Capitolul 1 Serviciile de asigurri

1.1. Piaa serviciilor de asigurare Asigurarea const n crearea unui fond de ctre personele fizice i juridice ameninate de riscuri din care se acoper daunele i alte cerine financiare imprevizibile. Asigurarea este operaiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri, i i indemnizeaz pe cei care sufer un prejudiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate, precum i pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitii desfurate. Juridic, asigurarea este un contract aleatoriu n care una din pri (asiguratul) se oblig s plteasc celeilalte pri (asiguratorul) o sum de bani pentru ca n ipoteza producerii evenimentului asigurat, acesta din urm s plteasc asiguratului indemnizaia stabilit prin contract. n unele situaii, asigurarea apare ca un contract obligatoriu, ncheiat n temeiul legii. Din punct de vedere economic, activitatea de asigurare reprezint oferirea, intermedierea, negocierea, ncheierea de contracte de asigurare i reasigurare, ncasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres i de recuperare, precum i investirea sau fructificarea fondurilor proprii i atrase prin activitatea desfurat.1 Asigurarea are rolul de a acoperi riscuri prin crearea comunitii de risc, acoperi riscuri datorate unor evenimente independente de voina asiguratului, dar evaluabile, de a proteja persoane egal ameninate de acelai tip de risc. Prin mecanisme economice, asigurarea poate avea i rolul de a preveni producerea evenimentului duntor prin impunerea asiguratului a unei conduite preventive (de exemplu, n cazul asigurrii pentru incendiu, persoanele fizice sau juridice care nu iau msuri de protecie sunt supuse unor tarife de prime mai mari). Funcia esenial a asigurrii este de dezdunare i rezid din scopul asigurrii care este acela de despgubire a asiguailor, prin repararea bunurilor, repararea unor prejudicii sau acordarea unor sume de bani. Prin acumularea sumelor de bani pltite ca prime i prin intervalul de timp dintre
1

Constantinescu, D.A., Bendic, V., Dobrin, M., Gradisteanu, D., Tamasavski, S., Marketing in asigurri, 3 Editura Bren, Bucureti, 1998

momentul ncasrii primelor i plata indemnizaiilor, societile de asigurare ajung s dein temporar valori importante. Ele au datoria s le plaseze pe piaa de capital n scopul obinerii de venituri suplimentare. Astfel, se pot constitui depozite la bnci sau efectua operaiuni mobiliare. Funcia de control are o pondere mai mic, constnd n depistarea de ctre stat prin intermediul asigurrilor a unor cauze generatoare de prejudicii. Asiguratorul este societatea comercial datoare s plteasc indemnizaia de asigurare la producerea evenimentului asigurat. Asiguratul este persoana fizic sau juridic ce ncheie contractul de asigurare n interesul su sau al altei persoane. Beneficiarul asigurrii este terul fa de contract ce urmeaz s primeasc indemnizaia de asigurare la realizarea evenimentului asigurat. Riscul asigurat este evenimentul viitor, posibil i incert prevzut n contract ce pune n pericol patrimoniul, viaa .a. asiguratului. Cazul asigurat este evenimentul asigurat i produs. Obiectul asigurrii este reprezentat de ceea ce s-a asigurat ( de ex : rspunderea civil). Interesul asigurrii este reprezentat de dauna evaluabil n bani pe care asiguratul o poate suferi. Suma asigurat este suma maxim n limita creia asiguratorul este obligat s plteasc indemnizaia de asigurare. n funcie de suma asigurat, se calculeaz att indemnizaia, ct i prima de asigurare. Prima de asigurare este suma de bani pe care o pltete asiguratul asiguratorului pentru asumarea riscului. Indemnizaia de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o pltete asiguratului sau beneficiarului la producerea cazului asigurat. Nevoia de protecie a oamenilor a existat ntotdeauna, ntruct n decursul vieii, se acumuleaz o serie de bunuri, de valori, care pot disprea dintr-o clip n urma unui furt, a unui incendiu sau a unui cutremur. Integritatea fizic, sntatea, capacitatea de munc pot fi i ele afectate, putnd duce la imposibilitatea desfurrii unei activiti n scopul obinerii unui venit. Exist grade diferite de dezvoltare a asigurrilor de la o ar la alta, nivelul de dezvoltare economic a rii fiind un factor important de extindere a asigurrii. n rile dezvoltate, asigurrile reprezint o parte a tradiiei i educaiei, n timp ce n Romnia, suntem departe de a vorbi de o educaie la nivelul ntregii populaii n acest domeniu. n plus, alturi de lips de informare i mentalitate, se adaug i un factor obiectiv, i anume lipsa resurselor financiare, care s fie orientate spre economisire n domeniul asigurrilor sau spre protecie. Este necesar ca oamenii s cunoasc evenimentele generatoare de pagube, pentru a le preveni sau a se pune la adpost. Aceste cauze care produc pagube se pot grupa n dou mari categorii: cauze independente de voina oamenilor, care au un caracter obiectiv, cum sunt forele naturii, care nu pot fi controlate de om4 (cutremure, uragan, incendii, trsnete, furtun,

grindin, deces etc.) i cauze legate de comportamentul oamenilor, care au un caracter subiectiv, cum ar fi comportamente (neglijen, impruden, nervozitate etc.) care conduc la accidente, invaliditi, incendii, intoxicaii etc. Datele statistice evideniaz pagubele imense pe care le pot provoca calamitile naturale. n totalul accidentelor la care sunt expui oamenii, accidentele de circulaie i de munc au ponderea cea mai mare, aadar, pericolele la care sunt expui oamenii i bunurile sunt numeroase i variate i demonstreaz necesitatea i importana activitii de asigurare. Pentru prentmpinarea evenimentelor viitoare generatoare de pagube, denumite riscuri, oamenii apeleaz la mai multe ci sau forme de protecie. Cea mai rspndit form de protecie este aceea prin care oamenii ntreprind o serie de msuri, de ocrotire gospodreasc a bunurilor i sntii lor.2 Se caut evitarea riscului sau prevenirea lui, prin anumite msuri care s mpiedice producerea lui, cum ar fi: msurile de ndiguire sau regularizare a unor cursuri de ap; reducerea surselor de poluare a mediului nconjurtor; realizarea unor locuine solide; aplicarea unor tratamente profilactice pentru oameni i animale; renunarea la creterea unor specii de animale n zonele predispuse la mbolnviri etc. Pe de alt parte, dac riscul s-a produs, se caut ntreprinderea de msuri care s limiteze pagubele. De exemplu, localizarea i stingerea incendiilor, nlarea de diguri pentru protejarea localitilor i obiectivelor economice sau de alt natur n caz de inundaii etc. ns, orict de eficiente ar fi msurile ntreprinse prin ocrotirea gospodreasc, ele au numai capacitatea de a limita frecvena riscurilor i proporiile pagubelor. De aceea, trebuie create anumite rezerve materiale i resurse bneti n vederea acoperirii eventualelor pagube. O alt form de protecie a oamenilor este formarea unor fonduri de rezerv n mod descentralizat (autoasigurarea) sau centralizat. Autoasigurarea este o metod de creare autonom i descentralizat a unor fonduri de rezerv, care sunt destinate acoperirii pagubelor provocate de fenomene neprevzute. Gradul de compensare a pierderilor suferite i posibilitile de reluare a procesului de producie ntrerupt depind de mrimea fondului constituit. Teoretic, aceste fonduri ar trebui s fie egale cu valoarea ntregului patrimoniu al persoanei fizice sau juridice, iar la ansamblul economiei naionale, cu valoarea ntregii avuii a societii. ns, constituirea practic a fondurilor la acest nivel este imposibil ndat ce apare nevoia reparrii prejudiciului pentru care au fost constituite. i ineficient, iar acestea trebuie s aib i un anumit grad de lichiditate, pentru a fi folosite de

Constantinescu, D.A., Bendic, V., Dobrin, M., Gradisteanu, D., Tamasavski, S., Marketing in asigurri, 5 Editura Bren, Bucureti, 1998

Aceast form de protecie este numit impropriu autoasigurare, ntruct nu se bazeaz pe o relaie contractual, nu exist pi contractante, asiguratul este n acelai timp i asigurtor i nu are la baz principiul mutualitii, care este obligatoriu n asigurare. Fondurile de rezerv centralizate se constituie la nivelul bugetului statului, la partea de cheltuieli care pot deveni fonduri de asigurare n momentul n care sunt utilizate pentru acoperirea unor pierderi provocate de evenimente neprevzute productoare de pagube economiei naionale. Aceast metod prezint o importan redus, avnd n vedere tendina de reducere a ponderii proprietii de stat n favoarea proprietii private. Cea mai important form de constituire a fondurilor destinate acoperirii pagubelor produse de diferite riscuri se realizeaz prin intermediul societilor de asigurare i reasigurare. Aceast form se caracterizeaz prin aceea c fondurile se constituie n mod descentralizat pe seama contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (denumite prime de asigurare) i se utilizeaz n mod centralizat (la nivelul societii de asigurare i reasigurare) pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai. Cu alte cuvinte, pierderile suferite de asigurai se repartizeaz asupra tuturor participanilor la constituirea fondurilor. Posibilitile de ntmpinare a riscurilor sub cele trei forme prezentate mai sus nu se exclud, ci se completeaz reciproc, acionnd mpreun, n acelai scop, fiecare ns cu specificul su. Asigurarea const n protecia financiar pentru pierderi cauzate de o gam larg i variat de riscuri.3 Asigurarea are la baz un acord de voin (un contract de asigurare) ncheiat ntre asigurtor i asigurat (cele dou pri principale ale contractului de asigurare), prin care asigurtorul ofer asiguratului protecie pentru riscurile pe care i le-a asumat, obligndu-se s acopere asiguratului contravaloarea daunelor (sau suma asigurat n cazul asigurrilor de persoane) n caz de producere a acestor evenimente, n schimbul plii de ctre asigurat a unei sume de bani numit prim de asigurare. n literatura de specialitate sunt formulate accepiuni diferite n ce privete conceptul de asigurare. Astfel, definiia dat asigurrii de Vcrel i Bercea este: asigurarea exprim relaii de distribuire a valorii adugate brute, relaii care apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare n vederea desfurrii nentrerupte a activitii economice, pstrrii integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice mpotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viaa ori integritatea corporal, precum i onorrii obligaiilor de rspundere civil ce revin persoanelor fizice i juridice fa de teri.4

Ciurel, V., Asigurri i reasigurri: abordri teoretice i practici internaionale, Editura All Beck, Bucureti, 2000 4 6 a II-a, Editura Expert, Bucureti, 1998 Vcrel, I., Bercea, Fl., Asigurrii i reasigurri, Ediia

Unii economiti consider definitorii n privina asigurrii urmtoarele trsturi principale ale acesteia: existena riscului, a comunitii de risc i mutualitatea n suportarea pagubelor. Alii consider c esena asigurrii const n scopul i metoda acesteia: scopul compensarea pagubelor produse de calamiti ale naturii i accidente, prevenirea pagubelor; metoda acoperirea unor riscuri, crearea unei comuniti de risc, toate acestea materializate prin formarea i utilizarea fondului de asigurare. Rezult de aici formulri diferite ale noiunii de asigurare, fr s existe un consens n acest punct de vedere datorat dificultilor de ordin economic, social i juridic. Din opiniile prezentate mai sus, se desprinde o unitate n ce privete trsturile caracteristice ale asigurrilor, i anume: existena i aciunea unor riscuri pe care asigurarea le ia sub protecia sa, existena unei comuniti de risc, format din totalitatea persoanelor fizice i juridice care, ameninate de existena unor riscuri comune, accept s plteasc sume de bani sub forma primelor de asigurare, din care se vor acoperi pagubele produse de aceste riscuri, mutualitatea n suportarea pagubelor, care reprezint un act de solidaritate uman, potrivit creia riscul este suportat i acoperit n comun de ctre toate persoanele cuprinse n asigurare (toi pentru unul i unul pentru toi), formarea i utilizarea fondului de asigurare sub form bneasc, evenimentul (producerea riscului) trebuie s fie ntmpltor i realizarea lui s nu depind de voina asiguratului, fie datorit faptului c acest lucru este imposibil (de exemplu, calamitile naturale), fie c interesul asiguratului sau legea l mpiedic s l provoace (accidente, incendii etc.), evenimentul s fie evaluabil, s se bazeze pe calcule statistico-matematice, att n privina frecvenei lui, ct i a proporiilor valorice ale fiecrui caz n parte. Aceste trsturi redau esena conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate. Sunt considerate asigurri numai relaiile care se caracterizeaz prin aceste trsturi definitorii, iar fondurile de asigurare se formeaz n cadrul acestor relaii. n ara noastr, exist dou mari categorii de fonduri de asigurare, i anume: fondurile de asigurare constituite n cadrul asigurrilor de bunuri, persoane i rspundere civil (denumite asigurri comerciale) i fondurile de asigurri sociale. Deosebirile dintre cele dou categorii de asigurri in de fluxurile de formare i de distribuire a fondurilor constituite prin intermediul lor. Astfel, la asigurrile mijlocite de societile de asigurare, participanii la constituirea fondurilor sunt, de regul, i beneficiari ai indemnizaiilor de asigurare, excepie fac asigurrile de persoane unde beneficiari ai sumelor asigurate pot fi tere persoane desemnate de asigurai. La asigurrile sociale, participanii la constituirea fondurilor - ageni economici, instituii publice i statul - nu sunt beneficiari direci ai resurselor distribuite, n timp ce neparticipanii - salariai, pensionari, persoane fr 7

