Sunteți pe pagina 1din 21

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC

ARGUMENT Cap. 1 REGLEMENTRI JURIDICE N DOMENIUL MUNCII 1.1 Munca - concept 1.2 Munca prestat n afara unor raporturi juridice de munc 1.3 Munca prestat n cadrul unor raporturi juridice de munc

Cap. 2 PREZENTAREA GENERAL A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC 2.1 Noiune i formele contractului individual de munc 2.2 Evoluia contractului individual de munc 2.3 Legea i contractul individual de munc 2.3.1 ncheierea contractului individual de munc 2.3.2 Executarea contractului individual de munc 2.3.3 Modificarea contractului individual de munc 2.3.4 Suspendarea contractului individual de munc 2.3.5 ncetarea contractului individual de munc 2.4 Coninutul contractului individual de munc Cap. 3 STUDIU DE CAZ: CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC LA SC ..... 3.1 Prezentarea firmei 3.2 CIM CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 din Codul Muncii reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii. Din perspectiva dreptului muncii, munca se poate presta si n cadrul unor raporturi juridice de munca. Categoria din care fac parte raporturile juridice de munca sunt nascute n baza ncheierii unui contract individual de munca, astfel se denota importanta acestui contract. Definitia contractului individual de munca pe care o gasim in art. 10 din Codul Muncii: contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu. Anterior incheierii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract. O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea contractului individual de munca. Incheind contractul de munca,persoana dobandeste calitatea de angajat,revenindu-i drepturile si obligatiile prevazute in legislatia muncii, si in contractul individual de munca. Contractul individual de munca se incheie, in mod normal, pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile prevazute de lege. Incheierea contractului de munca se face dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.

n coninutul unui contract individual de munc se regsesc o serie de clauze din care unele sunt obligatorii, iar altele sunt negociate de prile semnatare. Potrivit legislaiei muncii din Romnia prile au o libertate destul de redus n stabilirea coninutului contractului individual de

Cap. 1 REGLEMENTRI JURIDICE N DOMENIUL MUNCII


1.1 Munca-concept Munca reprezint activitatea uman specific manual i/sau intelectual prin care oamenii i utilizeaz aptitudinile lor (fizice i intelectuale) n scopul producerii bunurilor cerute de satisfacerea trebuinelor lor. Prestarea muncii se face n cadrul unor raporturi juridice de munc. Termenul de munc. isi are originea in limba slavon monka i poate avea mai multe sensuri. Primul i cel mai important sens este cel de activitate fizic sau intelectual ndreptat spre a crea bunuri materiale i spirituale, un al doilea sens este cel de ocupaie sau ndeletnicire. De asemenea un alt sens atribuit termenului de munc este ace la de tortur, respectiv supus la munci. In Constitutia Asociatiei Internationale a Muncii se specifica express ca munca nu reprezinta o marfa, deoarece spre deosebire de orice marfa munca este: inseparabila de persoana care o presteaza; imposibil sa fie pastrata persoana care nu isi pune in lucru la un anumit moment forta sa de munca, nu o poate utiliza ulterior; imposibil sa fie sporita cantitativ fara a afecta, de regula, insasi substanta biologica a persoanei (ea poate sa creasca sub aspect calitativ in ipostaza de capital uman); destul de greu deplasabila dintr-o zona in alta, sau dintr-o tara in alta; Munca se poate presta fie in afara unor raporturi juridice de munca, fie in cadrul unor raporturi juridice de munca.

