ANTON VICTOR VLAD

ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
REFERAT
DREPTUL SECURITĂȚII SOCIALE

1. Asigurările sociale
Integrantă a securităţii sociale, asigurarea socială are drept scop principal compensarea -
beneficii în bani sau în servicii, a prejudiciilor suferite în unele situaţii de risc cu care se pot
întâlni cei asiguraţi. Sistemul de asigurări sociale de stat şi sistemul de asistenţă socială, respectiv
împletirea celor două elemente, reprezintă premisa sistemului de securitate socială , astfel încît
acesta să protejeze persoanele asigurate împotriva riscurilor ce se pot ivi. Asigurările sociale şi
asistenţa socială trebuie să se completeze una pe cealaltă, în interesul asiguratului. Pentru a
beneficia de asistenţă socială nu este impusă condiţia de a exista o contribuţie anterioară ca în
cazul asigurărilor sociale.
Asigurările sociale din România reprezintă un domeniu de actualitate, în acest context
fiind un demers util identificarea soluţiilor moderne de asigurare socială, în vederea dezvoltării
durabile a capacităţilor individuale sau colective necesare asigurării nevoilor sociale. Toate
aceste elemente au un impact considerabil asupra creşterii calităţii vieţii.
Asigurările sociale nu au capacitatea de a asigura bunăstarea persoanelor care au
contribuit. Nici nu au această menire. Acestea asigură un minim necesar, spre exemplu în cazul
pensiei. În majoritatea ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic, alături de pensia publică,
un rol important îl joacă şi pensia privată oferind un venit suplimentar asiguratului care îşi
schimbă statutul din angajat în pensionar.
Sistemul de pensii diferă de la o ţară la alta, acesta putând fi public sau privat, implicit
sistem obligatoriu sau facultativ. Una dintre motivaţiile constituirii sistemului public de pensii a
fost cea de protecţie a persoanelor vârstnice, în contextul interesului şi implicării tot mai scăzute
a familiei. Noţiunea de familie a fost redusă strict de la noţiunea de familie extinsă, la cea de
familie nucleară.
Protecţia socială în sistemul asigurărilor sociale se dezvoltăprin mentinerea standardului
de trai obţinut de asiguraţi până la momentul producerii riscului asigurat, prin utilizarea
sistemelor de compensare a cheltuielilor provenite ca urmare a diverselor tratamente medicale,
reabilitare , lipsa salariului.
Clasificarea asigurărilor sociale este determinată de natura riscurilor sociale, nevoile
asiguraţilor, specificul reglementarii juridice a acestora.
În ţara noastră, asigurările sociale sunt structurate după cum urmează: un procent de
69,5% este deţinut de asigurările sociale de stat, urmat de 28% procent deţinut de asigurările
sociale de sănătate, asigurările pentru şomaj deţin 2%, în timp ce asigurările pentru accidente de
muncă şi boli profesionale deţin un procent de 0,5%.
Asigurările sociale s-au bucurat de o perfecţionare şi dezvoltare continuă , dezvoltarea
acestora fiind realizată o dată cu dezvoltarea economiei ţării noastre.
2. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)
Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) este instituţia publică de interes naţional, cu
personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează
sistemul public de pensii.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Această instituţie se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale
şi Persoanelor Vârstnice şi are sediul în municipiul Bucureşti.
Casa Naţională de Pensii Publice are în subordine Institutul Naţional de Expertiză şi
Recuperare a Capacităţii de Muncă şi Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului
din Domeniul Pensiilor Publice şi este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament
Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), reprezintă instituţia autonomă ce are
competenţe şi atribuţii în domeniul administrării sistemului public de pensii. CNPP are ca
atribuţii principale stabilirea şi respectiv plata drepturilor de asigurări sociale, întocmirea
proiectului bugetului asigurărilor sociale, se preocupă de realizarea veniturilor şi de efectuarea
cheltuielilor în acest domeniu.
Casa Naţională de Pensii Publice, îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii, stabilite
prin lege:
-îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale
de pensii;
-furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor
sociale de stat;
-prezintă Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a
bugetului asigurărilor sociale de stat;
-îndrumă metodologic casele sectoriale de pensii;
-stabileşte, în cooperare cu casele de pensii sectoriale, modalitatea tehnică de evidenţă a
contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale,
precum şi a modului de colaborare cu Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
Bazelor de Date;
-publică anual raportul de activitate;
-organizează cooperarea cu instituţii similare din alte ţări, în vederea coordonării
prestaţiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competenţă, pentru lucrătorii migranţi;
-colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale şi alte tipuri de contribuţii;
-urmăreşte încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, organizează,
îndrumă şi controlează activitatea privind executarea creanţelor bugetare;
-asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii;
-controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
-aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este
parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare
în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări;
-asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este parte;
-asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi
de evidenţă;
-certifică, la termenele stabilite prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii
Publice, stagiul de
cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat;
-organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din
domeniul asigurărilor sociale.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Realizarea atribuţiilor ce revin Casei Naţionale de Pensii Publice este supusă controlului
Ministerului Muncii, Familliei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
3. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Veniturile şi cheltuielile sistemului public sunt cuprinse în bugetul asigurărilor sociale.
Cheltuielile efectuate cu organizarea şi funcţionarea sistemului public, finanţarea
investiţiilor proprii, contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale, precum şi alte cheltuieli
efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare reprezintă cheltuieli acoperite din
bugetul asigurărilor sociale de stat.