nici un venit sau cu venituri reduse - sau participanii ntr-o mic msur sunt beneficiarii nemijlocii ai fondurilor respective. Prin funciile sale, asigurarea i justific rolul, menirea social, direciile i modalitile de aciune, precum i efectele scontate. Dup unii economiti, se consider c asigurrile ndeplinesc o serie de funcii5: Funcia de compensare a pagubelor pricinuite de calamiti ale naturii i de accidente (n cazul asigurrilor de bunuri i rspundere civil) i plata unor sume asigurate (n cazul asigurrilor de persoane) - atunci cnd n viaa asigurailor intervin anumite evenimente. Aceasta este funcia care a stat la baza apariiei i dezvoltrii asigurrilor. Astfel, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, la repararea unor prejudicii fa de tere persoane pentru care asiguraii rspund conform legii i acordarea unor sume de bani n cazul producerii unor evenimente privind viaa i integritatea oamenilor. Funcia de prevenire a pagubelor a aprut i s-a dezvoltat ndeosebi dup cel de-al doilea rzboi mondial i ea se exercit pe dou ci principale, i anume: prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor (construirea de diguri de protecie mpotriva inundaiilor, lucrri de mpduriri, desecri, irigaii, finanarea unor programe educaionale pentru asigurai etc.) sau prin stabilirea unor condiii de asigurare care s oblige pe asigurat la o conduit preventiv permanent (participarea asiguratului la acoperirea unei pri din pagub, obligaia asiguratului pe linia eliminrii sau limitrii pagubelor etc.). Funcia financiar apare ca urmare a decalajului de timp ntre momentul ncasrii primelor i momentul plii despgubirilor sau a sumelor asigurate, decalaj important, ndeosebi n cazul asigurrilor pe via, dar i a celorlalte categorii de asigurri. Astfel, societile de asigurare concentreaz temporar sume de bani foarte importante pe care apoi le plaseaz pe piaa capitalului (constituirea de depozite sau disponibiliti curente la bnci, acordarea de credite pe termen scurt sau efectuarea unor diverse operaiuni pe seama resurselor mobilizate) n scopul obinerii unor venituri suplimentare i al creterii siguranei afacerilor. Ali economiti de prestigiu din ara noastr trateaz asigurrile ca o component a sistemului financiar al rii noastre i, ca atare, consider c acestea ndeplinesc funciile generale ale finanelor, i anume: funcia de repartiie i funcia de control6. Funcia de repartiie se manifest n procesul distribuirii i redistribuirii produsului intern brut i cunoate dou faze distincte, dar organic legate ntre ele: constituirea fondurilor de asigurare i distribuirea acestora. Fondurile de asigurare se formeaz n procesul de
5

Constantinescu, D.A., Dobrin, M., Ungureanu, A.M., Gradisteanu, D., Tratat de asigurri, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1999 6 8 Ibidem.

repartiie ale PIB din primele de asigurare provenite de la persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare. Deci, o prim relaie este cea dintre asigurai i asigurtori generat de ncasarea primei de asigurare. n al doilea rnd, funcia de repartiie a asigurrilor se manifest n procesul repartizrii fondurilor de asigurare constituite n scopul acoperirii pagubelor produse asigurailor de riscurile asigurate sau achitrii sumelor asigurate n cadrul asigurrilor de persoane. De asemenea, aceast funcie se manifest i n raporturile cu bugetul statului pe linia finanrii de ctre societile de asigurare a unor aciuni de prevenire a evenimentelor care genereaz nevoia asigurrii, ca i prin obligaiile fiscale pe care aceste societi le au fa de bugetul statului, sub forma unor impozite i taxe. Funcia de control se manifest att n folosirea de ctre stat a asigurrilor ca mijloc de depistare a unor cauze generatoare de pagube n economie, ct i n controlul ce se efectueaz asupra modului de formare a fondurilor asigurate. Funcia de control se exercit n legtur cu modul n care se ncaseaz primele de asigurare i alte venituri ale societii de asigurare, cu modul de efectuare a plilor cu titlul de indemnizaii i despgubiri, aciuni de prevenire a riscurilor, obligaii ctre bugetul statului etc. Asigurarea, prin funciile sale, dobndete i un rol social i unul economic. Rolul social al asigurrilor. Asigurarea are ca scop, prin intermediul contribuiilor vrsate de ctre asigurai, s plteasc indemnizarea, acelora dintre ei care sunt victimele evenimentelor nedorite. Deci, este o funcie eminamente social. A garanta veniturile membrilor familiei rmai dup dispariia prematur a capului familiei, a oferi mijloace pentru reconstituirea casei sau cumprarea unei alte locuine pentru acela a crui cas a fost distrus de ctre un incendiu, a vrsa sume care s compenseze pierderile profesionale aceluia care din cauza unui accident este n imposibilitatea de a munci, a da mijloacele financiare bolnavului sau rnitului pentru a fi ngrijit conform metodelor cele mai eficace i deci creterea anselor acestuia de a se nsntoi, acestea toate sunt obiectivele fundamentale ale asigurrii. Un alt aspect al rolului social al asigurrii este incidena sa n supravieuirea ntreprinderilor. Permind supravieuirea ntreprinderilor, victime ale unor evenimente nedorite (incendiu, faliment al unui client debitor, rspundere civil etc.) asigurarea i salveaz pe angajai, precum i locurile lor de munc, cu toate implicaiile, i contribuie la restabilirea relaiilor sociale i a celor de munc. n toate rile, asigurrile contribuie la crearea de produs intern brut prin valoarea adugat adus de societile de asigurri. Conform Raportului CSA la 31 decembrie 2011, asigurrile au contribuit la crearea PIB cu 0,87% 7. Asigurrile apar i pe piaa muncii cu un
7

Dan Anghel Constantinescu, Marinica Dobrin, Ana Maria Ungureanu, Daniela Gradisteanu, Tratat de asigurri, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1999 9

numr semnificativ de locuri de munc. Asigurrile particip la oferta de mprumut pe piaa financiar prin fructificarea rezervelor pe care le constituie sub forma investirii lor n depozite bancare, bonuri de tezaur, aciuni, obligaiuni, acordarea de mprumuturi asigurailor n contul sumelor asigurate la asigurrile de via i sub alte forme de plasament. Plasarea acestor rezerve se face n funcie de posibilitile de fructificare, de prevederile legale privind nivelul lichiditilor ce trebuie asigurate i proporiile investiiilor n diverse tipuri de active. Asigurrile ndeplinesc i un rol de intermediar ntre asiguraii care dein resurse temporar disponibile prin plata primelor de asigurare i beneficiarii despgubirilor sau a sumelor asigurate. Atunci cnd se efectueaz i operaii de reasigurare ( cedri de prime sau pli de indemnizaii de asigurare n afara rii), societile de asigurri influeneaz i balana de pli a rii. Asigurrile ofer i garania investiiilor prin faptul c orice proiect modern de investiie, de dezvoltare necesit participarea asigurrilor, fr garania crora antreprenorul i, mai ales, bancherul nu i-ar risca fondurile necesare pentru proiectul respectiv. Activitatea de asigurare i reasigurare n Romnia este reglementat n prezent de dou legi specifice: Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia i Legea nr. 32/2000 privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor.La acestea se adaug i o serie de hotrri guvernamentale, norme prudeniale, emise de Ministerul Finanelor i ordine ale Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor care reglementeaz funcionarea pieei asigurrilor n Romnia. Reglementarea contractului de asigurare se refer la definirea acestuia, forma, modificrile i obligaiile prilor contractante. n categoria asigurrilor obligatorii, potrivit acestei legi, este inclus numai asigurarea de rspundere civil pentru pagube produse din accidente de autovehicule. Aceast form de asigurare se practic numai de ctre asigurtorii autorizai de C.S.A. Fondul de protejare a asigurailor este destinat s protejeze asiguraii n caz de faliment al societilor comerciale din domeniul asigurrilor i este administrat de C.S.A. legea prevede i constituirea Fondului de protecie a victimelor strzii destinat protejrii victimelor accidentelor auto, soldate cu vtmri corporale sau decese, n care autorul a rmas neidentificat i autovehiculul neasigurat. Acest fond este administrat de ctre Biroul asigurtorilor de autovehicule. Spre deosebire de vechea legislaie, pentru prima dat se legifereaz activitatea brokerului de asigurare, ca intermediar n asigurri, difereniindu-se de agenii de asigurare.8 De asemenea, legea prevede pentru asigurtorii care practic asigurri generale s constituie urmtoarele categorii de rezerve tehnice: rezerve de prime, rezerva de daune,
8

Constantinescu, D.A., Dobrin, M., Ungureanu, A.M., Gradisteanu, D., Tratat de asigurri, Editura Tribuna 10 Economic, Bucureti, 1999

rezerve de daune neavizate, rezerve pentru riscuri neexpirate, rezerve de egalizare. Asigurtorii care practic asigurri de via sunt obligai s constituie i s menin rezerva matematic. Asigurtorul este persoana juridic care, n schimbul unei prime de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamiti naturale sau accidente, de a plti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment n viaa persoanelor asigurate sau de a plti o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde n baza legii fa de tere persoane. Asiguratul este persoana fizic sau juridic care, n schimbul primei de asigurare pltite asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva unor evenimente ce pot s apar n viaa lor. Beneficiarul este persoana care are dreptul de a ncasa suma asigurat sau despgubirea de asigurare, fr s fie neaprat parte la contractul de asigurare. Contractantul este persoana fizic/juridic care poate ncheia asigurarea, fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat, dar exist i posibilitatea ca nsui contractantul s fie acelai cu asiguratul. Contractantul asigurrii i asum sarcina de a ncheia contractul de asigurare i de a plti prima de asigurare. Riscul asigurat reprezint evenimentul/fenomenul care, odat produs datorit efectelor sale, l oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea sau suma asigurat. Riscul asigurat constituie elementul esenial al contractului de asigurare, fr de care existena asigurrii nu ar fi posibil. El este un eveniment incert, posibil i viitor la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viaa, sntatea sau integritatea fizic a unei persoane. Pentru ca un risc s devin asigurabil, sunt necesare ndeplinirea anumitor condiii: producerea lui s fie posibil, s aib n caracter ntmpltor, s nu depind de voina asiguratului, s aib un caracter licit etc. Fenomenul (evenimentul) asigurat, care a fost deja produs, poart denumirea de caz asigurat sau sinistru. Evaluarea n vederea asigurrii este o etap necesar n procesul ncheierii asigurrii, deoarece stabilete valoarea bunurilor n vederea cuprinderii lor n asigurare. Valoarea bunului trebuie cunoscut cu exactitate pentru a evita subevalurile sau supraevalurile. Suma asigurat este, conform contractului de asigurare, partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea. Suma asigurat reprezint n toate cazurile limita maxim a rspunderii asigurtorului i constituie unul din elementele care stau la baza calculrii primei de asigurare. Norma de asigurare reprezint suma asigurat, stabilit prin lege, pe unitatea de obiect asigurat. Este ntlnit n cazul asigurrilor obligatorii de bunuri. Fcnd produsul ntre norma de asigurare i numrul unitilor de obiect asigurat, obinem suma asigurat pentru 11

bunul respectiv. Prima de asigurare reprezint suma de bani pe care asiguratul o pltete asigurtorului, pentru ca acesta s-i poat constitui fondul de asigurare necesar plii indemnizaiilor, n cazul producerii riscului asigurat. Cotele de prim se stabilesc pe baza datelor statistice, folosind metodele i principiile calculului actuarial. La asigurrile de via, ele se stabilesc n funcie de durata contractului i de vrsta asiguratului, n timp ce la asigurrile de bunuri ele sunt difereniate n funcie de felul bunului asigurat, de ramura de asigurare i de frecvena i de intensitatea producerii riscurilor asigurate. Prima net servete la formarea fondului necesar achitrii indemnizaiilor iar suplimentul de prim servete la formarea resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea i administrarea fondului de asigurare, realizrii unui anumit beneficiu etc. Durata asigurrii reprezint perioada de timp ct exist raporturi de asigurare ntre asigurat i asigurtor, aa cum au fost ele stabilite n contractul de asigurare. Paguba sau dauna reprezint pierderea exprimat valoric, suferit de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea. Paguba nu poate fi dect mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului asigurat. Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asigurtorul este obligat s o plteasc asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat. Despgubirea de asigurare poate fi n limita sumei asigurate egal sau mai mic dect paguba. Pentru a fi operant, asigurarea trebuie s capete form juridic. O asemenea form i-o confer contractul care constituie legea prilor, precum i legea propriu-zis, care eman de la puterea legislativ. Contractul de asigurare i legea cu privire la activitatea de asigurare, n calitate de izvoare de drepturi i obligaii n materie de asigurri, se completeaz reciproc9. n literatura de specialitate, cei mai muli specialiti n materie utilizeaz urmtoarele criterii: dup modul de realizare a raporturilor juridice; dup domeniul asigurrii; dup riscul asigurat; dup sfera de cuprindere n profil teritorial; dup natura raporturilor dintre asigurat i asigurtor etc. Dup modul de realizare a raporturilor juridice de asigurare sunt asigurri obligatorii i asigurri facultative. Asigurarea obligatorie izvorte din interesul economic i social al ntregii colectiviti i ea se introduce atunci cnd bunurile unui numr mare de persoane fizice sunt ameninate de anumite riscuri, astfel nct fiecare deintor al bunului respectiv ar avea de suportat pagube la producerea evenimentelor asigurate. n cele mai multe ri, ca i n ara noastr, forma de asigurare obligatorie este asigurarea de rspundere civil pentru pagube produse din accidente de autovehicule. Ministerul Administraiei Publice a elaborat un proiect de lege privind asigurarea obligatorie a locuinelor, care n prezent se afl la Parlamentul Romniei pentru a fi dezbtut i adaptat.
9