1.2 Munca prestat n afara unor raporturi juridice de munc

In afara raporturilor juridice de munca, se plaseaza aceea activitate, care nu se bazeaz pe un contract de individual de munc. Aceste raporturi nu au toate trsturile unui raport de munc, putnd ns fi clasificate ca relaii de munc, astfel se aplic doar prevederile cuprinse n reglementrile speciale. Se ncadreaz in aceasta categorie: munca voluntar de interes public, prestat voluntar i gratuit, care are ca izvor un contract de voluntariat ncheiat ntre o perosn fizic - voluntarul, i o persoan juridic fr scop lucrativ (reglementat de Legea 195/2001 a voluntariatului); activiti voluntare ce nu sunt prestate n baza unui contract de voluntariat (din raiuni de prietenie sau bun vecintate); pompierii voluntari civili, care prestez munca conform OUG 60/1997; munca prestat n baza unui raport juridic civil , spre exemplu contractul de prestri servicii,este cuprins in legea 130/1999; activitile independente - Legea 507/2002 organizarea i defurarea de activiti economice de ctre persoanele fizice; munca prestat in temeiul unei hotarari judecatoresti ca pedeaps penal; munca prestat in executarea unor obligaii legale, respectiv ucenicii, elevii, studenii in timpul practicii; persoanele obligate prin lege s presteze anumite activitai, cum ar fi stingerea incendiilor in zonele forestiere, sau intervenii in cazul inundaiilor; munca prestat in cadrul unui raport juridic societar (de societate comercial) ca aport la capitalul social. In afara raporturilor juridice de munc, i deci in afara dreptului muncii se plaseaz i profesiunile libere sau independente. n momentul de fat exist legi de sine statatoare cu privire la urmatoarele profesiuni: expert contabil i contabil autorizat, notar public, avocat, medic, farmacist, medic veterinar, practician n organizare i lichidare, auditor financiar, persoane autorizate s realizeze i s verifice lucrrile de specialitate n domeniile cadastrului, geodeziei i cartografiei, persoane, care practic servicii publice conexe actului medical, consilier n proprietate industrial, expert criminalist, executor judectoresc, consultant fiscal, consultant de investiii.

1.3 Munca prestat n cadrul unor raporturi juridice de munc

Raporturile juridice de munc sunt relaii sociale reglementate prin lege, care iau natere ntre o persoan fizic, pe de o parte i o persoan juridic pe de alt parte, ca urmare a prestrii unei munci de ctre prima persoan n folosul celei de a doua persoane, care, la rndul ei se oblig s o remunereze i s creeze condiiile necesare prestrii acelei munci. Caracteristicile raportului juridic de munc: este un raport juridic bilateral, n cadrul cruia una dintre pri respectiv prestatorul muncii este ntodeauna o persoan fizic; are un caracter intuitu personae. nchieirea contractului de munc se face lund n considerare pregtirea, aptitudinea i calitile celui ce presteaz munca; este un raport de subordonare a salariatului fa de salarizant. Subordonarea const n obligaia salariatului de a respecta disciplina muncii, de a presta munca; are un caracter oneros - munca se presteaz n schimbul unei salarizri; salariatul se bucur n baza conrtactului individual de munc si a prevederilor legale de msuri de protecie a muncii. n marea majoritatea a cazurilor raportul juridic de munc ia natere prin ncheieirea unui contract individual de munc.

Cap. 2 PREZENTAREA GENERAL A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC 2.1 Noiune i formele contractului individual de munc
Contractul individual de munc este contractul n temeiul creia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic in schimbul unei remuneraii denumite salariu. Acesta mbrac mai multe forme: contractul individual de munc pe durat nedeterminata; contractul individual de munc pe durat determinat; contractul individual de munc cu timp parial; munca prin agent de munc temporar;

munca la domiciliu; Contractul individual de munc pe durat nedeterminat, constituie o masur de protecie a salariatului, avnd menirea de a asigura dreptul la stabilitate n munc. De asemenea, nu afecteaz nici interesele angajatorului, asigurndu-se astfel o mai bun planificare si organizare a muncii, o modelare si perfecionare a calificrii personalului. Contractul individual de munc pe durat determinat se poate ncheia numai n form scris, cu precizarea expres a duratei pentru care se ncheie. Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi ncheiat pe o perioad mai mare de 24 luni i de cel mult dou ori consecutiv. Contractul individual de munc poate fi ncheiat pentru o durat determinat numai n urmatoarele cazuri: nlocuirea unui salariat n cazul suspendrii contractului sau de munc, cu excepia situaiei n care acel salariat particip la grev; creterea temporar a activitaii angajatorului; desfaurarea unor activitai cu caracter sezonier; n situaia n care este ncheiat n temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane far loc de munc; angajarea unei persoane aflate n cutarea unui loc de munc care n termen de 5 ani de la data angajarii ndeplinete condiiile de pensionare pentru limita de vrst; ocuparea unei funcii eligibile n cadrul organizaiilor sindicale, patronale sau nonguvernamentale, pe perioada mandatului; n alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfaurarea unor lucrari, proiecte, programe, n condiiile stabilite prin contractul colectiv de munc. Contractul individual de munc cu timp parial este contractul prin care angajatorul poate ncadra salariaii cu program de munc corespunztor unei fraciuni de norm de cel puin dou ore pe zi. Acesta poate fi ncheiat pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, numai n form scris.

