fiecare domeniu al activit@]ii se construie}te o posibil@ imagine a societ@]ii ^n viitor. Indiferent de prognoz@, aceasta trebuie s@ fie complet@ }i s@ prezinte toate elementele componente ale agentului economic. Trebuie s@ reflecte, pe c$t posibil, pozi]ia viitoare cea mai probabil@ a agentului economic }i s@ nu fie nici prea optimist@, dar nici prea pesimist@. Determinarea volumului creditului global de exploatare se face cu ajutorul fluxului de lichidit@]i. Fluxul de lichidit@]i reflect@ situa]ia intr@rilor de lichidit@]i (^ncas@ri) }i a ie}irilor de lichidit@]i (pl@]i) ^ntr-o perioad@ viitoare dat@. Rezultatul final poate fi pozitiv (disponibilit@]i) sau negativ (necesar de lichidit@]i). Principalele surse de informare pentru realizarea analizei fluxului de lichidit@]i sunt urm@toarele: - bilan]ul contabil, situa]iile contabile periodice; - raportul de gestiune; - prognozele financiare ale firmei; - studii de fezabilitate; - informa]ii din mass media; - analize privind ramura (domeniul) de activitate ^n care func]ioneaz@ agentul economic; - studiile de reorganizare }i restructurare (dac@ este cazul) %n cadrul unei activit@]i se pot identifica: Surse de lichidit@]i: - ^ncas@ri din activitatea de exploatare, financiar@, excep]ional@; - majorarea capitalului social v@rsat; - cre}terea datoriilor financiare pe termen lung Ie}iri de lichidit@]i: - pl@]i pentru activitatea de exploatare, financiar@, excep]ional@ ; - achizi]ii de active fixe corporale }i necorporale; - pl@]i pentru impozite }i taxe; - sc@derea datoriilor financiarepe termen lung Principalele elemente componente ale fluxului de lichidit@]i prognozat sunt: Total intr@ri (A) - depunerea }i majorarea capitalului social v@rsat - cre}terea datoriilor financiare pe termen lung Total ie}iri (B) - achizi]ii de active fixe corporale (terenuri, cl@diri, ma}ini, utilaje) - achizi]ii de active fixe necorporale - dot@ri / moderniz@ri (investi]ii ^n curs)
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 25
Excedent / Deficit de flux de lichidit@]i (C) C=AB Ramburs@ri de credite pe termen lung (D) Flux de lichidit@]i net (E) E=CD Activitatea comercial@ %ncas@ri din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F) F = F 1 + F2 unde: F1 = v$nz@ri cu ^ncasare imediat@ F2 = v$nz@ri pe credit %ncas@ri din activitatea financiar@ (G) %ncas@ri din activitatea excep]ional@ (H) Total intr@ri (I) I = F 1 + F2 + G + H Pl@]i pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (J) - materii prime, materiale; - combustibili, energie, ap@; - alte pl@]i materiale; - lucr@ri }i servicii executate de ter]i; - pl@]i cu personalul; - alte pl@]i pentru activitatea de exploatare; Flux brut, exclusiv pl@]i pentru impozite }i taxe (K) K=I-J Pl@]i pentru impozite }i taxe (L) - TVA - impozit pe profit - alte taxe }i impozite Ramburs@ri de credite pe termen scurt (M1) Pl@]i de dob$nzi la creditele pe termen scurt (M2) Pl@]i excep]ionale (N) Total pl@]I, exclusiv cele aferente activit@]ii de exploatare (O) O = L + M 1 + M2 + N Flux net (P) P=K-O
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 26
Flux de lichidit@]i (cash flow) net al perioadei (R) R=P+/-E De regul@, agen]ii economici beneficiaz@ de acest tip de credite pe termen scurt, de p$n@ la 90 de zile, cu posibilit@]i de prelungire. Aceste credite se acord@ prin cont separat de ^mprumut, iar rambursarea lor se face la la termenele }i ^n sumele prev@zute ^n contractele de credite, din disponibilit@]ile existente ^n contul curent, prin debitarea acestuia, ^n coresponden]@ cu contul separat de ^mprumut.
Utiliz@ri din deschideri de credite permanente (linii de credite)

Liniile de credit sunt credite de tip revolving, prin care banca se angajeaz@ ca pe o anumit@ perioad@ de timp s@ ^mprumute agentului economic fonduri utilizabile ^n mod frac]ionat, ^n func]ie de nevoi, ^n limita unui nivel global de credit, cu condi]ia ca soldul zilnic al angajamentelor s@ nu dep@}easc@ volumul liniei de credit aprobat. Agen]ii economici pot beneficia de linii de credite fie pentru creditarea de ansamblu a activit@]ii economice, fie a unor subactivit@]i. Agen]ii economici beneficiari ai liniilor de credit trebuie s@ ^ndeplineasc@, fa]@ de condi]iile generale prezentate la Tranzac]ionarea creditelor , o serie de condi]ii suplimentare: - s@ ^nregistreze performan]e economico financiare corespunz@toare (categorii de performan]@ A sau B); - s@ desf@}oare activitatea de ^ncas@ri }i pl@]i prin banc@, s@ dispun@ de un capital social de o valoare minim@ stabilit@. Acest tip de credite se acord@ pentru perioade ce nu dep@}esc, de regul@, 12 luni. Volumul liniei de credit se determin@ ^n func]ie de cifra de afaceri }i dup@ formula:
LC = C A
DIC PC
unde: CA = cifra de afaceri pe perioada credit@rii D%C = durata medie de ^ncasare a clien]ilor (^n zile) PC = perioada de creditare (^n zile) Un agent economic nu poate beneficia ^n acela}i timp de creditarea de ansamblu a activit@]ii curente prin credite globale de exploatare }i prin credite sub forma liniilor de credit. Liniile de credit sunt foarte utilizate ^n ]@rile cu economie dezvoltat@ ca urmare a faptului c@ aceast@ categorie de credite
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 27
are c$teva avantaje importante, astfel: - modalitatea tehnic@ prin care se stabile}te plafonul liniei de credite este relativ simpl@ }i permite oric$nd revederea nivelului stabilit, ^n sensul major@rii sau diminu@rii plafonului; - func]ion$nd dup@ sistemul revolving, permit o mai mare autonomie ^n utilizarea lor de c@tre firme, care pot efectua trageri }i ramburs@ri ^n orice moment; - termenul de valabilitate poate fi prelungit ^n mod repetat cu condi]ia ca tragerile }i mai ales ramburs@rile s@ aib@ caracter de permanen]@; - dob$nda se calculeaz@ }i se pl@te}te numai pentru sumele efectiv trase, diminuate cu ramburs@rile, deci pentru soldul net al creditului
Creditele pentru finan]area stocurilor temporare

Agen]ii economici pot contracta acest tip de credit pentru finan]area opera]iunilor av$nd caracter ciclic. La solicitarea creditelor se au ^n vedere cauzele care au determinat formarea stocurilor (primirea de la furnizori a unor materii prime }i materiale ^n avans fa]@ de termrnele din contracte, aprovizion@ri ^n loturi optime, ^ntreruperea produc]iei din motive justificate, lipsa mijloacelor de transport sau alte greut@]i ^n expedierea produselor la intern sau la export etc.). Agen]ii economici pot solicita acest tip de credit }i pentru plata stocurilor aprovizionate ^n perioada anterioar@ f@r@ a fi achitate. Creditul se acord@ pentru perioade scurte de timp, de regul@ p$n@ la 6 luni, prin cont separat de ^mprumut. Este un credit des solicitat de agen]ii economici care au ca obiect de activitate principal comer]ul. Inconveniente apar ^n cazul firmelor mici, care la momentul de fa]@ prefer@ plata cash; ^n plus de cele mai multe ori pentru garantarea acestui credit (care poate fi contractat pentru perioade scurte de timp) trebuie constituite garan]ii reale, destul de costisitoare.
Creditele pentru finan]area stocurilor sezoniere

Creditele pentru finan]area stocurilor sezoniere de materii prime }i produse pot fi contractate de agen]ii economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole, agroalimentare, de provenien]@ vegetal@ sau animal@, precum }i orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente }i se consum@ ^ntr-o perioad@ mai mare de un trimestru, f@r@ a dep@}i ^ns@ 12 luni de la constituire). %n cazul ^ntreprinderilor mici }i mijlocii cu profil agricol, pentru stocurile de vin la ^nvechit sau de produse finite men]inute pentru sporirea calit@]ii lor sau pentru a se valorifica ^n stare ini]ial@, pe o perioad@ c$t mai mare }i stocurile de materiale }i piese de schimb necesare ^n campaniile de reparare a tractoarelor }i ma}inilor agricole, precum }i pentru alte stocuri care se constituie justificat economic }i se consum@ ^ntr-o perioad@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 28
mai mare de un trimestru, creditul poate fi solicitat pentru ^ntreaga contravaloare a stocurilor constituite }i a cheltuielilor de depozitare }i conservare. Agen]ii economici vor rambursa aceste credite pe m@sura valorific@rii stocurilor, ratele de rambursare fiind stabilite pe m@sura valorific@rii stocurilor.
Creditele pentru export

Creditele pentru export au ca destina]ie finan]area necesit@]ilor curente sau excep]ionale ale agen]ilor economici, ocazionate de activitatea de export. Pentru a beneficia de acest tip de credit este necesar ca agen]ii economici solicitan]i s@ aib@ ^ncheiate contracte sau comenzi ferme direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari. Pentru a beneficia de acest tip de credit, agen]ii economici trebuie s@ beneficieze de un acreditiv de export irevocabil sau alte forme de plat@ garantate bancar (scrisoare de garan]ie bancar@, efecte de comer] avalizate etc.). Dac@ ^ntre agen]ii economici parteneri exist@ rela]ii tradi]ionale, atunci se poate accepta }i incasso-ul documentar ca modalitate de plat@. Creditele pentru export pot fi contractate pentru aprovizion@ri cu materii prime }i materiale, semifabricate, subansamble, combustibili etc. ^n vederea realiz@rii de produse cu desfacere asigurat@ la export, pe termene de p$n@ la 12 luni, cu excep]ia produselor cu ciclu lung de fabrica]ie. Aceste credite sunt avantajoase pentru agen]ii economici care au desfacere extern@ asigurat@ }i ^ncaseaz@ valut@. Dac@ se men]ine constant cursul valutar pe o anumit@ perioad@ de timp, aceste credite pot fi chiar mai avantajoase dec$t creditele ^n lei, dob$nzile pl@tite fiind mai mici. %n situa]ia invers@, dac@ apare o modificare, ^n sensul cre}terii de curs valutar, contractarea de credite ^n valut@ poate fi mai dezavantajoas@ dec$t contractarea de credite ^n lei (pentru agen]ii economici care nu au desfacerea asigurat@ la export). Pentru exportatori men]inerea unui curs valutar c$t mai ridicat comparativ cu moneda na]ional@ constituie un avantaj, ^ntruc$t cheltuielile cu aprovizionarea de materii prime, materiale, manoper@ etc. din ]ar@ devin mai mici, iar veniturile mai mari.
Creditele pentru exportul de produse garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii

Aceste credite pot fi contractate de agen]ii economici exportatori pentru desf@}urarea corespunz@toare a activit@]ii de la livrarea produselor }i p$n@ la ^ncasarea contravalorii lor de la partenerii externi, pe o perioad@ de maxim 12 luni. Pentru a beneficia de acest gen de credite, agen]ii economici trebuie s@ ^ncheie o asigurare ^mpotriva riscului de neplat@ la institu]iile specializate. Creditele pentru exportul de produse garantate cu
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 29
crean]e asupra str@in@t@]ii sunt benefice pentru desf@}urarea corect@ }i coerent@ a activit@]ii exportatorilor, asigur$nd acestora resursele b@ne}ti necesare, ca urmare a golului creat ^ntre livrarea m@rfurilor }i ^ncasarea contravalorii lor. Pe de alt@ parte ^ns@, ^ntreprinderea care beneficiaz@ de acest de credite este dezavantajat@: ^n primul r$nd prin faptul c@, livr$nd m@rfurile la export }i ne^ncas$nd rapid contravaloarea lor, acord@ un credit comercial beneficiarului, iar ^n al doilea r$nd pl@te}te dob$nzi la creditele bancare pe care este nevoit s@ le contracteze pentru asigurarea unei lichidit@]i corespunz@toare.
Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabrica]ie

Produsele cu ciclu lung de fabrica]ie sunt cele ale c@ror cicluri tehnologice de execu]ie, de la lansarea ^n fabrica]ie p$n@ la ob]inerea produsului finit, dureaz@ mai mult de 12 luni. Ca exemple, ^n aceast@ categorie se ^ncadreaz@ construc]ia }i repara]iile de nave maritime }i fluviale, aeronave, elicoptere, instala]ii }i utilaje complexe etc. Aceste credite sunt contractate de agen]ii economici care execut@ ^n mod curent astfel de produse, precum }i pentru anumite comenzi }i contracte care necesit@ finan]area }i urm@rirea distinct@, ^n situa]ia agen]ilor economici a c@ror activitate curent@ o reprezint@ execu]ia de produse cu ciclu lung de fabrica]ie. Creditele pot fi contractate pe termene mai mari de 12 luni, f@r@ a dep@}i ^ns@ ciclurile tehnologice de execu]ie stabilite prin documenta]ia tehnic@. Dac@ se lanseaz@ ^n fabrica]ie produse sau lucr@ri ^n avans fa]@ de perioada corespunz@toare a ciclului de fabrica]ie, calculat@ p$n@ la termenul de livrare din contract (comand@) cheltuielile generate de aceste produse sau lucr@ri vor putea fi creditate dac@ agentul economic are acordul beneficiarului privind livrarea anticipat@ a produselor respective. Valoarea acestor credite se determin@ pe baza mi}c@rii stocurilor }i a produc]iei ^n curs de fabrica]ie, estimat@ a exista ^n sold la finele fiec@rui trimestru, precum }i a celorlalte elemente de cheltuieli aferente contractului (comenzii) respective, ^n limita costurilor totale planificate pe contract / comand@ / produs. Alimentarea din credite se efectueaz@ e]alonat, ^n func]ie de evolu]ia cheltuielilor cu produc]ia ^n curs de fabrica]ie aferent@ produselor respective.
Creditele de scont
Scontul reprezint@ opera]iunea prin care, ^n schimbul unui efect de comer] (cambie, bilet la ordin) banca pune la dispozi]ia posesorului crean]ei valoarea efectului, mai pu]in agio (taxa de scont) }i comisioanele aferente, f@r@ a a}tepta scaden]a efectului respectiv.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 30
Cambia reprezint@, potivit Legii nr. 58 / 1934 modificat@ prin Legea nr. 83 / 1994, titlul de credit care pune ^n leg@tur@ trei persoane: a.) tr@g@torul, persoana (fizic@ sau juridic@) care emite cambia b.) trasul, persoana indicat@ sau obligat@ de tr@g@tor s@ pl@teasc@ cambia }i c.) beneficiarul, persoana ^n favoarea c@reia se emite cambia. Biletul la ordin reprezint@, potrivit Legii nr. 58 / 1934, modificat@ prin Legea nr. 83 / 1994, titlul de credit care pune ^n leg@tur@ dou@ persoane: a.) tr@g@torul, persoana (fizic@ sau juridic@) care emite biletul la ordin }i b.) beneficiarul, persoana ^n favoarea c@reia a fost emis biletul la ordin. %n cazul biletului la ordin, tr@g@torul }i trasul sunt una }i aceea}i persoan@. Cambia }i biletul la ordin, ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obliga]ia trasului de a pl@ti beneficiarului o anumit@ sum@ de bani la o dat@ stabilit@ (scaden]@). %n cazul ^n care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin (beneficiarul sau ultimul giratar ^ntr-un }ir ne^ntrerupt de giruri) dore}te ^ncasarea sumei ^nscrise ^n titlul de credit mai ^nainte de scaden]@, acesta poate gira titlul c@tre o societate bancar@, opera]iune care poart@ denumirea de scontare.%n ziua stabilit@ de comun acord cu beneficiarul titlului, banca efectueaz@ scontarea propriu-zis@, ^ncas$nd ^n schimb taxa scontului, care este echivalent@ cu dob$nda aferent@ creditelor curente pe termen scurt. Taxa scontului se calculeaz@ dup@ formula:
TSCONT = V N D NZ 360 100
Unde: TSCONT = taxa scontului VN = valoarea nominal@ a titlului, ^nscris@ la rubrica special rezervat@ pe fa]a titlului D = nivelul dob$nzii NZ = num@rul de zile calendaristice dintre data scont@rii }i ziua scaden]ei Pentru agen]ii avantaje, cum ar fi: economici scontul reprezint@ o serie de
- ^ncaseaz@ sumele cuvenite ^nainte de scaden]@ (mai pu]in taxa scontului) nefiind nevoi]i s@ poarte grija referitoare la imposibilitatea de plat@ a trasului
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 31
- nu trebuie s@ constituie garan]ii materiale pentru a ob]ine sumele respective - termenul de efectuare a scont@rii este scurt }i implic@ costuri mici
Creditele pe cecuri }i documente remise spre ^ncasare

Aceste credite reprezint@ valoarea nominal@ a crean]elor comerciale }i pot fi contractate pe baza borderourilor care fac dovada remiterii cecurilor la plat@ prin circuit bancar sau a depunerii cecurilor spre ^ncasare de c@tre beneficiari direct la b@ncile pl@titorilor, precum }i listele din care s@ reias@ pre]urile de creditare pentru fiecare cec, respectiv valoarea nominal@. De regul@ sunt admise la creditare cecurile barate, dar pentru agen]ii economici cu performan]e economico - financiare bune se pot acorda credite }i pentru creditele simple. Nu sunt admise la creditare cecurile agen]ilor economici care sunt ^nregistra]i ^n Fi}ierul na]ional de incidente de pl@]i, administrat de BNR. Agen]ii economici pot beneficia de credite }i pe documente remise spre ^ncasare, cu diferen]a c@ perioada de creditare este mai mare (de regul@, ^ntre 30 }i 45 de zile) iar creditul se acord@ la nivelul pre]ului de cost. Pentru agen]ii economici aceste credite contribuie la acoperirea deficitului de resurse temporar dintre momentul emiterii cecurilor (facturilor) }i ^ncas@rii contravalorii lor. Chiar dac@ pl@tesc o anumit@ dob$nd@ b@ncii, diminu$ndu-se deci suma de ^ncasat din cecurile (facturile) respective, utilizarea eficient@ }i rapid@ a creditelor ob]inute diminueaz@ aceste dezavantaje. Ideal ar fi ca circuitul bancar s@ fie c$t mai rapid, astfel ^nc$t contravaloarea cecurilor s@ fie ^ncasat@ c$t mai rapid, f@r@ ca agen]ii economici s@ fie nevoi]i s@ apeleze la credite }i s@ pl@teasc@ dob$nzi.
Creditele de factoring (^n lei }i valut@)

