Sunteți pe pagina 1din 9

Suspendarea

contractului individual
de muncă prin voința
angajatorului

NUME STUDENT: PĂTRULESCU LILIANA – LARISA

ANUL: IV

GRUPA: 342

PROF: IONAȘCU ANDREEA

1
CUPRINS :
1. DREPTUL MUNCII ȘI SECURITĂȚII SOCIALE
1.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
1.2. CONTRACTUL DE MUNCĂ
1.3. EFECTELE SUSPENDĂRII CONTRACTULUI
INDIVIDUAL E MUNCĂ
2. CODUL MUNCII LEGEA 53 DIN 2003
2.1. Art. 1
2.2. Art. 4
2.3. Art. 5
2.4. Art. 7
2.5. Art. 8
2.6. Art.14
2.7. Art. 15
2.8. Art. 49
2.9. Art. 50
2.10. Art. 51
2.11. Art. 52
2.12. Art. 54 (avantaje-dezavantaje)

2
DREPTUL MUNCII

RAMURĂ DE SINE STĂTĂTOARE A DREPTULUI

Ca ramură de drept de sine stătătoare, dreptul muncii este indisolubil legat de munca
omului, înțeleasă de activitate creatoare de valori materiale și spirituale.
Munca se constituie, indiscutabil, într-o necesitate pentru om, fie că e vorba de nevoia vitală a
acestuia de a subzista și de a-și procura mijloacele elementare traiului, fie că, prin ea individul
se desăvârșește ca ființă umană fiind mijloc prin care acesta se împlinește și se perfecționează.
Chiar dacă a fost taxată ca exagerată sub aspect propagandistic, celebra sintagmă ,,
MUNCA L-A CREAT PE OM ,, subliniază fără putință de tăgadă rolul profund modelator pe
care munca l-a avut de-a lungul timpului asupra personalității umane.
Pe de altă parte, munca la nivelul unei colectivități umane, fie ea reprezentată de un
sat, comună, județ, țară, etc., se constituie intr-o sursă determinantă a avuției naționale.
În momentul actual din România, munca productivă, înalt calificată, care să valorifice
creativitatea, progresul științific și tehnic contemporan, cunoașterea, în general, se impun ca o
cerință de prim rang în dificilul proces pe care trebuie să-l parcurgem către economia de piață.
Tarele din educație privind rolul muncii în viața socială, neglijarea laturii sale
disciplinare a răspunderii individuale și colective, au avut efecte negative substanțiale și au
îngreunat enorm dezvoltarea economico-socială a țării pe baze sănătoase care să ne permită să
construim cu adevărat un stat de drept, o societate democratică și pluralistă.
În acest context, munca pe care Eminescu o definea c ,, legea lumii moderne, care nu
are loc pentru leneșim temeiul unui stat, bogăția unui popor ,, va fi î mod indubitabil factorul
central al dezvoltării sociale.
Dreptul muncii însă nu are ca obiect toate formele de muncă, obiectul excluzând
presarea muncii în afara unui raport juridic, ca și raporturile de muncă ce au un alt temei decât
contractul individual de muncă.
Nu fac parte din dreptul muncii următoarele:
 munca independentă a celui ce lucrează pentru sine, fără a recurge la serviciile altora
(ex: munca meșteșugarului, a icului comerciant, a lucrătorului agricol în gospodăria
sa);
 raporturile juridie ale militarilor în termenm ale celor profesioniști( ofițeri, maiștri
militari) sau ale celor ce execută o pedeapsă penală sau închisoare contravențională,
precum și ale ucenicilor, elevilor și studenților în timpul practicii în producție;
 munca desfășurată în cadrul nui raport juridic de drept civil;
 raporturile juridice specifice cooperației și diverselor societăți agricole;
situațiile în care munca se desfășoară pe baza unei profesiuni liberale, care au reglementări de
sine stătătoare: avocații, notarii, experții contabili, etc.
Așadar, dreptul muncii reglementează raporturile juridice de muncă născute din
contractele individuale sau colective de muncă și raporturile juridice conexe lor. De aceea, el
se mai numește și dreptul contractului de muncă, presupunând o relație socială, juridică între
patronul care angajează și care este proprietarul mijloacelor de muncă (și care plătește salariul
și asigură condiții corespunzătoare de desfășurare a procesului de muncă) pe de o parte, și

3
salariat, care se subordonează patronului și care pune la dispoziția acestuia forța sa de muncă
în schimbul salariului pe care-l primește.
Pe de altă parte, calitatea de patron o poate avea orice persoană fizică sau juridică, fie
de drept public ( ex: o instituție bugetară sau o regie a statului), fie de drept privat ( ex: o
societate comercială), care amgajează o altă persoană fizică în calitate de salariat. Este de la
sine înțeles, calitatea de salariat n-o poate avea decât o persoană fizică.
În cele două părți ale raportului juridic de muncă – patron și salariați – iau naștere atât
relații individuale, în virtutea contractului individual de muncă, dar și relații colective, ca
urmare a încheierii contractului colectiv de muncă, rezultat al statuării negocierii drepturilor și
obligațiilor reciproce ale părților raportului juridic de muncă.