12Expert, Bucureti, 2007 Vcrel, I., Bercea, Fl., Asigurri si reasigurri, Editura

Asigurarea facultativ are la baz acordul de voin dintre asigurtor i asigurat, concretizat n contractul de asigurare, prin care sunt stabilite drepturile i obligaiile prilor, precum i toate celelalte elemente ale asigurrii (riscuri, prim de asigurare, sum asigurat etc.). Dup domeniul asigurrii, deosebim: asigurri de bunuri, de persoane i de rspundere civil. n cazul asigurrii de bunuri, obiectul asigurrii l constituie anumite bunuri (o construcie, autovehicule, animale etc.) care sunt expuse anumitor riscuri provocatoare de daune. n cazul asigurrii de rspundere civil, numit i asigurare de responsabilitate, obiectul asigurrii const ntr-o valoare patrimonial egal cu despgubirile ce ar urma s le plteasc asiguratul ca urmare a unui prejudiciu cauzat unei tere persoane pentru care rspunde potrivit legii. Asigurrile de bunuri i de rspundere civil sunt asigurri contra pagubelor, denumite i asigurri de daune, avnd drept scop repararea prejudiciului care amenin patrimoniul asiguratului. Drept urmare, aceste asigurri au un caracter de despgubire, denumit n limbajul asigurrilor, caracter indemnitar. Asigurrile de persoane au ca obiect persoana fizic, viaa i integritatea sa, supuse ameninrii unor evenimente care pot provoca boala, invaliditatea sau decesul. n cadrul acestor asigurri, asiguratul sau beneficiarul asigurrii are dreptul s primeasc indemnizaia de asigurare fr a exista vreo legtur cu prejudiciul suferit. Asigurrile de persoane au un caracter neindemnitar, reprezentnd o msur de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani. Cu toate c la acest criteriu se face cel mai adesea referire atunci cnd se vorbete despre tipurile de asigurri practicate, el nu are caracter exhaustiv, ntruct mai exist o categorie de asigurri, cea a asigurrii riscurilor financiare (asigurarea riscului de neplat din partea debitorilor n caz de incapacitate de plat a acestora) care nu se regsete clar n nici una din categoriile de mai sus. Totui, cei mai muli specialiti o includ n categoria asigurrilor de bunuri, iar alii o trateaz distinct, alturi de cele trei categorii de baz, existnd astfel dup domeniul asigurrii: asigurri de bunuri, persoane, rspundere civil i asigurarea riscurilor financiare.10 n funcie de subiectele raporturilor de asigurare, se disting asigurri directe i asigurri indirecte (reasigurri). Specific asigurrilor directe este faptul c raporturile de asigurare se stabilesc nemijlocit ntre asigurat i asigurtor, fie pe baza contractului de asigurare, fie pe baza legii. Tot asigurare direct este i coasigurarea, n care exist mai muli asigurtori i un singur asigurat.
10

13 Expert, Bucureti, 2007 Vcrel, I., Bercea, Fl., Asigurri si reasigurri, Editura

Spre deosebire de asigurrile directe, reasigurarea (sau asigurarea indirect) apare ca un raport care se stabilete de fiecare dat ntre dou societi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat, iar cealalt de reasigurtor. Reasigurarea are la baz contractul de reasigurare, prin intermediul cruia reasiguratul cedeaz unui reasigurtor o parte din rspunderile asumate prin contractele sale luate n asigurare. Reasigurtorul i asum rspunderea de a participa la acoperirea pagubelor n limitele convenite n contractul de reasigurare. Dup riscul asigurat, exist asigurri pentru urmtoarele riscuri: incendii, trsnete, explozii, cutremure de pmnt, grindin etc., denumite riscuri ale calamitilor naturale; derapri, rsturnri, coliziuni, accidente; diferite boli, epizootii i accidente ale animalelor; evenimente ce pot surveni n viaa persoanelor fizice: boal, invaliditate, deces, supravieuire; prejudicii cauzate terilor: cazurile de rspundere civil. n anuarele statistice internaionale, asigurrile sunt clasificate n: asigurri de via i asigurri de non-via, sau asigurri de pagube i asigurri de persoane. La noi n ar Legea 32/2000 prevede dou categorii de asigurri: asigurri de via i asigurri generale.11 Dup sfera de cuprindere teritorial, asigurrile se mpart n asigurri interne i asigurri externe. Asigurrile interne se caracterizeaz prin faptul c prile contractante (asigurat, asigurtor, beneficiar i contractant), obiectele asigurate i riscurile asigurate se afl sau se produc pe teritoriul aceluiai stat. De asemenea, primele de asigurare, sumele asigurate i despgubirile sau indemnizaiile se pltesc n moneda statului pe teritoriul cruia se afl bunurile sau se produc riscurile. Asigurrile externe se caracterizeaz prin aceea c fie prile contractante, fie obiectul asigurrii, fie riscul asigurat se afl pe teritoriul altui stat. Caracteristic acestor asigurri este faptul c prile pot stabili i plti prima de asigurare n valut. n categoria asigurrilor externe, pot fi incluse: asigurarea mrfurilor pe timpul transportului extern, asigurarea navelor maritime i fluviale ce parcurg rute internaionale, asigurarea de rspundere civil pentru pagube din accidente auto pe teritoriul altui stat (asigurarea Cartea Verde) i altele. 1.2. Asigurrile pentru clieni mici i organizaii Pe plan mondial, deopotriv pe pieele B2B i B2C, se manifest o tendin evident de promovare a conceptelor i strategiilor de marketing relaional, de implementare a valorilor managementului relaiilor cu clienii. Esena politicilor de marketing const n orientarea spre client i focalizarea pe satisfacia clientului. Cu toate acestea, majoritatea
11

14 Expert, Bucureti, 2007 Vcrel, I., Bercea, Fl., Asigurri si reasigurri, Editura

organizaiilor nu au o imagine clar asupra potenialului i valorii fiecrui client din propriul portofoliu. Literatura de marketing, la nivel mondial, pune accentul pe doi indicatori eseniali, respectiv customer lifetime value i customer equity. Mai precis, cei doi indicatori se refer, n cadrul relaiei cu furnizorul, la valoarea actualizat a profitului generat de clientul loial, pe termen mediu i lung, respectiv la suma valorilor trebuie s fundamenteze strategiile de management al relaiilor cu clienii. Cu toate acestea, numeroase organizaii nu au reuit nc s proiecteze i s realizeze un sistem informaional care s le permit aplicarea eficace i eficient a celor dou concepte. Chiar i ntr-o astfel de situaie n care lipsesc elemente de baz ale managementului relaiilor cu clienii (CRM), organizaiile pot s msoare o serie de variabile mai puin sofisticate comparativ cu customer lifetime value i customer equity, dar relevante pentru fundamentarea strategiei de marketing orientate spre client. Exemple de astfel de indicatori pe care specialitii de marketing i pot calcula sunt valoarea cumprrilor clientului, exprimat prin valoarea total a cumprrilor realizate de client, i cota de client, exprimat prin ponderea n cumprrile realizate de client. n funcie de aceti indicatori, se poate segmenta portofoliul de clieni al organizaiei, n vederea implementrii celor mai adecvate strategii de marketing i vnzri. Indicatorii respectivi vor fi capabili s ofere doar o imagine parial a valorii fiecrui client din perspectiva furnizorului. Aportul lor la evaluarea capacitii fiecrui client de a genera profituri pentru organizaie este limitat. Totui, n demersul de orientare spre client, nainte de a calcula valoarea pe via a fiecrui client (customer lifetime value) i valoarea capitalizat n portofoliul propriu de clieni (customer equity), este necesar ca fiecare organizaie s parcurg o faz preliminar ce const n msurarea unor variabile.12 Un prim indicator de evaluare este valoarea cumprrilor clientului. n esen, acest indicator reprezint valoarea total a cumprrilor realizate de client din diferite surse. Astfel, sunt considerate cumprrile efectuate de un anumit client de la toi furnizorii si, nu numai de la organizaia care evalueaz potenialul clientului respectiv. Denumirea indicatorului subliniaz faptul c accentul este plasat pe cererea clientului, respectiv pe nevoia i dorina de a obine anumite produse i mrci, care se materializeaz pe pia ca urmare a puterii de cumprare a clientului. Este vizat cererea efectiv a clientului, respectiv acea parte a nevoilor clientului sau dorinelor sale de a achiziiona bunuri i servicii, care se concretizeaz sub forma tranzaciilor n perimetrul pieei. Din perspectiva furnizorului, valoarea

12

15 Expert, Bucureti, 2007 Vcrel, I., Bercea, Fl., Asigurri si reasigurri, Editura

cumprrilor clientului este, de fapt, valoarea vnzrilor realizate de toi furnizorii, la nivelul clientului respectiv. Este posibil calcularea valorii cumprrilor realizate de client dintr-o anumit categorie de produse. Acest indicator are un grad mare de relevan, deoarece faciliteaz adoptarea celei mai adecvate strategii de cretere a competitivitii unei organizaii furnizoare, n raport cu ceilali furnizori, pentru categoria de produse care face obiectul analizei. Indicatorul reflect bugetul alocat de client pentru cumprarea unei anumite categorii de produse. Pentru organizaiile furnizoare cu poziie de lider de pia, este important att creterea valorii cumprrilor clientului din mrcile i produsele sale, ct i sporirea valorii bugetului alocat de client respectivei categorii de produse, indiferent de sursa de aprovizionare. Din aceast perspectiv, organizaia furnizoare va avea n vedere strategiile de tip upselling, de dezvoltare intensiv, axat pe creterea valorii cumprrilor, nu neaprat pe dezvoltarea extensiv, focalizat pe sporirea cantitativ a cumprrilor din categoria vizat. O alt posibilitate de calcul vizeaz toate categoriile de produse pe care le are n portofoliu organizaia care estimeaz valoarea clientului. La prima vedere, o perspectiv cumulat asupra mai multor categorii de produse nu este relevant. Totui, pentru organizaiile implicate simultan n mai multe categorii, un grad mediu de agregare este util pentru a depista potenialul pe care l ofer clientul pentru aplicarea unor strategii de tip crossselling, de vnzare corelat, de ctre un anumit furnizor, a mai multor categorii de produse, la nivelul clientului vizat. O variant integrat de calculare a valorii clientului const n stabilirea valorii totale a cumprrilor clientului, respectiv a valorii tuturor produselor achiziionate, indiferent de categoria de produse creia i aparin. Aceast perspectiv i permite organizaiei furnizoare s identifice posibilitile de cretere nu numai a valorii cumprrilor efectuate de client n privina mrcilor i produselor furnizorului respectiv, ci i a valorii cumprrilor realizate dintr-o anumit categorie de produse, indiferent de sursa de cumprare. La acest nivel, organizaia furnizoare va alege cele mai adecvate strategii de marketing pentru a spori competitivitatea categoriei de produse care prezint interes pentru ea, n raport cu celelalte categorii de produse pe care le cumpr clientul. n esen, un grad maxim de agregare reflect bugetul disponibil n mod efectiv la nivelul unui client. Pentru fiecare furnizor, informaia privind valoarea total a cumprrilor este punctul de start pentru a elabora politici

16

care s faciliteze accesarea unei ponderi ct mai mari din valoarea total a bugetului clientului. n acest context, o anumit categorie de produse se afl n competiie direct cu celelalte categorii achiziionate de client, n valoarea bugetului pe care l investete. Valoarea cumprrilor clientului este un indicator ce se poate aplica deopotriv n cazul clienilor organizaionali i n cel al persoanelor fizice. Informaiile referitoare la valoarea cumprrilor se pot obine direct de la client, pe baza unor cercetri directe. O metod de culegere a informaiilor, n cazul clienilor persoane fizice, poate fi sondajul. n cazul clienilor organizaionali, furnizorul poate s realizeze interviuri, n mod special prin intermediul forei de vnzare care se deplaseaz la client i are menirea de a dezvolta relaiile cu clienii i cu membrii centrului de cumprare de la nivelul fiecrei organizaii cliente. n privina clienilor individuali, cu ct gradul de agregare a informaiilor solicitate de furnizor crete, cu att sporete gradul de dificultate a obinerii informaiilor respective. n general, clienii persoane fizice sunt reticeni n privina oferirii de date despre bugetul lor disponibil, despre veniturile lor totale. Interesul organizaiilor furnizoare pentru valoarea cumprrilor realizate de client este generat de preocuparea de a reine n propriul portofoliu i de a fideliza clienii de mari dimensiuni, precum i pe cei de mare potenial. Astfel, organizaia vnztoare va putea s genereze o cifr de afaceri n continu cretere i, implicit, profituri. Totui, este necesar o analiz mai detaliat a contribuiei fiecrui client la cifra de afaceri i profiturile organizaiei, sub impactul costurilor asociate servirii i dezvoltrii relaiei cu fiecare client. n procesul de determinare a valorii clientului, un alt indicator relevant este cota de client. Se exprim ca pondere a organizaiei furnizoare n valoarea monetar a cumprrilor realizate de client. n prezent, specialitii n marketing consider c n afar de cota de pia, cota de client este un indicator ce st la baza formulrii obiectivelor din planurile de marketing ale organizaiilor. n fapt, pentru numeroase organizaii, obiectivul de cretere a cotei de client a devenit mult mai important dect cel de cretere a cotei de pia, n special n pieele mature, caracterizate de o intensitate mare a concurenei. Nivelul indicatorului cot de client poate indica oportuniti de dezvoltare intensiv a organizaiei, comparativ cu dezvoltarea extensiv, bazat pe atragerea de noi clieni. Terminologia s-a diversificat ca efect al preocuprilor organizaiilor din diferite sectoare de activitate economic. n funcie de referina considerat, cota de client se poate calcula n dou moduri distincte. Cota de client individual exprim ponderea pe care organizaia furnizoare o deine n valoarea cumprrilor efectuate de un anumit client. Gradul de agregare poate varia n funcie de necesitile de informaii ale furnizorului, de la un anumit produs, la ntregul buget al clientului respectiv. 17 Cota de client agregat. Cu ajutorul acestui

indicator, furnizorul are posibilitatea s cunoasc ponderea sa n valoarea cumprrilor realizate de un grup sau segment de clieni relevant pentru organizaie. Gradul de agregare poate varia n conformitate cu necesitile organizaiei furnizoare, de la un produs, la o categorie de produse sau un grup de categorii de produse aflate n portofoliul furnizorului. n privina modului de culegere a datelor pentru calcularea cotelor CCI i CCA, este de remarcat faptul c valoarea vnzrilor furnizorului ctre fiecare client este consemnat n sursele interne ale furnizorului. n schimb, valoarea vnzrilor fiecrui furnizor concurent este dificil de estimat. Cea mai frecvent utilizat modalitate de obinere a datelor respective sunt cercetrile directe de tip retail audit, realizate pe eantioane de tip panel. Totui, valoarea unor astfel de informaii este diminuat de gradul lor sczut de disponibilitate, de absena unor informaii clare, precise i suficiente. Adesea, raionamentul managementului are un rol important n estimarea CCI i CCA.13 Cunoaterea cotei de client indic oportuniti de dezvoltare a valorii vnzrilor i de cretere a profiturilor, n relaia dintre furnizor i client. Un indicator cum este cota de client individual reflect gradul n care potenialul unui anumit client a fost valorificat de furnizor i prefigureaz prioritile privind activitatea consultanilor sau agenilor de vnzri. Estimarea cotei de client agregate permite o perspectiv mai precis asupra performanelor organizaiei furnizoare n raport cu un anumit grup sau segment de clieni int. Cota de client nu trebuie s fie confundat cu frecvent utilizatul indicator denumit cot de pia. Diferena ntre cota de pia i cota de client const n numrul i tipologia clienilor la care se refer. Cota de client individual vizeaz ponderea organizaiei furnizoare n cumprrile realizate de un anumit client, nu ponderea n vnzrile totale pe piaa analizat, aa cum este cazul cotei de pia. Nici cota de client agregat nu se poate confunda cu indicatorul cot de pia. Argumentul este faptul c, n timp ce cota de client agregat este calculat numai n raport cu clienii organizaiei furnizoare, cota de pia se refer la cumprrile tuturor clienilor efectivi existeni n cadrul pieei analizate, indiferent dac sunt clienii firmei furnizoare care realizeaz evaluarea sau sunt clienii concurenilor. Exist posibilitatea de a calcula cota de pia a unui anumit furnizor, pe baza indicatorilor valoarea cumprrilor clientului i cota de client. Astfel, cota de pia este cota de client pe ansamblul tuturor clienilor care cumpr produsul sau categoria de produse care face obiectul analizei, indiferent dac sunt clieni ai furnizorului pentru care se calculeaz cota de pia sau clieni ai concurenilor. Raportul dintre cota de pia i cota de client agregat poate oferi o imagine a importanei furnizorului
13