Factoringul este opera]iunea prin care clientul, denumit aderent, transfer@ proprietatea crean]elor sale izvor$te din facturile comerciale c@tre banc@, denumit@ factor, aceasta asum$ndu-}i riscul de neplat@ a acestora. Banca, pe baza documentelor primite, pl@te}te valoarea nominal@ a crean]elor, mai pu]in agio, fie imediat, fie la scaden]a acestora, sau la termenele contractuale de plat@ stabilite cu aderen]ii. Din punct de vedere al modalit@]ii efectu@rii pl@]ii crean]elor de c@tre factor, factoringul poate fi: - factoring cu plata imediat@, ^n cazul ^n care factorul achit@ aderentului contravaloarea facturilor la prezentarea lor; - factoring cu plata la o anumit@ dat@ viitoare, dup@ prezentarea facturilor de c@tre aderent; - factoring mixt, atunci c$nd factorul pl@te}te la prezentare o parte din contravaloarea facturilor sub form@ de avans (p$n@ la cel mult
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 32
80% din valoarea acestora) iar diferen]a la o anumit@ dat@ viitoare dup@ prezentare. Contractul de factoring este acel tip de contract prin care o persoan@ (aderentul) cedeaz@ crean]ele sale unui ter] (factorul) care se oblig@ s@ preia activitatea de ^ncasare ^n schimbul unei taxe (agio). Cedarea crean]elor se realizeaz@ prin intermediul unei subrog@ri conven]ionale, prin simpla transmitere a facturilor, f@r@ nici o alt@ formalitate, factorul devenind proprietarul crean]elor. %n calitate de proprietar al crean]elor factorul nu dispune de dreptul de regres ^mpotriva aderentului. Renun]area la dreptul de regres este condi]ionat@ de: existen]a cert@ a crean]ei comerciale; - materializarea crean]elor ^n presta]ii efective de lucr@ri }i servicii sau ^n v$nz@ri de m@rfuri; - lipsa oric@ror leg@turi financiare ^ntre debitori }i aderent; - inexisten]a unor evenimente susceptibile de a compromite, ^nt$rzia, subevalua pl@]ile; - inexisten]a unor litigii, dispute ^ntre cele dou@ p@r]i; - furnizarea de c@tre aderent a oric@ror informa]ii referitoare la aspecte care ar putea periclita buna desf@}urare a opera]iunilor de factoring, imediat ce acesta a intrat ^n posesia unor astfel de informa]ii Agen]ii economici pot contracta aceste credite pentru perioade ce nu dep@}esc 180 de zile pentru crean]ele comerciale materializate ^n facturi provenite din livr@ri de m@rfuri, execut@ri de lucr@ri }i prest@ri de servicii. Agen]ii economici care livreaz@ m@rfuri la export, execut@ lucr@ri sau presteaz@ servicii ^n valut@ pot contracta credite de factoring ^n valut@, pe o perioad@ de maxim 180 de zile de la emiterea facturilor. %n cadrul contractului de factoring banca, ^n calitate de factor, asigur@ realizarea serviciilor care decurg din contractul ^ncheiat, asum$ndu-}i o serie de obliga]ii: - preluarea selectiv@ a facturilor; - plata crean]elor; - gestionarea crean]elor preluate; - asigurarea ^ncas@rii contravalorii produselor livrate, lucr@rilor }i serviciilor efectuate 1.) Preluarea facturilor implic@: Acceptarea debitorilor Fiecare debitor trebuie agreat de factor ^naintea cump@r@rii crean]elor de la aderent, un accent deosebit pun$ndu-se pe existen]a capacit@]ii de plat@ prezente }i mai ales viitoare, precum }i pe renumele acestora ^n cadrul comunit@]ii de afaceri. Factorul va comunica aderentului lista debitorilor accepta]i. Factorul ^}i p@streaz@ posibilitatea ca, pe baza unei simple notific@ri scrise, s@-}i retrag@ acordul sau s@ modifice condi]iile
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 33
pentru anumi]i debitori identifica]i, f@r@ ca acest gen de decizii s@ afecteze crean]ele deja acceptate. Aceeptarea debitorilor are drept principal@ consecin]@ asigurarea aderentului asupra faptului c@ factorul va prelua asupra sa garantarea ^ncheierii cu bine a opera]iunii. Acceptarea este irevocabil@ }i implic@ ^n drept garan]ia de bun@ purtare a contractului comercial din partea aderentului. Factorul ^}i asum@ numai riscul b@ncii pl@titoare }i nu garanteaz@ buna execu]ie a contractului economic, care r@m$ne ^n sarcina exclusiv@ a aderentului. Acceptarea crean]elor Factorul poate refuza acceptarea crean]elor, total sau par]ial, motivat de una din situa]iile urm@toare: neconformitate cu clauzele contractului economic; completarea necorespunz@toare a documentelor; dep@}irea plafoanelor de expunere pe un debitor; ^nr@ut@]irea situa]iei economico financiare a debitorului; incapacitate de plat@ a debitorilor Pentru ca facturile emise de aderent s@ fie acceptate de c@tre banc@, aderentul trebuie s@ semneze o chitan]@ subrogatorie privind transmiterea propriet@]ii asupra crean]elor de la aderent la factor }i faptul c@ plata se va efectua de c@tre debitor direct factorului. Aderentul trebuie s@-}i informeze clien]ii privind existen]a contractului de factoring ^ncheiat cu banca. La factoringul ^n valut@, factorul ^}i asum@ doar riscul b@ncii externe pl@titoare, negarant$nd buna execu]ie a contractului economic, care r@m$ne ^n sarcina exclusiv@ a aderentului. Pentru a fi acceptate, facturile externe trebuie s@ aib@ la baz@: - contractul economic ^ncheiat cu partenerii de peste hotare, ^n care s@ fie prev@zute modalit@]i de plat@ asiguratorii (acreditiv }i scrisoare de garan]ie bancar@). Incasso-ul documentar este acceptat doar ^n cazul crean]elor aferente rela]iilor tradi]ionale cu partenerii recunoscu]i ^n comunitatea oamenilor de afaceri - asigurarea ^mpotriva riscului de ]ar@ }i ^mpotriva riscului comercial Plata crean]elor acceptate Factorul pl@te}te 80% din suma total@ a crean]elor aprobate, diferen]a de 20% vir$ndu-se ^n aceea}i zi ^ntr-un cont separat }i constituind garan]ii re]inute aderentului pentru limitarea riscului la ^ncasare din cauze care ]in de nerespectarea de c@tre aderent a clauzelor din contractele comerciale. Aceast@ diferen]@ re]inut@ se elibereaz@ aderentului pe m@sura ^ncas@rii crean]elor de la debitori. %n cazul factoringului ^n valut@, plata crean]elor se efectueaz@ de banca factor ^n moneda ^n care se ^ncheie contractul economic. Dac@ aderentul solicit@ plata ^n alt@ moned@ dec$t cea prev@zut@ ^n contractul economic, acesta ^}i asum@ riscurile }i costurile schimbului valutar.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 34
%ncasarea crean]elor %n caz de refuz la plat@ al unui debitor, motivat de neconformitatea produsului v$ndut sau serviciului prestat cu clauzele contractului economic, cu ecep]ia situa]iilor c$nd refuzul la plat@ este motivat de orice problem@ de solvabilitate, factorul ^l informeaz@ pe aderent. %n cazul c$nd refuzul respectiv nu va fi reglat de aderent ^n termen de 30 de zile de la data lu@rii la cuno}tin]@, factorul va debita contul ^n care se afl@ blocat@ suma aderentului }i va credita contul de credit cu suma reprezent$nd contravaloarea crean]elor contestate, f@r@ ca taxele deja percepute s@ intre ^n discu]ie. Pe toat@ durata contractului de factoring, aderentul va furniza factorului toate informa]iile necesare privind situa]ia sa financiar@ }i mersul afacerilor, ceea ce presupune s@ ]in@ o eviden]@ contabil@ strict@ }i, ^n maxim trei luni de la ^ncheierea exerci]iului financiar, s@-i transmit@ factorului o copie a billion]ului }i a contului de profit }i pierderi. Agen]ii economici pot contracta acest tip de credit pe o perioad@ de maxim 180 de zile, scaden]ele stabilindu-se ^n func]ie de scaden]ele facturilor prezentate }i acceptate la creditare. Contractarea acestui tip de credit d@ posibilitatea agen]ilor economici s@-}i completeze golul de resurse determinta de neachitarea facturilor de c@tre partenerii de afaceri. Este un tip de credit la care sunt nevoi]i s@ apeleze pentru bunul mers al activit@]ii, pentru continuarea procesului de produc]ie, dar destul de costisitor: pe de o parte, agentul economic care contracteaz@ creditul acord@, la r$ndul s@u, un a}a zis credit comercial beneficiarului, prin ne^ncasarea contravalorii facturii, iar pe de alt@ parte este nevoit s@ pl@teasc@ dob$nd@ pentru banii ^mprumuta]i. Dar pentru a-}i p@stra pia]a de desfacere - ^n special ^n cazul firmelor cu desfacere la extern ace}tia apeleaz@ la acest credit. Creditele pentru echipament, pe termen scurt, mediu }i lung Pe termen scurt, obiectul acestor credite este acela de a acoperi temporar decalajul dintre resursele proprii }i cheltuielile pentru finan]area investi]iilor productive (corporale }i necorporale) agen]ilor economici. Creditele pot fi contractate pe total activitate de investi]ii sau pe obiective ori ac]iuni de investi]ii, pe termene ce s@ nu dep@}easc@ un an. Principalele cauze care pot determina lipsa temporar@ de resurse proprii pentru investi]ii sunt: - decalajul ^ntre constituirea resurselor proprii, conform bugetului de venituri }i cheltuieli }i necesit@]ile de plat@, rezultate din derularea contractelor cu furnizorii }i antreprenorii pentru investi]ii; - realizarea ^n devans a unor cheltuieli de investi]ii reprezent$nd lucr@ri }i / sau achizi]ii de utilaje Agen]ii economici pot contracta credite pe termen scurt pentru investi]ii pentru:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 35
- acoperirea cheltuielilor privind efectuarea, potrivit legii, a probelor tehnologice; - achizi]ionarea de c@tre beneficiarul de investi]ii a unor materiale speciale, conform contractului de execu]ie a lucr@rilor de construc]ii montaj, precum }i de piese de schimb ca prim@ dotare la noile obiective de investi]ii; - achizi]ionarea de ma}ini, utilaje, instala]ii }i alte active fixe, animale de munc@, produc]ie }i de reproduc]ie }i altele asemenea; - amenajarea, modernizarea, dezvoltarea spa]iilor }I capacit@]ilor de produc]ie existente Aceste credite pot fi contractate pentru 85 % din valoarea total@ a investi]iei, diferen]a de 15% reprezent$nd aportul propriu al agentului economic. Pe termen mediu }i lung, creditele pot fi contractate pentru acoperirea cheltuielilor prev@zute ^n proiectele de investi]ii pentru: - realizarea de noi obiective }i / sau capacit@]i de produc]ie; - dezvoltarea, modernizarea }i / sau retehnologizarea obiectivelor de investi]ii, a capacit@]ilor de produc]ie, a utilajelor, ma}inilor }i instala]iilor, a cl@dirilor }i construc]iilor existente; - procurarea de ma}ini, utilaje }i mijloace de transport; - procurarea de animale de produc]ie, de reproduc]ie, precum }i animale de munc@; - planta]ii pomicole, viticole }i de alte specii; - asigurarea utilit@]ilor necesare capacit@]ilor noi sau existente; - cump@rarea de produc]ie etc.); active fixe func]ion@rii obiectivelor unit@]i }i de
(cl@diri,
construc]ii,
- cump@rarea de materiale; - achizi]ii de imobiliz@ri necorporale; - alte investi]ii asemenea {i aceste credite pot fi contractate pentru 85% din valoarea total@ a investi]iei, diferen]a de 15% reprezent$nd aportul propriu al agentului economic. %n cazul acestui tip de credit trebuie s@ se ]in@ seama de o serie de indicatori specifici privind investi]ia, cum sunt: Investi]ia total@ = volumul ie}irilor de lichidit@]i ale agentului economic ^ntr-o perioad@ de timp. Investi]ia total@ este determinat@ de cheltuielile de investi]ii, cheltuielile cu activele
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 36
circulante, ramburs@rile de credite pe termen scurt, mediu }i lung pentru investi]ii, dob$nzile aferente acestor credite etc. Investi]ia specific@ = volumul ie}irilor de lichidit@]i pentru unitatea de investi]ie. Durata medie a furnizorilor pentru investi]ii
DMFI = S F
360 C AI
unde: DMFI = durata medie a furnizorilor pentru investi]ii SF = soldul mediu zilnic al conturilor de furnizori pentru investi]ii CAI = costul aprovizion@rilor pentru investi]ii Acest indicator se exprim@ ^n num@r de zile }i reprezint@ am$narea medie a pl@]ii c@tre furnizorii pentru investi]ii, rezultatul s@u put$nd fi considerat acceptabil dac@ se ^ncadreaz@ ^n intervalul de p$n@ la 60 de zile. Dac@ plata furnizorilor se face cu o ^nt$rziere de peste 180 de zile, acest lucru reprezint@ un semnal negativ ^n ce prive}te capacitatea de finan]are a investi]iei. Pragul de rentabilitate al unui proiect de investi]ie reprezint@ nivelul minim de ^nc@rcare a capacit@]ilor de produc]ie, la care costurile pentru func]ionarea proiectului sunt egale cu veniturile generate de acesta. Acest punct, ^n care nu se produce profit dar nu se ^nregistreaz@ nici pierderi, se mai nume}te punct critic.
PR = CF CV P
unde: PR = prag de rentabilitate CF = cheltuieli fixe CV = cheltuieli variabile, direct propor]ionale cu nivelul produc]iei P = valoarea produc]iei ^n pre]uri de v$nzare Analiza punctului critic este o tehnic@ de studiu a rela]iei ^ntre venituri }i costuri. %n acest scop, structura costurilor se ^mparte ^n: a.) costuri fixe: - amortizarea;
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 37
salariile personalului de administra]ie }i ^ntre]inere (manoper@ indirect@); - cheltuieli cu administra]ia }i gospod@re}ti; - chirii, rente etc.; - taxe, speze, asigur@ri, reclame, comunica]ii, po}t@ b.) cheltuieli variabile: - materii prime }i materiale directe; - materiale auxiliare; - energie electric@, utilit@]i; - cheltuieli de transport aprovizionare; - manoper@ direct@ Cu c$t pragul de rentabilitate este mai sc@zut, cu at$t situa]ia este mai bun@. Cursul de revenire actualizat (Testul Bruno)-reprezint@ costul exprimat ^n resurse na]ionale pentru a ob]ine sau a economisi o unitate de valut@. Acest indicator se calculeaz@ atunci c$nd: - realizarea proiectului de investi]ie promoveaz@ exportul, caz ^n care indicatorul arat@ c$]i lei se cheltuiesc pentru a ob]ine o unitate valutar@; - realizarea proiectului substituie importul, caz ^n care indicatorul arat@ c$]i lei se cheltuiesc pentru a economisi o unitate valutar@. Cursul de revenire intern al proiectului arat@ dac@ proiectul genereaz@ sau nu ^n mod eficient devize. Rata intern@ de rentabilitate a investi]iei-reprezint@ capacitatea unei investi]ii de a asigura profit ^ntr-o anumit@ perioad@ de timp fa]@ de totalitatea cheltuielilor efectuate, asigur$nd ^n acela}i timp }i amortizarea capitalului investit.
RIR = Vn
n =1 t
Cn (1 + I ) n
unde: RIR = rata intern@ de rentabilitate Vn = venituri suplimentare ob]inute ca urmare a investi]iei ^n n ani Cn = cheltuieli totale cu investi]ia }i cele suplimentare de produc]ie aferente investi]iei ^n n ani n = num@rul de ani t = orizontul de timp I = rata de actualizare, care reprezint@ un factor sintetic, la a c@rui dimensionare concur@ rata infla]iei, rata de schimb a leului, rata cre}terii economice etc. La determinarea RIR ^n cheltuieli se cuprind investi]iile de capital pentru activele imobilizate corporale }i activele circulante, cheltuieli de produc]ie }i ^ntre]inere, dob$nzi bancare, impozite }i taxe aferente investi]iei. Amortizarea nu se include ^n calculul cheltuielilor de produc]ie, deoarece altfel s-ar dubla valoarea investi]iei.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 38
La venituri se includ }i cele ob]inute din activit@]ile conexe, ca }i valorile reziduale ale activelor imobilizate corporale }i ale activelor circulante r@mase la finele perioadei de calcul. Se apreciaz@ c@ RIR trebuie s@ fie mai mare dec$t rentabilitatea medie a sectorului de activitate respectiv sau a altor obiective asem@n@toare. De asemenea, RIR trebuie s@ fie mai mare dec$t rata dob$nzii de referin]@ a BNR. Durata de recuperare a investi]iei-reprezint@ capacitatea unui obiectiv de investi]ii de a restitui din profitul net capitalul investit.
DRI = PS 100 l
unde: DRI = durata de recuperare a investi]iei PS = profitul suplimentar actualizat ob]inut din aportul investi]iei I = valoarea investi]iei
Creditele pentru cump@rarea de active

Se ^ncadreaz@ ^n categoria creditelor pentru investi]ii }i se acord@ pe o perioad@ de p$n@ la 10 ani. Acest tip de credit poate fi contractat de agen]ii economici care doresc s@ cumpere activele scoase la v$nzare de societ@]i comerciale pe ac]iuni ^n urm@toarele condi]ii: - desf@}oar@ o activitate rentabil@ iar din studiile de fezabilitate rezult@ o tendin]@ de cre}tere a activit@]ii }i v$nz@rilor pe pia]@; - prezint@ un grad de ^ndatorare financiar@ bun, de p$n@ la 30% Acest tip de credit se acord@ pentru finan]area a cel mult 80 % din valoarea total@ a activelor ce urmeaz@ a fi cump@rate, diferen]a de cel pu]in 20% reprezent$nd aportul propriu al cump@r@torului activelor.
Credite pentru echipament ^n cofinan]are cu alte societ@]i bancare (credite consor]iale) pe termen scurt, mediu }i lung
Pentru dispersarea }i limitarea riscurilor ^n activitatea de creditare a unor investi]ii care necesit@ resurse financiare importantre, b@ncile pot acorda credite ^n cofinan]are cu alte societ@]i bancare. Societ@]ile bancare care particip@ la cofinan]are ^ncheie conven]ii de cofinan]are, ^n care se prev@d: obiectul creditului, modul de acordare, urm@rire }i rambursare a creditului, obliga]iile societ@]ii bancare coordonatoare }i a celei cofinan]atoare, nivelul comisioanelor, dob$nzilor (care va fi acela}i pentru toate societ@]ile bancare perticipante la cofinan]are) }i orice alte clauze necesare derul@rii creditelor ^n cofinan]are. %n baza conven]iilor ^ncheiate, societatea bancar@ coordonatoare va ^ncheia cu agen]ii economici solicitan]i contractul de credite, pe care ^l vor semna }i societ@]ile bancare cofinan]atoare.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 39
Pentru agen]ii economiciapelarea la acest tip de credit nu implic@ riscuri sporite fa]@ de creditele obi}nuite pentru echipament pe termen, scurt, mediu sau lung. Agentul economic poate }i, de cele mai multe ori a}a se }i ^nt$mpl@, s@ nici nu afle c@ este vorba despre un credit consor]ial, care sunt b@ncile finan]atoare, care este banca coordonatoare etc.
Credite pentru m@rfuri v$ndute cu plata ^n rate

Pentru acoperirea temporar@ a necesarului de lichidit@]I, pentru perioada de timp cuprins@ ^ntre v$nzarea m@rfurilor }i ^ncasarea integral@ a contravalorii lor, agen]ii economici pot apela la acest tip de credit. Volumul creditelor pentru m@rfuri cu plata ^n rate se stabile}te ca diferen]@ ^ntre pre]ul bunurilor de folosin]@ ^ndelungat@ }i avansul achitat de cump@r@tori.
Creditele ^n valut@ pe termen scurt, mediu }i lung

Aceste credite pot fi contractate de agen]ii economici pentru activit@]i de aprovizionare, produc]ie, desfacere, prest@ri servicii, import export, acoperirea decalajului ^ntre cheltuieli }i resurse pentru investi]ii etc. Liniile de credit ^n valut@ pot fi contractate pentru perioade ce nu dep@}esc 12 luni. Utilizarea creditelor contractate de importatori sub forma liniilor de credite de tip revolving pentru importul de materii prime }i materiale se poate face oric$nd ^n cadrul perioadei de creditare, iar dac@ plafonul liniei de credite a fost ^n ^ntregime consumat, agentul economic nu va mai putea efectua alte trageri dec$t ^n limita sumei rambursate.
Creditele garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii

Sunt credite contractate de exportatori pentru desf@}urarea corespunz@toare a activit@]ii curente, ^n situa]ia ^n care ace}tia ^nregistreaz@ un decalaj ^ntre livrarea m@rfurilor }i ^ncasarea contravalorii lor de la extern prin acordarea de facilit@]i partenerilor de afaceri str@ini ^n ceea ce prive}te termenele de plat@. Contractarea acestor credite se face prin scontarea efectelor de comer] (cambii }i bilete la ordin) sau direct a acreditivelor aferente crean]elor exportatorilor asupra str@in@t@]ii. Efectele de comer] (cambii }i bilete la ordin) trebuie s@ fie avalizate de bancs importatorului iar acreditivele irevocabile, necondi]ionate }i emise de c@tre banca importatorului. Pentru agen]ii economici cu activitate de export contractarea acestor credite este de multe ori avantajoas@. Av$nd ^ncas@ri ^n valut@, deci surse de rambursare asigurate }i nefiind nevoi]i s@ o cumpere pe pia]a valutar@, la cursuri variabile, agen]ii economici exportatori solicit@ acordarea acestui tip de credit. De multe ori contractarea creditelor ^n lei, ^n condi]iile dob$nzilor variabile }i a fluctua]iilor de curs valutar, se dovedesc mai costisitoare dec$t creditele ^n valut@. Pe de alt@ parte, pentru agen]ii economici care nu
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 40
desf@}oar@ activitate de export, ci solicit@ credite ^n valut@ pentru importuri, ace}tia depind ^n special de cursul valutei din zilele ^n care sunt stabilite scaden]ele. Pe termen mediu }i lung agen]ii economici pot contracta credite ^n valut@ pentru: - modernizarea }i dezvoltarea capacit@]ilor de produc]ie existente; - retehnologizarea proceselor de produc]ie; - achizi]ionarea din import de ma}ini, utilaje, tehnic@ de calcul, instala]ii tehnologice, miijloace de transport etc.; - efectuarea oric@ror altor cheltuieli legate strict de realizarea }i darea ^n exploatare a investi]iilor productive; Aceste credite pot fi contractate pentru finan]area a cel mult 85% din valoarea proiectului de investi]ie.
Credite pentru activitatea de leasing

Leasingul este forma special@ de ^nchiriere a bunurilor imobile sau mobile de c@tre societ@]i specializate, care ^ndeplinesc condi]iile prev@zute de lege pentru desf@}urarea acestor activit@]i, c@tre agen]ii economici care, ^n general, nu dispun de suficiente fonduri proprii sau ^mprumutate pentru a-}i achizi]iona astfel de bunuri cu plata integral@, sau nu doresc s@-}i achizi]ioneze aceste bunuri ^ntruc$t le sunt necesare numai pentru perioade scurte de timp. Leasingul reprezint@ o conven]ie prin care locatorul (^n calitate de proprietar) cedeaz@ locatarului (persoana care ia cu chirie) pentru o perioad@ determinat@, dreptul de utilizare a unui bun mobiliar, imobiliar sau a unui activ necorporal destinat desf@}ur@rii activit@]ii de exploatare a locatarului, contra unei chirii, cu op]iunea de cump@rare la scaden]@, la un pre] convenit prin contractul ini]ial ^ntre p@r]i. Opera]iunile de leasing au ca obiect: - utilizarea echipamentului industrial; - utilizarea bunurilor imobile cu destina]ie comercial@ sau industrial@, achizi]ionate sau construite de o societate de leasing; - utilizarea fondului de comr] sau a unuia din elementele sale necorporale; - utilizarea bunurilor de folosin]@ ^ndelungat@ }i a imobilelor cu destina]ie de locuin]@, pentru persoanele fizice; - ^nregistr@rile pe band@ audio }i video, piesele de teatru, manuscrisele }i brevetele Activele de valori mari care fac obiectul opera]iunilor de leasing sunt, ^n cele mai frecvente cazuri, urm@toarele: - mijloace de transport; - echipamente de transport; - utilaje de ridicat; - computere; - echipamente medicale; - echipamente industriale specializate; - echipamente energetice;
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 41
- instala]ii }i utilaje de extrac]ie; - hale }i chiar uzine ^ntregi; - alte asemenea Potrivit legii, sunt autorizate s@ efectueze opera]iuni de leasing: a.) societ@]ile comerciale care au ca obiect de activitate leasing-ul echipamentului industrial, al bunurilor de folosin]@ ^ndelungat@ }i al imobilelor cu destina]ie de locuin]@ ori leasingul fondului de comer] sau al unuia dintre elementele sale corporale, denumite societ@]i de leasing generale; b.) societ@]ile comerciale ^nfiin]ate de c@tre societ@]i produc@toare de echipament industrial sau bunuri industriale cu destina]ie final@, f@r@ a consuma substan]a lor, denumite societ@]i integrate; c.) societ@]ile comerciale care au ca obiect de activitate achizi]ia sau construc]ia de imobile cu destina]ie comercial@ sau industrial@, cu scopul utiliz@rii sau v$nz@rii lor, denumite societ@]i imobiliare pentru comer] }i industrie Dup@ natura contractului, se disting dou@ forme de leasing, respectiv leasingul financiar }i leasingul opera]ional. Leasingul financiar presupune ^ndeplinirea a cel pu]in unuia din criteriile: - ^nchirierea pe o perioad@ lung@, care implic@ transferul de proprietate asupra mijlocului fix la sf$r}itul contractului de leasing; - contractul de leasing financiar se ^ncheie pe o perioad@ care este mai mare sau egal@ cu 75% din durata de via]@ a mijlocului fix; - op]iunea de cump@rare a activului fix la sf$r}itul contractului la o valoare suficient de mic@ pentru ca aceast@ op]iune s@ se concretizeze; - valoarea actualizat@ a tuturor chiriilor este egal@ sau mai mare cu 90% din valoarea pe care ar trebui s@ o pl@teasc@ utilizatorul pentru a achizi]iona activul fix respectiv altfel dec$t prin leasing Leasingul financiar poate fi, la r$ndul lui, cu plata integral@ sau cu plata par]ial@. %n cazul leasingului cu plat@ integral@, ratele sunt astfel calculate ^nc$t dup@ ^ncheierea perioadei de ^nchiriere s@ se acopere integral pre]ul de achizi]ie al mijlocului fix plus alte cheltuieli (inclusiv dob$nda) }i profitul societ@]ii de leasing. %n cazul leasingului cu plat@ par]ial@, chiriile nu acoper@ ^ntreaga valoare a activului fix, profitul societ@]ii de leasing precum }i alte cheltuieli ale acesteia. La sf$r}itul contractului de leasing locatarul are obliga]ia de a pl@ti activul fix la o valoare rezidual@. Leasingul opera]ional presupune o ^nchiriere pe o perioad@ mai scurt@, iar la sf$r}itul contractului p@r]ile pot opta pentru: - prelungirea duratei de ^nchiriere, prin ^nchirierea unui nou contract de leasing; - ^ncetarea contractului }i returnarea activului societ@]ii de leasing; La acest tip de leasing nu exist@ o rela]ie ^ntre pre]ul la care a fost achizi]ionat activul fix de c@tre societatea de leasing }i chiria
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 42
perceput@. Atunci c$nd obiectul leasingului ^l constituie o cl@dire, datorit@ duratei mari de via]@ a acesteia }i perioada de leasing poate fi mai mare. %n acest caz, dac@ la sf$r}itul leasingului titlul de proprietate nu se preia de c@tre locatar, cea mai mare parte a riscurilor este preluat@ de societatea de leasing, motiv pentru care acest tip de leasing este considerat opera]ional. Leasingul prezint@ avantaje ^nsemnate pentru trezoreria agen]ilor economici, deoarece: - bunurile mobile care sunt importate ^n scopul utiliz@rii ^n sistem de leasing se ^ncadreaz@ ^n regimul bunurilor admise temporar la import, f@r@ plata taxelor vamale %n cazul achizi]ion@rii bunurilor importate ^n sistem de leasing, conform termenului convenit ^ntre p@r]i, ^n baza contractului de leasing, cump@r@torul este obligat s@ achite taxa vamal@ calculat@ la valoarea bunului din momentul v$nz@rii, ^n baza declara]iei vamale de import definitiv. %n cazul ^n care, la expirarea contractului de leasing, utilizatorul nu }i-a exercitat dreptul de op]iune privind prelungirea contractului sau achizi]ia bunului, iar bunul nu a fost restituit, autorit@]ile vamale vor ^ncasa taxele vamale aferente valorii ini]iale a bunului ^n valut@, transformat@ ^n lei, la cursul de schimb ^n vigoare la data constat@rii - utilajele, ma}inile }i instala]iile destinate produc]iei, cu o vechime de maxim 2 ani de la data fabrica]iei, care se aduc ^n ]ar@ de c@tre persoanele juridice rom$ne ^n baza contractelor de leasing se admit ^n regim de import temporar, f@r@ garantarea taxelor vamale; taxele vamale se pl@tesc numai asupra valorii reziduale; - permite intrarea bunului ^n proprietatea agentului economic care a ^nchiriat bunul respectiv ^n baza unui contract de leasing, dup@ expirarea contractului, cu plata valorii r@mase neamortizate; - faciliteaz@ introducerea tehnicii noi ^n procesul productiv al agen]ilor economici Contractul de leasing este un act juridic care reglementeaz@ rela]iile ^ntre parteneri pe toat@ durata prev@zut@ ^n contract, are un caracter oneros (transmiterea dreptului de folosin]@ efectu$ndu-se contra cost) }i care trebuie s@ cuprind@ anumite elemente obligatorii: perioada de ^nchiriere, chiria, modul de determinare a chiriei, drepturile }i obliga]iile p@r]ilor, condi]ii de folosire a utilajului, asigurarea service-lui, asigurarea bunului, condi]ii de reziliere, mod de solu]ionare a litigiilor etc. Contractul de leasing poate ^nceta la expirarea termenului de valabilitate sau prin reziliere de c@tre una din p@r]i. Contractul de leasing financiar poate fi reziliat numai de c@tre societatea de leasing, din proprie ini]iativ@ sau cu acordul acesteia, la solicitarea locatarului. Locatarul nu poate rezilia contractul de leasing financiar ^n mod unilateral. Contractul de leasing opera]ional poate fi reziliat }i de c@tre locatar. Agen]ii economici specializa]i ^n opera]iuni de leasing pot contracta credite pentru desf@}urarea acestei activit@]i pentru perioade de p$n@ la cinci ani, credit care s@ reprezinte p$n@ la
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 43
85% din pre]ul de achizi]ie (inclusiv TVA) a bunurilor ce urmeaz@ a fi cump@rate }i ^nchiriate ^n regim de leasing ^n cazul societ@]ilor de leasing intermediare }i credite la nivelul costului de produc]ie efectiv al utilajului ce urmeaz@ a fi ^nchiriat ^n regim de leasing ^n cazul societ@]ilor de leasing integrate. Pentru a beneficia de acest tip de credit, este necesar ca ^n statutul de organizare }i func]ionare a agen]ilor economici solicitan]i s@ fie inclus@ activitatea de leasing. De asemenea, este necesar s@ existe contracte de leasing ^ncheiate, din care s@ rezulte natura bunurilor supuse ^nchirierii, valoarea de achizi]ie a acestora, cota lunar@ de amortizare stabilit@, perioada pentru care bunul va fi ^nchiriat etc. Bunul care face obiectul contractului de leasing trebuie s@ fie asigurat, iar ^n contractul de leasing trebuie ^nscris@ o clauz@ obligatorie pentru societatea de leasing de a face dovada pl@]ii primelor de asigurare. Agen]ii economici nu pot solicita credite pentru perioade care dep@}esc durata contractului de leasing, iar contractul de leasing trebuie s@ nu prevad@ clauza posibilit@]ii rezilierii ^nainte de termenul prev@zut.
Creditele de forfetare
Forfetarea este opera]iunea prin care un v$nz@tor sau prestator de servicii ^}i vinde crean]ele ^n valut@ pe care le are fa]@ de un cump@r@tor sau beneficiar unei societ@]i bancare sau institu]ii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare. Opera]iunea este negociabil@ }i se deruleaz@ ^ntre banc@ }i clientul s@u (exportatorul) crean]a valutar@ fiind cump@rat@ cu renun]area la dreptul de recurs asupra v$nz@torului crean]ei. Forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor ^nainte de scaden]@ sau transformarea unei v$nz@ri pe credit ^ntr-o v$nzare la vedere, cu plata taxelor respective. %n cadrul opera]iunilor de forfetare, crean]ele sunt materializate ^n efecte de comer] (cambii, bilete la ordin etc.) exprimate ^n valut@, ai c@ror beneficiari sunt agen]ii economici cu activitate de export, ^nregistra]i ^n Rom$nia. %n cazul ^n care posesorul legal al unei sau bilet la ordin exprimate ^n valut@ (beneficiarul sau ultimul giratar ^ntr-un }ir ne^ntrerupt de giruri) dore}te ^ncasarea sumei ^nscrise ^n titlul de credit mai ^nainte de scaden]@, acesta poate forfeta titlul c@tre o societate bancar@. Titlurile de credit propuse la forfetare sunt emise, de regul@, pe termen mediu sau lung. Valoarea la care posesorul titlului cedeaz@ prin opera]iunea de forfetare, cu titlu de v$nzare sau de gaj, crean]ele n@scute din v$nzarea de bunuri sau din prestarea de servicii c@tre ter]i va fi cea negociat@ ^ntre p@r]i (banc@ - client) }i aprobat@ de Consiliul de Administra]ie al posesorului titlului. %n situa]ia ^n care posesorul unui titlu dore}te s@ intre ^n posesia banilor ^nainte de scaden]@, prin v$nzarea crean]ei valutare c@tre banc@, acesta se va adrea unei societ@]i bancare solicit$nd forfetarea efectului de comer] pe care ^l de]ine. Oferta de forfetare f@cut@ b@ncii de c@tre agentul economic exportator, ^n situa]ia ^n care acesta inten]ioneaz@ s@ forfeteze
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 44
crean]ele rezultate ^n urma unui export pe credit comercial, poate avea una din urm@toarele forme: a.) oferta f@r@ obligo b.) op]iunea c.) oferta ferm@ %n cazul ofertei f@r@ obligo exportatorul solicit@ b@ncii indicarea f@r@ obligo a costului forfet@rii, valabil la un moment dat sau pentru un anumit interval de timp. Aceast@ ofert@ nu oblig@ banca s@ men]in@ nivelul procentual comunicat al taxei forfetare dac@ forfetarea se realizeaz@, iar exportatorul nu este obligat s@ pl@teasc@ comisionul de angajament. %n situa]ia ^n care exportatorul dore}te s@ aib@ asigurat@ posibilitatea refinan]@rii prin forfetare ^nainte de ^ncheierea contractului comercial, el solicit@ b@ncii o op]iune ferm@ de forfetare, banca comunic$nd condi]iile certe de forfetare pentru efectele de comer] pe care exportatorul urmeaz@ s@ le ob]in@ de la importator. Opera]iunea este limitat@ ^n timp, de la c$teva zile p$n@ la c$teva s@pt@m$ni }i poate fi prelungit@. Pe acest interval de timp banca se angajeaz@ ^n mod ferm s@ efectueze forfetarea crean]elor exportatorului cu nivelul taxei de forfetare }i ^n condi]iile convenite. Pentru acest serviciu, exportatorul pl@te}te b@ncii un comision de op]iune. %n cazul c$nd exportatorul renun]@ la op]inue, comisionul de op]iune nu se restituie. Oferta ferm@ se efectueaz@ ^n faza postcontractual@, c$nd titlurile de credit sunt deja ^n posesia exportatorului }i acesta decide forfetarea lor. Oferta ferm@ poate sau nu s@ fie precedat@ de oferta f@r@ obligo sau de op]iune. Opera]iunea de forfetare se poate realiza ^n dou@ stadii diferite de timp ^n raport cu contractul comercial: - ^n stadiul precontractual, c$nd exportatorul dore}te s@ asigure facilit@]i cump@r@torului (importatorului) prin v$nzarea m@rfii pe credit comercial; - ^n faza postcontractual@ sau de portofoliu, c$nd exportatorul de]ine crean]e asupra importatorului }i dore}te recuperarea fondurilor imobilizate ^n creditul comercial acordat cump@r@torului, ^nainte de scaden]@ Taxa de forfetare se calculeaz@ dup@ formula: TF = VT D NZ 360 100
unde: TF = taxa de forfetare VT = valoarea titlului, ^nscris@ la rubrica special rezervat@ pe fa]a titlului D = nivelul dob$nzii pentru valuta respectiv@ NZ = num@rul de zile calendaristice ^ntre data forfet@rii }i ziua scaden]ei
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 45
Creditele promotori pentru construc]ia de locuin]e