Pe lang clauzele generale cuprinse n contractul individual de munc pe durat nedeterminat, contractul individual de munc cu timp parial, conform art.102 din Codul Muncii mai cuprinde: durata muncii i repartizarea programului de lucru; condiiile n care se poate modifica programul de lucru; interdicia de a efectua ore suplimentare, cu excepia cazurilor de for major. Potrivit art. 103 din Codul Muncii, salariatul ncadrat cu contract de munc cu timp parial beneficieaz de toate drepturile salariailor cu norm ntreag, proporional cu timpul efectiv lucrat. De asemenea, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurri sociale se stabilete proporional cu timpul efectiv lucrat conform legii. Munca prin agent de munc temporar, este definit ca fiind, munca prestat de un salariat temporar, care din dispoziia agentului de munc temporara, presteaza munca n favoarea unui utilizator. Misiunea unui agent de munca temporar nu poate sa depaeasc o perioad mai mare de 12 luni, putnd fi prelungit o singur dat dar nu mai mult de 18 luni. Un utilizator poate apela la ageni de munc temporar doar n urmatoarele cazuri: pentru nlocuirea unui salariat al carui contract individual de munc este suspendat, pe durata suspendarii; pentru prestarea unor activitai cu caracter sezonier; pentru prestarea unor activitai specializate ori ocazionale. Munca la domiciliu - sunt acei salariai care ndeplinesc atribuiile specifice funciei pe care o dein, la domiciliul lor. Ei i stabilesc singuri programul de lucru, iar angajatorul este n drept s verifice activitatea depus, n condiiile stabilite prin contractul individual de munc. Potrivit art. 106 din Codul Muncii, contractul individual de munc la domiciliu se ncheie n form scris i conine, n afara clauzelor generale cuprinse n contractul individual de munc pe durat nedeterminat, urmtoarele: precizarea expres c salariatul lucreaz la domiciliu;

programul n cadrul cruia angajatorul este n drept s controleze activitatea salariatului su i modul concret de realizare a controlului; obligaia angajatorului de a asigura transportul la i de la domiciliul salariatului, dup caz, al materiilor prime i al materialelor pe care le realizeaz. Salariaii cu munca la domiciliu beneficiaz de toate drepturile prevzute de lege i de contractele colective de munc aplicabile salariailor al cror loc de munc este la sediul angajatorului.

2.2 Evolutia contractului individual de munca


O bun perioad de timp, sfritul sec. al XIX-lea i nceputul sec. XX, contractul individual de munc a fost considerat, un contract de nchiriere a forei de munc, reglementat de dispoziiile Codului civil. Extinderea folosirii de ctre meseriai i industriai a muncii salarizate a determinat adoptarea n anul 1929 a primei legi a contractelor de munc, reprezentand conveniunea prin care una din pri denumit salariat se oblig s presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau o lucrare determinat, unei alte pri denumit patron, care la rndul su se oblig s remunereze pe cel dinti. Prin urmarea aplicarii acestor acte normative, s-au creat condiiile care au permis adoptarea Legii din 1929 asupra contractelor de munc. Primul cod al muncii a fost adoptat ins n 1950 si aceasta excludea, sub orice form, posibilitatea salariailor si unitailor de a negocia colectiv sau individual condiiile de munc. Al II-lea cod al muncii a intrat n vigoare la 1 martie 1973. La acel moment al adoptarii sale, concordant cu normele de baz ale drepturilor internaionale ale muncii, a reprezentat n pofida componenelor sale propagandistice, cel mai avansat act normativ n materia raporturilor de munc din rndul fostelor state sociale. Astzi, contractul individual de munc este reglementat n principal prin dispoziiile Codului muncii n vigoare (legea nr. 53/2003), respectiv titlul II (articolele 10 107), dar i prin alte prevederi speciale, de exemplu, legea nr. 130/1999 ce reglementeaz msuri privind protecia persoanelor ncadrate n munc.