Contractul de muncă

În privința contractului individual de muncă, trebuie să menționăm faptul că NU ne


aflăm în prezența unui contract tip, de adeziune, unde nu avem posibilitatea de a negocia, ci
doar de a accepta toate dispozițiile contractuale, în forma în care se află. Așadar, dacă legea
ne permite să negociem în contractele individuale de muncă, este preferabil să nu acceptăm
din start, fără rezerve, dispozițiile impuse de angajator, ci să le analizăm și să purtăm o
discuție/negociere asupra clauzelor, astfel încât să ne creăm situații mai avantajoase, fără însă
a-l prejudicia pe angajator.
Cunoașterea dispozițiilor elementare în privința raporturilor de muncă este esențială
pentru orice persoană introdusă în câmpul muncii. Acordând un minim de interes asupra
drepturilor și obligațiilor ambelor părți (atât cele ale salariatului cât și cele ale angajatorului),
vom avea posibilitatea de a recunoaște abuzurile, încălcările sau alte nereguli în ceea ce
privește desfășurarea și exercitarea profesiei/muncii și, nu în ultimul rând vom avea
posibilitatea de a cunoaște unde trebuie să ne îndreptăm pentru a ne proteja drepturile și
interesele, chiar și în lipsa unui avocat.
Contractul individual de muncă (CIM) este un act juridic, recunoscut de părțile
contractante, terți şi instituţiile competente. Conform art. 10 din Codul Muncii, acesta
reprezintă documentul care certifică relațiile dintre angajat și angajator și confirmă acceptul
angajatului de a presta o activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator (persoană fizică sau
juridică), în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Încheiera contractului individual de muncă este posibilă doar cu respectarea


prevederilor legale specifice. Mai mult, un contract de muncă valabil va fi modificat în
conformitate cu eventualele noi dispoziții legale, dacă acestea sunt adoptate pe parcursul
perioadei în care CIM îşi produce efectele.

Valabilitatea contractului este condiţionată de respectarea formei scrise (în limba


română), obligaţie ce revine angajatorului. Ulterior, prin intermediul anumitor clauze,
conținutul acestuia poate fi adaptat de angajator, în funcție de situația particulară a fiecărui
salariat.  Întrucât relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii,  actul juridic
menţionat  se încheie în baza acordului de voinţă al părţilor.

4
Efectele suspendării contractului individual de muncă

Potrivil art. 49 din Codul Muncii, de fiecare dată când în timpul perioadei de
suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de
muncă, cauza de încetare de drept prevalează. În cazul suspendării contractului individual de
muncă, se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea
sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul
individual de muncă încetează de derpt.

CODUL MUNCII Legea 53 din 2003

Articolul 1
(1) reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul
aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.
(2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în
măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.

Articolul 4
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub
ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber.
(3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice:
a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;
c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii;
d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe
precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau
insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale
de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia.

Articolul 5
(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi
salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau
preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca
scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii
decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

5
Articolul 7
Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea
intereselor lor profesionale, economice şi sociale.

Articolul 8
(1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe.
(2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor
informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.
Articolul 9 Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale
Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional
al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.

Articolul 14
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate,
potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator,
din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în
calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

Articolul 15
Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă
în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.

Articolul 49
(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul
părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi. Codul Muncii actualizat Legislatie
Protectia Muncii 12
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de
către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele
prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv
de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
(4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile
salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din
calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de
încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au
legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de
muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.

Articolul 50
Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
c) carantină;
d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe
toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;
e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;

6
f) forţă majoră;
g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;
h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările
necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit
avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual
de muncă încetează de drept;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Articolul 52
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în
următoarele situaţii:
a) (abrogat la 21 august 2016 de Actul din Decizia 261 din 2016)
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a
fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; Codul Muncii actualizat Legislatie Protectia
Muncii 13
c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă,
pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
c1 ) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală,
măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au
fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în
care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea
contractului de muncă;
d) pe durata detaşării;
e) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau
atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză,
salariatul îşi reia activitatea anterioară şi i se plăteşte, în temeiul normelor şi principiilor
răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a
fost lipsit pe perioada suspendării contractului.
(3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice,
structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea
posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea
corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului,
după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a
reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

Articolul 51
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în
următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului
cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesională;
e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel
central sau local, pe toată durata mandatului;
f) participarea la grevă.

7
g) concediu de acomodare.
(2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia absenţelor nemotivate ale
salariatului, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul
individual de muncă, precum şi prin regulamentul intern.

Exemplu
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cuprinde dispozitii privind
suspendarea contractului de munca pe perioada mandatului in organisme profesionale:
- privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului
Medicilor din Romania (titlul XII);
- privind exercitarea profesiei de farmacist, precum si organizarea si functionarea Colegiului
Farmacistilor din Romania (titlul XIV);
- privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si functionarea Colegiului Medicilor
Dentisti din Romania (titlul XIII).

Art. 54.
Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor
fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Avantaje si dezavantaje :
Avantaje :
-se supenda de drept in situatia concediului de maternitate,astfel femeile beneficiaza de sprijin
material pe durata sarcinii indiferent daca presteaza sau nu munca
-se supenda de drept in conditii de carantina
-se supenda din partea salariatului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau
daca copilul sufera de vreun handicap in varsta de pana la 3 ani
se suspenda si pentru concediu paternal
-poate fi suspendat pentru formare profesionala ,greva sau absente nemotivate
-dina partea angajatorului poate fi intrerupt in cazul intreruperii temporare a activitatii,fara
incetarea raportului de munca,din motive economice,structurale sau tehnologice
-salariatii beneficiaza pe durata intreruperii temporare de o indemnizatie ce nu poate fi mai
mica de 75% din salariul de baza.

Dezavantaje :
-participarea la greva constituie un motiv de suspendare a contractului individual de munca
-aceasta intrerupere paote lua forma de sanctiune disciplinara.

8
BIBLIOGRAFIE:

Dreptul muncii și securității sociale, editura Academia Brâncuși

Codul muncii legea 53 din 2003

Referat Suspendarea Contractului Individual de Munca < Drept (regielive.ro)

https://legeaz.net/dictionar-juridic/efecte-suspendare-cim

Contractul individual de munca (CIM) - caractere juridice. (avocatoo.ro)

S-ar putea să vă placă și