Creditul promotori reprezint@ creditul pentru bunuri imobiliare acordat de banc@ ^n scopul facilit@rii construirii de locuin]e persoanelor juridice specializate }i autorizate ^n construc]ia }i v$nzarea de locuin]e, ce poart@ denumirea de promotori imobiliari. Promovarea imobiliar@ const@ ^n a cump@ra suprafe]e de teren, a le parcela }i a construi imobile de locuin]e din ini]iativa promotorului sau la comanda beneficiarului, op]iunea put$ndu-se face dintr-un portofoliu de proiecte prestabilit. Promotorii imobiliari de construc]ii de locuin]e sunt agen]i economici specializa]i, av$nd ca obiect de activitate, definit prin statutul propriu de organizare }i func]ionare, construc]ia de locuin]e }i v$nzarea acestora direct c@tre persoane fizice. Categorii de locuin]e care pot fi construite pe baza creditelor promotori: 1.) sociale 2.) de serviciu 3.) de interven]ie 4.) de necesitate 5.) de protocol 6.) convenabile (locuin]e obi}nuite) 7.) case de vacan]@ Pentru a beneficia de acest tip de credit, agen]ii economici specializa]i trebuie s@ ^ndeplineasc@ o serie de condi]ii, cum sunt: - s@ posede dreptul legal de a desf@}ura acest gen de activit@]i }i de a semna }i derula contracte av$nd ca obiect realizarea acestora; - s@ posede un portofoliu de contracte sau pre-contracte ^ncheiate cu persoanele fizice sau juridice care doresc s@ cumpere locuin]e cu plata integral sau ^n rate; - s@ desf@}oare activit@]i rentabile; - dotarea tehnic@ }i cu personal, c$t }i puterea economic@, s@ corespund@ cerin]elor impuse de realizarea proiectului; - ^n cazul achizi]iilor publice s@ fac@ dovada adjudec@rii ofertei prin licita]ie Aceste credite pot fi contractate }i pentru: - cump@rarea de terenuri (sau concesionarea lor pentru perioade cuprinse ^ntre 50 99 de ani); - demararea construc]iilor de locuin]e (proiectare, avizare, autorizare }i contractarea execu]iei); - efectuarea lucr@rilor de construc]ii de locuin]e; - finan]area locuin]elor construite, aflate ^n a}teptarea v$nz@rii Agen]ii economici specializa]i pot contracta aceste credite pentru perioade de p$n@ la 15 ani. Volumul creditelor posibil de contractat este de 85% din valoare lucr@rilor pentru locuin]ele prev$zute la punctele 1 6 }i de 80 % din valoarea lucr@rilor pentru casele de vacan]@. Creditele pot fi utilizate integral sau e}alonat, ^n concordan]@ cu graficul de e}alonare a lucr@rilor, ^n func]ie de efectuarea cheltuielilor de execu]ie }i achizi]ionare a materialelor. Av$nd ^n vedere faptul c@ rambursarea acestor credite se efectueaz@ pe termen mediu }i lung, pentru aprecierea c$t mai
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 46
exact@ a resurselor de rambursare, se ]ine cont de influen]a pe care o exercit@ factorul timp asupra procesului de investi]ii, care se manifest@ ^n leg@tur@ cu durata proiect@rii }i a construc]iei, cu modul de e}alonare ^n timp a cheltuielilor, cu atingerea parametrilor tehnico economici, folosindu-se tehnici de actualizare a cheltuielilor }i a veniturilor, prin intermediul factorilor de actualizare. %n acest scop se utilizeaz@ factorul de actualizare 1 / (1 + a)h prin intermediul c@ruia se poate calcula valoarea prezent@ a costurilor viitoare, ^n cadrul c@ruia a reprezint@ coeficientul de actualizare iar h reprezint@ num@rul de ani lua]i ^n calcul.
2.3 Facilit@]i posibile

%n general, ^n etapa de tranzac]ionare }i apoi ^n cea de contractare a creditelor, agen]ii economici sunt trata]i, cel pu]in teoretic, ^n mod egal. Diferen]ieri apar ^n cazul agen]ilor economici considera]i profitabili sau chiar strategici de c@tre o banc@, referindu-ne aici la negocierea dob$nzilor, comisioanelor, termenelor de rambursare, perioadei de gra]ie, garan]iilor etc. Trebuie precizat faptul c@ - vorbind la modul general sunt considera]i clien]i strategici pentru banc@ aceia care sunt generatori de profit (vorbind din punctul de vedere al b@ncii). Bine^n]eles c@ orice societate bancar@ va monitoriza activitatea clien]ilor s@i beneficiari de credite, urm@rind evolu]ia profitului ob]inut dar ^n realitate sunt numeroase cazuri c$nd agen]ii economici beneficiaz@ de credite chiar ^n condi]iile ^nregistr@rii de pierderi ^nsemnate. Acest fapt are loc ^n special ^n condi]iile unei economii insuficient dezvoltate, c$nd nivelul de trai }i puterea de cump@rare sunt reduse, organele de control sunt foarte vulnerabile la condi]iile economice, toate acestea permi]$nd instalarea rapid@ a evaziunii fiscale la nivel de lege nescris@. %n aceste condi]ii profitul esen]ial ^n caracterizarea oric@rei activit@]i economice devine un element desuet, care nu mai permite fundamentarea unei analize riguroase a agentului economic. Este dificil ^n acest caz s@ se stabileasc@ o serie de facilit@]i pentru ^ntreprinderile mici }i mijlocii care apeleaz@ la credite. Totu}i, lu$nd ^n considerare agen]ii economici care ^nregistreaz@ o dezvoltare economic@ s@n@toas@, ace}tia solicit@ }i beneficiaz@ de o serie de facilit@]i la contractarea creditelor. %n condi]iile apari]iei }i dezvolt@rii mediului concuren]ial }i ^n domeniul bancar, se manifest@ o tendin]@ de c$}tigare a unui segment de pia]@ de c@tre fiecare banc@. Monopolul de]inut pe domenii de activitate de b@ncile de stat existente p$n@ ^n anul 1990 a fost desfiin]at, f@c$ndu-}i sim]it@ prezen]a b@ncile particulare at$t rom$ne}ti c$t }i str@ine, care au introdus noi produse }i servicii. Putem spune chiar c@, ^n condi]iile actuale din Rom$nia, c$nd marii agen]i economici nu mai beneficiaz@ de subven]ii din partea statului, nu mai au desfacerea asigurat@, c$nd sectorul privat contribuie cu peste 50% la formarea PIB, marile unit@]i trec$nd ^n proprietate privat@, toate b@ncile }iau diversificat oferta pentru a-}i atrage noi clien]i.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 47
Agen]ii economici pot beneficia de o serie de facilit@]i, referitoare la: 1.) Comisioane pentru opera]iunile efectuate comisioanele pot fi reduse sau chiar anulate. De exemplu, ^n condi]iile contract@rii unui credit, opera]iunile de transfer a sumelor din contul de credit ^n contul curent (pentru efectuarea pl@]ilor) pot fi scutite de comision. La fel ^n cazul creditelor de tip revolving, ^n care toate ^ncas@rile din contul curent sunt transferate ^n contul de credit p$n@ la limita plafonului aprobat. La contractarea creditelor societ@]ile bancare impun, de regul@, comisioane de neutilizare, pentru a stimula utilizarea integral@ a creditelor }i plata unor dob$nzi la ^ntregul sold al creditelor. Renun]area la aceste comisioane constituie o alt@ facilitate de care beneficiaz@ agen]ii economici. Chiar dac@ pare nefiresc, unele b@nci renun]@ }i la comisioanele percepute clien]ilor la depunerea numerarului, nu din considerente caritabile, ci tot ]in$nd de domeniul profitabilit@]ii. Este cazul societ@]ilor bancare care ^nregistreaz@ probleme cu ^ncasarea numerarului, }tiut fiind faptul c@ pierderea este mai mare dac@ sunt nevoite s@ se ^mprumute cu numerar de la alte societ@]i financiar bancare sau de la BNR dec$t s@ renun]e la ^ncasarea unor comisioane. 2.) Dob$nzile - ^n func]ie de serviciul datoriei, volumul }i felul creditului contractat }i de alte condi]ii, agen]ii economici beneficiaz@ de dob$nzi diferen]iate. O banc@ modern@ ^}i permite s@ negocieze dob$nzile percepute clien]ilor s@i. Astfel, dob$nzile vor fi mai mici pentru agen]ii economici care ^nregistreaz@ un serviciu al datoriei bun (f@r@ credite restante) }i majorate pentru cei care ^nregistreaz@ greut@]i la rambursare. Dob$nzile vor fi mai mici pentru agen]ii economici care se ^ncadreaz@ ^n categorii de performan]@ economico financiar@ superioare }i mai mari pentru cei din celelalte categorii de performan]@. La creditele curente pe termen scurt agen]ii economici vor pl@ti dob$nzi mai mici, ^n timp ce la creditele pe termen mediu }i lung (din cauza cre}terii riscului b@ncii) dob$nzile vor fi mai mari. Dac@ se dore}te stimularea dezvolt@rii unor activit@]i de exemplu agricultur@, unele ramuri industriale etc. agen]ii economici care desf@}oar@ activit@]i ^n acele ramuri vor contracta credite cu dob$nzi preferen]iale. 3.) Facilit@]ile de cont sau descoperit de cont reprezint@ credite contractate de agen]ii economici buni }i foarte buni, ^n limita unui plafon stabilit, pentru efectuarea unor pl@]i curente: furnizori, buget etc. ^n afar@ de investi]ii. Dob$nda la aceste credite poate fi egal@ cu cea perceput@ la creditele pe termen scurt curente sau mai mare, ]in$nd cont c@ este o categorie de credit care se acord@ foarte rapid }i nu presupune urm@rirea unei destina]ii fixe, ci satisfacerea unor nevoi urgente ale firmelor. De exemplu, ^n cazul unor oportunit@]i de afaceri care presupun o finan]are urgent@, agen]ii economici pot solicita ^n termen de c$teva ore punerea la dispozi]ie a fondurilor necesare. De aceste credite beneficiaz@ ^ns@, dup@ cum am precizat, clien]ii
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 48
tradi]ionali ai societ@]ii bancare, a c@ror bonitate este acceptat@. Aceste credite se acord@ pentru perioade foarte scurte de timp de regul@ p$n@ la 15 zile f@r@ constituirea de garan]ii. 4.) Creditele urgente de trezorerie sunt asem@n@toare cu facilit@]ile de cont, deosebirile const$nd ^n faptul c@ pot fi contractate }i de agen]ii economici cu performan]e economico financiare mai reduse, dar care nu au ^nregistrat probleme le rambursarea creditelor anterioare. Din aceste credite agen]ii economici pot efectua pl@]i pentru activitatea curent@ (^n afar@ de investi]ii) dar dob$nda pl@tit@ b@ncii este mai mare dec$t la celelalte categorii de credite (ca urmare a riscului crescut al societ@]ii bancare). De asemenea perioada pentru care pot fi contractate este mai mare dec$t la facilit@]ile de cont, de p$n@ la 30 de zile. 5.) Garan]iile constituie una dintre problemele majore cu care se confrunt@ agen]ii economici la tranzac]ionarea }i contractarea creditelor. Pe l$ng@ criteriile economice, agen]ii economici trebuie s@ fac@ dovada existen]ei unor garan]ii materiale acoperitoare. Acestea const@ ^n garan]ii emise de stat, b@nci agreate, depozite b@ne}ti, bunuri mobile }i imobile, bunuri de valoare etc. Agen]ii economici cu performan]e economico financiare superioare pot contracta credite f@r@ a constitui garan]ii materiale, ci pe baza renumelui }i a bunei reputa]ii. Aceasta constituie o facilitate important@, ]in$nd cont de valoarea taxelor care trebuie achitate pentru autentificarea contractelor de garan]ie }i pentru asigurarea bunrilor aduse ^n garan]ie. De asemenea, evaluarea acestor bunuri, destul de costisitoare, nu se mai impune ^n acest caz. 6.) Rescaden]area creditelor reprezint@ am$narea termenului de rambursare a unui credit, prin modificarea scaden]ei intermediare, f@r@ ^ns@ a dep@}i termenul maxim pentru care a fost contractat creditul respectiv. Agen]ii economici pot beneficia de rescaden]area creditelor ^n sensul am$n@rii sau prelungirii termenului de rambursare a acestora, prin una din urm@toarele modalit@]i: - am$narea o singur@ dat@ a termenului de rambursare a uneia sau cel mult dou@ rate intermediare ^n interiorul termenului ini]ial maxim aprobat; - am$narea cel mult de dou@ ori a aceleia}i rate intermediare ^n interiorul termenului ini]ial maxim aprobat; - prelungirea o singur@ dat@ a termenului de rambursare a ratei finale peste termenul ini]ial aprobat cu ^ncadrarea ^n termenul maxim de creditare prev@zut de dispozi]iile legale 7.) Ree}alonarea creditelor reprezint@ am$narea sau prelungirea tuturor scaden]elor ratelor intermediare }i finale, precum }i modificarea cuantumului acestora ^n cadrul soldului total r@mas de rambursat, f@r@ dep@}irea termenelor maxime de creditare prev@zute de lege. Agen]ii economici pot beneficia de procedura de ree}alonare numai dup@ epuizarea celorlalte facilit@]i prev@zute la
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 49
rescaden]are. Este admis@ o singur@ ree}alonare a unui credit. %n cadrul unui credit ree}alonat, nu se admit rescaden]@ri. Pentru creditele ree}alonate agen]ii economici pl@tesc dob$nzi majorate.
2.4 Efectele contract@rii creditelor asupra economiei ^ntreprinderilor mici }i mijlocii 2.4.1 Costul creditului bancar pe termen scurt
Folosirea pe scar@ larg@ a creditului pe termen scurt de c@tre marea majoritate a ^ntreprinderilor mici }i mijlocii face necesar@ calcularea de c@tre acestea a costului resurselor financiare, respectiv a creditelor bancare pe termen scurt. Principala component@ a creditului bancar pe termen scurt este dob$nda, care reprezint@ pre]ul capitalului de ^mprumut, respectiv partea din profit care se cedeaz@ de ^ntreptinz@tor pentru folosirea creditului ^n calitate de capital. Nivelul dob$nzii difer@ ^n func]ie de conjunctura economic@, de cererea }i oferta de capital de ^mprumut, de posibilit@]ile de refinan]are ale b@ncilor comerciale. %n ]@rile cu economie dezvoltat@ cea mai mare parte a creditelor pe termen scurt o reprezint@ creditele de mobilizare a efectelor comerciale (credite de scont) astfel ^nc$t taxa scontului are rolul hot@r$tor pentru nivelul dob$nzilor practicate de b@nci. Av$nd ^n vedere taxa scontului, b@ncile adaug@ o cot@, reprezent$nd propriile cheltuieli administrative }i beneficiul propriu, form$nd astfel rata dob$nzii la care ofer@ credite pe termen scurt clien]ilor lor. Majorarea sau diminuarea taxei scontului provoac@ cre}teri sau reduceri ale ratei dob$nzii practicate pe pia]@, respectiv scumpirea sau ieftinirea creditelor. %n afara cheltuielilor cu dob$nzilor bancare (unele dintre cele mai ridicate, ^n special ^n condi]iile unei infla]ii accentuate) alte cheltuieli pe care agen]ii economici beneficiari de credite le suport@ sunt reprezentate de cele cu comisioanele, taxele, spezele bancare, precum }i, acolo unde este cazul a zilelor valoare (zile de banc@ sau date de banc@) ceea ce face ca ^n final, costul total al creditului s@ fie mai mare. Calcularea de c@tre ^ntreprinderile creditate a costului creditului pe termen scurt }i luarea deciziilor ^n func]ie de m@rimea total@ a acestuia, comparativ cu rentabilitatea scontat@, reprezint@ aspecte esen]iale ale gestiunii pe termen scurt. Calcularea dob$nzilor la opera]iunile de ^ncas@ri }i pl@]i prin contul curent este o opera]iune periodic@, pe baza formulei dob$nzii simple, adaptat@ pentru punerea pe calculator a acestor opera]iuni.
N Div. fix
D=
unde:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 50
D = suma dob$nzii N = numere (soldul sau suma existent@ la un moment dat, ^nmul]it@ cu num@rul de zile p$n@ la opera]iunea urm@toare sau p$n@ la epoc@) T = timpul care se scurge p$n@ la scaden]@ C = capitalul sau valoarea nominal@ a titlului D = rata anual@ a dob$nzii
Div.fix = 100 360 D
D =
C D T C T D ST D ST N = = = = 100 360 360 100 360 100 36000 Div. fix D C D T C T D S T D S T N = = = = 36000 100 360 360 100 360 100 Div. fix D
D =
La contul curent sumele sau soldurile produc dob$nzi debitoare sau creditoare, dup@ natura soldurilor, plec$nd de la o anumit@ dat@ - valoare sau zi valoare }i care corespunde ^ncheierii opera]iunii ^n cont de c@tre banc@ cu efectuarea opera]iunii respective ^n contabilitatea ^ntreprinderii. Termenul p$n@ la care se calculeaz@ dob$nzile (sau data ^nchiderii contului curent) se nume}te epoc@. Se utilizeaz@ trei metode de calculare a dob$nzilor: metoda direct@, metoda indirect@ }i metoda hamburghez@ (^n scar@). Metoda direct@ (cu dob$nzi reciproce) se caracterizeaz@ prin faptul c@ rata dob$nzii este aceea}i at$t pentru numerele debitoare c$t }i pentru cele creditoare precum }i prin faptul c@ numerele se ob]in ^nmul]ind sumele debitoare }i cele creditoare, succesiv, cu num@rul de zile de la ^nregistrarea opera]iunii ^n cont, p$n@ la epoc@. Ulterior se totalizeaz@ numerele debitoare }i separat numerele creditoare }i se face diferen]a dintre ele, ob]in$ndu-se soldul numerelor care poate fi debitor sau creditor. Se raporteaz@ soldul numerelor la divizorul fix, rezult$nd volumul dob$nzii cu care se corecteaz@ soldul contului curent. Metoda direct@ (cu dob$nzi diferite) se utilizeaz@ similar cu cea din exemplul anterior, particular fiind faptul c@ nu se mai stabile}te soldul numerelor, ci se aplic@ rate diferite de dob$nd@ separat pentru numerele debitoare }i separat pentru numerele creditoare. %n final se ob]ine suma dob$nzii cuvenit@ numerelor debitoare }i suma cuvenit@ numerelor creditoare; se face diferen]a }i se d@ semnul celei mai mari. Ulterior se corecteaz@ corespunz@tor soldul contului curent cu suma dob$nzii. Metoda hamburghez@ (^n scar@). Opera]iunile din extrasul de cont se ordoneaz@ cronologic, ceea ce permite determinarea soldului dup@ fiecare operta]iune. Un sold oarecare genereaz@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 51
dob$nzi de la data ^nscrierii opera]iunii ^n cont (zi valoare) p$n@ la data opera]iunii urm@toare. Rezult@ c@ numerele se calculeaz@ ^nmul]ind soldul cu num@rul de zile de la o opera]iune la alta (}i nu p$n@ la epoc@). Metoda hamburghez@ permite aplicarea unor rate de dob$nzi diferite pentru solduri debitoare (creditoare) }i variabile de la o etap@ la etap@. Calcularea dob$nzii la creditele de scont Scontarea reprezint@ opera]iunea de transferare a unei crean]e la termen ^n lichidit@]i la vedere. Scontul poate fi comercial }i ra]ional. Scontul comercial (SC) reprezint@ costul opera]iunii de scontare, adic@ suma dob$nzii la creditele de scont, suportat$ de prezentatorul efectului comercial. Practic, scontul comercial reprezint@ o dob$nd@ simpl@ antecalculat@. Scontul ra]ional (Sr) reprezint@ diferen]a dintre valoarea tratei ^n ziua prezent@rii la scontare }i valoarea sa la scaden]@. Este mai pu]in oneros dec$t scontul comercial deoarece se calculeaz@ asupra valorii actuale a tratei }i nu asupra valorii nominale. Taxa (rata) efectiv@ a scontului (Txe). Creditul de scont fiind un credit pe termen scurt, cu o dob$nd@ antecalculat@ }i re]inut@ de banc@ ^n momentul scont@rii, rezult@ c@, creditul efectiv ob]inut de prezentatorul tratei la scontare este inferior valorii nominale a acestuia }i prin urmare, taxa efectiv@ a scontului (Txe) este mai mare dec$t taxa nominal@ (Tx). Pentru calcularea taxei efective a scontului se aplic@ aceea}i formul@ ca ^n cazul ratei efective a dob$nzii (De).
T xe = TX T T 1 X 360 100
Dob$nda real@ Rata nominal@ a dob$nzii este cea ^nscris@ ^n contractul de credit }i depinde de factori varia]i, cum ar fi: gradul de eficien]@ a valorific@rii capitalului, cererea }i oferta de capital de ^mprumut, riscul de capital, de dob$nd@ }i de imobiliare, bonitatea debitorului etc. %n condi]ii de instabilitate economic@, c$nd au loc procese infla]ioniste, creditorul ^}i pune problema recuper@rii capitalurilor ^mprumutate }i ob]inerii remunera]iilor de o manier@ care s@-i asigure cel pu]in aceea}i putere de cump@rare existent@ ^n momentul acord@rii ^mprumutului. %n acest context apare indicatorul dob$nd@ real@ care exprim@ gradul de ap@rare a intereselor creditorului }i care se stabile}te ^n func]ie de evolu]ia ratei nominale a dob$nzii }i a ratei infla]iei.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 52
D 100 Dr = I 1+ 100 1+
unde: D = rata nominal@ a dob$nzii I = rata infla]iei Dr = rata dob$nzii reale Dob$nda real@ poate fi: -real pozitiv@ (D>1) -real negativ@ (D<1) Inciden]a comisioanelor bancare asupra costului creditului pe termen scurt B@ncile comerciale aplic@, ^n rela]iile cu clien]ii lor, diverse comisioane, cum ar fi: comision de analiz@ a cererii de credit, comision de mi}care, comision de confirmare, comision de andosare, comision de gestiune, comision de securitate, comision pentru soldul cel mai mare al lunii, comision specific etc. Num@rul, felul }i m@rimea comisioanelor difer@ de la o societate bancar@ la alta, dar toate influen]eaz@ costul creditului, ^n sensul major@rii lui. Practic, comisioanele se repercuteaz@ ^n nivelul efectiv al dob$nzii, fac$nd ca rata efectiv@ a dob$nzii s@ fie mai mare dec$t rata nominal@. Inciden]a zilelor valoare asupra costului creditului pe termen scurt Zile-valoare sau date de banc@ constituie un element de cost pentru debitorii b@ncii }I se calculeaz@ ca diferen]@ ^ntre num@rul de zile pentru care banca percepe dob$nzi }I num@rul de zile folosire efectiv@ a creditului. Factorul zile-valoare se comensureaz@ pe baza datelor de operare ^n conturi bancare, care nu corespund cu ^nregistr@rile simetrice ^n contabilitatea ^ntreprinderilor. Important este c@ aceste zile-valoare care scumpesc creditul, pot fi negociate ^ntre banc@ }i clientul bancar. Trebuie s@ se ]in@ cont }i de tipul creditului solicitat de agen]ii economici. Astfel, dac@ ^n cazul unui credit pe termen scurt pentru cheltuieli sezoniere dob$nda este postcalculat@ iar comisioanele antecalculate, ^n cazul unui credit de scont ambele categorii de costuri (dob$nzi + comisioane) se antecalculeaz@ }i se deduc din valoarea ratei. %n aceste condi]ii costul creditului de scont este mai ridicat. Agen]ii economici au la dispozi]ie trei criterii de selectare a creditelor pe termen scurt pe care doresc s@ le angajeze:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 53
accesibilitatea, suple]ea }i costul creditelor. Alegerea creditului cel mai pu]in costisitor reprezint@ mijlocul cel mai eficient de reducere a cheltuielilor financiare, fapt pentru care criteriul costului este hot@r$tor. Pentru stabilirea costului real al unui credit pe termen scurt se porne}te de la rata nominal@ a dob$nzii, se iau ^n considerare num@rul }i nivelul comisioanelor, taxelor }i spezelor bancare, data pl@]ii comisioanelor }i dob$nzii, num@rul de zile pentru care se percep dob$nzi, num@rul de zile de folosire efectiv@ a creditului. Rata nominal@ a dob$nzii se stabile}te de banc@ ^n func]ie de rata de baz@ a dob$nzii bancare, la care se adaug@ diverse major@ri, ^n func]ie de natura creditului }i bonitatea clientului, determinat@ pe baza analizei financiare a ^ntreprinderii. Num@rul de zile pentru care se calculeaz@ dob$nzi se situeaz@ ^ntre ziua ^nregistr@rii creditului ^n contabilitatea b@ncii (zi-valoare) }i scaden]@. Dac@ acest interval este mai mic dec$t 10, banca aplic@, forfetar, numarul minim de 10 zile, la care adaug@ o zi ^n plus (zi de banc@). Nivelul comisioanelor }i al altor cheltuieli suportate de client depinde de felul creditului acordat }i de institu]ia de credit. Comisioanele pot fi legate direct de utilizarea creditului, incluz$nduse ^n rata efectiv@ a dob$nzii (De) }i comisioane de angajament, percepute independent de utilizarea creditului }i care, arbitrar, se exclud din rata efectiv@ a dob$nzii. Durata de utilizare efectiv@ a creditului fiind de regul@ mai mic@ dec$t perioada pentru care se percep dob$nzi de c@tre banc@ face ca, ^n final, costul real al creditului bancar s@ fie mai mare. Deci, putem concluziona: - rata efectiv@ a dob$nzii este diferit@ de cea nominal@; - rata efectiv@ sau real@ a dob$nzii este ^n func]ie at$t de durata de utilizare a creditului, c$t }i de volumul creditului (comisioanele ^n sum@ absolut@ au un impact mai mare ^n cazul sumelor mici dec$t ^n cazul unor credite de volum ridicat); - creditul de scont este mai putin costisitor dec$t creditele de trezorerie; - creditul ^n cont curent este mai avantajos dec$t un credit de trezorerie ^n cont simplu de ^mprumut, c$nd se urm@re}te finan]area pe o perioad@ scurt@; - creditul de trezorerie devine mai avantajos dec$t creditul ^n cont curent c$nd trebuie finan]ate nevoi pe o perioad@ mai mare de dou@ luni.
2.4.2 Costul creditului bancar pe termen lung