18 Expert, Bucureti, 2007; Vcrel, I., Bercea, Fl.,, Asigurri si reasigurri, Editura

ca operator pe piaa analizat. Organizaia furnizoare va considera valorile celor doi indicatori, valoarea cumprrilor clientului i cota de client, pentru a proiecta i aplica cele mai adecvate strategii de marketing. Din perspectiva furnizorului, este evident faptul c gradul de atractivitate a clienilor este influenat deopotriv de valoarea cumprrilor clientului i de cota de client. Totui, doi clieni crora le corespunde aceeai cot de client pot avea un grad diferit de atractivitate pentru furnizor. Tipologia clienilor i strategiilor, n funcie de valoarea cumprrilor i cota de client:14 Mare

B2

B1

Cota de client

Mic Mic Mare Valoarea cumprturilor clientului Pentru a ndeplini obiectivele sale de vnzri, organizaia furnizoare va aprecia ca fiind mai atractiv clientul care, la aceeai cot de client, realizeaz o valoare mai mare a cumprrilor totale. n consecin, alegerea strategiilor adecvate presupune considerarea simultan a celor doi indicatori. Cei mai atractivi clieni din portofoliul furnizorului sunt cei crora le corespunde o cot de client mare i o valoare mare a cumprrilor. Principalele obiective i strategii recomandate n fiecare caz n parte sunt prezentate n tabelul urmtor: Managementul relaiilor cu clienii presupune identificarea celor mai profitabili clieni i dezvoltarea relaiilor cu acetia. Astfel, organizaia i dezvolt propria cifr de afaceri i

14

Constantinescu, D.A:, Dobrin, M., Ungureanu, A.M., Gradisteanu, D., Tratat de asigurri, Editura Tribuna 19 Economic, Bucureti, 1999

profitul, pe termen mediu i ling. Totodat, managementul relaiilor cu clienii este o strategie a crei aplicare are consecine organizaionale. n consecin, succesul furnizorului n domeniul managementului profitabil al relaiilor cu clienii depinde n msur hotrtoare de capacitatea de adaptare a strategiilor sale de marketing la tipurile de clieni din portofoliu, delimitate n funcie de cei doi indicatori majori, respectiv valoarea cumprrilor i cota de client. Managementul relaiilor cu clienii presupune identificarea celor mai profitabili clieni i dezvoltarea relaiilor cu acetia. Astfel, organizaia i dezvolt propria cifr de afaceri i profitul, pe termen mediu i ling. Totodat, managementul relaiilor cu clienii este o strategie a crei aplicare are consecine organizaionale. n consecin, succesul furnizorului n domeniul managementului profitabil al relaiilor cu clienii depinde n msur hotrtoare de capacitatea de adaptare a strategiilor sale de marketing la tipurile de clieni din portofoliu, delimitate n funcie de cei doi indicatori majori, respectiv valoarea cumprrilor i cota de client. 1.3. Asigurrile n contextul actual al pieelor financiare, cross-selling, up-selling. Orice companie de asigurri, n procesul de derulare a afacerilor, i fixeaz ca int s atrag ct mai muli clieni. Pentru a fi atinse intele de cretere i dezvoltare, pentru orice companie de asigurri este esenial ca produsele i serviciile pe care ea le ofer s fie prezente pe pia cu succes, respectiv s ocupe un segment ct mai consistent din aceasta. Vnzarea de asigurri reprezint activitatea de baz a companiilor de asigurri, activitate generatoare de venituri i implicit de profit, obiectivul principal al oricrei entiti i, bineneles i al companiilor de asigurri. Companiile de asigurri s-au axat pe partea de pregtire a salariailor pentru nsuirea noiunilor de vnzare. Un vnztor trebuie s stpneasc att mecanismele tehnice i economice, dar i pe cele psihologice i relaionale. Vnzrile produselor i serviciilor pot fi de dou feluri: adaptate i persuasive. Vnzarea adaptat este vnzarea n care clientul solicit o anumit asigurare, iar agentul de asigurri adapteaz oferta la ateptrile acestuia. Companiile de asigurri prezint totui proceduri interne destul de rigide, posibilitile de a adapta o ofert fiind relativ limitate. Acestea sunt de competena unui segment foarte mic de salariai ai companiei de asigurri, iar peste anumite limite sunt de competena centralelor bncilor. Vnzarea persuasiv este vnzarea n care clientul nu este solicitant de la nceput, dar prin calitile sale, vnztorul reuete s o fac s evolueze ctre una de cerere. Companiile 20

de asigurri i recompenseaz clienii cu grad ct mai sczut de risc i care le sunt ct mai loiali. Ele le ofer o serie de avantaje, cu scopul declarat de a pstra rela ia cu ace tia i din dorina de a-i plasa noi produse i servicii. inta final a acestor avantaje este tot maximizarea profitului, prin vnzarea unor pachete de produse i servicii. Pachetele de produse i servicii de asigurare reprezint o ofert pe care companiile de asigurri o pun la dispoziia clienilor, ofert format din mai multe asigurri, care prezint discount-uri la o parte din acestea n ideea unei profitabiliti ridicate n condiiile achiziionrii mai multor produse sau servicii. Cross-selling reprezint vnzarea de ctre un agent de asigurri a unui produs de care este responsabil un alt agent sau o alt divizie a unei companii. Companiile de asigurri vnd clienilor produse i servicii combinate cu alte produse i servicii financiare, dar care nu in de asigurare. De regul, sunt ncheiate pentru astfel de vnzri convenii pentru distribuia produselor specifice ambelor entiti. n acest mod, compania de asigurri va vinde, pe lng produsele sale, i alte produse, iar societatea asociat va vinde produse i servicii din portofoliul companiei de asigurri. Up-selling este reprezentat de revnzarea produselor pe care o companie de asigurri le-a vndut deja clienilor din portofoliu. Se bazeaz pe informaiile pe care o companie de asigurri le deine despre clienii si, cumprtori de diferite asigurri. n baza de date a companiilor de asigurri sunt nscrise i termenele acestora, date ce se transmit unui call center. Clientul este contactat de personalul de vnzare al companiei de asigurri pentru a discuta posibilitatea i termenii rennoirii produselor i serviciilor deja contractate cu clienii. Procesul de revnzare este important pentru o banc, ndeosebi pentru acele produse i servicii care au o durat scurt de timp. n ultimii ani, companiile de asigurri au nceput s acorde o importan din ce n ce mai mare clienilor, inclusiv pe partea de nemulumiri ale acestora. Ideea de la care pleac companiile de asigurri este aceea c un client mulumit rmne n portofoliul su i contribuie la realizarea intelor acesteia. Dup anul 1990, au aprut importante schimbari legislative care au condus la nlturarea monopolului statului, apariia multor societi de asigurare climatului concurenial pe pia asigurrilor din Romnia, favorizat mentalitii poporului romn dupa Revoluia din 1989.15 n locul Administraiei Asigurrilor de Stat, care i-a ncetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990, au luat fiin trei societi cornerciale pe aciuni n domeniul asigurrilor: Societatea "Asigurarea Romneasc S.A.", care a preluat activele aferente asigurrilor
15

i la stabilirea i de schimbarea

Constantinescu, D.A., Dobrin, M., Ungureanu, A.M., Gradisteanu, D., Tratat de asigurri, Editura Tribuna 21 Economic, Bucureti, 1999

facultative de via, cele aferente asigurrilor obligatorii, asigurrilor facultative de autoturisme i altor asigurri n suma de 1 000 milioane i, n limitele acestora, pasivele corespunzatoare, precum i bunurile imobile aparinand ADAS, incluse n capital; Societatea "Astra S.A." a preluat activele societilor mixte, cu participarea ADAS din strinatate, cele aferente asigurrilor i operaiilor de reasigurare n relaiile cu strinatatea, n suma de 3 000 milioane de lei, i, n limitele acestora, pasivele corespunzatoare; Agentia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea i plata despgubirilor n cazurile de pagube produse n Romnia, cnd rspunderea revine unor asigurai la societi de asigurri din strainatate. n luna septembrie 1990 a fost nfiinata prima societate cu capital integral privat din Romnia, Unita S.R.L cu sediul la Timioara. n anul 1991, a fost adoptat Legea nr. 47 privind constituirea i funcionarea societilor comerciale din domeniul asigurrilor iar n anul 1995 Legea nr.136 privind asigurrile i reasigurrile. Guvernul Romniei a nfiinat Banca de Export Import a Romniei S.A. - Eximbank, avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurri pentru credite la export impotriva riscului de neplat. n anul 1992 s-au nfiinat societile Agras, Asigurare Reasigurare Ardaf, Roumanie Assurence International. n anul 1993 s-au nfiinat societile Asigurarea Anglo - Romna, Generala Asigurri. n anul 1994 cel mai mare grup de asigurri i servicii financiare din lume, AIG - American International Group a venit n Romnia prin divizia de asigurri generale. Tot n anul 1994 a fost nfiinat UNSAR - Uniunea Nationala a Societilor de Asigurare i Reasigurare din Romnia i s-au nfiinat societile Asistras, Asigurri Ion iriac - ASIT care n anul 2000 i-a schimbat denumirea n Allianz iriac Asigurri. n anul 1995 s-au nfiinat societile Asigurarea Popular Romn, Omniasig, Sara Asig (care n anul 1996 i-a schimbat numele n Sara Merkur). n anul 1996 s-au nfiinat societile Asiban Societare de Asigurare i Reasigurare, Atlasib Societate de asigurri. n anul 1997 s-a nfiinat societatea Nationale Nederlaneden Asigurri de Via care n prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurri de Via, Garanta. n anul 1999 a fost nfiinat, n Craiova, brokerul de asigurri Romasig InvestS.R.L. n acelai an s-a nfiinat AIG Life Asigurri Romnia S.A., divizia de asigurri de via i pensie privata a companiei AIG. La data de 2 iulie 2001 s-a nfiinat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurrilor. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor care este autoritatea administrativ autonom de specialitate, cu personalitate juridic, al crui scop principal este aprarea drepturilor asigurailor i promovarea stabilitaii activittii de asigurare n Romnia. Din punctul de vedere al numrului asigurtorilor, anul 2001 a reprezentat unul dintre momentele cel mai semnificative din istoria 22 post-decembrist a asigurrilor din ara

noastr,deoarece s-au aplicat efectiv primele prevederi ale unei legislaii aflate n proces de armonizare cu directivele Uniunii Europene. n acest sens, s-au introdus noile limite ale capitalului social, s-au numit membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor Caracteristica dominant a pieei n momentul apariiei legii privind societile de asigurare i supraveghere a pieei asigurrilor (Legea 32/2000 privind societile de asigurare i supraveghere a asigurrilor) era subcapitalizarea unui numr semnificativ din companiile active. n aceste condiii, pe pia se anticipa c, odat cu noua legislaie a asigurrilor, o parte din acestea vor disprea, iar o alt parte vor accepta, pentru a supravieui, fuziunea cu companii puternice. Ateptrile au fost confirmate, iar dac analizm numrul de societi de asigurare existent la sfritul anului 2001, comparativ cu perioada similar a anului anterior se observ restrngerea acestuia cu circa 33%, adic de la 73 la 47. Cu toate acestea, reducerea numrului de asigurtori nu s-a reflectat n volumul de activitate, explicaiile constnd n aceea c, pe de o parte, firmele care au disprut din pia fie erau nregistrate formal, fr a desfura activitate, fie au fuzionat cu companii care au reuit s ndeplineasc noile criterii de autorizare. n aceste condiii, volumul total al primelor brute ncasate a continuat s creasc (n termeni reali, cu 11,9% fa de anul 2000). Acelai efect, ns mult diminuat, a aprut i n anul 2003 ca urmare a Ordinului Preedintelui CSA nr.6/2002 pentru punerea n aplicare a Normelor privind limita minim a capitalului social vrsat, respectiv a fondului de rezerv liber vrsat al asigurtorilor, tendina fiind de continuare a acestui proces de cretere a nivelului minim al capitalului social al societilor de asigurri, ceea ce se va concretiza n concentrarea pieei. n aprecierea nivelului de dezvoltare al pieei asigurrilor cei mai utilizai indicatori de analiz n rile cu tradiie n domeniul asigurrilor sunt gradul de penetrare al asigurrilor n economie i densitatea asigurri i(indicatori preluai i n rapoartele asupra activitii din domeniul asigurrilor de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor). Gradul de penetrare al asigurrilor n economie este un indicator sintetic care arat contribuia sectorului de asigurare la crearea produsului intern brut i care se calculeaz ca raport ntre volumul primelor de asigurare brute directe i produsul intern brut. Densitatea asigurrii se exprim ca raport ntre total prime de asigurare brute directe ncasate i numrul total al locuitorilor rii respective, exprimnd astfel prima medie pe cap de locuitor. Un element ce caracterizeaz piaa este numrul i importana asigurtorilor. Piaa romneasc a asigurrilor este o pia concentrat, primele 10 societi nregistrnd cote de pia nsumate n jurula 80% n toi cei ase ani analizai. n plus, se observ c 8 din cele 10 societi sunt prezente n acest clasament n fiecare dintre anii analizai, singurele societi 23