2.3. Legea i contractul individual de munc


2.3.1 ncheierea contractului individual de munc Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat, dar se poate ncheia i pe durat determinat, n condiiile expres prevzute de lege. n momentul incheierii unui contract de munc, angajatorul trebuie s in cont de urmtoarele: o persoana fizic dobndete capacitate de munc la mplinirea vrstei de 16 ani; o persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat si la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul printilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitti potrivite cu dezvoltarea fizic, aptitudinile si cunostintele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea si pregtirea profesional; incadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis; incadrarea n munc a persoanelor puse sub interdictie judectoreasc este interzis; incadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau periculoase se poate face dup mplinirea vrstei de 18; este interzis, sub sanctiunea nulittii absolute, ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii unei munci sau a unei activitti ilicite ori imorale. Contractul individual de munc se ncheie n baza consimtmntului prtilor, n form scris, n limba romn. Obligatia de ncheiere a contractului individual de munc n form scris revine angajatorului, anterior nceperii raporturilor de munc. Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer salariatului vechime n munc. Potrivit art. 17 din Codul Muncii, anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc, angajatorul trebuie s informeze salariatul cu privire la clauzele generale pe care urmeaz s le nscrie n contract i care vizeaz: identitatea prilor; locul sau locurile de munc; sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului;

atribuiile postului; riscurile specifice postului; data de la care contractul urmeaz s i produc efectele; durata concediului de odihn de care beneficiaz salariatul; condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante i durata acestuia; salariul de baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum i periodicitatea plii salariului; durata normal a muncii, exprimat n ore / zi i ore / sptmn; indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz condiiile de munc ale salariatului; durata perioadei de prob. Pe lng aceste clauze generale contractul individual de munc poate cuprinde i clauze

specifice, cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesional; clauza de neconcuren; clauza de mobilitate; clauza de confidenialitate. La ncheierea contractului individual de munc se poate stabili o perioad de prob de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funciile de execuie i de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funciile de conducere. Pentru muncitorii necalificai perioada de prob are un caracter excepional i nu poate depi 5 zile lucrtoare. Absolvenii instituiilor de nvmnt superior, la debutul lor n profesie, se ncadreaz pe baza unei perioade de prob cuprinse ntre 3 i 6 luni. Perioada de prob ce constituie vechime n munc. ncadrarea salariatilor la institutiile si autorittile publice si la alte unitti bugetare se face numai prin concurs sau examen, dup caz. Posturile vacante existente n statul de functii vor fi scoase la concurs, n raport cu necesittile fiecrei unitti.

Orice salariat poate cumula mai multe funcii n baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea i trebuie s comunice fiecrui angajator, n mod obligatoriu, locul unde exercit funcia pe care o consider de baz. Cettenii strini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munc n baza permisului de munc eliberat potrivit legii. 2.3.2 Executarea contractului individual de munc Executarea contractului const, n principal, n prestarea efectiv a activitii de ctre salariat i plata salariului de ctre angajator. Drepturile salariatului se nasc pe msura prestrii munci. Contractul individual de munc reprezint, ca orice contract, legea prilor i trebuie executat ca atare, aa cum a fost ncheiat de ctre contractani. Dac angajatorul nu i execut obligaiile asumate, salariatul este obligat s munceasc, n continuare, avnd la dispoziie numai posibilitatea de a sesiza instana judectoreasc. Pe parcursul executrii unui contract individual de munc, pot interveni mai multe operaiuni: atestarea pe post vizeaz ipoteze n care angajatorul testeaz salariatul pentru a verifica dac acesta corespunde postului pe care se afl. Ca urmare a verificrii, fie salariatul va fi atestat pe postul n cauz, n msura n care este corespunztor, fie, n caz contrar, va putea fi concediat n temeiul art. 61 lit. d din Codul muncii (pentru necorespundere profesional); avansarea/promovarea reprezint o modificare a felului muncii i nu poate interveni fr acordul salariatului. n funcie de opiunea angajatorului, avansarea poate interveni fr ca salariatul n cauz s susin un concurs/examen. Pe perioada executrii contractului individual de munc trebuie respectate drepturile i obligaiile privind relaiile de munc dintre angajator i salariat.(ANEXA) 2.3.3 Modificarea contractului individual de munc Contractul individual de munc poate fi modificat oricnd prin acordul prilor. Salariatul nu l poate modifica niciodat unilateral. La rndul su, angajatorul poate modifica