Creditele pe termen lung acoper@ nevoi durabile ale ^ntreprinderii, concretizate ^n cre}teri economice ^nsemnate, dezvolt@ri, reutil@ri, moderniz@ri, de la care se a}teapt@ o rentabilitate corespunz@toare ^n anii urm@tori. Pe de alt@ parte, pentru unit@]ile finan]atoare, ^mprumutul pe termen lung presupune o imobilizare ^nsemnat@ de fonduri,
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 54
pentru o perioad@ ^ndelungat@, care poate implica riscuri multiple, de unde exigen]a creditorilor pentru o remunera]ie adecvat@. Remunera]ia a}teptat@ }i randamentul pretins de cei care acord@ ^mprumuturi pe termen lung reprezint@ ^ns@ un cost pentru unit@]ile ^mprumutate, costul capitalului ^mprumutat. Costul poate fi acceptat de c@tre ^mprumutat numai ^n m@sura ^n care rentabilitatea proiectelor sale, finan]ate prin credit, este acoperitoare. Teoretic, un ^mprumut poate fi acceptat doar dac@ rata rentabilit@]ii proiectelor este mai mare dec$t costul capitalului ^mprumutat. R>K Practic ^ns@, ]in$nd cont de riscurile suportate de investitor, rela]ia de mai sus trebuie corectat@ astfel: (R+r)>K ceea ce ^nseamn@ c@ rata rentabilit@]ii, majorat@ cu o cot@ de risc, trebuie s@ fie superioar@ costului capitalului ^mprumutat. Pentru un credit bancar pe termen mediu sau lung, f@r@ comisioane sau speze bancare, costul se reduce la plata dob$nzilor, respectiv la nivelul ratei dob$nzii stabilit@ prin contractul de credit. Ca urmare a perioadei ^ndelungate de creditare, prin contract pot fi stabilite clauze variate, inclusiv acordarea unei perioade de gra]ie ^n favoarea debitorului, ceea ce ^nseamn@ c@, pentru un anumit num@r de ani, acesta nu va rambursa credite ( eventual nici dob$nzi ). Procesul de rambursare poate ^ncepe conform ^n]elegerii dup@ un anumit num@r de ani de la acordarea creditului. %n aceast@ situa]ie apare posibilitatea calculului dob$nzii compuse, ceea ce presupune c@ la sf$r}itul fiec@rui an ( sau perioad@ ) suma dob$nzii nepl@tite se adaug@ la capitalul ^mprumutat, gener$nd ea ^ns@}i dob$nd@, ^n condi]iile contractului ini]ial. Conven]ional, aplicarea dob$nzii compuse are loc ^n cazurile c$nd perioada de timp pentru care este acordat creditul este mai mare de un an. Cf = C x u n n = 1+i
D = Cf C = C x un C = C (un 1 ) C = CF / (1 + i)n = CF (1 + i)
n
= CF x u
-n
C D = (CF / C) 1 / n 1 n =F 1 C
unde: C = capitalul plasat ( creditul ) Cf = capitalul final, respectiv creditul plus dob$nda aferent@ la sf$r}itul perioadei de plasament n = num@rul de ani ( perioada ) pentru care se calculeaz@ dob$nda compus@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 55
D = rata anual@ a dob$nzii I = rata dob$nzii la o unitate monetar@ ( D/100 ) Orice agent economic poate fi ^n situa]ia, la un moment dat, s@ opteze ^ntre o rat@ anual@ a dob$nzii compuse sau o rat@ semestrial@, trimestrial@ sau lunar@ a acesteia, fiind deci oportun@ cunoasterea corela]iilor dintre diversele rate de dob$nd@, }tiut fiind c@ dob$nzile capitalizate la sf$r}itul unui exerci]iu aduc ele ^nsele dob$nzi ^n continuare. Unde: D = rata anual@ a dob$nzii compuse Ds = rata semestrial@ a dob$nzii compuse Dtr = rata trimestrial@ a dob$nzii compuse DL = rata lunar@ a dob$nzii compuse Rata anual@ a dob$nzii compuse ( D ) echivalent@ a unei rate trimestriale este
D = (1 + Dtr 4 ) 1 100
Rata trimestrial@ a dob@nzii compuse ( Dtr ) echivalent@ unei rate lunare date
Dtr = (1 + D 1/ 4 ) 1 100
Rata anual@ a dob$nzii compuse ( D ) echivalent@ unei rate lunare date

D = (1 + D L 12 ) 1 100
Rata lunar@ a dob$nzii compuse ( D L ) echivalent@ unei rate anuale date

D L = (1 + D L 12 ) 1 100
Concluzie: - pentru a trece de la o rat@ a dob$nzii pe o perioad@ mai mare, la o rat@ echivalent@ unei perioade mai scurte, factorul actuarial are exponent subunitar - pentru a trece de la o rat@ a dob$nzii, aferent@ unei perioade mai scurte, la o rat@ de dob$nd@ echivalent@ unei perioade mai mari, factorul actuarial are exponent supraunitar
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 56
2.5 Gre}eli comise de b@nci de natur@ s@ duc@ la apari]ia unor ^mprumuturi problematice (neperformente)
Analiza creditului neperformant are drept scop descoperirea }i m@surarea cauzei care genereaz@ riscul b@ncii }i dac@ pot fi abordate solu]ii prin care o prognoz@ pe termen scurt }i a fluxului de numerar poate conduce la reabilitare.
2.5.1 Gre}eli comise la ^nceput

- situa]ia ^n care bancherul Î permite clientului s@-l intimideze, s@ fac@ presiuni asupra lui sau s@-l conving@ s@ acorde ^mprumutul - e}ecul de a pune ^ntreb@ri pertinente, izvor$te din teama de a nu-l sup@ra pe client }i, implicit, de a nu-l pierde - tranzac]ionarea unor ^mprumuturi dificile, care s-ar cuveni s@ fie predate unui func]ionar cu experien]@ superioar@ - luarea deciziei de a acorda sau nu ^mprumutul ^n func]ie de presiunile exercitate de alte p@r]I, ^n special din tab@ra competi]iei - analiza necorespunz@toare a solicitantului ^mprumutului - analiza necorespunz@toare a bilan]urilor financiare - analiza necorespunz@toare a scopului ^mprumutului, sursei de rambursare sau fluxului de numerar excesiv - garan]ie de plat@ inadecvat@ - e}ecul de a ob]ine }i perfecta un gaj valabil
2.5.2 Gre}eli comise dup@ ce a fost acordat ^mprumutul

- nu a fost urm@rit@ efectiv situa]ia ^mprumutului - nu a controlat expansiunea - i-a permis clientului s@ se ^mprumute frecvent, cu sume mici, p$n@ c$nd acesta a ajuns s@ fie ^nglodat ^n datorii - administrarea inadecvat@ a func]iei de ^mprumut
2.5.3 Gre}eli comise c$nd problema este recunoscut@

- teama de a cerceta situa]ia creditului ezitarea de a pune ^ntreb@ri dure - teama de a recunoa}te c@ s-a f@cut o gre}eal@ sau c@ s-a creat o problem@ - ^ntreruperea comunic@rii cu clientul, recurgerea la presiuni / amenin]@ri pentru recuperarea ^mprumutului - lipsa de ac]iune - ^n speran]a c@ situa]ia se va ^mbun@t@]i de la sine, a}a-numita solu]ie miraculoas@
2.5.4 Recomand@ri pentru administrarea ^mprumutului problem@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 57
- nu trebuie luate niciodat@ decizii care sunt rezervate, ^n mod normal, managementului clientului - problema este, de obicei, mai grav@ dec$t apare - cheia solu]ion@rii reu}ite a problemei const@ ^n cunoa}terea aprofundat@ a celui care solicit@ ^mprumutul, a afacerilor sale }i a pozi]iei altor creditori - prima pierdere este, de obicei, cea mai mic@ pierdere - problema va fi recunoscut@, ^n general, numai dup@ ce titlurile de valoare s-au evaporat }i bilan]ul contabil a ajuns ^ntr-o stare deplorabil@ - cel care ia ^mprumutul }i este un caz problematic, pe de o parte, } i bancherul, pe de alt@ parte, privesc suma supus@ riscului din perspective cu totul diferite - ^n cazul negocierilor, se d@ numai ^n m@sura ^n care se prime}te - aprobat sau respins? Este acesta un credit pe care banca dore}te s@-l re]in@ ^n portofoliul ei pe termen lung sau, mai degrab@, banca se poate lipsi de acest client care solicit@ ^mprumutul? Banca va investi importante resurse de timp, efort }i cheltuieli pentru reabilitarea clientului }i, prin urmare, trebuie s@ c$nt@reasc@ foarte bine dac@ dore}te s@ reabiliteze acest solicitant de ^mprumut, form$nd, ^n acela}I timp, un client poten]ial foarte bun pentru o alt@ institu]ie.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 58
CAPITOLUL III Gestionarea riscurilor ^n activitatea bancar@ 3.1 Riscul bancar

Caracteristica lumii contemporane este incertitudinea. Mediul economic, cel monetar, cel financiar bancar, sunt permanent supuse unei concuren]e acerbe. Ast@zi b@ncile sunt privite de c@tre speciali}ti, }i nu numai, ca fiind acele institu]ii care administreaz@ riscul. Aceast@ caracterizare dat@ b@ncilor se datoreaz@ ^n special faptului c@ orice opera]iune financiar bancar@ pe pia]a intern@ }i interna]ional@ este supus@ ac]iunii unui ansamblu de factori de risc independen]i.
3.1.1 Definirea riscului bancar

Cel mai simplu spus, riscul bancar este probabilitatea ca ^ntro tranzac]ie s@ nu se ob]in@ profitul a}teptat }i chiar s@ apar@ o pierdere. Riscul bancar mai poate fi definit ca fiind probabilitatea de producere a unui eveniment, cu consecin]e adverse pentru subiect.
3.1.2 Clasificarea riscurilor bancare

%n literatura de specialitate exist@ o serie de clasific@ri, dup@ cum urmeaz@: 1.) %n func]ie de caracteristica bancar@ a.) riscuri financiare (de lichiditate, de capital) b.)riscuri ambientale (opera]ional, tehnologic, introducerii de noi produse) 2.) %n func]ie de genez@ a.) risc de exploatare b.) risc financiar c.) risc de faliment 3.) %n func]ie de natur@ a.) riscuri comerciale b.) riscuri provocate de for]@ major@ c.) riscuri politice d.) riscuri valutare (de schimb valutar, rat@ a dob$nzii) 4.) %n func]ie de expunerea la risc a.) riscuri pure = riscuri a c@ror expunere este generat@ de activit@]i }i procese bancare cu poten]ial de a produce evenimente care s@ se soldeze cu pierderi a.1) riscuri fizice (distrugeri, accidente, avarii) a.2) riscuri financiare (generate de opera]iunile tradi]ionale)
riscul
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 59
a.3) riscuri criminale }i frauduloase (fraude, furturi, deturn@ri de fonduri) a.4) riscuri de r@spundere (nerespectarea normelor bancare) b.) riscuri lucrative (speculative) = expunerea la risc este generat@ de ^ncercarea de a ob]ine profit maxim b.1) riscuri de pia]@ (varia]ia condi]iilor de pia]@) b.2) riscuri de afacere b.3) riscuri de lichiditate (incapacitatea de a finan]a opera]iunile bancare curente) 5.) %n func]ie de caracteristica bancar@ a.) riscuri financiare (generate de opera]iunile bancare tradi]ionale) a.1) riscul de creditare (probabilitatea ne^ncas@rii creditelor acordate) a.2) riscul de lichiditate (incapacitatea de a finan]a opera]iunile bancare curente) a.3) riscul de pia]@ (varia]ia ratei dob$nzii, riscul valutar etc.)
3.1.3 Gestionarea global@ a riscurilor

Gestionarea global@ a riscurilor este impus@ de rela]iile de interdependen]@ dintre diferite opera]iuni, tranzac]ii }i activit@]i ale unei societ@]i bancare, dar }i de leg@turile cauzale ^ntre diversele tipuri de riscuri. 1. Identificarea }i evaluarea riscurilor Pentru a identifica }i evalua riscurile, orice societate bancar@ trebuie s@ porneasc@ de la principalele sale linii de activitate, de la strategia pe care o va adopta. %n cadrul primei etape de gestionare global@ a riscurilor trebuie determinate riscurile asociate fiec@rui tip de de produs }i serviciu bancar. Odat@ identificate riscurile, este necesar@ elaborarea unor scenarii posibile, pentru a putea determina frecven]a }i amplitudinea fiec@rui tip de risc asociat, apoi schi]area unei imagini agregate a influen]ei factorilor de risc. 2. Controlul riscurilor Obiectivul acestei a doua etape de gestiune global@ este acela de a minimiza cheltuielile asociate fiec@rui tip de risc, identificate pe produse }i servicii bancare. 3. Diminuarea (evitarea) influen]ei negative a factorilor de risc Ac]iunea advers@ a unui factor de risc poate fi diminuat@ }i / sau ^n unele cazuri evitat@ prin cunoa}terea }i ^ndep@rtarea cauzei care ^l produce. %n acest scop este necesar@ reproiectarea activit@]ilor ]i a fluxurilor de opera]ii. 4. Finan]area riscurilor Aceast@ etap@ presupune fie acoperirea lor prin rezerve, fie transferul lor prin utilizarea instrumentelor derivate. Metodele de acoperire a riscurilor sunt utilizate ^n cazul acelora a c@ror frecven]@ }i amplitudine sunt previzibile. Transferul riscurilor este
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 60
mai adecvat ^n cazul apari]iei }i ac]iunii unor evenimente foarte grave, imprevizibile. Gestionarea global@ a riscurilor bancare trebuie s@ fie o component@ a sistemului de management bancar }i s@ fie utilizat@ ^n acest sens.
3.2 Riscul de lichiditate

Lichiditatea poate fi definit@ ca }i: - capacitatea activelor de a se transforma rapid }i cu cheltuial@ minim@ ^n moned@ lichid@ - capacitatea b@ncii de a-}i finan]a opera]iile curente Apari]ia acestui risc este datorat@ urm@toarelor cauze: - situa]ia economiei reale - indisciplina financiar@ a agen]ilor economici - dependen]a de pia]a financiar@ - necorelarea ^ntre scaden]ele depozitelor }i ale creditelor
3.2.1 Gestionarea lichidit@]ii bancare

Trezoreria oric@rei societ@]i bancare are ca principal atribut gestionarea lichidit@]ii. Aceasta se realizeaz@ prin: - gestionarea pozi]iei monetare - gestionarea pozi]iei lichidit@]ii - elaborarea }i analiza Raportului de lichiditate
3.2.1.1 Gestionarea pozi]iei monetare. Rezervele minime obligatorii

Caracteristici generale: - sunt determinate de normele autorit@]ii monetare, ^n func]ie de structura depozitelor bancare - sunt un factor de risc suplimentar pentru b@nci, deoarece se stabilesc ^n func]ie de obiectivele politicii monetare, de control al masei monetare - nu sunt active lichide - nu pot fi folosite pentru a acoperi o cre}tere a cererii de credite sau o retragere de depozite - asigur@ soldarea pozi]iei lichidit@]ii, reprezent$nd un amortizor de }oc pentru pozi]ia monetar@ Rezervele sunt disponibilit@]i b@ne}ti ale b@ncii, ^n lei }i ^n valut@, p@strate ^n conturi deschise la Banca Na]ional@ a Rom$niei. Baza de calcul este nivelul mediu pe perioada de observare, al elementelor de pasiv din bilan]ul societ@]ilor bancare, asupra c@rora se aplic@ rata rezervelor obligatorii. Nivelul prev@zut al rezervelor obligatorii este soldul mediu zilnic pe care banca trebuie s@-l ^nregistreze ^n contul ^n care se men]in rezervele. Nivelul efectiv al rezervelor ^l constituie soldul mediu
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 61
zilnic ^nregistrat de banc@ ^n contul ^n care se men]in rezervele minime obligatorii ^n perioada de aplicare; determinarea soldului mediu zilnic se face lu$nd ^n calcul num@rul de zile calendaristice din perioada de aplicare. Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii se constituie din mijloace b@ne}ti ^n moned@ na]ional@ }i ^n valut@, reprezent$nd obliga]ii ale b@ncii fa]@ de persoane fizice }i juridice, sub form@ de surse atrase, ^mprumutate, datorii }i alte obliga]ii. Perioada de observare o constituie a doua chenzin@ din luna anterioar@ }i prima chenzin@ din luna de aplicare. Perioada de aplicare este luna calendaristic@ pe durata c@reia societ@]ile bancare sunt obligate s@ men]in@ ^n cont la Banca Na]ional@ a Rom$niei nivelul prev@zut al rezervelor obligatorii. Rezervele minime obligatorii se calculeaz@ }i se men]in astfel: a.) ^n lei, ^n contul curent al b@ncii deschis la Banca Na]ional@ a Rom$niei, pentru mijloace b@ne}ti ^n lei b.) ^n valut@, ^n contul LORO al b@ncii, deschis la centrala B@ncii Na]ionale a Rom$niei, pentru mijloace b@ne}ti ^n valut@ Singurul element al pozi]iei monetare remunerat este tocmai rezerva minim@ obligatorie. Remunerarea rezervei minime obligatorii se face de c@tre Banca Na]ional@ a Rom$niei, prin stabilirea }i modificarea ratei dob$nzii. Aceasta este stabilit@ prin circular@ }i trebuie s@ se situeze cel pu]in la nivelul ratei dob$nzii medii la depunerile la vedere practicate de b@nci. Aceast@ rat@ se calculeaz@ lunar, distinct pentru lei }i pentru valut@, ca medie ponderat@, pe baza datelor transmise de b@nci. Banca Na]ional@ a Rom$niei nu bonific@ dob$nda pentru excedentul de rezerve. La calcularea dob$nzilor anul se consider@ de 360 de zile, iar luna de 30 de zile. Constituirea de rezerve minime obligatorii are drept scop asigurarea lichidit@]ii minime, precum }i aplicarea politicii b@ncii centrale, legat@ de restr$ngerea creditului ^n economie ^n condi]iile ratei infla]iei.
3.2.2 Gestionarea pozi]iei lichidit@]ii