care nu au fost prezente nc din 1999 n acest top fiind AIG Romnia (locul 10 n 2002) i BCR Asigurri(nou aprut - anii 2003, 2004 i 2005), intrate n locul societii Grup AS, intrat n faliment. Anul 2005 reflect tendina de cretere evident a societilor ASIBAN i BCR Asigurri(de asemenea, BT Asigurri), societi care au beneficiat de pe urma fenomenului de bancassurance. n anii 1998-2002, asigurrile de via au devansat, ca rat de cretere asigurrile generale, ca urmare a planurilor de economisire-investiii propuse n premier clienilor din Romnia de societile cele mai importante de pe pia( ING, AGI, Allianz). n anii 2003 i 2004 se observ ns o diminuare a creterii volumului asigurrilor de via. Astfel, spre deosebire de anul 2003, cnd cele dou categorii de asigurri, generale i de via, nregistrau creteri relativ similare, n anul 2004 ritmul real de cretere a ncasrilor din asigurri generale a fost dublu fa de cel consemnat n cazul asigurrilor de via. Dinamica asigurrilor generale a fost susinut n special de asigurrile auto (de mijloace de transport i de rspundere civil), care, datorit ponderii majoritare (de peste 65%), au impus ritmul pieei. Cu toate acestea, clasele de asigurri generale cu cele mai mari creteri n 2004 au fost ns asigurrile de mijloace de transport feroviare, de sntate, de rspundere civil general i de credite i garanii, dar contribuia cumulat a acestora n total ncasri rmne sczut, de pn la 10%. Dezvoltarea asigurrilor auto s-a produs pe fondul expansiunii vnzrilor de autovehicule noi, care s-au majorat, conform datelor prezentate de Asociaia Productorilor i Importatorilor de Autovehicule, cu peste 30% (ritm dublu fa de estimrile iniiale), precum i a pieei leasingului (n care peste 90% din contracte au ca obiect autovehiculele), ntr-un ritm de cretere a valorii contractelor estimat la circa 30%. O astfel de evoluie a pieei asigurrilor n anul 2004 a fcut ca ponderea primelor ncasate din asigurri de via s se menin la un nivel mai sczut comparativ cu nivelurile acesteia n rile din Europa Central i de Est. Aceast situaie se poate explica prin: decalajul de for financiar dintre consumatorii de servicii de asigurare din Romnia i cei din rile central i est europene, discrepana dintre complexitatea produselor oferite i evoluia lent a procesului educaional i a ajustrii comportamentului financiar al publicului, nivelul sczut al creditelor de consum din economie,datorat pe de o parte veniturilor sczute ale populaiei, iar pe de alta prudenei excesive a bncilor n creditarea persoanelor fizice(pentru o parte a perioadei analizate) sau normelor impuse de BNR n domeniul creditelor. Anul 2005 a cunoscut o dinamic accentuat n special datorit evoluiei favorabile a asigurrilor de via i a societilor de asigurri legate mult de societile bancare. Astfel, cel mai mult au urcat n top companiile de asigurri care au bune relaii cu bncile sau sunt 24 chiar deinute de bnci: Asiban (controlat

de BRD, BCR, CEC i Banca Transilvania), care a ajuns pe locul 4 n clasamentul asigurrilor generale, BT Asigurri (Banca Transilvania) i BCR Asigurri. Produsele de asigurare care au impulsionat piaa au fost asigurrile de risc de credit, cumprate de bnci pentru acoperirea riscului de neplat a creditelor, precum i asigurrile de via, locuin i Casco, ncheiate de clienii bncilor, n funcie de destinaia creditului. De asemenea, un factor determinant al mririi ponderii asigurrilor de via pn la 24% este dat de evoluia spectaculoas nregistrat de aceleai trei companii: Asiban, BCR Asigurri i BT Asigurri. Apartenena acestor companii la importante grupuri bancare, lidere la rndul lor pe piaa creditelor retail, duce la concluzia c aceast cretere se datoreaz, n special, impulsului dat de dezvoltarea activitii de creditare bancar, creterea nregistrat de segmentul creditelor de retail fiind de peste 87%. n acelai timp, pe acest segment de pia BCR i-a mrit cota de pia la 25,7%, BRD - Groupe Societe Generale, a doua mare banc din sistem, a ncheiat anul 2005 cu o cot de pia de 15%, iar Banca Transilvania a continuat s urce n clasament, atingnd 3,9%. Inevitabil, expansiunea nregistrat de segmentul creditelor pentru nevoi personale nenominalizate, pentru care garania este constituit ndeobte dintr-o asigurare de via cesionat n favoarea bncii, a transformat acest tip de credite ntr-o surs constant de afaceri pentru asigurtorii agreai de bnci.16 Totui, liderii pietei asigurrilor de via rmn dou companii cu o ndelungat tradiie n domeniu, respectiv ING Asigurri de Via i AIG Life, care detin, mpreun, o cot de pia de aproximativ 46%. Nu este de neglijat, de asemenea, creterea nregistrat de Allianz-iriac, companie care, dei a debutat pe segmentul asigurrilor de via relativ trziu, a reusit ca, prin parteneriatele ncheiate i prin promovarea produselor sale unit-linked, s marcheze un salt de 54% n termeni reali. n fapt, evoluiile nregistrate pe piaa asigurrilor de via nu fac dect s ilustreze apropierea de o realitate fireasc n pieele mature n care integrarea serviciilor financiare, cu multiplele interdependene pe care le presupune, este deja un concept acceptat, apreciat i valorificat la justa lui valoare. n urma acestor evoluii, piaa romneasc a asigurrilor are tendina spre o evoluie asemntoare cu cea din rile dezvoltate, respectiv creterea ponderii asigurrilor de via, a importanei bancassuranceului, a concentrrii pieei. Cu exceptia Allianz-iriac, care ramane liderul absolut al pietei asigurrilor generale, n anul 2006, toate celelalte companii din Top 10 au nregistrat rezultate care au produs modificari n clasament. 9 companii dintre primele 10, n ordinea primelor brute subscrise, i-au schimbat pozitia n top n anul precedent.
16

Dan Anghel Constantinescu, Marinica Dobrin, Ana Maria Ungureanu, Daniela Gradisteanu, Tratat de asigurri, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1999 25

Pia asigurrilor generale din Romnia a consemnat cea mai importanta crestere din Europa n anul 2007, de 38,2%, lasand mult n urm, cu aproximativ 13 puncte procentuale, urmatoarea clasat, Bulgaria, i cu aproape 30 de puncte Polonia. Totodat, Romnia sta n fruntea clasamentelor evoluiei asigurrilor europene pe ari, conform statisticii ntocmite de CEA - Comite Europeen des Assurances, i n ceea ce priveste creterile pe segmentul auto, de 75,6%, i pe cel al asigurrilor pentru proprieti, de 80,9%. Primele brute subscrise pe non-life de asiguratorii romni s-au ridicat la 1.570 mil. EUR, indica CEA, i au reprezentat 77,8% din subscrierile totale la nivelul pieei, fa de 80,2%, n 2006. Criza financiara nu a ocolit nici pia asigurrilor din Romnia. Wall-Street a cerut opinia managerilor din industria local, miznd pe soluiile i leciile nvate de acetia n primul an de criz, lund ca moment de referin falimentul Lehman Brothers. Cu siguranta, pe fondul crizei la nivel mondial natura sistemelor financiare va suferi modificari, care, dup cum subliniaz managerii din asigurri, vor aduce n continuare o reasezare a principiilor de funcionare a pieei i a prioritatilor pentru asiguratori. Modelele financiare vor deveni mai simple i mai transparente - practic vom asista la renaterea conceptului de sistem bancar/de asigurri clasic. Aceast rentoarcere va fi generat atat de reglementri legislative mai stricte, ct i de nevoia instituiilor financiare de a se adapta la noile cerinte de capital, iar rezultatul va fi un sistem financiar bazat pe guvernante mai stricte, n care riscurile i randamentele vor fi mai mici, declar Cornelia Coman , ef ING. n evoluia pieei de asigurri din Romnia din ultimele 12 luni, trebuie sa facem o distincie intre doua perioade distincte: a doua parte a anului trecut, cnd asigurrile de via erau pe un puternic trend ascendent, ca efect al creterii nivelului de informare financiar datorita lansrii pensiilor private i prima jumtate din 2009, cnd au fost nregistrate primele scderi din pia asigurrilor de via, ca urmare a restrngerii consumului i a veniturilor populaiei. Scderile au fost n linie cu asteptrile, innd cont i de ritmul de cretere a omajului nregistrat de la 4,4% n decembrie 2008 la 6,0% n iunie 2009. Referitor la perioada urmatoarelor 12 luni, pia asigurrilor va fi stimulat automat de revenirea pe plus a dinamicii PIB, prognozat de analiti pentru primul semestru din 2012, fiind momentul cnd consumatori ii vor relua comportamentul normal, att de consum, ct i de economisire.

1.4. Managementul activitii de asigurare

26

n domeniul asigurrilor, ca n toate domeniile de activitate, managementul are ca scop crearea unor condiii favorabile pentru desfurarea unei activiti ct mai eficiente. Concomitent cu influena factorilor comuni tuturor domeniilor de activitate, n asigurri, acioneaz i factori specifici care determin sistemul de organizare i de conducere a activitii de asigurri, genernd anumite particulariti. Particularitile constau n faptul c asigurrile de persoane, de bunuri, de rspundere civil, sunt relaii bneti de repartiie a unei pri din produsul naional brut, proces n care se constituie i se folosesc fondurile societilor de asigurri din care se finaneaz msuri de prevenire, de limitare i combatere a daunelor, se acord despgubiri sau sume asigurate i se compenseaz prejudiciile provocate de asigurai terelor persoane. n asigurri riscul este prezent mai mult dect n alte domenii de activitate. Ca urmare este necesar ca organizarea i conducerea asigurrilor s in seama de influena riscurilor asigurate i a celor globale, att pentru asigurai, ct i pentru societile de asigurri. Situaia financiar a societilor de asigurri poate fi influenat numai dac riscurile preluate n asigurri se produc. Atunci cnd aceste condiii de baz sunt ndeplinite, exist posibilitile concrete ca n cazul survenirii calamitilor naturii, accidentelor sau a producerii unor evenimente n viaa persoanelor asigurate s se acorde despgubirile i sumele asigurate, realizndu-se astfel reluarea i continuarea normal a activitii umane. n toate ramurile asigurrilor, managementul este influenat i, prin urmare, trebuie s se in seama de urmtorii factori: caracterul aleatoriu al riscurilor; forma juridic a asigurrii (asigurri prin efectul legii sau/i asigurri facultative); ramura de asigurare (asigurri de persoane, asigurri de bunuri, asigurri de rspundere civil); sfera de cuprindere n profil teritorial a asigurrilor (asigurri interne, asigurri externe i diferite forme de reasigurri); cuantumul fondurilor de asigurare pe care i le pot constitui societile de asigurri. Prin acte normative sau prin contracte de asigurare, societile de asigurri i asum rspunderi privind acoperirea daunelor a cror producere are un caracter aleatoriu, ntmpltor, nesigur. Mrimea acestor daune nu se poate cunoate, ci se poate doar aproxima prin calcule care se bazeaz pe teoria probabilitilor. Pentru efectuarea fundamentat tiinific a acestor calcule trebuie s existe i s se foloseasc un sistem informaional modern, care s cuprind i datele privind frecvena i intensitatea riscurilor pe perioade de timp ct mai ndelungate. Pe baza acestor date, societatea de asigurri stabilete nivelul primelor de asigurare. n acest scop se apeleaz i la diferite calcule statistico-matematice. 27