unilateral clauzele contractului individual de munc, dar numai n condiiile expres prevzute de legislaia muncii. De regul, modificarea contractului individual de munc se refera la: felul muncii, locul muncii, salariul, durata, timpul de munc, timpul de odihn .a. Acestea nu pot fi modificate unilateral de ctre angajator. Codul Muncii reglementeaz urmtoarele cazuri n care contractul individual de munc poate fi modificat unilateral de ctre angajator: A. Delegarea - presupune exercitarea temporar, din dispoziia i n interesul angajatorului, de ctre salariat, a unor sarcini corespunztoare atribuiilor sale de serviciu, n afara locului de munc obinuit (de regul, la un alt angajator). Se poate stabili prin act unilateral al angajatorului numai pe o perioad de pn la 60 de zile. Dac angajatorul dorete s prelungeasc durata delegrii o poate face, pentru o aceeai durat, ns numai cu acordul salariatului. B. Detaarea - conform art. 45 din Codul Muncii, presupune schimbarea temporar a locului de munc ocupat de salariat din dispoziia angajatorului la un alt angajator, n scopul executrii unor lucrri n interesul acestuia din urm. Excepional, se poate modifica prin detaare i felul muncii, dar numai cu consimmntul scris al salariatului. C. Fora major - respectiv acea mprejurare strin de pri, neimputabil lor, constnd intr-un fenomen natural sau social exterior, extraordinar i absolut de nebiruit pentru orice subiect de drept. D. Existena unei recomandri medicale care impune angajatorului schimbarea felului/locului de munc al salariatului n interesul asigurrii sntii acestuia. E. Ca sanciune disciplinar, respectiv n cazul retrogradrii n funcie. 2.3.4 Suspendarea contractului individual de munc Suspendarea contractului individual de munca este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte: prestarea muncii si plata acesteia, ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in viata. Suspendarea se deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor sale.

Conform art.49 din Codul Muncii, suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti: Suspendarea de drept a contractului individual de munca este urmarea survenirii unor evenimente care fac in mod obiectiv imposibila prestarea muncii. Art. 50 din Codul Muncii enumera situatiile cand intervine suspendarea de drept: concediul de maternitate; concediul pentru incapacitate temporara de munca; carantina; exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati elective, legislative ori judecatoresti; indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat; forta majora; arestul preventiv; cazuri de suspendare prevazute de legi spaciale.

Suspendarea din initiativa salariatului, cand contractul individual de munca poate fi suspendat prin manifestarea de vointa al angajatului, fara a mai fi necesar si acordul angajatorului. Dorinta salariatului este adusa la cunostinta angajatorului printr-o cerere care nu se supune aprobarii acestuia, ci doar constituie o notificare a angajatorului cu privire la: concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau in cazul copilului, cu handicap, pana la varsta de 3 ani; concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani; concediul paternal; concediul pentru formare profesionala din initiativa angajatului; exercitarea unei functii elective in cadrul organizmelor profesionale constituite la nivel central sau local; participarea la greva.

Suspendarea din initiativa angajatorului , a contractului individual de munca este reglementata prin art. 52 din Codul Muncii si vizeaza situatiile care il pot determina pe angajator sa dispuna incetarea temporara a prestarii muncii si a platii salariului. Potrivit Codului Muncii, decizia angajatorului de suspendare a contractului individual de munca se produce in cazul: detasarii salariatului in alta unitate; aplicarii unei sanctiuni disciplinare; pe perioada in care munca nu se presteaza din culpa unitatii; pe durata cercetarii penale ca urmare a sesizarii de catre unitate a organelor de urmarire penala; atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru o fapta incompatibila cu postul detinut. Indiferent de motivul pentru care a intervenit, suspendarea are ca efect principal oprirea temporar a prestrii muncii i a plii salariului, ns, cu meninerea contractului individual de munc. 2.3.5 ncetarea contractului individual de munc Incetarea Contractului individual de munca este termenul generic folosit pentru ncheierea raporturilor de munc ntre angajat si angajator, adic angajatul nu va fi obligat s presteze munc, iar angajatorul nu va fi obligat s plteasc salariul. Potrivit art. 55 din Codul Muncii, contractul individual de munca poate nceta de drept, ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea, sau ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, n cazurile si n conditiile prevazute de lege.