Pozi]ia lichidit@]ii se determin@ ca diferen]@ ^ntre volumul activelor lichide }i pasivele volatile. Pentru a estima pozi]ia lichidit@]ii trebuie s@ anticip@m: - fie cre}terea mai rapid@ a nevoilor de credite fa]@ de volumul depozitelor, rezult$nd o nevoie suplimentar@ de lichiditate pe termen lung, care se poate reduce prin diminuarea marjei lichidit@]ii sau prin ^mprumut - fie o cre}tere a necesarului de credite, mai lent@ dec$t cea a volumului depozitelor, rezult$nd un plus de lichiditate pe termen lung, care poate fi folosit pentru majorarea marjei lichidit@]ii sau pentru finan]area plasamentelor bancare.
3.2.3 Indicatorii lichidit@]ii bancare. Raportul de lichiditate
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 62
Pentru aprecierea corect@ a situa]iei activelor }i pasivelor oric@rei societ@]i bancare, trezoreria folose}te o serie de instrumente specifice de analiz@ privind gradul de lichiditate al b@ncii. Astfel, se calculeaz@ }i analizeaz@ urm@torii indicatori ai lichidit@]ii: 1.) Lichiditatea global@ - reflect@ posibilitatea elementelor patrimoniale de activ de a se transorma pe termen scurt ^n lichidit@]i pentru a satisface obliga]iile de plat@ exigibile - se calculeaz@ ca un raport procentual ^ntre active lichide }i datorii curente - nivelul optim al acestui indicator este de 2 2,5 2.) Lichiditatea imediat@ (de trezorerie) - reflect@ posibilitatea elementelor patrimoniale de trezorerie de a face fa]@ datoriilor pe termen scurt - se calculeaz@ ca un raport procentual ^ntre total elemente patrimoniale de trezorerie }i total datorii pe termen scurt - nivelul optim al acestui indicator este de 20,5% 3.) Lichiditatea ^n func]ie de total depozite - reflect@ posibilitatea elementelor patrimoniale de activ (active lichide) de a face fa]@ datoriilor reprezent$nd totalul depozitelor (disponibilit@]i }i depozite ale altor b@nci, agen]i economici, persoane fizice etc.) 4.) Lichiditatea ^n func]ie de total depozite }i ^mprumuturi - se stabile}te ca un raport procentual ^ntre totalul elementelor patrimoniale de activ }i totalul depozitelor, inclusiv ^mprumuturile (de refinan]are de la Banca Na]ional@ a Rom$niei, de la alte b@nci). Al]i indicatori: 1.) Raportul credite / depozite 2.) Raportul active lichide / depozite la vedere: 100 X (numerar + depozite la vedere la alte b@nci ) / depozite la vedere 3.) Rata bre}ei: - raport ^ntre diferen]a de dob$nzi ^ncasate }i dob$nzi pl@tite }i diferen]a active / pasive - reflect@ m@rimea absolut@ a ratei dob$nzii pe care banca o poate pl@ti pentru finan]area unui plasament suplimentar, relativ la resursele de care dispune Raportul de lichiditate reprezint@ instrumentul cel mai important din punct de vedere al activit@]ii de trezorerie bancar@, care reflect@ evolu]ia masei monetare. Se elaboreaz@ zilnic}i lunar. Raportul de lichiditate se ^ntocme}te at$t ^n lei c$t }i ^n valut@, la nivelul centralei b@ncii. Elementele raportului de lichiditate: a.) generatoare de lichiditate (intr@ri): - ramburs@ri de credite acordate de banc@ clien]ilor - dob$nzi de ^ncasat aferente creditelor acordate - depozite plasate la alte b@nci
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 63
- contravaloarea ^n lei a valutei v$ndute clien]ilor prin opera]iuni de arbitraj - contravaloarea valutei v$ndute pe pia]a interbancare - r@scump@rarea certificatelor de trezorerie b.) consumatoare de lichiditate (ie}iri): - depozite }i certificate de depozit ajunse la scaden]@, precum }i dob$nzile aferente - contravaloarea ^n lei a valutei cump@rate - achizi]ionarea de certificate de trezorerie Concluzion$nd, c$teva modalit@]i de reducere a influen]ei riscului lichidit@]ii ar fi: - diversificarea sistemului depozitelor - posibilitatea utiliz@rii resurselor complementare - men]inerea unui nivel optim al activelor (30 % investi]ii risc minim; 30% credite ipotecare, obliga]iuni; 40% - risc ^nalt) - ob]inerea garan]iilor de la stat la creditele problem@ - posibilitatea ob]inerii ^n statut de urgen]@ a creditelor overnight (24 de ore) Nivelul optim al lichidit@]ii este considerat ca fiind 10 % din valoarea depozitelor la vedere pe total banc@ sau 8 % din valoarea depozitelor la vedere }i 4% din valoarea depozitelor la termen
3.3. Riscul ratei dob$nzii

Dob$nda este suma ce revine proprietarului capitalului la rambursarea unui ^mprumut acordat sau pre]ul folosirii capitalului, precum }i remunerarea riscului pe care ^l implic@ ^mprumutul respectiv. Riscul dob$nzii este pentru orice societate bancar@ principalul element de negociere cu clien]ii.
3.3.1 Definirea riscului ratei dob$nzii

Riscul ratei dob$nzii poate fi definit ca: - sensibilitatea rezultatelor financiare la varia]ia nivelului ratelor dob$nzii - acel risc de deteriorare a situa]iei patrimoniale a b@ncii sub influen]a unei modific@ri adverse a nivelului dob$nzilor pe pia]@ Riscul ratei dob$nzii mai este definit ca fiind volatilitatea venitului net din dob$nd@ }i a valorii b@ncii, datorat@ schimb@rilor nivelului ratelor dob$nzilor
3.3.2 Factorii care influen]eaz@ apari]ia }i dezvoltarea riscului ratei dob$nzii

Ace}ti factori pot fi grupa]i astfel: 1.) Factori endogeni (importan]i pentru gestionarea riscului, ac]iunea asupra lor gener$nd minimizarea expunerii la risc): - strategia b@ncii - structura activelor }i pasivelor bancare
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 64
- volumul }i valoarea creditelor - calitatea portofoliului de credite - scaden]a fondurilor atrase 2.) Factori exogeni (determina]i de evolu]ia condi]iilor economice generale): - mediul economic existent - tipul de politic@ economic@, monetar@ }i financiar valutar@ practicat@ de autorit@]i - evolu]ia pie]ei interbancare - factori de ordin psihologic Riscul ratei dob$nzii are dou@ componente esen]iale }i anume: - riscul venitului = riscul realiz@rii unor pierderi ^n ce prive}te venitul net din dob$nzi, ca urmare a faptului c@ mi}c@rile ratelor dob$nzilor la ^mprumuturile luatenu sunt perfect sincronizate cu cele ale ^mprumuturilor acordate - riscul investi]iei = riscul producerii unor pierderi ^n patrimoniul net, ca rezultat al unor schimb@ri nea}teptate ale ratei dob$nzii
3.3.3 Gestionarea riscului ratei dob$nzii
Obiectivul fundamental al gestion@rii riscului ratei dob$nzii este acela de a determina o marj@ a dob$nzii c$t mai mare }i c$t mai stabil@ ^n timp. Marja dob$nzii este principalul indicator de rentabilitate bancar@ }i reprezint@ diferen]a ^ntre veniturile din dob$nzi la creditele acordate }i cheltuielile f@cute cu plata dob$nzilor la depozitele atrase de la alte b@nci, de la popula]ie }i de la agen]ii economici, precum }i cele bonificate la certificatele de depozit. Indicatorii marjei dob$nzii: 1.) Marja absolut@ a dob$nzii bancare - diferen]a dintre suma veniturilor din dob$nzi }i suma cheltuielilor cu dob$nzile bonificate - exprim@ capacitatea b@ncii de a acoperi cheltuielile cu dob$nzile bonificate la depozite din veniturile ob]inute din ^ncasarea dob$nzilor la creditele acordate 2.) Marja procentual@ brut@ a dob$nzii bancare - se calculeaz@ ^n mod relativ prin raportarea marjei absolute a dob$nzii la suma activelor investite (de la care se ^ncaseaz@ dob$nzi) 3.) Marja procentual@ net@ a dob$nzii bancare - se calculeaz@ ca raport ^ntre nivelul mediu al ratei dob$nzii percepute }i nivelul mediu al ratei dob$nzii bonificate Activele sensibile reprezint@ instrumentul de credit cu dob$nzi variabile, respectiv creditele }i titlurile din portofoliul comercial. Pasivele sensibile pot fi definite ca fiind depozitele cu dob$nzi variabile }i ^mprumuturile acordate de alte b@nci sau banca central@. Principalii indicatori ai riscului de varia]ie a ratei dob$nzii sunt:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 65
1.) Ecartul (gap ul) reprezint@ diferen]a la un moment dat ^ntre volumul activelor }i cel al pasivelor sensibile la varia]ia ratelor dob4nzilor 2.) Indicele de sensibilitate a b@ncii la varia]ia dob$nzii pe pia]@, care se calculeaz@ ca un raport, la un moment dat, ^ntre volumul activelor }i cel al pasivelor sensibile la varia]ia ratei dob$nzii. %n func]ie de m@rimea activelor }i pasivelor cu dob$nzi fixe, se poate determina pozi]ia b@ncii. Aceasta se calculeaz@ ca diferen]@ ^ntre volumul acivelor }i volumul pasivelor cu dob$nd@ fix@. Pozi]ia b@ncii poate fi: a.) scurt@ = volumul activelor cu dob$nzi fixe < volumul pasivelor cu dob$nzi fixe - situa]ia este favorabil@ pentru banc@ atunci c$nd exist@ o tendin]@ cresc@toare a ratelor dob$nzilor b.) lung@ = volumul activelor cu dob$nzi fixe > volumul pasivelor cu dob$nzi fixe - situa]ia este favorabil@ pentru banc@ atunci c$nd exist@ o tendin]@ descresc@toare a ratelor dob$nzilor c.) neutr@ = este situa]ia aparent ideal@ pentru o banc@, dificil de realizat. Aceast@ pozi]ie ^mpiedic@ banca s@ speculeze varia]ia ratelor dob$nzilor pe pia]@ ^n favoarea sa.
3.4 Riscul insolvabilit@]ii (de capital)

Insolvabilitatea poate fi definit@ ca fiind incapacitatea pe termen lung a societ@]ii bancare de a satisface angajamentele sale de pl@]i. Insolvabilitatea poate fi o prelungire ^n timp a crizei de lichiditate, un rezultat al proastei gestion@ri al acesteia. Riscul insolvabilit@]ii apare ca urmare ^n special a ne^ndeplinirii contractului de credit de c@tre client. El este, ^n principal, generat de doi factori: - volumul }i calitatea portofoliului de credite - varia]ia ratei dob$nzii Indicatorul de adecvare a capitalului reprezint@ raportul 6ntre capitalul de baz@ }i activele ajustate ^n func]ie de riscul de creditare. Capitalul de baz@ este format din capitalul de rang I }i capitalui de rang II. Capitalul de rang I cuprinde: - capitalul permanent (ac]iunile); - rezervele declarate Mai detaliat, capitalul de rang I este format din: - capital social (fondurile ac]ionarilor); - rezervele declarate, ob]inute din profitul nerepartizat; - profit nedistribuit din exerci]iul abia ^ncheiat; - fond de risc reglementat Capitalul de rang II (suplimentar) ca o func]ie de maximum 100% din capitalul de rang I este format din: - datorii subordonate (obliga]iuni pe termen lung al Ministerului Finan]elor)
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 66
- ac]iuni / obliga]iuni emise de fondurile mutuale }i capital de risc ^n str@in@tate; - titluri de participare cu durat@ nedeterminat@; - reevalu@ri din titlurile de]inute Societ@]ile bancare rom$ne}ti sunt obligate s@ asigure ^n permanen]@ un nivel corespunz@tor de solvabilitate. Raportul minim de solvabilitate este stabilit la nivelul celui european, respectiv 8%. Raportul minim de solvabilitate se calculeaz@ ca un raport ^ntre nivelul fondurilor proprii }i totalul activelor }i elementelor ^n afara bilan]ului, ponderate ^n func]ie de riscul de creditare.
3.5 Riscul valutar 3.5.1 Definirea riscului valutar. Componentele expunerii la riscul valutar
Riscul valutar; - probabilitatea ca o varia]ie a cursului valutar pe pia]@ s@ duc@ la diminuarea profitului net bancar - probabilitatea ca o varia]ie a crsului valutar pe pia]@ s@ influen]eze negativ marja dob$nzii bancare Componentele expunerii la riscul valutar: 1.) Expunerea de transla]ie - apare ^n cazul b@ncilor cu activitate interna]ional@, societ@]ile afiliate trebuind s@ raporteze data }i s@-}i consolideze rezultatele financiare ^n moneda ]@rii de referin]@ a societ@]ii mam@ - se acoper@ prin opera]iuni de hedging 2.) Expunerea tranzac]ional@ - rezult@ din faptul c@ o serie de opera]ii se desf@}oar@ ^n valut@ iar cursul fluctueaz@, influen]$nd marja ^n ]ara de referin]@ - poate fi semnificativ@ pe termen scurt }i este acoperit@ prin opera]iuni de hedging 3.)Expunerea economic@ - reflect@ influen]a fluctua]iilor cursurilor valutare asupra valorii de pia]@ a b@ncii
3.5.2 Indicatorii riscului valutar

Indicatorii riscului valutar sunt: 1.) Poz]ia valutar@ individual@ 1.1) Pozi]ia valutar@ scurt@ (A < P) - c$nd cursul este ^n cre}tere, situa]ia - c$nd cursul este ^n sc@dere, situa]ia 1.2) Pozi]ia valutar@ lung@ (A > P) - c$nd cursul este ^n cre}tere, situa]ia - c$nd cursul este ^n sc@dere, situa]ia 2.) Pozi]ia valutar@ global@
este nefavorabil@ este favorabil@ este favorabil@ este nefavorabil@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 67
- este soldul net al crean]elor ^n devize fa]@ de pasivele ^n devize, ambele convertite ^n moneda de referin]@ pentru comparabilitate
3.6 Riscul de ]ar@ 3.6.1 Definirea riscului de ]ar@

Riscul de ]ar@ poate fi definit ^n mai multe moduri: 1.)incertitudinea care apare atunci c$nd exist@ fonduri care trebuie transferate ^n afara ]@rii 2.) posibilitatea ca un stat suveran s@ nu doreasc@ sau s@ nu poat@ s@-}i onoreze fa]@ de partenerii externo 3.) debitorii dintr-o ]ar@ care a contractat un ^mprumut s@ nu fie ^n m@sur@ s@-}i onoreze angajamentele datorit@ unor factori independen]i de voin]a sau de capacitatea lor Organismele care efectueaz@ astfel de analiz@ sunt: - organisme financiare interna]ionale (FMI< BIRD< BERD) - universit@]i (^n special americane) - b@nci comerciale autorizate - agen]ii specializate de rating (Institutional Investors, Euromoney, Standard and Poor, Moodys, IBCA)
3.6.2 Componentele riscului de ]ar@ 3.6.2.1 Riscul politic

Acesta este legat de dorin]a ]@rii de a-}i ^ndeplini angajamentele externe. Instabilitatea politic@ poate genera pentru creditori: - repunerea ^n cauz@ sau renegarea contractelor - limitarea sau interdic]ia investi]iilor str@ine - limitarea sau interzicerea scoaterii de capital din ]ar@ - na]ionalizarea cu sau f@r@ desp@gubiri - refuzul de recunoa}tere a angajamentelor f@cute de guvernele precedente - oprirea pl@]ilor c@tre exterior - interzicerea unor oper]iuni de importuri / exporturi
3.6.2.2 Riscul economic

Acest tip de risc este legat de capacitatea ]@rii de a-}i achita datoria extern@. Riscul economic decurge din incapacitatea ]@rii, a autorit@]ilor monetare, de a transfera creditul (capital plus dob$nda) ob]inut de o entitate public@ sau privat@, de}i ^ntreprinderea poate fi solvabil@, lipsa rezervelor ^n devize determin$nd incapacitatea de plat@. Acest tip de risc este str$ns legat de riscul valutar, at$t de varia]ia cursului de schimb, c$t }i de
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 68
m@surile de ordin guvernamental privind limitarea transferului de devize (risc politic)
3.6.2.3 Evaluarea f@cut@ de agen]ii de evaluare

Agen]ii de evaluare sunt institu]ii specializate de rating sau alte organisme financiare abilitate, care fac pe termen lung }i mediu analize de risc de ]ar@ }i de banc@. Analiza riscului de ]ar@ este bazat@ pe un num@r de criterii cantitative }i calitative, ^mp@r]ite ^n patru clase de risc, reflect$nd rata individual@ pentru ]ara respectiv@. Exist@ patru clase de risc de ]ar@ }i anume: Clasa de risc 1: risc foarte sc@zut caracteristic ]@rilor industrializate. Acestor ]@ri li se pot acorda ^mprumuturi pe termen lung. Clasa de risc 2: risc sc@zut caracteristic ]@rilor cu probleme financiare minore. Acestor ]@ri li se pot acorda ^mprumuturi pe termen mediu. Clasa de risc 3: risc crescut caracteristic ]@rilor ^n dezvoltare, ^n plin proces de reform@. [@rile din aceast@ grup@ pot beneficia de ^mprumuturi pe termen scurt p$n@ la un an. Clasa de risc 4: risc foarte mare caracteristic ]@rilor cu probleme economice serioase, cu datorii externe mari. %n general, acestor ]@ri nu li se acord@ ^mprumuturi sau li se acord@ cu anumite restric]ii.
3.7 Riscul de banc@

Prin risc de banc@ se ^n]elege expunerea unei b@nci la: - riscul de credit (atunci c$nd se acord@ credite) - imposibilitatea recuper@rii unor depozite plasate }i a dob$nzii aferente posibilitatea de ^nchidere brusc@ a unei b@nci corespondente - posibilitatea fuziunii unor b@nci corespondente - posibilitatea falimentului b@ncii partenere Etapele stabilirii riscului de banc@ sunt: 1.) Determinarea pe fiecare banc@ partener@ a sistemului de indicatori lua]i ^n calcul: - locul b@ncii ^n cadrul ]@rii }i ^n lume - capitalul b@ncii - m@rimea b@ncii - m@rimea fondurilor atrase - profitabilitatea - gradul de adecvare al capitalului - lichiditatea 2.) Stabilirea limitelor de expunere fa]@ de b@ncile partenere, ^n func]ie de structura tranzac]iilor. Limitele de expunere se stabilesc pe valute, pe ]@ri si pe categorii de opera]iuni. Criteriile de evaluare a riscului de banc@ sunt urm@toarele:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 69
evaluarea ]@rii (pondere 10%) autoritatea central@ bancar@ (pondere 5%) structura propriet@]ii (pondere 5%) calitatea managementului (pondere 5%) pozi]ia pe pia]@ (pondere 5%) calitatea activelor (pondere 15%) indicatorii rentabilit@]ii (pondere 5%) rata capitalului ^n ac]iuni (pondere 10%) accesul la informa]ie (pondere 10%) agen]iile de evaluare (pondere 30%)
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 70
CAPITOLUL IV Riscul ^n activitatea de creditare 4.1. Riscul tranzac]iei

Acordarea unui credit poate fi ^n general descris@ ca fiind procesul prin care o anumit@ valoare este ^mprumutat@ unei entit@]i sau persoane, accept$ndu-seun risc financiar asupra posibilit@]ii ca acea entitate / persoan@ s@ fie capabil@ ^n viitor s@-}i achite obliga]iile. Riscul tranzac]iei necesit@ identificarea, ^n]elegerea }i acceptarea tuturor aspectelor func]ionale }i opera]ionale ale riscului implicat. Riscul tranzac]iei cuprinde: - natura }i structura afacerii; - implica]iile juridice, politice, economice }i practice vis-a-vis de ^mprumutat; - orice alte circumstan]e care pot afecta sau schimba riscul ^n sine Foarte important ^n riscul tranzac]iei este cunoa}terea naturii }i structurii afacerii propuse de client, }i anume: - tipul de produs de credit; - scopul pentru care este solicitat produsul de credit (activit@]i legale sau ilegale); - termenul pe care se acord@ (scurt, mediu sau lung); - mecanismul prin care se face plata din sursa de rambursare; - calitatea sursei de rambursare Calitatea sursei de rambursare este o component@ de mare importan]@ ^n cunoa}terea }i comensurarea riscului. Este preferabil ca banca s@ ^ncheie tranzac]ii ^n care sursa de rambursare s@ fie identificabil@, deoarece poate fi analizat@ calitatea acesteia }i urm@rit mecanismul prin care debitorii clientului efectueaz@ pl@]ile. Creditele pe obiect sunt de preferat celor pentru capital de lucru tocmai pentru c@ riscul poate fi identificat, monitorizat }i m@surat.
4.2 Riscul clientului }i al garan]iei

Riscul clientului presupune asumarea de c@tre banc@ a riscului c@, la data scaden]ei, clientul va putea s@-}i achite obliga]iile pe care le are fa]@ de banc@. Creditul constituie, din perspectiva b@ncii, un plasament cu un risc cunoscut }i asumat ^n vederea ob]inerii unui profit, iar din punctul de vedere al clientului, o surs@ de finan]are necesar@ desf@}ur@rii, continu@rii, dezvolt@rii sau restructur@rii activit@]ii acestuia. Banca trebuie s@ fie convins@ c@ debitorul are posibilit@]i s@-}i achite obliga]iile ^n viitor. Riscul garan]iei rezult@ din incertitudinea b@ncii asupra posibilit@]ii de a-}i recupera crean]ele din ultima surs@ pe care o
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 71
are la dispozi]ie, dup@ epuizarea tuturor celorlalte c@i. Gestionarea riscului garan]iei presupune dou@ nivele de analiz@: - primul nivel este cel al cuantific@rii valorii garan]iei ^nainte de acordarea creditului, respectiv evaluarea garan]iilor, stabilirea valorii de pia]@ - al doilea nivel de analiz@ a riscului garan]iei se refer@ la momentul lichid@rii garan]iei, ^n cazul ^n care banca va trebui s@ procedeze la executarea acesteia Garan]iile constituie ultima surs@ de rambursare a creditului, care se utilizeaz@ doar ^n cazul ^n care nu mai exist@ posibilit@]i de rambursare a acestuia }i de plat@ a dob$nzii.
4.3 Riscul credit@rii debitorilor unici

Se consider@ debitor unic orice persoan@ sau grup de persoane, fizice sau juridice, care beneficiaz@, ^mpreun@ sau individual, de ^mprumuturi }i garan]ii acordate de aceea}i societate bancar@ }i care sunt legate economic ^ntre ele, ^n sensul: - una din persoane exercit@ asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control - nivelul cumulat al ^mprumuturilor acordate reprezint@ un singur risc pentru societatea bancar@, ^ntruc$t persoanele sunt legate ^ntr-o asemenea m@sur@ ^nc$t, dac@ una dintre ele va ^nt$mpina greut@]i de rambursare, alta sau celelalte vor ^nt$mpina dificult@]i similare. Totodat@, ^n conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 15 / 1990 privind reorganizarea unit@]ilor economice de stat ca regii autonome }i societ@]i comerciale, regiile autonome pot contracta credite cu b@ncile comerciale ^n valoare de cel mult 20 % din veniturile brute realizate ^n anul precedent. Datorit@ gradului de risc sporit pentru banc@, gestionarea ^mprumuturilor mari, pentru acele angajamente care dep@}esc 10 % din fondurile proprii ale b@ncii, este de competen]a exclusiv@ a Centralei b@ncii. Debitorii unici pot fi: - regii autonome - societ@]i comerciale - grupuri (holdinguri)
4.3.1 Societ@]ile de grup