Sistemul informaional modern face posibil, n acelai timp, determinarea fundamentat a cheltuielilor pe care societatea de asigurri le va efectua pentru plata despgubirilor, a sumelor asigurate i pentru compensarea prejudiciilor provocate de asigurai terelor persoane. n acest mod se poate menine echilibrul financiar i valutar al societii de asigurri. Organizarea i conducerea activitii de asigurri sunt determinate de formele asigurrilor (obligatorii sau facultative). Astfel, n ce privete asigurrile n efectul legii, care cuprind totalitatea bunurilor de acelai fel sau toate persoanele prevzute de lege, nu mai sunt necesare msuri pentru dezvoltarea i perfecionarea activitii de asigurare. Pentru aceste asigurri este necesar s se ntreprind msurile corespunztoare n vederea ncasrii integrale i la termenele stabilite a primelor de asigurare, pentru constatarea, evaluarea, stabilirea i plata despgubirilor. Pentru asigurrile facultative, managementul riscului urmrete: cuprinderea ntr-o msur ct mai mare n asigurri a bunurilor, a persoanelor, a riscurilor, realizndu-se astfel o dispersare a riscurilor; perfecionarea i eficientizarea activitii de contractare a asigurrilor i de ncasare a primelor de asigurare; efectuarea cu promptitudine i corectitudine a operaiunilor de constatare, de evaluare a daunelor, de stabilire i de plat a despgubirilor i a sumelor asigurate care se cuvin asigurailor. Managementul riscului n asigurri este determinat i de ramura de asigurare: de persoane, de bunuri, de rspundere civil. n cazul asigurrilor de persoane nu este necesar existena unui compartiment care s se ocupe cu constatarea i evaluarea daunelor, deoarece nu se pune problema evalurii persoanelor. Cu privire la persoane este necesar s existe un sistem eficient de inere a evidenei la zi privind situaia fiecrui asigurat. Pe baza acestei evidene se poate cunoate cuantumul primelor de asigurare ncasate pn la un moment dat, eventualele sume rscumprate, sumele asigurate reduse, mprumuturile acordate de societatea de asigurri. Volumul mare de operaiuni al asigurrilor de persoane a necesitat informatizarea lor. Societile de asigurri care se ocup cu asigurrile de via au obligaia s conduc conturi separate pentru aceste asigurri, s gestioneze separat fondurile respective i rezultatele finale s le evidenieze separat de celelalte categorii i feluri de asigurri. Pentru asigurrile de bunuri este necesar o grupare pe categorii i feluri de bunuri, deoarece exist particulariti ale fiecrei categorii n ceea ce privete constatarea, evaluarea daunelor, stabilirea i plata despgubirilor. Ca urmare, asigurrile de bunuri impun prezena nu numai a economitilor, ci i a unor cadre de specialitate tehnic, a inginerilor agronomi, constructori, mecanici, electroniti etc. 28

Deoarece momentele producerii unor calamiti naturale sau accidente nu pot fi prevzute i cunoscute cu exactitate este necesar sa existe la dispoziia societii unele fonduri cu caracter de rezerv prin care sa poat fi acoperite pagubele provocate de acestea. Sub denumirea generic de rezerv sunt cuprinse de fapt mai multe categorii de fonduri ce reflect forme diferite de protecie i care compun sistemul rezervelor din Romnia, i anume: fonduri financiare de rezerv descentralizate; fonduri financiare de rezerv centralizate; fonduri de asigurare. n principiu, ntreprinderele ar putea constitui la nivelul lor un fond de rezerv descentarlizat destinat n mod distinct prevenirii i limitrii consecinelor datorate producerii evenimente nefavorabile. Dei prezint unele avantaje, dezavantajul constituirii unor asemenea fonduri sunt evidente. Prin aceast metod nu este posibil dect o acoperire prial a pagubelor, deoarece constituirea unui fond de autoprotecie la un nivel egal sau apropiat de valoare patrimoniului reprezint o imobilizare de fonduri, care va afecta bunul mers al ntreprinderii. Constituirea unui fond de rezerv centralizat, are loc din resursele centralizate ale societii. Acest fond este utilizat, de regul, pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamiti naturale i accidente, care afecteaz bunurile proprii de stat. Din aceste fonduri se finanau i se finaneaz i n prezent aciuni de natura celor care nu au putut fi prevzute iniial. Aceste fonduri se constituie att n form material, ct i n form valoric la dispoziia statului. Fondul de asigurare se constituie la dispoziia organizaiilor specializate n mod descentralizat prin contribuii bneti de la asigurai ctre asigurtori. Aceste fonduri se utilizeaz n cadrul societilor de asiguare pentru acoperirea pagubelor la asigurrile de bunuri, respectiv pentru plata sumelor asigurate, la asigurrile de persoane. La baza constituirii i utilizrii unui asemenea tip de fond st principiul mutualitii. Fondurile de asigurare au o serie de trsturi distincive fa de celelalte categorii de rezerve i anume 17: se constituie i se utilizeaz numai n form baneasc; se formeaz prin contribuia asigurtorilor pe baza mutualitii, n timp ce celelalte tipuri de fonduri se formeaz prin prelevri fiscale din profit sau pe cale bugetar; fondurile de asigurare au o destinaie specific i anume, cea de a reface bunurile distruse, de a acoperi pagubele provocate de producerea riscului. De asemenea, oamenii au fost preocupai, nc din cele mai vechi timpuri, de prevenirea i evitarea unor evenimente nedorite care pot genera pagube substaniale, unele dintre acestea putnd implica traume psihice i pierderi financiare semnificative. Principalele mijloace de protecie mpotriva riscului sunt: asigurarea, coasigurarea, autoasigurarea i resigurarea.
17

29 Constantinescu, D., Tratat de asigurri, Bucureti, 1999

Capitolul 2 Asigurarea pentru accidente

1.1. Conceptualizare Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurri sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecia sociala mpotriva urmtoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacitaii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaz un ansamblu de servicii si prestaii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea: promovrii sntii si a securitii in munca si prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale; diminurii si compensrii consecinelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaz pe urmtoarele principii: asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz fora de munca angajata cu contract individual de munca; riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de rezultatul muncii prestate;18 fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contribuii difereniate in funcie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care ncheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi; creterea rolului activitii de prevenire in vederea reducerii numrului accidentelor de munca si al bolilor profesionale; solidaritatea sociala, prin care participanii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale i asuma reciproc obligaii si beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de lege; asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevzute de lege; asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor; repartiia fondurilor in conformitate cu obligaiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
18

30 Editura Economic, Bucureti, 2002, pag. 177. Tnsescu, P., Dobrin, M. Teoria i practica asigurrilor,

Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale rspunderea civila a persoanei fizice sau juridice pentru prestaiile prevzute in prezenta lege si pentru care s-a pltit contribuia de asigurare este preluata de asigurator. In situaia in care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, in mod subsidiar si complementar, intra in funciune rspunderea civila, potrivit dreptului comun.

1.2. Raporturile de asigurare si riscurile asigurate Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: persoanele care desfoar activitatea pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcionarii publici; persoanele care i desfoar activitatea in funcii elective sau care sunt numite in cadrul autoritarii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi si obligaii sunt asimilate, in condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la lit. a); omerii, pe toata durata efecturii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii; persoanele care desfoar activitatea exclusiv pe baza de convenii civile de prestri de servicii si care realizeaz un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin 3 salarii medii brute pe economia naionala; ucenicii, elevii si studenii, pe toata durata efecturii practicii profesionale. Se pot asigura in condiiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii si care se afla in una sau mai multe dintre urmtoarele situaii: asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; administratori sau manageri; membri ai asociaiei familiale; persoane autorizate sa desfoare activitatea independente; persoane angajate in instituii internaionale; proprietari de bunuri si/sau arendai de suprafee agricole si forestiere; persoane care desfoar activiti agricole in cadrul gospodriilor individuale sau activiti private in domeniul forestier; membri ai societilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; persoane care desfoar activiti in uniti de cult recunoscute potrivit legii; alte persoane interesate, care i desfoar activitatea pe baza altor raporturi juridice dect cele menionate anterior. Coninutul contractului de asigurare se stabilete in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.19 Prevederile art. 5 sunt aplicabile si angajailor romani care presteaz munca
19

Bistriceanu, GH., Bercea, F., Macovei, E. Lexicon de protecie social, asigurri i reasigurri, Editura Karat, 31 Bucureti 1997, pag. 316.

in strintate din dispoziia angajatorilor romani, in condiiile legii. Au calitatea de asigurat si cetenii strini sau apatrizii care presteaz munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau reedina in Romnia. Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Fondul Naional de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale, denumit in continuare Fondul Naional. Fondul Naional i exercita atribuiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau prin asociaiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, denumite in continuare fonduri teritoriale si, respectiv, asociaii profesionale de asigurare. Raporturile de asigurare, rezultate in temeiul prezentei legi si din contractele de asigurare, se stabilesc intre: angajatori si asigurator, pentru persoanele asigurate prevzute la art. 5 si 7; asigurai si asigurator, pentru persoanele asigurate prevzute la art. 6. Calitatea de asigurat se dobndete, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data ncheierii contractului individual de munca, a conveniei civile, a nceperii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, dup caz. In vederea realizrii asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale si stabilirii cuantumului contribuiei datorate, angajatorul are obligaia de a comunica asiguratorului, printr-o declaraie pe propria rspundere, numrul de angajai, domeniul de activitate conform Clasificrii Activitilor din Economia Naionala, fondul de salarii, precum si orice alte informaii solicitate in acest scop. Declaraia scrisa va fi depusa la sediul asiguratorului cu minimum 15 zile nainte de ncheierea contractului de asigurare, pentru stabilirea contribuiei in condiiile legii. In cazul punerii in funciune a unei noi unitii angajatorul are obligaia sa depun declaraia in termen de 15 zile de la nceperea activitii. In cazul oricrei modificri privind nivelul fondului de salarii sau al activitilor desfurate, angajatorul are obligaia sa anune asiguratorul in termen de 15 zile. Contractul de asigurare ncheiat intre angajator si asigurator se rennoiete la fiecare modificare notificata. Persoanele asigurate potrivit art. 6 au obligaia de a depune declaraia de venituri in termenul prevzut la art. 10 alin. (2) si de a comunica asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la venitul asigurat, in termen de 15 zile de la data acesteia. Dreptul la prestaiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se nate de la data stabilirii raporturilor de asigurare si nceteaz o data cu aceste raporturi.

32

In cazul in care din culpa angajatorului nu s-a pltit contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, costul prestaiilor si al serviciilor de asigurare prevzute de prezenta lege se suporta de angajator. In cazul bolilor profesionale, declarate in condiiile legii, in timpul activitii profesionale, dreptul la prestaiile si serviciile de asigurare se menine si ulterior ncetrii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare. In cazul bolilor profesionale, declarate in condiiile legii, ulterior ncetrii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestaiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca. Riscurile asigurate in condiiile prezentei legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale cercetate, declarate, nregistrate si evideniate potrivit prevederilor Legii proteciei muncii nr. 90/1996, republicata.

1.3. Obiectivele asigurrii Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmtoarele obiective: prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; reabilitarea medicala si socioprofesionala a asigurailor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitaii de munca a acestora; acordarea de prestaii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizaii si alte ajutoare, in condiiile prevzute de prezenta lege. Asiguratorul are obligaia de a-si organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevzute la art. 17, precum si de a pstra confidenialitatea tuturor informaiilor la care are acces in scopul realizrii acestor obiective. Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmtoarele prestaii si servicii:20 reabilitare medicala si recuperarea capacitaii de munca; reabilitare si reconversie profesionala; indemnizaie pentru incapacitate temporara de munca; indemnizaie pentru trecerea temporara in alt loc de munca; compensaii pentru atingerea integritii; despgubiri in caz de deces; rambursri de cheltuieli. Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza
20

Bistriceanu, GH., Bercea, F., Macovei, E. Lexicon de protecie social, asigurri i reasigurri, Editura Karat, 33 Bucureti 1997, pag. 216.

crora s-a stabilit contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in lunile respective. In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate si care a fost luat in calcul la stabilirea contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Pentru calculul indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se utilizeaz numrul de zile lucrtoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dup caz, se solicita alte drepturi de asigurri sociale. La stabilirea numrului de zile lucrtoare din luna in care se acorda dreptul de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale se vor avea in vedere prevederile legale cu privire la zilele de srbtori legale in care nu se lucreaz. Asiguraii au dreptul la tratament medical, precum si la prestaii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitaii de munca. Asiguratorul are obligaia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cnd se realizeaz: restabilirea strii de sntate sau ameliorarea deficientelor de sntate survenite in urma unui risc asigurat; prevenirea diminurii ori a pierderii capacitaii de munca si a necesitaii de ngrijire permanenta. Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla in incapacitate temporara de munca, ca urmare in exclusivitate a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, se suporta integral din bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Asiguraii au dreptul la tratament medical corespunztor leziunilor si afeciunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dup cum urmeaz: asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloace de transport specializate si in uniti sanitare; tratament medical ambulatoriu, prescris de medic; analize medicale si medicamente; servicii medicale, cu prioritate in spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale; tratament de recuperare funcionala in uniti speciale; servicii de chirurgie plastica si reparatorie; servicii de fizioterapie; cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului. In vederea diminurii sau compensrii urmrilor deficientelor de sntate suferite prin accidente de munca si boli profesionale, asiguraii au dreptul la: materiale sanitare pentru corectarea auzului si vzului; proteze, orteze si aparate ortopedice; mijloace auxiliare: scaun, crucior cu rotile, precum si alte asemenea mijloace; orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a cror lista se stabilete de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului. 34

Pentru recuperarea capacitaii de munca asiguraii beneficiaz de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, in funcie de natura si de pronosticul bolii. Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, in funcie de tipul bolii. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile si se stabilete de medicul asiguratorului, in funcie de tipul afeciunii si de natura tratamentului. Criteriile pe baza crora se acorda biletele pentru tratament balnear se aproba anual de Fondul Naional. Asiguraii au obligaia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului. Dreptul la prestaii de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale se suspenda in cazul in care asiguraii nu urmeaz sau nu respecta programul individual de recuperare. Tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitile medicale se suporta de ctre asigurator. Personalul medical si unitile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator in colaborare cu casele de asigurri de sntate sau, dup caz, direct cu uniti specializate, precum si cu uniti medicale proprii. Tarifele serviciilor medicale se stabilesc intre prtile contractante pe baza prevederilor contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prestaiile si serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de ctre asigurator la solicitarea asigurailor care, dei nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmtoarele prestaii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala: cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea strii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale; costul cursurilor de calificare sau de reconversie; plata unei indemnizaii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie. Indemnizaia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezint 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale. Indemnizaia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaz, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii.

35

Indemnizaia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispoziiile asiguratorului cu privire la: instituia la care urmeaz sa se desfoare cursul; programul de instruire; modalitatea de absolvire.