Contractul individual de munca poate inceta de drept , la expirarea duratei prevazute

in contract, ca urmare a acordului partilor, si ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti in cazurile si in conditiile prevazute de lege: la data decesului salariatului; la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului; la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului; ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva; ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare; ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti; de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; la data expirarii termenului contractului individual incheiat pe durata determinata; retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani. Incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor poate avea loc

numai in masura in care contractul exista, adica a fost incheiat cu respectarea normelor legale. Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului de munca atrage nulitatea acestuia.

Acordul pentru incheierea contractului trebuie dat de aceleasi parti, care au incheiat contractul respectiv. Trebuie sa rezulte fara dubiu ca acordul a fost dat cu intentia expresa si concreta de a pune capat contractului individual de munca. In acest caz de incetare a contractului individual de munca, persoana in cauza poate primi indemnizatie de somaj, daca intruneste toate conditiile legale. Incetarea contractului de munca ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre

parti:

A. Incetarea contractului individual de munca ca urmare a vointei unilaterale a salariatului , se face in baza art.79 alin.1 din Codul Muncii. Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa al salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunicata angajatorului cere incetarea contractului individual de munca. Este obligatorie indeplinirea unui termen de preaviz de 15 zile lucratoare in cazul functiilor de executie si de 30 de zile lucratoare in cazul functiilor de conducere. Daca salariatul nu respecta perioada de preaviz, unitatea poate sa-i desfaca disciplinar contractul de munca pentru absente nemotivate. Demisia nu trebuie justificata, ea constituind un drept al salariatului pe care-l poate exercita fara obligatia de a-si motiva atitudinea adoptata. Chiar daca salariatul este liber sa demisioneze, el nu poate primi totusi indemnizatia de somaj. B. Incetarea contractului individual de munca ca urmare a vointei unilaterale a angajatorului poarta numele de concediere. Codul Muncii mparte motivele, care duc la concediere n motive care in de persoana salariatului (abaterea disciplinar grav, arestarea preventiv, inaptitudinea medical, necorespunderea profesional, ndeplinirea condiiilor de pensionare) i motive, care nu in de persoana salariatului (desfiinarea postului). Este interzisa concedierea salariatilor: pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala; pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale. pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;

pe durata concediului pentru carantina; pe durata in care femeia salariata este gravid; pe durata concediului de maternitate; pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;

pe durata indeplinirii serviciului militar; pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism syndical; pe durata efectuarii concediului de odihna. Angajatorul este obligat s precizeze motivele desfacerii contractului individual de

munca, cnd msura se ia din ini iativa sa, iar atunci cnd desfacerea se face prin acordul pr ilor sau din iniiativa salariatului, nu este necesar motivarea. 2.4 Coninutul contractului individual de munc Din punct de vedere al continutului, contractul individual de munca contine clauze generale, care se regasesc in orice contract si clauze speciale, caracteristice unui anumit contract de munca. Orice contract individual de munca are: o parte legala, formata din drepturi si obligatii prevazute in legi sau alte acte normative; o parte conventionala, care cuprinde clauze lasate la liberul acord de vointa al partilor. Partea legala are caracter de ordine publica, reprezentand interventia statului pentru protectia si stabilirea pragului minim pentru dreprturi si a pragului maxim pentru obligatii, astfel prin clauzele incluse neputandu-se crea salariatului o situatie mai putin favorabila decat minimul legal. Aceste clauze chiar daca nu sunt cuprinse in contract, ele decurg din lege.