%n Rom$nia, existen]a societ@]ilor de grup nu este reglementat@ printr-o lege, de}i ele }i-au f@cut deja apari]ia }i func]ioneaz@. Prima ^ncercare de definire a grupurilor s-a f@cut prin Ordinul ministrului de finan]e nr. 1414 / 29.07.1997 pentru aprobarea proiectului Normelor privind consolidarea conturilor.
4.3.1.1 Tipuri de grupuri

Av$nd ^n vedere c@ ele desf@}oar@ deja activitate, pentru cunoa}terea Riscului pe care ^l implic@ rela]ia b@ncii cu aceste
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 72
entit@]i, este necesar s@ se clarifice unele aspecte legate de definirea }i caracteristicile acestora, a}a cum se prezint@ ele ^n Europa Occidental@. %n func]ie de natura leg@turii dintre societatea - mam@ }i ceilal]i membrii ai grupului: a. ) grupuri financiare, care au la baz@ leg@turi juridico - financiare, controlul fiind exercitat de c@tre societatea - mam@, ^n virtutea de]inerii - directe sau indirecte - a unei p@r]i din ac]iunile altor societ@]i b.) grupuri contractuale, adic@ acele grupuri la care controlul exercitat de societatea - mam@ se efectueaz@ ^n baza unei clauze statutare sau ca urmare a unui contract de exclusivitate, de concesiune sau subprelucrare c.) grupuri peronale, adic@ acele grupuri la care o singur@ persoan@ controleaau mai multe societ@]i, f@r@ ca ^ntre ele s@ existe leg@turi de capital %n func]ie de natura activit@]ii desf@}urate: - grupuri industriale - grupuri comerciale - grupuri financiar - bancare - grupuri de pres@ - grupuri de asigur@ri etc.
4.3.1.2 Definirea no]iunii de grup

Directiva a VII - a cu privire la conturile consolidate, adoptat@ de Consiliul Comunit@]ii Europene la 18.07.1983 define}te no]iunea de grup astfel: "o ^ntreprindere dominant@ }i una sau mai multe ^ntreprinderi dependente de ea formeaz@ un grup ^n sensul prezentei directive, dac@ ^ntreprinderea dominant@ exercit@ efectiv influen]a sa, astfel ^nc$t ansamblul acestor ^ntreprinderi se g@se}te plasat sub conducerea unic@ a ^ntreprinderii dominante. Fiecare dintre aceste ^ntreprinderi este o ^ntreprindere de grup." %n concluzie, putem vorbi de urm@toarele caracteristici ale grupurilor: - o conducere unic@, exercitat@ de societatea dominant@, denumit@ societate - mam@ (consolidant@) asupra altor societ@]i, drept care î revine ^n baza faptului c@ de]ine puterea de control asupra acestora - existen]a, ^n jurul societ@]ii - mam@, a mai multor societ@]i, subordonate grupului din punct de vedere al deciziei, dar independente din punct de vedere patrimonial }i juridic - existen]a unor leg@turi diverse, ^ntre societatea mam@ }i societ@]ile subordonate (titluri de plasament, leg@turi contractuale etc.) - posibilitatea, din punct de vedere contabil, de consolidare a conturilor
4.3.1.3 Controlul societ@]ii - mam@
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 73
Conducerea unic@ se realizeaz@ prin puterea pe care o exercit@ societatea - mam@, ^n calitatea de centru unic de decizie, asupra altor societ@]i. Controlul societ@]ii - mam@ poate fi: - control exclusiv, care const@ ^n capacitatea societ@]ii - mam@ de a conduce, direct sau indirect, ^ntreprinderile suordonate. Acest control se poate realiza prin de]inerea majorit@]ii drepturilor de vot ^ntr-o alt@ societate, direct sau indirect. - controlul conjugat, denumit }i concomitent sau comun, se realizeaz@ atunci c$nd un num@r limitat de ac]ionari ^}i ^mparte ^n mod egal controlul asupra unei societ@]i, astfel ^nc$t deciziile se iau numai ^n comun. - influen]a notabil@, presupune dreptul de participare direct@ sau indirect@ la politica financiar@ }i opera]ional@ asupra unei societ@]i, dar f@r@ a de]ine controlul exclusiv }i nici conjugat. Influen]a notabil@ apare atunci c$nd o societate dispune, direct sau indirect, de cel pu]in 20% din drepturile de vot ale altei societ@]i. Perimetrul de consolidare reprezint@ totalitatea societ@]ilor asupra c@rora o societate - mam@ ^}i exercit@ un control exclusiv, conjugat, sau o influen]@ notabil@. Perimetrul de consolidare cuprinde grupul, societ@]ile asociate grupului }i societ@]i multigrup.
4.3.1.4 Metode de consolidare a conturilor

Consolidarea este tehnica ce permite realizarea conturilor unice pentru un ansamblu de societ@]i independente cu personalitate juridic@ }i care depind, din punct de vedere financiar, de un centru de decizie comun. Conturile consolidate au ca scop prezentarea bilan]ului (patrimoniului) a contului de profit }i pierderi aferente unei societ@]i ca }i cum ar forma o singur@ entitate.
Metoda integr@rii globale

Aceast@ metod@ se utilizeaz@ atunci c$nd societatea - mam@ exercit@ un control exclusiv asupra altei societ@]i. Metoda presupune urm@toarele etepe: a.) pentru bilan]ul consolidat: - cumularea elementelor patrimoniale de activ ale societ@]ii consolidante cu cele ale societ@]ilor consolidate, cu excep]ia titlurilor de participare; eliminarea opera]iunilor reciproce dintre societatea consolidant@ }i societ@]ile consolidate; - partajarea capitalurilor proprii ale societ@]ii consolidate, ^n func]ie de procentajul de]inut de societatea - mam@, ^n parte care revine grupului }i partea care revine minoritarilor; - determinarea rezervei }i rezultatului consolidat, precum }i a rezervei }i rezultatului minoritarilor.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 74
Minoritarii reprezint@ acele p@r]i din capitalurile proprii ale unei societ@]i care apar]in unor ac]ionari, al]ii dec$t societatea mam@. b.) pentru contul de profit }i pierdere consolidat: - cumularea cheltuielilor }i a veniturilor societ@]ii consolidante cu ale societ@]ii consolidate; - eliminarea conturilor reciproce; - includerea rezultatului consolidat.
Metoda integr@rii propor]ionale (50%)

Metoda se utilizeaz@ c$nd societatea - mam@ exercit@ un control concomitent (^n comun) cu o societate din afara grupului asupra unei alte societ@]i. Metoda presupune urm@toarele etape: a.) pentru bilan]ul consolidat - se cumuleaz@ elementele patrimoniale de activ (cu excep]ia titlurilor de participare) ale societ@]ii consolidante cu cele ale societ@]ii consolidate (50%); - se cumuleaz@ elementele patrimoniale de pasiv ale societ@]ii consolidante cu cele ale societ@]ii consolidate (50 %) cu excep]ia capitalurilor proprii; - eliminarea opera]iilor reciproce }i a titlurilor de]inute, direct sau indirect, de c@tre societatea consolidant@; - se determin@ rezerva }i rezultatul consolidat, prin cumularea rezervei, respectiv rezultatul societ@]ii consolidante cu acelea ale societ@]ii consolidate (50%) b.) pentru contul de profit }i pierdere consolidat: - cumularea cheltuielilor }i veniturilor societ@]ii consolidante cu ale societ@]ii consolidatew (50%); - eliminarea opera]iunilor reciproce; - includerea rezultatului consolidat
Metoda punerii ^n echivalen]@

Metoda se folose}te c$nd societatea - mam@ exercit@ o influen]@ notabil@ asupra altei societ@]i, aflat@ ^n perimetru de consolidat. Metoda presupune urm@toarele etepe: a.) pentru bilan]ul consolidat: %n bilan]ul societ@]ii - mam@ se efectueaz@ urm@toarele modific@ri: - ^nlocuirea titlurilor de participa]ie din bilan]ul societ@]ii - mam@ cu cota parte echivalent@ a acestora din capitalurile proprii ale societ@]ii consolidate, conform cotei de participare; - se adaug@ rezerva / rezultatul consolidat prin cumularea rezervei / rezultatului societ@]ii - mam@ cu acelea ale societ@]ii consolidate; - celelalte elemente patrimoniale de activ }i pasiv din bilan]ul societ@]ii - mam@ r@m$n neschimbate b.) pentru contul de profit }i pierdere consolidat: Se adaug@ la contul de profit }i pierdere al societ@]ii - mam@: - rezultatul consolidat la cheltuieli;
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 75
- cota - parte din rezultat la venituri Dac@ capitalurile proprii ale ^ntreprinderii consolidate sunt negative, titlurile puse ^n echivalen]@ sunt ^nscrise cu valoare zero.
4.3.2 Analiza riscului pentru debitorii unici

Datorit@ leg@turilor specifice existente ^ntre diver}i clien]i, dificult@]ile ^nt$mpinate de unul pot angrena greut@]i }i la ceilal]i. %n func]ie de natura leg@turilor existente ^ntre clien]i, trebuie s@ se efectueze o astfel de analiz@ care s@ permit@ luarea unei decizii bazat@ pe cunoa}terea }i asumarea riscului real de c@tre banc@. Cunoa}terea }ia asumarea riscului presupune: a.) ^n cazul regiilor autonome }i societ@]ilor comerciale: - riscul b@ncii este dat de expunerea total@ fa]@ de regie sau societatea comercial@, care se constituie ^ntr-un debitor unic; - garan]ia creditului s@ fie asigurat@ de c@tre regia sau societatea comercial@ titular@ a patrimoniului, direct sau prin ^mputernicirea dat@ unit@]ii subordonate b.) ^n cazul grupurilor -riscul b@ncii este dat de expunerea total@ fa]@ de grup, care se constituie ^n debitor unic
4.3.3 Metode de cuantificare a riscurilor ^n activitatea de creditare 4.3.3.1 Analiza aspectelor nonfinanciare
Activitatea de documentare cu care ^ncepe analiza unei cereri de credit trebuie s@ urm@reasc@, ^n primul r$nd, ob]inerea a c$t mai multor informa]ii, ^n vederea cunoa}terii clientului }i a activit@]ii desf@}urate de acesta. Cunoa}terea c$t mai am@nun]it@ a activit@]ii, a evolu]iei clientului, a locului ocupat de acesta pe pia]@, dau posibilitatea inspectorului de credite s@ ^n]eleag@, s@ interpreteze }i s@ aduc@ c$t mai aproape de realitate prognozele ^ntocmite de client.
4.3.3.1.1 Date generale despre societate

%n primul r$nd, intereseaz@ tipul acesteia: societate comercial@, regie autonom@, persoan@ fizic@, asocia]ie familial@ etc. Fiecare dintre aceste categorii de ^mprumuta]i are caracteristici diferite: num@rul de ac]ionari, nivelul capitalului, modul de administrare, stabilirea limitei de competen]@ a asocia]iloe etc. Toate aceste elemente sunt prev@zute ^n contractul }i / sau statutul societ@]ii }i au implica]ii diferite ^n analiza cererii de credite. %nregistrarea societ@]ilor la Registrul Comer]ului trebuie, de asemenea, verificat@. Tipul de activitate impune tr@s@turi specifice asupra bilan]ului. De exemplu, o societate
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 76
comercial@ cu activitate de produc]ie, transport, are nivelul capitalurilor mult mai mare dec$t o societate comercial@ din comer] sau servicii.
4.3.3.1.2 Tipul de proprietate

Care este natura capitalului societ@]ii? De stat sau privat? Dac@ societatea este cu capital mixt, cine sunt proprietarii: persoane fizice, alte societ@]i comerciale, b@nci, fonduri mutuale etc.? Cum sunt ^mp@r]ite ac]iunile? Exist@ un proprietar care de]ine un portofoliu majoritar de ac]iuni? Proprietarii sunt implica]i ^n conducerea afacerii? Dac@ da, cum, ^n ce mod? %n general, dac@ proprietarii sunt }i cei care conduc afacerea, ei pot conduce societatea ^n a]a fel ^nc$t s@-}i maximizeze veniturile lor personale }i s@ diminueze profitul, pentru a evita plata unor impozite mari. De aceea, unele societ@]i sunt bine conduse }i sunt profitabile, dar sunt subevaluate din punct de vedere contabil. %n cazul ^n care o societate are mai mul]i ac]ionari, iar membrii conducerii sunt angaja]i, ei au ca principal@ sarcin@ maximizarea veniturilor ac]ionarilor, prin cre}terea dividendelor }i cre}terea valorii ac]iunilor. Dac@ societatea nu este profitabil@, unii ac]ionari vor dori s@-}i v$nd@ ac]iunile }i atunci exist@ riscul prelu@rii ei de c@tre al]i ac]ionari, mai mult sau mai pu]in cunoscu]i.
4.3.3.1.3 Conducerea societ@]ii Calificare, Calitate, Abilitate, Moralitate

Conduc@torii sunt cei de ale c@ror decizii depinde ^ntreaga activitate desf@}urat@ de client. De aceea, cunoa}terea c$t mai detaliat@ a conducerii }i a capacit@]ilor profesionale ale acesteia este deosebit de important@. Cum este organizat@ }i structurat@ conducerea }i care sunt atribu]iile fiec@rui conduc@tor? Cine sunt conduc@torii }i c$t sunt ei de capabili s@ conduc@ afacerea respectiv@? C$t de bine cunosc activitatea pe care o conduc }i care este experien]a lor ^n domeniu? Este o conducere activ@ sau pasiv@? Sunt capabili s@ se adapteze la nou }i s@ }i-l ^nsu}easc@ cu u}urin]@? C$t de deschi}i sunt ei la sugestiile personalului din subordine? Care este politica salarial@ pe care o aplic@? Care este rela]ia dintre conducere }i sindicate? Sunt conduc@torii unit@]ii tipul de oameni cu care banca ar dori s@ aib@ rela]ii? Care au fost rela]iile acestora cu alte b@nci }i cum s-au achitat ei de atribu]iile rezultate din aceste rela]ii? C$t de eficien]i par s@ fie? Care sunt rezultatele pe care le-au ob]inut ^nainte de a fi la conducerea societ@]ii respective?
4.3.3.1.4 Personalul
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 77
Este suficient }i capabil s@ desf@}oare activitatea respectiv@? care este structura for]ei de munc@ }i care sunt responsabilit@]ile acesteia? Este supus periodic unui proces de instruire }i perfec]ionare? Este u}or adaptabil la nou? Este posibil@ ^nlocuirea acestuia f@r@ prea mare efort? Exist@ personal calificat ^n zon@, disponibil ^n condi]iile ^n care o parte din personal p@r@se}te afacerea, fie pe motiv de pensionare, fie prin schimbarea locului de munc@ etc.? Sunt folosite la maxim toate aptitudinile intelectuale }i profesionale ale personalului?
4.3.3.1.5 Afacerea
Caracteristicile spa]iilor de produc]ie / comercializare Inspectorul de credite trebuie s@ identifice caracteristicile imobilelor, terenurilor }i spa]iilor aflate ^n folosin]a societ@]ii: care este suprafa]a acestora? care este destina]ia actual@? care este tipul de proprietate al acestora? ce posibilit@]i de extindere exist@? Dotare tehnic@ Se eviden]iaz@ echipamentele }i utilajele aflate ^n dotarea societ@]ii, utilizate pentru a asigura continua desf@}urare a activit@]ii societ@]ii, urm@rindu-se: - ce tipuri de echipamente, utilaje, mijloace de transport exist@ ^n dotare? - care sunt caracteristicile tehnoco-economice ale acestor mijloace fixe? - care sunt condi]iile de achizi]ie }i exploatare? Organizarea activit@]ii %n vederea ^n]elegerii clare }i exacte a activit@]ii desf@}urate de societatea comercial@, inspectorul de credite trebuie s@ cunoasc@ urm@toarele aspecte: - cum sunt organizate procesul de produc]ie / prest@rile de servicii / activit@]ile comerciale? - ce modalit@]i de asigurare a calit@]ii }i ce proceduri pentrul controlul calit@]ii se utilizeaz@? Furnizorii Este deosebit de important pentru cunoa}terea activit@]ii clientului, identificarea urm@toarelor aspecte privind aprovizionarea acestuia: - care sunt caracterisicile materiilor prime / m@rfurilor care sunt aprovizionate ^n vederea desf@}ur@rii activit@]ii? - cine sunt furnizorii? - activitatea de colaborare a clientului Istoricul afacerii O imagine clar@ asupra societ@]ii se poate forma dac@ se cunosc etapele prin care a trecut societatea ^n dezvoltarea sa, greut@]ile int$mpinate, cum au fost solu]ionate acestea, ce s-a
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 78
dorit }i ce s-a inf@ptuit, evolu]ia ^n timp a activit@]ii ^n sine, a colabor@rii cu celelalte entit@]i etc. Pia]a / Marketing %n cazul produc]iei, trebuie s@ se cunoasc@ aspectul fizic al produsului, caracteristici tehnice, utilitate, modul de prezentare / aspectul comercial, ambalaj, ritmul re^nnoirii produc]iei, termenul pentru dezvoltarea unui nou produs etc. %n cazul prest@rilor de servicii se eviden]iaz@ caracteristicile diverse ale fiec@rui tip de serviciu, iar pentru activit@]ile comerciale se au ^n vedere gama de produse destinate v$nz@rii, tipul de v$nzare etc. Pozi]ia ocupat@ de client pe pia]@ presupune cunoa}terea urm@toarelor aspecte: a.) Pia]a clientului - prezentarea caracteristicilor specifice - cunoa}terea nevoilor c@rora se adreseaz@ - segmentarea pie]ei b.) Localizarea c.) Tendin]ele actuale ale pie]ei produsului / serviciului / comer]ului d.) Caracteristicile cererii pentru produsul / serviciul / marfa respectiv@ Referitor la clien]i, trebuie cunoscute urm@toarele aspecte: - beneficiarii pentru produsul / serviciul / marfa respectiv@; - num@rul, reputa]ia, calitatea; - condi]ii de v$nzare / cump@rare; - modalit@]i de plat@; - tipul clien]ilor; - importan]a, rentabilitatea }i constr$ngerile unor mari clien]i strategici; - riscul falimentului pentru clien]i %n ceea ce prive}te concuren]a, trebuie s@ se eviden]ieze: - num@rul concuren]ilor; - caracteristicile produselor / serviciilor / m@rfurilor concuren]ilor; - reputa]ia; - influen]a pe care o poate avea concuren]a asupra clientului analizat (periculoas@ sau stimulativ@)
4.3.3.1.6 Situa]ia financiar@

Inspectorul de credite trebuie s@ cunoasc@ de la ^nceput situa]ia financiar@ a clientului, dac@ bilan]ul societ@]ii este auditat de o firm@ independent@, pentru a putea }ti dac@ date prezentate ^n bilan] sunt reale. Riscul ac]ionarilor este acela ca, ^n cazul falimentului, ei sunt ultimii desp@gubi]i, ^n condi]iile ^n care dup@ plata integral@ a furnizorilor }i creditelor bancare, mai r@m$ne ceva din patrimoniu. Costul creditelor pe termen lung il constituie dobanda pe care societatea trebuie s@ o pl@teasc@ b@ncii. Indiferent dac@ activitatea este sau nu rentabil@, creditul }i dobanzile aferente trebuie pl@tite. Creditele }i datoriile pe termen lung implic@ un risc mai mic pentru societate, dar influen]eaz@ performan]ele activit@]ii, iar riscul b@ncii de recuperare a creditelor }i a dob$nzilor este mai mare dec$t riscul societ@]ii.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 79
Politica de provizioane pe care o promoveaz@ societatea este, de asemenea, important@ deoarece cheltuielile cu provizioanele sunt, de fapt, cheltuieli non - cash, care r@m$n ca rezerve ^n societate.
4.3.3.2 Analiza aspectelor financiare 4.3.3.2.1 Indicatorii economico - financiari

Dintre criteriile a}a numite "cuantificabile" pe care agen]ii economici care solicit@ credite trebuie s@ la ^ndeplineasc@, le voi enumera pe urm@toarele: Lichiditatea curent@
AC S N CI DAPC 100 D<1 AN
LC =
unde AC = active circulante SN = stocuri nevalorificabile CI = clien]i incer]i D = datorii DAPC = decont@ri cu asocia]ii privind capitalul Punctajul acordat este urm@torul: LC 80 80 LC 100 % 100 LC 120 % 120 LC 150 % 150 LC 170 % LC > 170 % -2 pct - 1 pct 1pct 2pct 3pct 4pct
Studiul lichidit@]ii are drept scop aprecierea capacit@]ii unei ^ntreprinderi de a face fa]@ datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea continu@ }i progresiv@ a activelor sale circulante ^n trezorerie. Se consider@ c@ o societate are o lichiditate bun@ dac@ acest indicator este mai mare de 100%. Lichiditatea imediat@ ( Testul acid ) se calculeaz@ astfel:
LI = AC S C I D APC D<1 AN 100
unde AC = active circulante S = stocuri CI = clien]i incer]i D = datorii DAPC = decont@ri cu asocia]ii privind capitalul
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 80
%n cazul ^n care acest indicator este mai mare de 100 % lichiditatea este ideal@. Un nivel mai mic de 100 % reprezint@ un semnal pentru creditori, deoarece ^n caz de faliment, posibilit@]i de recuperare a crean]elor se pot materializa integral numai prin valorificarea stocurilor. %n calculul acestui indicator s-a eliminat influen]a stocurilor, considerate ca fiind elementul cel mai pu]in lichid. Lichiditatea la o dat@ viitoare -este un alt indicator de analiz@ a lichidit@]ii }i se calculeaz@ astfel:
CRBIFP ) 100 PEFP
LDV = (d BI + I PFP +
unde: LDV = lichiditatea la o dat@ viitoare dB% = disponibilit@]i b@ne}ti }i ^mprumutate %PFP = ^ncas@ri prognozate p$n@ la finele perioadei CRB%FP = credite bancare }i alte ^mprumuturi prev@zute a se ob]ine p$n@ la finele perioadei PEFP = pl@]i exigibile prev@zute p$n@ la finele perioadei Prin finele perioadei se ^n]elege orizontul de timp pentru care se face analiza lichidit@]ii viitoare. Analiza pe vertical@ }i pe orizontal@ a indicatorilor de lichiditate reflect@: - tipul de activitate desf@}urat@ de societate (de exemplu, dac@ nu apar diferen]e semnificative ^ntre lichiditatea curent@ }i cea imediat@, ^nseamn@ c@ activitatea este preponderent comercial@ sau viteza de rotra]ie a stocurilor este foarte mare; dac@ diferen]ele sunt mari, poate fi vorba de o activitate productiv@ cu ciclu lung de fabrica]ie, av$nd o vitez@ mic@ de rota]ie a stocurilor de produ]ie neterminat@) - eficien]a conducerii firmei, modalit@]ile de finan]are a societ@]ii (de exemplu, o valoare mare a lichidit@]ii ca urmare a datoriilor reduse pe termen scurt poate reflecta o finan]are a societ@]ii din zona pasivelor pe termen lung, deci provenind de la fondul de rulment). Sintetic, modul de interpretare a lichidit@]ii ar fi urm@torul: L < 100 % necorespunz@toare 100 < L 120 % satisf@c@toare 120 < L 150 % bun@ L > 150% foarte bun@ Solvabilitatea -arat@ capacitatea unui agent economic de a-}i acoperi toate datoriile (banc@, furnizori, buget etc.) prin valorificarea tuturor activelor sale. %n vederea determin@rii corecte a acestui indicator este necesar ca:
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 81
- activele unei societ@]i s@ fie diminuate cu acele elemente cu valoare zero sau necunoscut@; - datoriile societ@]ii s@ fie diminuate cu diferen]ele de conversie pasiv, care nu reprezint@ o datorie, ci un profit poten]ial;
S = (TA AI ) 100 ( DT DCONVP )
unde: TA = total activ AI = active cu valoare incert@ DT = datorii totale DCONVP = diferen]e de conversie pasiv S 80 % 80 < S 100 % 100 < S 120 % 120 < S 140 % 140 < S 160 % 160 < S 180 % S > 180 % 0 1 2 3 4 5 6 pct. pct. pct. pct. pct. pct. pct.
O situa]ie nefavorabil@ o au agen]ii economici la care ponderea datoriilor totale (furnizori, banc@, buget etc.) ^n total activ este mai mare de 50 %. Activele cu valoare incert@, necunoscut@ sau chiar zero sunt imobiliz@rile necorporale, decont@ri din opera]iuni ^n curs de clarificare, clien]i incer]i, prime privind rambursarea obliga]iunilor, diferen]e de conversie activ, stocuri nevalorificabile, decont@ri cu asocia]ii privind capitalul, alte active incerte. Valoarea indicatorului este influen]at@ direct de ramura de activitate, de complexitatea tehnologiei, de ciclul de fabrica]ie. Astfel, ^n ramurile industriale valoarea indicatorului va fi mai mare iar ^n activitatea de comer] va fi mai mic@. %ns@, indiferent de analiz@, valoarea indicatorului trebuie s@ fie supraunitar@. Gradul de ^ndatorare -se poate determina sub dou@ forme: Gradul de ^ndatorare general@ (LEVERAGE) -arat@ raportul ^ntre sursele ^mprumutate (financiare, nefinanciare) }i capitalurile nete ale proprietarilor. Acest indicator furnizeaz@ o informa]ie general@ privind nivelul de participare al capitalurilor proprii ^n totalul activit@]ii }i m@sura riscului acceptat de proprietari ^n cadrul afacerii. Un semnal ridicat al acestui indicator este un semnal de alarm@ c@ agentul economic este subcapitalizat. unde:
GIG = DT 100 CP
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 82
DT = datorii totale CP = capitaluri proprii G% 80 60 40 G% > < < < 100 % G% 100 % G% 80 % G% 60 % 40 % - 1 pct. 0 pct. 1 pct. 2 pct. 3 pct.
Gradul de ^ndatorare financiar@ (GEARING) -arat@ raportul ^ntre sursele financiaree ^mprumutate }i capitalurile proprii ale proprietarilor. Cu c$t acest indicator este mai mare, cu at$t societatea este mai ^ndatorat@ }i, deci, mai vulnerabil@ la o sc@dere a profitului sau o cre}tere a ratei dob$nzii. Se poate accepta acest indicator c$nd profitabilitatea activit@]ii
GIF = DFT 100 CP
firmei este ridicat@ }i constant@. unde: DFT = datorii financiare totale CP = capitaluri proprii Scara de apreciere a gradului de ^ndatorare este urm@toarea:
Grad de ^ndatorare ^ndatorare general@ BUN SATISF~C~TOR NECORESPUNZ~TOR p$n@ la 60 % ^ntre 60 100 % peste 100 % Grad financiar@ p$n@ la 30 % ^ntre 30 70 % peste 70 % de
Viteza de rota]ie a activelor circulante arat@ num@rul de cicluri efectuate de activele circulante ^n decursul unei perioade }i se determin@ astfel:
V RAC = CA AC
unde: CA = cifra de afaceri AC = active circulante RAC 5 5 < RAC 10 RAC > 10 1 pct. 2 pct. 4 pct.
Cu c$t num@rul de rota]ii efectuate de activele circulante ^n decursul unei perioade este mai mare, cu at$t activele circulante au fost folosite mai eficient. Viteza de rota]ie poate fi calculat@ }i distinct, pentru diverse stocuri (materii prime, produse ^n curs de
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 83
fabrica]ie, produse finite etc.). %n aceste cazuri indicatorul se poate determina ^n dou@ modalit@]i: - num@r de rota]ii efectuate de stocuri ^n decursul unei perioade }i se exprim@ printr-un num@r de rota]ii; - durata medie de sta]ionare a stocurilor, exprimat@ ^n zile; Rota]ia stocurilor de materii prime - exprimat@ ^n num@r de rota]ii:
Costul aprovizionarilor Stocul mediu
exprimat@ ca durat@ medie de sta]ionare ^n zile:

Stocul mediu 360 Costul aprovizionarilor
Stocul mediu =
Stoculinitial + Stoculfinal 2
Rota]ia stocurilor de produc]ie ^n curs de fabrica]ie - exprimat@ ^n num@r de rota]ii:

Cifra de afaceri Stocul mediu
- exprimat@ ca durat@ medie de sta]ionare ^n zile a produc]iei ^n curs:

360 Cifra de afaceri
Stocul mediu
Rota]ia stocurilor de produse finite / m@rfuri - exprimat@ ^n num@r de rota]ii:

Cifra de afaceri Stocul mediu
- exprimat@ ca durat@ medie de sta]ionare ^n zile a produselor finite:

Stocul mediu 360 Cifra de afaceri
Durata medie de ^ncasare a clien]ilor
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 84
- exprimat@ ^n num@r de zile reprezint@ am$narea medie a pl@]ii acordat@ clien]ilor }i se calculeaz@ astfel:
Soldul mediu 360 Cifra de afaceri
M@rfurile livrate }i ne^ncasate reprezint@ valoarea creditelor comerciale acordate clien]ilor }i acest indicator arat@ durata medie a acestor credite. Durata creditului comercial acordat clien]ilor depinde de natura activit@]ii, de for]a financiar@ a societ@]ii creditoare, de raporturile acesteia cu clien]ii s@i. %n spiritul unei bune gestion@ri financiare a societ@]ii conducerea acesteia trebuie s@ urm@reasc@ reducerea am$n@rilor la plat@ acordate clien]ilor, f@r@ ^ns@ a prejudicia prin aceasta pie]ele de desfacere. Durata medie de plat@ a furnizorilor
360 Costul aprovizionarilor
Soldul mediu
%n cazul ^n care costul aprovizion@rilor este dificil de determinat, se poate folosi cifra de afaceri. Valoarea furnizorilor nepl@ti]i reprezint@ m@rimea creditelor comerciale ob]inute, iar indicatorul arat@ durata acestor credite. Prelungirea duratei creditelor ob]inute de la furnizori spore}te volumul surselor atrase, de care societatea are nevoie pentru finan]area activelor sale circulante. Aceste surse nu sunt gratuite }i societatea trebuie s@ aleag@ ^ntre costul creditelor furnizor }i costul creditelor bancare. Rentabilitatea - exprim@ capacitatea agentului economic de a ob]ine profit din activitatea proprie. Rentabilitatea de exploatare - exprim@ capacitatea unui agent economic de a ob]ine profit din activitatea propriu-zis@, ^naintea oric@ror altor influen]e ale elementelor financiare }i excep]ionale }i poate fi calculat@ astfel:
Rentabilitatea bruta din exploatare = EBE 100 PE
unde: EBE = excedent brut de exploatare PE = produc]ia exerci]iului

Rentabilitatea neta din exploatare = RE 100 CA
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 85
unde: RE = rezultatul din exploatare CA = cifra de afaceri Rentabilitatea economic@ - exprim@ capacitatea unui agent economic de a ob]ine profit din ^ntreaga sa activitate economico financiar@. Dintre indicatorii care exprim@ rentabilitatea economic@ prezent@m;
Excedent brut curent 100 Total bilant
Rezultatul curent
100 Total bilant
Cu c$t ace}ti indicatori au valoare mai mare, cu at$t rentabilitatea este mai bun@. Rentabilitatea financiar@ - exprim@ capacitatea capitalului investit de a produce profit. Este
Capacitatea de autofinantare 100 Total bilant
indicatorul
luat
^n
calcul
la
tranzac]ionarea
100 Total bilant
creditelor,
la
Rezultatul net al exercitiului
^ncadrarea unui agent economic ^ntr-o categorie de performan]@ economico financiar@. Premisa fundamental@ ca o firm@ s@-}i sporeasc@ rentabilitatea financiar@ este ca rentabilitatea economic@ s@ fie superioar@ ratei dob$nzii. %n caz contrar, c$nd apelarea la credite se face ^n condi]iile ^n care rata rentabilit@]ii este inferioar@ ratei dob$nzii, apare o degradare a rentabilit@]ii financiare datorit@ diminu@rii profitului. Indicatorii care reflect@ rentabilitatea financiar@ sunt:
Capacitatea de autofinantare 100 Capitaluri proprii nete in sens strict
Rezultatul brut al exercitiului
100 Capitaluri proprii nete in sens strict
Rezultatul net al exercitiului
100 Capitaluri proprii nete in sens strict
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 86
RCP 0 0 < RCP 10 % 10 < RCP 30 % 30 < RCP 50 % RCP 50 % Acoperirea dob$nzii
0 pct. 1 pct. 3 pct. 4 pct. 2 pct.
- arat@ capacitatea agentului economic de a pl@ti dob$nda la creditele contractate.

R IDIP CD = rezultatul ^naintea pl@]ii dob$nzii }i impozitului pe profit AD =
R%DIP
CD = cheltuieli cu dob$nzile Se consider@ c@ un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflect@ o bun@ capacitate a agentului economic de a-}i pl@ti dob$nda.
Dependen]ele de pie]ele de aprovizionare }i desfacere. Garan]ii. Stabilirea categoriei de perorman]@ economico financiar@ final@. Clasificarea creditelor
Nu putem vorbi de tranzac]ionarea unui credit f@r@ a lua ^n calcul mediul ^n care opereaz@ agentul economic, dependen]a sa de pie]ele de aprovizonare }i de desfacere, de faptul c@ agentul economic se aprovizioneaz@ de pe pia]a intern@ sau cea extern@, gener$nd sau consum$nd valut@. Optim ar fi ca aprovizion@rile s@ se fac@ de pia]a intern@ iar desfacerea s@ se realizeze pe pia]a extern@.
A[ar@ > 50,1 % AImport > 50,1 % A[ar@ > 50,1 % AImport > 50,1 %
DExport > 50,1 % DExport > 50,1 % D[ar@ > 50,1 % D[ar@ > 50,1 %
4 pct. 3 pct. 2 pct. 1 pct.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 87
Garan]ii Garan]iile constituie un alt element fundamental care se are ^n vedere la tranzac]ionarea creditelor }i determinarea categoriei de performan]@ economico financiar@ a solicitan]ilor de credite. %n func]ie de tipul garan]iei constituite, acestea se ^ncadreaz@ ^ntr-un punctaj: - garan]ii necondi]ionate primite de la guvernul Rom$niei 4 pct. - garan]ii bancare irevocabile primite de la b@nci rom$ne}ti 4 pct. si str@ine de prim rang - depozitul bancar 4 pct. - ipotec@ pct. - gajul cu deposedare 2 pct. - gajul f@r@ deposedare 2 pct. - cesiunea de crean]@ 1 pct. - fidejusiunea (cau]iunea) pct. - gajul general pct. 1 0 3
Av$nd ^n vedere cele opt criterii cuantificabile detaliate anterior, se determin@ un punctaj intermediar, astfel:
Total punctaj intermediar Categorii de ^mprumuta]i
P$n@ la 5 inclusiv
6 - 10
11 16
17 25
Peste 25
Pe l$ng@ criteriile cuantificabile, ^n tranzac]ionarea creditelor o mare importan]@ o au }i criteriile necuantificabile, care pot fi deosebit de numeroase. Cu toate acestea, ele pot fi ordonate ^n
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 88
c$teva grupe mari, constituind un element major ^n determinarea categoriei economico financiare a societ@]ii. Analiza criteriilor necuantificabile se face dup@ cum urmeaz@:
Nr. Crt. 0 1
Explica]ii 1 Calitatea conducerii
Comentarii 2 Se are ^n vedere calitatea profesional@ a managerilor, respectiv: - cuno}tin]e tehnice de specialitate - experien]a managerial@ - prestigiul }i reputa]ia
Rezultatul analizei 3 - foarte bun@ - bun@ - satisf@c@toare
Calitatea organiz@rii
Se are ^n vedere modul de organizare a activit@]ii ^n cadrul firmei (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modific@rile structurale, utilizarea bazei materiale }i a resurselor umane etc.)
- bun@ - medie - slab@
Sectorul ^n care ^}i desf@}oar@ activitatea
Analiza se axeaz@ pe conceptul de pia]@ profitabil@ ^n care ^}i desf@}oar@ activitatea agentul economic.
- capacitate mare de influen]are a pie]ei - capacitate medie de influen]are a pie]ei - capacitate mic@ de influen]are a pie]ei
Strategia de dezvoltare
Se vor avea ^n vedere: - existen]a unor strategii pe urm@torii 3 5 ani - modalitatea de realizare a strategiei propuse - alternative }i implica]ii ^n cazul
- foarte bun@
- neconving@toare
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 89
nerealiz@rii strategiei propuse - existen]a sau nu a planurilor de restrucurare }i redresare financiar@ - inexistent@
Perspectiva unit@]ii
Se prezint@ programele de restructurare }i retehnologizare aplicate
- activitate viabil@ - activitate cu slabe perspective de dezvoltare
Dac@ la creditele cuantificabile de analiz@ }i la cele necuantificabile se adaug@ }i serviciul datoriei, se ob]ine categoria de performan]@ economico financiar@ final@ (}i clasificarea creditelor) dup@ cum urmeaz@:
Serviciul datoriei / Performan]a financiar@ %mprumutat categoria A %mprumutat categoria B %mprumutat categoria C %mprumutat categoria D %mprumutat categoria E
BUN
SLAB
NECORESPUNZ~TO R Substandard %ndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere
Standard %n observa]ie Substandard %ndoielnic Pierdere
%n observa]ie Substandard %ndoielnic Pierdere Pierdere
Referitor la clasificarea prezentat@ antrerior, se cer f@cute o serie de preciz@ri: Categoria A performan]ele financiare sunt foarte bune }i permit achitarea la scaden]@ a dob$nzii }i a ratei de credit. Totodat@, se prefigureaz@ men]inerea }i ^n continuare a performan]elor financiare la un nivel ridicat. Categoria B performan]ele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot men]ine la acest nivel ^ntr-o perspectiv@ mai ^ndelungat@ Categoria C performan]ele financiare sunt satisf@c@toare dar au o evident@ tendin]@ de ^nr@ut@]ire
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 90
Categoria D performan]ele financiare sunt sc@zute }i cu o evident@ ciclitate la intervale scurte de timp Categoria E performan]ele financiare arat@ pierderi }i exist@ perspective clare c@ nu pot fi pl@tite nici ratele, nici dob$nzile Serviciul datoriei este apreciat ca: - bun - ^n situa]ia ^n care ratele }i / sau dob$nzile sunt pl@tite la scaden]e sau cu o ^nt$rziere maxim@ de 7 zile; - slab - ^n situa]ia ^n care ratele }i / sau dob$nzile sunt pl@tite cu o ^nt$rziere de p$n@ la 30 de zile; - necorespunz@tor ^n situa]ia ^n care ratele }i / sau dob$nzile sunt pl@tite cu o ^nt$rziere de peste 30 de zile; Creditele standard sunt acele credite care nu implic@ deficien]e }i riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei, ^n maniera convenit@ prin contractul de credit la acordarea ^mprumutului. Creditele ^n observa]ie sunt acele credite acordate agen]ilor economici cu rezultate economico financiare foarte bune dar care, ^n anumite perioade scurte de timp, ^nt$mpin@ greut@]i ^n rambursarea ratelor scadente }i a dob$nzilor aferente. Creditele substandard sunt acelea care prezint@ riscuri }i deficien]e mari sau pericliteaz@ lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea net@ a capitalului }i / sau de capacitatea de rambursare a agen]ilor economici. Creditele ^ndoielnice sunt acele ^mprumuturi ^n cazul c@rora rambursarea este incert@. Creditele pierdere sunt considerate acelea care nu mai pot fi restituite de c@tre beneficiari.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 91
STUDIU DE CAZ Analizarea situa]iei economico financiare a unui agent economic }i a oportunit@]ii contract@rii unui credit bancar
SC Industrial Construct SA Re}i]a a fost ^nfiin]at@ ^n anul 1993, av$nd ca obiect de activitate construc]iile industriale. Forma de organizare este societate pe ac]iuni (SA) capitalul este privat, fiind de]inut de 10 ac]ionari ^n propor]ii egale. Conducerea executiv@ a societ@]ii este asigurat@ de un comitet de direc]ie, av$nd ^n frunte un manager general, iar personalul este format din 175 de salaria]i, din care direct productivi 160. Pia]a de desfacere este reprezentat@ at$t de pia]a na]ional@ (^n principal) dar }i de cea extern@, prin c$teva comenzi onorate. Pentru urm@toarea perioad@ agentul economic are ^ncheiate contracte ^n valoare de 1.340.000.000 lei, dar mijloacele tehnice existente ^n patrimoniu nu-i permit onorarea acestora la timpul stabilit. %n acest sens conducerea executiv@ trebuie s@ efectueze analiza economico financiar@ a firmei }i s@ aleag@ ^ntre contractarea unui credit bancar pentru achizi]ionarea unui utilaj nou, care s@-i permit@ cre}terea productivit@]ii }i ^ncadrarea ^n termenele stabilite prin contract, sau continuarea produc]iei cu utilajele existente }i nerespectarea clauzelor contractuale, cu toate consecin]ele. Pentru fiecare zi de ^nt$rziere agentul economic este obligat s@ pl@teasc@ o penalizare de 0,15% din valoarea contractului. Analiza financiar@ s-a realizat pentru trei ani consecutivi. Partea de activ a societ@]ii comerciale se prezint@ astfel: Activele imobilizate ^nregistreaz@ valori descresc@toare, de la 4.081 milioane de lei ^n anul 1996, la 3.983 milioane de lei ^n 1997 }i la 3.849 milioane de lei ^n 1998. Se ^nregistreaz@ o reducere a valorii dar }i a ponderii activelor imobilizate ^n activul total (de la 64,99% ^n 1996 la 58,77% ^n 1997 }i la 45,18% ^n 1998). Activele imobilizate sunt alc@tuite exclusiv din imobiliz@ri corporale, respectiv terenuri, cl@diri, construc]ii speciale, ma}ini, utilaje, }i alte imobiliz@ri corporale. Dintre acestea se constat@ o reducere a valorii cl@dirilor, ma}inilor }i utilajelor, ca urmare a ^nregistr@rii amortiz@rii. Activele circulante sunt structurate pe patru niveluri }i au urm@toarea evolu]ie: a.) stocurile (materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, produse realizate }i m@rfuri) cresc ^n toate perioadele analizate, cre}terea cea mai rapid@ ^nregistr$nd-o stocurile de produse realizate. Aceast@ cre}tere este determinat@ de cre}terea num@rului de comenzi }i contracte, dar un factor important ^n analiza acestei cre}teri ^l constituie }i infla]ia
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 92
b.) crean]ele comerciale cu scaden]@ mai mic@ de un an ^nregistreaz@ o cre}tere ^ngrijor@toare, de la 1.339 milioane de lei ^n anul 1996 la 1.805 milioane de lei ^n 1997 }i la 2.869 milioane de lei ^n 1998. Structural, ponderea crean]elor ^n totalul activ cre}te de la 21,33% ^n 1996 la 26,63% ^n 1997 }i la 33,68% ^n 1998. Acest lucru pune ^n eviden]@ faptul c@, de}i desfacere este asigurat@ ^n special pe baz@ de comenzi }i contracte, ^ncasarea contravalorii produselor realizate se face cu dificultate, crean]ele reprezent$nd o parte important@ a activului total. %n cadrul crean]elor ponderea o de]in clien]ii ne^ncasa]i, fapt ce duce, la r$ndul s@u, la neachitarea de c@tre firm@ a unei p@r]i din datoriile sale c.) conturile de regularizare }i asimilate , ^n valoare de 7 milioane de lei ^n anul 1998, sunt reprezentate de o serie de cheltuieli efectuate ^n avans d.) trezoreria pozitiv@ reflect@ disponibilit@]ile b@ne}ti ale agentului economic ^n cadrul fiec@rei perioade analizate Se observ@ c@ structura activului total se modific@ de la un an la altul, ^n sensul cre}terii ponderii activelor realizabile, respectiv a celor circulante ^n activul total (de la 35,01 % ^n 1996 la 41,23% ^n 1997 }i la 54,74% ^n 1998) }i a reducerii ponderii activelor imobilizate. Situa]ia este de natur@ s@ ^ngrijoreze, av$nd ^n vedere faptul c@ agentul economic nu a mai efectuat investi]ii de natura imobiliz@rilor corporale ^n decursul celor trei ani, precum }i faptului c@ ponderea activelor circulante ^n activul total cre}te ^n special pe seama ne^ncas@rii produselor livrate. Pasivul societ@]ii comerciale are urm@toarea structur@: a.) pasivele pe termen lung sunt formate din capitaluri proprii nete ^n sens larg (capitalurile proprii ale firmei, din care sunt deduse elementele de activ cu valoare incert@, respectiv clien]ii incer]i) }i din provizioanele constituite b.) datoriile curente cu scaden]@ mai mic@ de un an ^nregistreaz@ valori cresc@toare, de la 1.379 milioane de lei ^n 1996, la 1.430 milioane de lei ^n 1997 }i la 3.153 milioane de lei ^n 1998. %n pasivul total ponderea lor cre}te de la 21,96% ^n 1996 la 21,10% ^n 1997 }i la 37,01% ^n 1998. %n cadrul datoriilor curente cu scaden]@ sub un an, datoriile c@tre bugetul statului }i personal reprezint@ ponderea }i cresc ^ngrijor@tor. De fapt, ^n anul 1998 datoriile restante fa]@ de buget }i personal reprezint@ 88,42 % din datoriile pe termen scurt (exclusiv cele financiare). Aceste datorii sunt reprezentate de: TVA (1.157 milioane de lei) contribu]ia la asigur@ri sociale (573 milioane de lei) dividende de plat@ (369 milioane de lei) impozit pe profit (177 milioane de lei) alte datorii fa]@ de buget (136 milioane de lei) impozit pe salarii (113 milioane de lei) alte datorii fa]@ de personal (100 milioane de lei) ajutor de } omaj (91 milioane de lei) salarii (50 milioane de lei) fonduri speciale }i alte impozite (18 milioane de lei) ajutoare materiale (4 milioane de lei). Neplata la termen a acestor obliga]ii se datoreaz@ ^n special ne^ncas@rii crean]elor. Datoriile fa]@ de furnizori sunt relativ reduse, av$nd valori de 294 milioane de lei ^n 1996, 156 milioane de lei ^n 1997 }i de 365 milioane de lei ^n 1998. Agentul
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 93
economic ^}i achit@ la termen obliga]iile fa]@ de furnizorii s@i, pentru a-}i asigura continuitatea procesului de produc]ie, prefer$nd s@ nu achite obliga]iile fa]@ de bugetul statului c.) datoriile financiare cu scaden]@ mai mic@ de un an sunt reprezentate de creditele bancare pe termen scurt existente ^n sold, contractate de agentul economic pentru desf@}urarea procesului de produc]ie. De}i nu au valori foarte mari, se ^nregistreaz@ o tendin]@ de cre}tere a acestora, precum }i a costului creditului pe termen scurt, cheltuielile cu dob$nzile bancare cresc$nd de la 69 milioane de lei ^n anul 1996 la 152 milioane de lei ^n 1997 }i la 228 milioane de lei ^n 1998. De}i scumpe, agentul economic apeleaz@ la aceste resurse pentru continuarea procesului de produc]ie, ^n special pentru achitarea furnizorilor. Cumulate, datoriile totale ale firmei cresc de la un an la altul (1.532 milioane de lei ^n 1996, 1.776 milioane de lei ^n 1997 }i 3.648 milioane de lei ^n 1998) ponderea lor ^n pasivul total cresc$nd de la 24,40% ^n 1996 la 26,21% ^n 1997 }i la 42,82% ^n 1998. De}i ponderea ^n pasivul total este de]inut@ ^nc@ de fondurile proprii ale firmei, situa]ia este de natur@ s@ ^ngrijoreze, cu at$t mai mult cu c$t o mare parte a datoriilor este restant@, agentul economic pl@tind penaliz@ri, iar pe de alt@ parte este nevoit s@ acorde am$n@ri la plat@ beneficiarilor s@i, ne^ncas$ndu-}i la termen crean]ele. O solu]ie ar consta ^n ree}alonarea datoriilor fa]@ de bugetul statului }i anularea penalit@]ilor de ^nt$rziere, pentru a evita interven]ii de natura execu]iei silite, care s@ pun@ agentul economic ^n imposibilitatea desf@}ur@rii activit@]ii sale curente. Contul de profit }i pierdere se prezint@ astfel: - milioane de lei Explica]ii / Anul Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploat@rii Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut Impozit pe profit Rezultatul net 31.12.1996 3.781 3.295 + 486 1 69 - 68 3.861 3.429 + 432 10 + 442 31.12.1997 6.394 5.702 + 692 0 152 - 152 6.394 5.860 + 534 194 + 340 31.12.1998 7.561 7.199 + 362 0 233 - 224 7.570 7.472 + 98 56 + 42
Activitatea de exploatare a agentului economic este rentabil@, rezultatul din exploatare fiind pozitiv, lucru de altfel firesc.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 94
Activitatea financiar@ se finalizeaz@ cu pierderi, datorate ^n special dob$nzilor bancare pl@tite }i faptului c@ firma nu a realizat venituri financiare sau acestea au fost foarte mici. Pe ansamblu, rezultatul final este pozitiv ^n cadrul fiec@rei perioade de analiz@, veniturile dep@}ind cheltuielile. Profitul net ^ns@ scade ^n ultima perioad@ de analiz@ (1998) datorit@ cre}terii cheltuielilor necesare desf@}ur@rii activit@]ii. Au crescut mai ales cheltuielile cu materiile prime }i materialele folosite ^n procesul de produc]ie, ca urmare a major@rii pre]ului acestora, cheltuielile cu salariile personalului, asigur@rile }i protec]ia social@ etc. De asemenea, cresc cheltuielile financiare, respectiv cele cu dob$nzile bancare, apelarea la credite bancare determin$nd realizarea produc]iei cu costuri sporite. Rezultatul final (profitul) cel mai ^nsemnat ^nregistrat de agentul economic a fost ^n anul 1997, ^n anul 1998 ^nregistr$nduse un declin al activit@]ii }i din punctul de vedere al profitabilit@]ii. Ponderea profitului net realizat ^n cadrul ^ntregii produc]ii realizate }i a m@rfurilor v$ndute scade de la 11,16 % ^n 1996 la 5,32% ^n 1997 }i la 0,56% ^n 1998. %n anul 1996 impozitul pe profit pl@tit a fost de doar 10 milioane de lei, firma beneficiind de scutirea impozitului pe profit p$n@ ^n ultimele luni ale anului. Sc@derea drastic@ a profitului net ob]inut ^n anul 1998 constituie un alt semnal de alarm@, profitul fiind sursa de dezvoltare a oric@rei activit@]i economice. Cre}terea gradului de ^ndatorare }i deteriorarea situa]iei economico financiare a firmei au condus }i la ^nr@ut@]irea principalilor indicatori, dup@ cum rezult@ din tabelul al@turat.
Indicatorul / Perioada de analiz@ Lichiditatea curent@ (%) Lichiditatea imediat@ (%) Solvabilitatea (%) Gradul de ^ndatorare general@ (%) Gradul de ^ndatorare financiar@ (%) Rota]ia activelor circulante (nr.) Fondul de rulment (mil. lei) Necesarul de fond de rulment (mil. lei) Trezoreria net@ (mil. lei) Rata valorii ad@ugate (%) Rentabilitatea net@ de 31.12.1996 143,34 90,86 409,73 32,30 3,23 1,58 + 666 + 764 - 98 57,27 13,97 31.12.1997 153,32 98,59 377,59 36,04 7,02 2,14 + 1.018 + 1.347 - 329 51,43 11,56 31.12.1998 125,90 77,17 231,61 76,02 10,31 1,46 + 1.022 + 1.501 - 479 53,16 5,32
Universitatea de Vest din Timisoara exploatare (%) Rentabilitatea net@ financiar@ ( %) Acoperirea dob$nzii (nr.) Politica de dividende (%)
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 95
8,90 7,26 50,24
6,90 4,51 60,29
0,88 1,43 878,57
Interpretarea }i vizualizarea grafic@ a indicatorilor: Lichiditatea curent@: valoarea sa scade ^n anul 1998 fa]@ de 1997 ca urmare a cre}terii rapide a obliga]iilor totale de plat@. Totu}i, valorile acestui indicator demonstreaz@ capacitatea agentului economic de a-}i onora obliga]iile totale pe termen scurt prin transformarea activelor sale circulante ^n trezorerie. Lichiditatea curenta
1999 1998 1997 1996 1995 1 Anul 2 Series1 3 143,34% 1996 153,32% 1997 1998 125,90% 200,00% 150,00% 100,00% 50,00% 0,00%
Lichiditatea imediat@ (testul acid): de}i cu valori destul de mari, tendin]a acestui indicator este de sc@dere, reflect$nd diminuarea capacit@]ii de achitare a datoriilor totale pe termen scurt altfel dec$t prin valorificarea stocurilor. La calcularea acestui indicator a fost eliminat@ influen]a stocurilor, considerat elementul cel mai pu]in lichid. Lichiditatea imediata
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoarea 3 1996 90,86% 98,59% 1997 77,17% 1998 120,00% 100,00% 80,00% 60,00% 40,00% 20,00% 0,00%
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 96
Solvabilitatea curent@: valorile mari ale acestui indicator sunt specifice domeniului de activitate al firmei (industria construc]iilor de ma}ini) exprim$nd o bun@ capacitate de a-}i acoperi datoriile totale prin valorificarea tuturor activelor sale. Cre}terea obliga]iilor totale de plat@ face ^ns@ ca valorile acestui indicator s@ scad@ de la un an la altul.
Solvabilitatea curenta
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 409,73% 1998 377,59% 1997 231,61% 500,00% 400,00% 300,00% 200,00% 100,00% 0,00% 1 Anul 2 Series1 3
1996
Gradul de ^ndatorare general@: indicatorul este raportul ^ntre toate sursele atrase }i ^mprumutate pe termen scurt, mediu }i lung (financiare, nefinanciare) }i capitalurile proprii nete ^n sens strict (ale proprietarilor). De}i capitalurile proprii nete ^n sens strict ale firmei sunt mari, neplata la termen a datoriilor }i cre}terea acestora au f@cut ca valoarea datoriilor totale s@ reprezinte ^n anul 1998 mai mult de 75% din fondurile proprii ale firmei.
Gradul de indatorare generala