1.4. Indemnizaia pentru incapacitate temporara de munca Asiguraii beneficiaz de o indemnizaie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca datorita unui accident de munca sau unei boli profesionale. In cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca certificatul medical se vizeaz in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de ctre direciile de sntate publica judeene si a municipiului Bucureti, respectiv de inspectoratul teritorial de munca in a crui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. 21 Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca reprezint 100% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni. In cazul asigurailor prevzui la art. 6 cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca reprezint 100% din venitul lunar asigurat. Indemnizaia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de ctre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. In situaii temeinic motivate de posibilitatea recuperrii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. Medicul asiguratorului poate decide, dup caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitii in acelai loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate. Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Fondul Naional, in raport cu evoluia cazului si cu rezultatele aciunilor de recuperare. Indemnizaia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziiilor legale. In situaia in care mediul expert al asigurrilor sociale din sistemul public de pensii decide ncadrarea intr-un grad de invaliditate, indemnizaia se va acorda pana la sfritul lunii

21

Tnsescu, P., Ionescu, L. Asigurrile sociale de sntate din Romnia, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 36 Bucureti, 1998, pag. 220.

urmtoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, fr a se depi durata maxima de acordare a concediului medical, prevzuta la art. 37. Asiguraii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu i mai pot desfura activitatea la locul de munca anterior manifestrii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. Indemnizaia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in condiiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistrii afeciunii. Indemnizaia pentru reducerea timpului de lucru cu o ptrime din durata normala, ca urmare a unor afeciuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asigurailor care, in aceste condiii, nu mai pot realiza durata normala de munca. Indemnizaiile prevzute la art. 40 alin. (2) si la art. 41 se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape. Cuantumul lunar al indemnizaiilor prevzute la alin. (1) este egal cu diferena dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fr a se depi 25% din baza de calcul. Au dreptul la o compensaie pentru atingerea integritii asiguraii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, rmn cu leziuni permanente, daca acestea: reduc capacitatea de munca sub nivelul de 50% sau nu reduc capacitatea de munca, dar constituie o mutilare. Compensaia se acorda la solicitarea persoanei ndreptite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 43. Compensaia reprezint o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fr a afecta celelalte drepturi sau indemnizaii la care este ndreptit asiguratul. Cuantumul compensaiei se stabilete in funcie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economia naionala. Criteriile si grilele pe baza crora se acorda compensaia se stabilesc de Fondul Naional, prin norme metodologice, cu acordul Ministerului Sntii si Familiei.

1.5. Despgubiri in caz de deces i ambursri de cheltuieli In cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaz de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, in condiiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedete ca a suportat cheltuielile ocazionate de 37

deces. Cuantumul ajutorului de deces acordat este de 4 salarii medii brute pe economia naionala. Cererea pentru obinerea ajutorului de deces se depune la sediul asiguratorului, nsoita de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit legii. Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de asigurator in termen de 20 de zile de la data depunerii cererii. Decizia se comunica in scris solicitantului in termen de 5 zile de la data emiterii ei. Plata ajutorului de deces se face in termen de 15 zile de la data comunicrii deciziei. Asiguratorul acorda rambursri de cheltuieli in urmtoarele situaii: transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, cnd salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace dect cele uzuale; confecionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare si dentare, in situaia in care acestea au fost deteriorate datorita unui accident de munca soldat cu vtmri corporale. Costurile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea funcionalitii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual de Fondul Naional, prin Regulamentul privind acordarea rambursrii de cheltuieli, elaborat de Fondul Naional si care se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

1.6. Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Angajatorii au obligaia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asigurailor. Comunicarea trebuie realizata de ndat ce angajatorul a luat cunotina despre accident. Obligaia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmailor acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului. 22 Daca in urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de ntreprindere constata ca exista riscul unei mbolnviri profesionale, acesta are obligaia de a semnala de ndat cazul asiguratorului. Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueaz cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate si deces. Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare in cazul accidentelor soldate

22

Purcaru, I., Iulian, M., Lazr, M. Asigurri de persoane i bunuri, Editura Economic, Bucureti, 1998, pag. 38 119.

cu incapacitate temporara de munca, asiguratorul participa in echipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o ancheta proprie, la solicitarea angajatorului. Drepturile de asigurare prevzute de prezenta lege se acorda astfel: pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta; pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.

1.7. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Rspunderea pentru asigurarea condiiilor de securitate si sntate la locurile de munca revine angajatorilor sau, dup caz, persoanelor asigurate conform art. 6. Angajatorii au obligaia de a asigura informarea, participarea si colaborarea angajailor pentru adoptarea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Angajaii au obligaia de a participa la aciuni privind adoptarea unor masuri de securitate si sntate in munca, atunci cnd sunt solicitai in acest scop de ctre angajatori. Angajaii nu suporta in nici o situaie costul masurilor de prevenire aplicate in condiiile art. 56. Angajatorii au obligaia de a furniza toate informaiile solicitate de asigurator in legtura cu riscurile de la locurile de munca. Angajaii sunt obligai sa cunoasc si sa respecte masurile tehnice si organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la cunotina in cadrul instructajului de protecie a muncii. Angajaii au dreptul, fr ca acest lucru sa atrag consecine asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau comitetele de sntate si securitate in munca, constituite conform art. 31 din Normele generale de protecie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si proteciei sociale si al ministrului sntii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra nelurii de ctre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Asiguratorul are obligaia de a promova si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in scopul: meninerii integritii fizice si psihice a persoanelor asigurate; mbuntirii condiiilor de munca; eliminrii sau reducerii riscurilor de accidente de munca si boli profesionale. Asiguratorul realizeaz obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunztor numrului de asigurai. Personalul tehnic al asiguratorului, care desfoar activiti de 39

prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenta potrivit legii, precum si personalul medical specializat in medicina muncii au urmtoarele atribuii: acorda consultanta si asistenta tehnica si medicala de medicina muncii cu privire la masurile si mijloacele de prevenire; iniiaz si elaboreaz studii si analize si asigura documentaia privind riscurile si condiiile de munca din uniti, in vederea fundamentrii unor masuri de prevenire; propun finanarea, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea tiinifica a masurilor de prevenire necesare; elaboreaz si propun angajatorilor instruciuni de prevenire si proceduri de lucru specifice unor locuri de munca; participa la cercetarea accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitatea temporara de munca, in comisiile de cercetare numite de angajatori; controleaz aplicarea si respectarea masurilor de prevenire convenite cu angajatorii; elaboreaz si propun forme si mijloace de educare si informare pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; in evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale; propun asiguratorului majorri sau reduceri ale contribuiei, pentru stimularea activitii de prevenire; acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului ncheierea unor convenii cu angajatorii, in scopul mbuntirii activitii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. In exercitarea atribuiilor sale personalul tehnic si medical specializat este autorizat: sa dispun de acces liber in sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de acetia si sa fie nsoit de persoanele desemnate de angajator; sa beneficieze de concluziile cercetrii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuata de autoritile de stat competente; sa sesizeze autoritile de stat cnd constata nclcri ale legislaiei in vigoare privind protecia muncii; sa propun angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecie a muncii in funcie de riscurile de la locurile de munca; sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare si ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate; sa solicite orice informaii si documente necesare realizrii sarcinilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale; sa recomande angajatorului masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. In activitatea exercitata personalul de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este obligat sa pstreze confidenialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice si de fabricaie din unitatea controlata, precum si a celorlalte date furnizate de autoritile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesata in activitatea de prevenire, precum si confidenialitatea datelor medicale ale angajailor.23 Cheltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de
23

40 Purcaru, I. Matematici i asigurri, Editura Economic, Bucureti, 1994, pag. 119.

munca si a bolilor profesionale se evideniaz intr-un cont analitic separat. Cuantumul maxim alocat in acest scop nu poate depi 10% din sumele ncasate cu titlu de contribuie pe parcursul unui an calendaristic. Sumele reinvestite de angajatori din profit, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale, sunt scutite de impozit pe profit. 1. 8. Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale Fondul Naional se constituie ca instituie publica de interes naional, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului. Fondul Naional administreaz, gestioneaz, coordoneaz si controleaz ntreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Sediul Fondului Naional este in municipiul Bucureti. Fondurile teritoriale sunt servicii publice cu personalitate juridica, in subordinea Fondului Naional. Atribuiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se exercita de fondurile teritoriale. Atribuiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, in condiiile prezentei legi, si de asociaii profesionale de asigurare, constituite in acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naionale. Asociaiile profesionale de asigurare funcioneaz pe baza de statut propriu, cu respectarea prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii si fundaii si ale prezentei legi. Angajatorii sau, dup caz, persoanele prevzute la art. 6 pot ncheia asigurarea, in funcie de propria opiune, fie cu fondurile teritoriale, fie cu asociaiile profesionale de asigurare. Pentru realizarea obiectului sau de activitate Fondul Naional are urmtoarele atribuii: coordoneaz si controleaz activitatea fondurilor teritoriale; ndruma si controleaz activitatea asociaiilor profesionale de asigurare; garanteaz executarea prestaiilor de asigurare in cazul insolvabilitii asociaiilor profesionale de asigurare; poate subveniona programe si proiecte de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaiilor profesionale de asigurare; aplica masuri pentru mbuntirea serviciilor si prestaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; elaboreaz criteriile si metodologia care stau la baza calculului contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; ndruma si controleaz activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, desfurata de fondurile teritoriale sau de asociaiile profesionale de asigurare; controleaz modul de acordare a prestaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, prevzute de prezenta lege; controleaz modul de acordare a stimulentelor pentru ncurajarea aplicrii masurilor de 41

prevenire si reducere a nivelului de risc, stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi; poate organiza la nivel naional, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaiilor profesionale de asigurare, activitatea de recuperare funcionala, protejare, reorientare si reconversie, in vederea reintegrrii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de munca si boli profesionale; tine evidenta cazurilor asigurate si a costurilor de asigurare la nivel naional; emite si retrage autorizaia de funcionare a asociaiilor profesionale de asigurare; finaneaz la nivel naional studii de cercetare aplicativa in vederea elaborrii de soluii, dispozitive si metode de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale; organizeaz instruirea, formarea si perfecionarea personalului din domeniul asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale; face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale; administreaz bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale si prezint Guvernului raportul sau de execuie bugetara. Conducerea Fondului Naional este asigurata de preedinte si de consiliul de administraie. Preedintele Fondului Naional este numit de ministrul muncii si solidaritii sociale pentru un mandat de 4 ani, are rang de secretar de stat si reprezint Fondul Naional in relaiile cu terii. Preedintele Fondului Naional este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Realizarea atribuiilor ce revin Fondului Naional, potrivit legii, este supusa controlului Ministerului Muncii si Solidaritii Sociale. Mandatul preedintelui Fondului Naional nceteaz prin demisie, revocare de ctre ministrul muncii si solidaritii sociale sau din alte cauze prevzute de lege. Consiliul de administraie al Fondului Naional este format din 15 membri, dintre care: 5 reprezentani ai Guvernului, numii de prim-ministru; 5 reprezentani ai salariailor, desemnai prin consens de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional, conform Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata; 5 reprezentani ai patronilor, desemnai prin consens de confederaiile patronale reprezentative la nivel naional, conform Legii nr. 130/1996, republicata; Membrii consiliului de administraie i desfoar activitatea in baza unui mandat pe o durata de 4 ani. Conducerea operativa a activitii Fondului Naional se exercita de ctre un director general executiv, numit de preedinte. Ocuparea postului de director general executiv se face prin concurs, in condiiile legii. edinele consiliului de administraie al Fondului Naional se desfoar lunar sau ori de cate ori este nevoie si sunt conduse pe principiul tripartitismului, prin rotaie, de ctre unul dintre membri. Consiliul de administraie funcioneaz in mod legal in prezenta a doua treimi din 42

numrul membrilor si, cu condiia ca fiecare parte - Guvern, salariai si patronat - sa fie reprezentata. In ndeplinirea atribuiilor sale Fondul Naional i constituie servicii specializate pentru urmrirea si asigurarea: activitii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale; activitii de reabilitare medicala si socioprofesionala si tratament medical; evidentei contribuiilor, prestaiilor si serviciilor acordate si a costurilor de asigurare. Fondul Naional elaboreaz un statut propriu care se aproba prin hotrre a Guvernului. Prin statut se stabilesc atribuiile consiliului de administraie, ale preedintelui, precum si modul de organizare si funcionare a Fondului Naional si a fondurilor teritoriale. Conducerea operativa a activitii fondurilor teritoriale este asigurata de ctre un director executiv, numit de preedintele Fondului Naional. Ocuparea postului de director executiv se face prin concurs, in condiiile legii. Atribuiile serviciilor specializate se stabilesc prin statutul Fondului Naional. Fondurile teritoriale au urmtoarele atribuii principale: presteaz servicii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale; elaboreaz studii si evaluri privind riscul de accidentare si mbolnvire profesionala, la nivel local; acorda prestaiile de asigurare prevzute in prezenta lege si ntocmesc documentaia necesara in vederea acordrii acestora; nainteaz Fondului Naional spre aprobare documentaia si propunerile privind acordarea stimulentelor pentru ncurajarea aplicrii masurilor de prevenire la nivel local; controleaz modul de aplicare a stimulentelor economice, in vederea mbuntirii activitii de prevenire la nivel local; in evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale si a costurilor aferente la nivel local; asigura acordarea de prestaii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract ncheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; verifica modul in care sunt utilizate prestaiile bneti acordate pentru serviciile de reabilitare medicala si socioprofesionala. Persoanele care datoreaz contribuii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pot constitui asociaii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naionale. Asociaiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie si funcioneaz ca persoane juridice in condiiile prezentei legi si ale Ordonanei Guvernului nr. 26/2000. Asociaiile profesionale de asigurare i pot elabora regulamente si instruciuni proprii. In vederea funcionarii asociaiile profesionale de asigurare sunt obligate sa solicite autorizarea de ctre Fondul Naional. Solicitarea in vederea obinerii autorizaiei de funcionare se depune la sediul Fondului Naional, nsoita de urmtoarele documente: actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinznd obiectul, scopul activitii, precum si orice alte elemente necesare, 43