Partea conventionala, este mult mai ampla si exprima posibilitatea partilor de a stabili clauze, conform vointei lor, privind: durata muncii, felul muncii, locul muncii, salariul, timpul de lucru, concediul de odihna dar si anumite clauze speciale. Contractul individual de munc trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente: identitatea prilor; durata contractului; locul de munc; felul muncii; durata muncii; concediul; salarizare; drepturi specifice legate de sntate i securitate n munc; drepturi i obligaii generale ale prilor; dispoziii finale. Unele clauze sunt apreciate ca fiind esentiale, in randul acestora incluzandu-se cele care se refera la felul muncii, locul muncii, salariul. Felul muncii reprezinta ocupatia exercitata de catre salariat, cu specificarea pregatirii sau calificarii profesionale. Se vor preciza: profesia sau calificarea obtinuta prin studii; ocupatia sau activitate aducatoare de venit (in bani si/sau in natura) pe care o desfasoara o persoana in mod obisnuit, reprezentand sursa de existenta. Felul muncii se concretizeaza prin fisa postului, semnata de catre seful ierarhic superior si salariat.

Locul muncii ca element al contractului de munca reprezinta zona, spatiul, inzestrat cu mijloace de munca, utilaje, unelte, mijloace de transport, mobilier si obiecte ale muncii, materii prime, materiale, semifabricate, organizat in vederea realizarii unei operatiuni, lucrari sau pentru indeplinirea unei functii de catre un executant individual sau colectiv, cu pregatirea si indemanarea necesara, in conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii. Se vor preciza: localitatea; unitatea; sediul angajatorului, respectiv filiala, sucursala sau punctul de lucru in care se va presta munca; structura organizatorica in cadrul careia urmeaza a fi prestata munca: departament, sectie, sector, atelier, serviciu, centru (teritorial, de profit), birou. Este de asemenea, important de stabilit daca munca se desfasoara numai la sediul unitatii sau prin deplasari in teren. Salariul, ca plata a muncii prestate, se stabileste prin contractul individual de munca, de regula, prin negocierea individuala, respectandu-se salariul minim brut pe tara stabilit periodic de Guvern. Prin exceptie, salariul se stabileste prin acte normative fara a se putea negocia, in cazul autoritatiilor si institutiilor publice si al regiilor autonome de interes deosebit. Codul muncii prevede posibilitatea cuprinderii in contractul individual de munca si a unor clauze specifice fara ca enumerarea sa fie limitativa: Clauza cu privire la formarea profesional prevede modalitatea concret de formare profesional, drepturile i obligaiile prilor, durata formrii profesionale, precum i orice alte aspecte legate de formarea profesional, inclusiv obligaiile contractuale ale salariatului n raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesional, se stabilesc prin acordul prilor i fac obiectul unor acte adiionale la contractele individuale de munc. Clauze de neconcurenta care presupune, pe de o parte, obligatia salariatului ca pe toata durata contractului individual de munca sa nu presteze in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu angajatorul sau, iar, pe de alta parte, obligatia angajatorului

de a-i plati salariatului o indemnizatie lunara. Prin exceptie, clauza de neconcurenta isi mai poate produce efectele dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, respective 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul de munca; Clauza de mobilitate este clauza prin care i se permite angajatorului sa dispuna o activitate, care nu presupune loc stabil de munca, aceasta activitate fiind de esenta felului muncii. Salariatul poate beneficia de prestatii financiare sau in natura aferente executarii activitatii in conditii de mobilitate; Clauza de confidentialitate este clauza prin care partile convin ca pe toata durata contractului si dupa incetarea acestuia sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului individual de munca, in conditiile stabilite in regulamentele interne, contractele colective de munca sau cele individuale de munca.

BIBLIOGRAFIE:

1. Capot Valentina (coordonator)

Contracte economice manual clasa a XI-a, profil Servicii Editura Akademos Art Bucureti 2007

2. Lucia U, Florentina Rotaru si Simona Cristescu

Contractul individual de munc - Editura Hamangiu Bucuresti 2009

3. Ovidio Nicolescu i

Management Editura Economic, Bucureti 1997

Ion Verboncu

4. *** 5. ***

Codul Muncii www.ase.ro Biblioteca digital titlul cursului

S-ar putea să vă placă și