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1998 76,02% 1997 32,30% 1996 36,04% 80,00% 60,00% 40,00% 20,00% 0,00% 1 Anul 2 Series1 3
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 97
Gradul de ^ndatorare financiar@: valorile acestui indicator sunt bune, ^nregistr$ndu-se o tendin]@ de cre}tere ^ns@, pe m@sura apel@rii la credite bancare. Apelarea la creditele bancare determin@ ^ns@, prin dob$nzile pl@tite, afectarea profitabilit@]ii firmei.
Gradul de indatorare financiara

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1998 10,31% 1997 7,02% 1996 3,23% 12,00% 10,00% 8,00% 6,00% 4,00% 2,00% 0,00% 1 Anul 2 Valoarea 3
Rota]ia activelor circulante: specific acestui domeniu de activitate este c@ viteza de rota]ie a activelor circulante s@ fie mic@, fapt ^nt$lnit }i la firmele cu profil similar de activitate. Se observ@ faptul c@, dac@ agentul economic ^}i pl@te}te furnizorii la termen (apel$nd chiar }i la credite bancare) dutata medie de plat@ a furnizorilor fiind de 10 zile, ^ncasarea contravalorii produselor livrate de la clien]i se realizeaz@ ^ntr-o perioad@ mult mai mare de timp, respectiv 70 de zile.
Rotatia activelor circulante

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1998 1,58 1996 2,14 1997 1,46 2,5 2 1,5 1 0,5 0 1 Anul 2 Series1 3
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 98
Fondul de rulment: este pozitiv ^n toate perioadele de analiz@, activele imobilizate ale firmei fiind acoperite de pasivele pe termen lung ale acesteia. Acesta este un fapt pozitiv, pasivele pe termen lung contribuind la finan]area nu numai a activelor imobilizate ci }i a unei p@r]i din activele realizabile
Fondul de rulment
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1998 1022 1200 1000 800 600 400 200 0 1 Anul 2 Valoarea 3
1018 666 1996 1997
Necesarul de fond de rulment: este pozitiv, exist$nd un decalaj ^ntre activele realizabile }i datoriile curente cu scaden]@ sub un an ale firmei, ^n sensul c@ activele realizabile sunt mai mari dec$t datoriile pe termen scurt. Exist@ deci un deficit de fonduri la acest nivel al bilan]ului, pentru finan]area activelor realizabile firma fiind nevoit@ s@ apeleze la credite bancare sau chiar s@ nu pl@teasc@ obliga]iile fa]@ de buget }i personal.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 99
Necesarul de fond de rulment

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoare a 3 1996 1997 764 1347 1998 1501 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0
Trezoreria net@: este negativ@ ^n toate perioadele de analiz@, excedentul de fonduri exprimat de fondul de rulment pozitiv reu}ind s@ acopere doar par]ial deficitul de fonduri exprimat de necesarul de fond de rulment pozitiv.
Trezoreria neta
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoarea 3 1996 -98 1997 -329 -479 1998 0 -100 -200 -300 -400 -500 -600
Rata valorii ad@ugate: valoarea ad@ugat@ realizat@ de firm@ este mare ^n to]i anii, dar principala destina]ie a acesteia este plata for]ei de munc@ (84,66% ^n anul 1998) }i a dob$nzilor
LUCRARE DE DIPLOMA anul 1998) cu efecte
Pagina: 100
bancare (6,44% ^n profitabilit@]ii firmei.
directe
asupra
Rata valorii adaugate

1998,5 57,27% 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoarea 3 1996 51,43% 1997 53,16% 1998 58,00% 57,00% 56,00% 55,00% 54,00% 53,00% 52,00% 51,00% 50,00% 49,00% 48,00%
Rentabilitatea net@ de exploatare: valorile acestui indicator sunt ^n sc@dere de la o perioad@ de analiz@ la alta. Cu toate c@ firma ob]ine profit din exploatare, cre}terea acestuia nu este la fel de rapid@ ca a cifrei de afaceri.
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 101
Rentabilitatea neta de exploatare

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoarea 3 1996 5,32% 1998 13,97% 11,56% 1997 16,00% 14,00% 12,00% 10,00% 8,00% 6,00% 4,00% 2,00% 0,00%
Rentabilitatea net@ financiar@: valoarea indicatorului se deterioreaz@ mult ^n anul 1998, ca urmare a profitului net mic realizat.
Rentabilitatea neta financiara

1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 8,90% 1997 1996 6,90% 1998 10,00% 8,00% 6,00% 4,00% 0,88% 1 Anul 2 valoarea 3 2,00% 0,00%
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 102
Acoperirea dob$nzii: cre}terea cheltuielilor cu dob$nzile bancare }i reducerea profitului fac ca valoarea acestui indicator s@ scad@ mult ^n anul 1998, ajung$nd sub limita minim@ considerat@ Acoperirea dobanzii
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 2 Valoarea 3 1996 1,43 1997 4,51 7,26 1998 8 7 6 5 4 3 2 1 0
acceptabil@, de 3. Politica de dividende: acest indicator reflect@ existen]a dividendelor din anii preceden]i neridicate, reprezent$nd pe de o parte un aspect pozitiv (resurse financiare la dispozi]ia firmei) dar pe de cealalt@ parte reprezint@ un element negativ (disponibilit@]i b@ne}tti care urmeaz@ s@ fie retrase).
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 103
Politica de dividende
1998,5 1998 1997,5 1997 1996,5 1996 1995,5 1995 1 Anul 50,24% 2 Valoarea 60,29% 3 1996 1997 1998 878,57% 1000,00% 900,00% 800,00% 700,00% 600,00% 500,00% 400,00% 300,00% 200,00% 100,00% 0,00%
Neridicarea acestor dividende spune ^ns@ multe despre situa]ia economico financiar@ real@ a firmei. Pentru perioada urm@toare, agentul economic are perspective de dezvoltare a activit@]ii, prin ^ncheierea unor contracte privind realizarea unor matri]e. SC "Industrial Construct" SA are de executat diferite tipuri de matri]e pentru beneficiarii s@i. Conform contractelor ^ncheiate, orice zi de ^nt$rziere se penalizeaz@ cu 0,15%. Capacit@]ile de produc]ie existente nu permit, ^ns@, onorarea contractelor ^ncheiate, la termenele stabilite, ap@r$nd multiple perioade de supra^nc@rcare a acestora. Agentul economic ^}i poate onora contractele cu tehnologia existent@ doar prin dep@}irea termenelor prev@zute ceea ce, pe l$ng@ penalit@]ile prev@zute a se calcula, ar putea conduce la deteriorarea rela]iilor cu clien]ii. %n acest sens se impune achizi]ionarea unei ma}ini pentru fabricarea matri]elor, ^n valoare de 375.000.000 lei, care s@ conduc@ la cre}terea productivit@]ii muncii. %ntruc$t agentul economic nu dispune dec$t de 20 % din valoarea ma}inii, conducerea acestuia este pus@ s@ aleag@ ^ntre contractarea creditului bancar pentru diferen]a de 300.000.000 lei sau continuarea produc]iei cu utilajele existente }i plata penalit@]ilor de ^nt$rziere, cu toate consecin]ele care decurg de aici. Deci, trebuie analizate cele dou@ variante: a.) contractarea creditului bancar, ^n valoare de 300.000.000 lei, pe termen de un an, cu o dob$nd@ anual@ de 50% %n acest caz graficul de rambursare }i dob$nzile de plat@ se stabilesc astfel:
Nr. crt. Rata de credit (lei) Sold credit dup@ rambursare (lei) Dob$nd @ Dob$nda (lei)
LUCRARE DE DIPLOMA
(% pe an) 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 ---
Pagina: 104
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Total
25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 300.000.000
275.000.000 250.000.000 225.000.000 200.000.000 175.000.000 150.000.000 125.000.000 100.000.000 75.000.000 50.000.000 25.000.000 -----
12.500.000 11.458.334 10.416.667 9.375.000 8.333.334 7.291.667 6.250.000 5.208.334 4.166.667 3.125.000 2.083.334 1.041.667 81.250.004
Deci agentul economic este nevoit s@ pl@teasc@ dob$nzi totale ^n valoare de 81.250.004 lei dac@ ar achizi]iona noul utilaj. b.) agentul economic realizeaz@ produc]ia contractat@ cu utilajele existente %n acest caz consecin]a ar fi dep@}irea termenelor prev@zute prin contract }i calcularea unor penaliz@ri ^n valoare total@ de 97.356.750 lei, mai mari dec$t dob$nda care ar trebui pl@tit@ ^n cazul contract@rii creditului }i achizi]ion@rii noului utilaj. %n plus, de cele mai multe ori dep@}irea termenelor stabilite prin contract duce la deteriorarea rela]iilor cu beneficiarii sau chiar la pierderea unui segment de pia]@. Se justific@ deci recurgerea la contractarea creditului pe termen scurt pentru investi]ii }i achizi]ionarea utilajului, ceea ce ar conduce }i la reducerea supra^nc@rc@rilor de capacit@]i de produc]ie, ba mai mult la crearea unor disponibilit@]i de cre}tere a produc]iei. Desigur, situa]ia prezentat@ este specific@ unei economii s@n@toase, ^n care condi]iile economico - financiare sunt relativ stabile. Dac@ analiz@m ^ns@ exemplul anterior ^n cazul unei economii ^n care se manifest@ puternice dezechilibre, caracterizat@ prin instabilitate }i inconsecven]@ legislativ@, atunci rezolvarea problemei poate avea loc }i f@r@ contractarea de credite bancare }i dezvoltarea procesului investi]ional, cu consecin]ele de rigoare. De exemplu, lucru ^nt$lnit foarte des ^n practic@, datorit@ conjuncturii economice nefavorabile }i a cre}terii infla]iei, banca creditoare majoreaz@ dob$nda la creditul acordat la 65 % pe an ^ncep$nd cu rata a IV a }i la 85 % pe an ^ncep$nd cu rata a VII a. %n acest caz graficul de rambursare va ar@ta astfel:
Nr. crt. 1. 2.
Rata de credit (lei) 25.000.000 25.000.000
Sold credit dup@ rambursare (lei) 275.000.000 250.000.000
Dob$nd @ (% pe an) 50 50
Dob$nda (lei) 12.500.000 11.458.334
Universitatea de Vest din Timisoara 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Total 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 300.000.000
LUCRARE DE DIPLOMA
225.000.000 200.000.000 175.000.000 150.000.000 125.000.000 100.000.000 75.000.000 50.000.000 25.000.000 ----50 65 65 65 85 85 85 85 85 85 ---
Pagina: 105
10.416.667 9.375.000 10.833.334 9.479.167 8.125.000 8.854.167 7.083.334 5.312.500 3.541.667 1.770.834 98.750.004
Cre}terea brusc@ a dob$nzilor bancare, ^n func]ie de costul resurselor de creditare }i rata infla]iei, face ca valoarea acestora s@ dep@}easc@ chiar }i penaliz@rile calculate pentru dep@}irea termenelor contractuale, dac@ agentul economic nu ar fi contractat creditul }i ar fi realizat produc]ia cu utilajele existente. Cazul prezentat scoate ^n eviden]@ o posibil@ cauz@ a blocajului financiar ^n care se afl@ angrena]i agen]ii economic }i anume o rat@ ^nalt@ a infla]iei, care conduce la cre}terea costului resurselor de creditare, f@c$nd creditul pu]in accesibil sau chiar nerentabil. Acest fapt conduce la renun]area de c@tre agen]ii economici la o serie de proiecte investi]ionale, prefer$nd s@ nu-}i pl@teasc@ obliga]iile pe care le au, ^n special fa]@ de bugetul statului, dar }i fa]@ de furnizori, realiz$ndu-se ^n scurt timp un adev@rat "cerc vicios" din care cu greu se poate ie}i, cu consecin]e negative asupra ^ntregii vie]i economice. Unor credite foarte scumpe le pot face fa]@ doar agen]ii economici cu o rentabilitate foarte mare (pu]ini ^n condi]iile recesiunii economice) sau cu viteza de rota]ie a activelor circulante foarte ridicat@, specifici doar comer]ului sau prest@rilor de servicii }i nu produc]iei. De aceea, ^n condi]ii de recesiune, cu greu se poate vorbi despre rolul b@ncii de "consilier - partener" al agen]ilor economici, b@ncile ^nsele fiind angrenate ^ntr-un joc cu multe necunoscute, cu fondurile proprii, dar }i cu ale deponen]ilor. B@ncile rotesc banii cu o vitez@ foarte mare }i sunt obligate s@ plaseze disponibilit@]ile profitabil, acoperind }i infla]ia, fie }i numai pentru a p@stra resursa atras@ de baz@ - depozitele clien]ilor. Nu acela}i lucru se poate spune }i despre agen]ii economici care contracteaz@ credite, ^n special pe termen mediu }i lung pentru investi]ii, investi]ii care de multe ori devin rentabile dup@ o anume perioad@ de timp. %n tot acest timp ^ns@ se ramburseaz@ credite }i se pl@tesc dob$nzi (fluctuante) afect$nd nu doar capacitatea de rambursare a creditului }i de plat@ a dob$nzilor, ci ^ntreaga activitate de produc]ie. Tot specific perioadei de recesiune }i de indisciplin@ financiar@ este }i contractarea de c@tre agen]ii economici de credite din care, sub o form@ sau alta, ajung s@ se achite salarii, pl@tindu-se dob$nzi foarte mari, neexist$nd pe de alt@ parte venituri care s@ permit@ rambursarea. Chiar mai mult, produc]ia realizat@ nu poate fi livrat@ }i ^ncasat@ contravaloarea acesteia la termen, o parte a agen]ilor economici prefer$nd plata unor major@ri
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 106
de ^nt$rziere sau penaliz@ri, ceea ce afecteaz@ sistemul economic ^n ansamblu. Infla]ia contribuie }i ea la deteriorarea situa]iei economico financiare a agen]ilor economici, valoarea disponibilit@]ilor b@ne}ti deterior$ndu-se iar pre]urile materiilor prime folosite ^n procesul fabrica]iei cresc$nd continuu. %n aceste condi]ii se impune apelarea la surse str@ine, cu costuri mari, pentru continuarea procesului de produc]ie. "Impozitul pe infla]ie" este un element care afecteaz@ profitabilitatea ^ntreprinderilor. Astfel, dac@ un agent economic achizi]ioneaz@ un utilaj ^n valoare de 10.000 USD la un curs de 8.000 lei / USD, deci 80.000.000 lei, utilaj pe care ^l revinde dup@ o perioad@ scurt@ de timp, ^n aceea}i stare, cu acela}i pre], de 10.000 USD, dar la un curs de 12.000 lei / USD, deci 120.000.000 lei, este obligat s@ pl@teasc@ impozit pe ceea ce se consider@ drept venit, de}i utilajul a fost v$ndut la aceea}i valoare. %n aceste condi]ii efectuarea unor analize economico - financiare a activit@]ii desf@}urate se impune at$t din partea agen]ilor economici, dar }i din partea institu]iilor creditoare, care ^}i risc@ fondurile dezvolatrea afacerilor acestora.
BIBLIOGRAFIE
1. B@ile}teanu Gheorghe Diagnosticul }i evaluarea firmei, Timi}oara, Ed. Mirton, 1994 2. Cerna Silviu Moned@ }i Credit, Timi}oara, Ed. Universit@]ii, 1991 3. Coussergues S. Gestion de la banque, Paris, Dunod, 1992 4. Cristea Horia, - Finan]ele ^ntreprinderii, Tipografia Universit@]ii Timi}oara, 1992 5. Cristea Horia, {tef@nescu Nicolae - Gestiunea financiar@ a ^ntreprinderii, Ed.Mirton Timi}oare1996
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 107
6. Cristea Horia, Talpo} Ioan Gestiunea financiar@ a ^ntreprinderilor, Timi}oara, Ed. Mirton, 1998 7. Hempol G., Coleman A. Bank Management, New York, John Willey & Sons, 1990 8. Ionescu C. Lucian B@ncile }i opera]iunile bancare, Ed. Economic@, Bucure}ti, 1996 9. Masson Jaques Creditele bancare pentru ^ntreprinderi, RAO International Publishing Company, 1994 10. Mihai Ioan, Cazan Emil, Buglea Alexandru, Lala Popa, Ion {tefea, Petre Bro}teanu, Georgeta Ivonicu, Paul Pantea Analiza situa]iei financiare a agen]ilor economici, Ed. Mirton, Timi}oara, 1997 11. Mihai Ilie Probleme financiare ale unit@]ilor economice din industrie ^n perioada de tranzi]ie la economia de pia]@, Bucure}ti, 1998 12. Negrea Radu Banii }i puterea, Ed. Humanitas, Bucure}ti, 1990 13. Rivoire J. Les tehcniques bancaires, Paris, Presses Universitaires de France, 1991 14. Pintea Alexandru, Ruscanu Gheorgi Bancile in economia romaneasca, Ed. Economica, 1995, Bucuresti 15. Silberstein Ianfred, Ionescu Gheorghe Mihai Legisla]ie bancar@ cu adnot@ri }i comentarii (Vol. I) ed. Expansion Armonia, Bucure}ti, 1997 16. Silberstein Ianfred, Ionescu Gheorghe Mihai Legisla]ie bancar@ cu adnot@ri }i comentarii (Vol. II) Ed. Expansion Armonia, Bucure}ti, 1998 17. Silberstein Ianfred, Ionescu Gheorghe Mihai Legisla]ie bancar@ cu adnot@ri }i comentarii (Vol. III) Ed. Expansion Armonia, Bucure}ti, 1998 18. Tamo}oiu C@lin, Cri}an Marian - Decizia financiar@ ^n practic@, Ed. Sincron Publishing House, 1992 19. Toma Mihai, Brezeanu Petre Finan]e }i gestiune financiar@, Ed. Economic@, Bucure}ti, 1996 20. Turcu Ion Opera]iuni }i contracte bancare Ed. Lumina Lex, Bucure}ti, 1995 21. Tudorache Dumitru, Bian Tanasie, Puianu Constantin Elemente de tehnica si strategie bancara, Ed. Alas, Calarasi. 1996
LUCRARE DE DIPLOMA
Pagina: 108

Luc Rare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Luc Rare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

3.6.2.1 Riscul politic 3.6.2.2 Riscul economic 62 62 3.7 Riscul de banca

3.6.2.3 Evaluarea facuta de agentii de evaluare Pg. Pg. 62

Universitatea de Vest din Timisoara

unui credit bancar 84 BIBLIOGRAFIE

Universitatea de Vest din Timisoara

CAPITOLUL 1 SISTEMUL BANCAR %N ROM#NIA 1.1 SCURT ISTORIC AL B~NCILOR

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

1.2.2. Legea nr. 83 / 1998 privind procedura falimentului b@ncilor

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

1.2.4 Legea nr. 21 / 1999 privind prevenirea }i sanc]ionarea sp@l@rii banilor

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

2.1.1 Definirea creditului bancar }i a celui comercial

2.1.2 Tr@s@turile creditului bancar

Universitatea de Vest din Timisoara

2.1.3 Condi]ii avute ^n vedere la tranzac]ionarea creditelor

Universitatea de Vest din Timisoara

2.2 Credite ^n func]ie de factorii timp }i destina]ie

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele globale de exploatare (capital de lucru)

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Utiliz@ri din deschideri de credite permanente (linii de credite)

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele pentru finan]area stocurilor temporare

Creditele pentru finan]area stocurilor sezoniere

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele pentru export

Creditele pentru exportul de produse garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabrica]ie

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele pe cecuri }i documente remise spre ^ncasare

Creditele de factoring (^n lei }i valut@)

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

Creditele pentru cump@rarea de active

Universitatea de Vest din Timisoara

Credite pentru m@rfuri v$ndute cu plata ^n rate

Creditele ^n valut@ pe termen scurt, mediu }i lung

Creditele garantate cu crean]e asupra str@in@t@]ii

Universitatea de Vest din Timisoara

Credite pentru activitatea de leasing