potrivit cerinelor prevzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi; statutul asociaiei profesionale de asigurare. Fondul Naional analizeaz solicitarea, lund in considerare criteriile de oportunitate, urmnd ca in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sa emit autorizaia sau sa resping, prin decizie motivata, solicitarea de autorizare.24 Cererea de acordare a personalitii juridice pentru o asociaie profesionala de asigurare se adreseaz instanei judectoreti competente teritorial, nsoit de urmtoarele documente: actul constitutiv al asociaiei; statutul asociaiei; actele doveditoare ale sediului si patrimoniului; avizul Ministerului Muncii si Solidaritii Sociale. Asociaiile profesionale de asigurare exercita urmtoarele atribuii: presteaz servicii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale; acorda prestaiile de asigurare prevzute in prezenta lege si ntocmesc documentaia necesara in vederea acordrii acestora; elaboreaz studii si evaluri privind riscul de accidentare si mbolnvire profesionala; in evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a prestaiilor acordate si a costurilor aferente; asigura acordarea de prestaii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract ncheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; verifica modul in care sunt utilizate prestaiile bneti acordate pentru serviciile de reabilitare medicala si socioprofesionala. Patrimoniul asociaiei profesionale de asigurare se constituie din: cotizaii de membru, stabilite de comun acord de catre membrii asociai; donaii si alte liberaliti; subvenii acordate de la bugetul de stat pentru ndeplinirea atribuiilor prevzute la art. 88 lit. b); orice alte surse legale. Asociaiile profesionale de asigurare pot desfura si activiti cu scop lucrativ, potrivit legii. La edinele organului de conducere al asociaiilor profesionale de asigurare participa un delegat al Fondului Naional, fara drept de vot. Asociaiile profesionale de asigurare au obligaia de a supune anual aprobrii Fondului Naional bilanul contabil si bugetul de venituri si cheltuieli. In cazul ncetrii activitii asociaiei profesionale de asigurare, destinaia bunurilor ramase dup lichidare si care au fost dobndite din subvenii de stat se hotrte de ctre Fondul Naional, daca dispoziiile statutului nu prevd altfel. Sumele existente in conturile asociaiilor profesionale de asigurare in momentul lichidrii se preiau de ctre Fondul Naional. In toate cazurile bunurile nu se pot atribui dect unui fond teritorial. Salarizarea si alte drepturi ale preedintelui si ale personalului din aparatul propriu al Fondului Naional si indemnizaiile membrilor consiliului de administraie al acestuia,
24

Boulescu, M., Popeang, P. Organizarea i conducerea activitii financiar contabile a ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 1999, 44 pag. 169.

precum si salarizarea si alte drepturi ale personalului fondurilor teritoriale si indemnizaiile membrilor consiliilor consultative ale acestora se stabilesc prin lege, al crei proiect va fi elaborat in termen de 60 de zile de la data nfiinrii Fondului Naional. Pana la intrarea in vigoare a legii salarizrii prevzute la alin. (1) salarizarea preedintelui Fondului Naional, a membrilor consiliilor de administraie, precum si a personalului angajat al Fondului Naional si al fondurilor teritoriale se stabilete dup cum urmeaz: salariul preedintelui, la nivelul indemnizaiei prevzute de lege pentru funcia de secretar de stat; indemnizaia de edina pentru membrii consiliului de administraie, cu excepia preedintelui, la nivelul de 10% din salariul preedintelui; salariile personalului angajat al Fondului Naional si al fondurilor teritoriale se asigura intre limitele prevzute in anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizaiilor pentru persoane care ocupa funcii de demnitate publica, cu modificrile si completrile ulterioare. Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraie ca urmare a participrii la edine nu poate depi, intr-o luna, 20% din salariul lunar al preedintelui. Cheltuielile privind salarizarea preedintelui, a membrilor consiliului de administraie, precum si a personalului angajat al Fondului Naional si fondurilor teritoriale se suporta din bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. 1.9. Contribuiile de asigurare i bugetul pentru accidente de munca si boli profesionale Datoreaz contribuii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale urmtorii: angajatorii, pentru asiguraii prevzui la art. 5 si 7;persoanele fizice, pentru asiguraii prevzui la art. 6. Contribuia de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale in cazul omerilor se suporta integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, la nivelul cotei de 1% aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat omerilor pe perioada in care acetia urmeaz cursuri de calificare si de reconversie profesionala. Baza lunara de calcul a contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pentru omeri o constituie cuantumul ajutorului de omaj si al ajutorului de integrare profesionala. Contribuia se stabilete astfel incit sa acopere costul prestaiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative. Contribuiile se stabilesc in funcie 45

de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in funcie de riscul de accidentare si de mbolnvire profesionala din cadrul sectorului respectiv. In cadrul tarifelor de risc diferenierea pe categorii de activiti se realizeaz prin clase de risc. Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de Fondul Naional si aprobate prin hotrre a Guvernului. 25 Tarifele si clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani. Pentru prima perioada de funcionare a Fondului Naional tarifele si clasele de risc se pot modifica si la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singura data. ncadrarea in clasele de risc se face de ctre asigurator, corespunztor activitilor desfurate in fiecare unitate. Baza de calcul pentru contribuia datorata de persoanele prevzute la art. 5 si 7 o reprezint fondul brut anual de salarii realizat. In situaia in care intr-o unitate exista activiti ncadrate in mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezint fondul de salarii corespunztor activitilor ncadrate in fiecare clasa de risc. Cotele de contribuie datorate de angajatori in funcie de clasa de risc se vor situa in limita unui procent minim de 0,5% si a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii. Contribuia de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentnd: prestaii de asigurri sociale care se suporta din fondurile asigurrilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se pltesc direct de ctre acesta, potrivit legii; drepturile pltite potrivit dispoziiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al ncetrii calitii de funcionar public sau de membru cooperator; diurnele de deplasare, detaare si indemnizaiile de transfer si drepturile de autor; sumele obinute in baza unei convenii de prestri de servicii sau executri de lucrri de ctre persoanele care au ncheiat contracte individuale de munca; sumele reprezentnd participarea salariailor la profit; premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Contribuia datorata de persoanele fizice prevzute la art. 6 este unica, indiferent de activitatea prestata, si se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea Fondului Naional, de la 0,5% la 1% aplicata asupra venitului lunar asigurat. Baza de calcul pentru aceste contribuii o reprezint venitul lunar asigurat prevzut in contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o ptrime din salariul mediu brut lunar pe economia naionala. Clasa de risc si cota de contribuie datorata pentru fiecare categorie de activiti se comunica de ctre asigurator angajatorului anual sau ori de cate ori este nevoie.

25

46 Junimea, Iai, 1982, pag. 255. Popescu, D., Macovei, I. Contractul de asigurare, Editura

Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru ncadrarea in clasele de risc. Contribuiile se colecteaz de fondurile teritoriale si se vireaz ctre Fondul Naional. Termenele de plata a contribuiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt: data stabilita pentru plata drepturilor salariale pentru luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale lunar; data stabilita pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale chenzinal; pana la sfritul lunii pentru luna in curs, in cazul asigurailor prevzui la art. 6. Modificarea termenelor de plata prevzute la art. 106 lit. a) si b) se comunica de ctre angajator fondului teritorial in ziua modificrii. Neplata contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale la termenele stabilite conform art. 106 genereaz plata unor majorri calculate pentru fiecare zi de ntrziere, pana la data achitrii sumei datorate inclusiv. Cota majorrilor de ntrziere prevzuta la alin. (1) se stabilete conform reglementarilor privind executarea creanelor bugetare. Sumele reprezentnd majorrile de ntrziere se fac venit la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Calculul majorrilor de ntrziere, precum si urmrirea plaii acestora se fac de ctre Fondul Naional prin intermediul fondurilor teritoriale. In cazul neachitrii in termenele prevzute la art. 106 a contribuiilor datorate, Fondul Naional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedeaz la aplicarea masurilor de executare silita, conform dispoziiilor legale privind executarea creanelor bugetare. In cazul reorganizrii judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii. Neplata contribuiei de asigurare de ctre asiguraii prevzui la art. 6 la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaii, pana la achitarea contribuiilor datorate si a majorrilor de ntrziere aferente. Fondul Naional vireaz fiecrui fond teritorial sumele necesare constituirii bugetelor acestora. Asociaiile profesionale de asigurare presteaz servicii conform prevederilor prezentei legi, urmnd ca decontarea acestora sa se efectueze de ctre fondurile teritoriale pe baza documentelor justificative prezentate de aceste asociaii. Asiguratorul poate sa aprobe majorri sau reduceri ale contribuiilor. Valoarea majorrilor sau a reducerilor se stabilete in principal dup urmtoarele criterii26: numrul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referin; gravitatea consecinelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale volumul cheltuielilor pentru prestaii si servicii.

26

47 Dimitrie Cantemir, Tg. Mure, 1997, pag. 199. Cistelecan, L., Cistelecan, R. Asigurri comerciale, Editura

Bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale cuprinde veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare. Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor Fondului National, proiectul bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale, pe care il supune spre aprobare Parlamentului. Veniturile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din: contribuiile persoanelor juridice si fizice care ncheie asigurarea; dobnzi si majorri pentru plata cu ntrziere a contribuiilor; alte venituri, potrivit legii. Din veniturile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se preleva o cota de pana la 5% pentru constituirea unui fond de rezerva. Fondul de rezerva se poate utiliza, in cazuri temeinic motivate, numai pentru acoperirea prestaiilor si serviciilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Fondul de rezerva se completeaz pe msura ce apar venituri, astfel incit sa se rentregeasc pana la 5%. Cheltuielile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din: cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestaiilor si serviciilor de asigurare si a serviciilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale; cheltuieli de organizare si funcionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in limita unui procent de 3% aplicat veniturilor anuale totale prevzute in bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale; cheltuieli pentru finanarea unor investiii proprii, cu respectarea dispoziiilor legale in domeniu. Excedentele anuale ale bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se utilizeaz in anul urmtor astfel: pentru fondul de rezerva, pana la rentregirea acestuia; pentru prevenire-reabilitare; pentru prestaii suplimentare; pentru acoperirea deficitului anului urmtor. Deficitul bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se acoper, in ordine, din: disponibilitile bugetului din anii precedeni; fondul de rezerva; bugetul de stat. La nivelul fondurilor teritoriale se constituie bugete de venituri si cheltuieli anuale, aprobate de Fondul Naional.

1.9. Rspunderea juridica Inculcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinara, materiala, civila, contravenionala sau penala, dup caz, potrivit legii. 48

Fapta persoanei care utilizeaz sumele destinate asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale in alte scopuri dect cele prevzute de lege constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Furnizarea de informaii false la stabilirea contribuiilor datorate sau a prestaiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infraciunea de fals intelectual si se pedepsete potrivit dispoziiilor Codului penal. Constituie contravenii urmtoarele fapte, daca nu sunt svrite in astfel de condiii incit, potrivit legii penale, sa constituie infraciuni, si se sancioneaz cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei: nedepunerea la termen a declaraiei prevzute la art. 10, art. 11 alin. (1) si la art. 12; nerespectarea obligaiei de comunicare prevzute la art. 11 alin. (2) si la art. 51; refuzul de a pune la dispoziie organelor de control informaiile solicitate potrivit art. 58 si 104; nerespectarea metodologiei de ncadrare in clasele de risc prevzute la art. 99 si 100; nerespectarea prevederilor art. 101 alin. (1) si (3) si ale art. 102 alin. (2) privind baza de calcul a contribuiilor; nerespectarea prevederilor art. 98, art. 101 alin. (4) si ale art. 102 alin. (1) privind stabilirea contribuiei de asigurare si a cotelor acestei contribuii; furnizarea de informaii eronate la stabilirea contribuiilor datorate sau a prestaiilor cuvenite, daca fapta nu este svrita cu intenie; nerespectarea obligaiei de plata prevzute la art. 14. Cuantumul amenzilor prevzute la alin. (1) se actualizeaz in raport cu rata inflaiei, prin hotrre a Guvernului. Constatarea contraveniilor si aplicarea sanciunilor se fac prin proces-verbal de ctre persoanele abilitate in acest scop de Fondul Naional.In caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz la art. 122 si 123, persoanele abilitate prevzute la alin. (1) vor sesiza de ndat organele de urmrire penala competente, potrivit legii. Procesul-verbal de constatare a contraveniilor si de aplicare a sanciunii se comunica contravenientului in termen de 15 zile de la ntocmire si constituie titlu executoriu de la data comunicrii. mpotriva procesului-verbal se poate face plngere, in termen de 15 zile de la comunicare, la instana judectoreasca in a crei raza teritoriala a fost svrita contravenia. Amenzile contravenionale, aplicate conform prevederilor prezentei legi, se fac venit la bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaz prin seciile de asigurri sociale sau, dup caz, prin completele specializate pentru asigurri sociale, constituite la nivelul tribunalelor si curilor de apel, cu respectarea condiiilor prevzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judectoreasca, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare. In prima instana tribunalele soluioneaz litigii privind: modul de calcul al contribuiei de asigurri pentru accidente de munca 49 si boli profesionale, precum si majorarea

sau micorarea contribuiei; nregistrarea si evidenta contribuiei de accidente de munca si boli profesionale; ncadrarea intr-o clasa de risc a angajatorului; refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale; modul de stabilire si de plata a prestaiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; plngerile mpotriva proceselor-verbale de constatare a contraveniilor, ncheiate conform prezentei legi; orice alte decizii ale asiguratorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi. Sunt competente teritorial tribunalele in a cror raza se afla domiciliul paratului. In cazul in care, prin excepii, obiectul litigiului l formeaz o contestaie mpotriva Fondului Naional sau fondurilor teritoriale, competenta teritoriala revine tribunalului in a crui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului. mpotriva hotrrii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenta.27 Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se completeaz cu dispoziiile Codului de procedura civila, ale Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu orice alte dispoziii in materie. Aciunile in instana si toate actele procedurale in legtura cu litigiile avnd ca obiect drepturi sau obligaii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

27

Iosif, Gh., Gherasim, Al., Cirsan, N., Galiceanu, I., Saner, G., Tnsescu, P. Sistemul de asigurri n Romnia, 50 216. nr. 118, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1997, pag.