În vedere constituirii fondului de rezervă, anual, până la un procent de 3%, se va preleva
din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest fond de rezervă trebuia să respecte
regula potrivit căreia nivelul cheltuielilor prevăzute pentru un an bugetat nu poate fi depăşit de
fondul de rezervă cumulat pentru anul respectiv.
4. Asigurările sociale de sănătate
Definiţia dată de dicţionarul explicativ al limbii române noţiunii de ocrotrire a
sănătăţii,
este complexul de măsuri adoptate de stat în vederea prevenirii bolilor, întărirea şi refacerea
sănătăţii, prelungirea vieţii şi a capacităţii de muncă a oamenilor.
Protejarea prin asigurări sociale de săsătate reprezintă o problemă naţională, sănătatea
fiind o valoare deosebit de importantă pentru societatea românească . În valorificarea
dispoziţiilor cuprinse în prevederile unor acte internaţionale de o deosebită importanţă în
domeniul sănătăţii, Constituţia României stipulează dreptul la sănătate ca un drept fundamental.
Asigurările sociale de sănătate sunt un ansamblu de norme juridice prin care se
reglementează îngrijirea medicală a salariaţilor şi a altor categorii de persoane cu ajutorul
serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale.
Supravegherea din punct de vedere calitativ al prestaţiilor se efectuează de către casele de
asigurări sociale de sănătate, acestea funcţionând descentralizat, local. Conmclizia este că
sistemul asigurărilor sociale de sănătate conţine anumite elemente esenţiale, ca de exemplu:
dreptul primordial al persoanelor asigurate de a beneficia de servicii medicale, medicamente şi
materiale sanitare.
5. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.)
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. l din Statut este o
instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ. Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate are obiect principal de activitate coordonarea sistemului se
asigurări sociale de sănătate şi asigurarea funcţionării unitare a acestuia.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), din punct de vedere administrativ,
organizează sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin casele de asigurări de sănătate judeţene
şi a municipiului Bucureşti şi prin oficii teritoriale. Adunarea generală a reprezentanţilor şi
consiliul de administraţie al acesteia au fost desemnate ca foruri de conducere pentru C.N.A.S.
Preşedintele şi vicepreşedintele adunării generale a reprezentanţilor, erau aleşi dintre
membrii acestuia, iar pentru Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate (C.J.A.S.), forurile de
conducere erau adunarea reprezentanţilor şi consiliul de administraţie.
C.N.A.S. şi Colegiul Medicilor, prin comisiile de specialitate, elaborează criteriile privind
calitatea asistenţei medicale ce se acordă asiguraţilor.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Astfel, în vederea unei reprezentări eficiente a intereselor persoanelor asiguratet,
atribuţiile consiliilor de administraţie C.N.A.S. şi C.J.A.S. şi ale Directorilor generali au fost
stabilind în concret. Reprezentanţii pensionarilor au completat, cu doi membrii, componenţa
consiliilor de administraţie ale C.N.A.S. şi C.J.A.S.
Casele de asigurări sociale de sănătate, furnizorii de servicii de sănătate şi persoanele
asigurate constituie cele trei componente majore ale sistemului de asigurări sociale de sănătate
din ţara noastră.
O dată cu modificările legislative menţionate s-a creat un fond în care se colectează
contribuţiile persoanelor asigurate, denumit Fondul naţional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate.
Casei Naţionale de Asigurări de Sănatate îi revine rolul determinat, alături de casele
judeţene de asigurări de sănătate, de a administra fondurile provenite din colectarea contribuţiilor
persoanelor asigurate.
În vederea ducerii la îndeplinire a demersului de recuperare a debitelor, semnalarea
aspectelor ce ridică probleme în cadrul sistemul sanitar şi rezolvarea acestora fără conflicte, Casa
naţională de Asigurări de Sănătate a colaborat activ cu sindicatele şi patronatele. Strategia şi
politica aplicată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au fost specifice sistemului
asigurărilor sociale de sănătate.
Colectarea şi administrarea fondurilor, precum şi achiziţio-narea serviciilor medicale utile
persoanelor asigurate în noul sistem au reprezentat principalele funcţii ale Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate.
Prin intermendiul caselor de asigurări de sănătate, Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate, hotărăşte şi duce la îndeplinire politica şi strategia ce trebuie implementată la nivelul
României în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
6. Principiile asigurărilor sociale de sănătate din România
În conformitate cu prevederile reformei în domeniul sănătăţii, Principiile asigurărilor
sociale de sănătate din România sunt următoarele: descentralizarea şi autonomia referitoare la
administrare, solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor, obligativitatea
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în vederea constituirii Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, pachetul de servicii medicale de bază este acordat, în mod echitabil
şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat, alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate de către
persoanele asigurate, alegerea liberă de către personele asigurate a furnizorilor de servicii
medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale, participarea persoanelor asigurate, a
statului şi a angajatorilor la managementul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate, libera concurenţă
între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.
Dintre toate principiile enunţate, principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi
utilizarea fondurilor, este cel care stă la temeiul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
Acest principiu iterează ideea că, în afara persoanelor expres exceptate, raporturile de
reciprocitate socială solicită participarea tuturor partenerilor sociali la formarea Fondului
naţional de asigurări sociale de sănătate, fiind antisocial şi chiar imoral ca un subiect să nu se
supună unei atare prevederi imperative.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Un avantaj al acestui mod de organizare al „sistemului de asigurări sociale de sănătate din
România este flexibilitatea de care dă dovadă, fiind cu facilitate adaptabil de aspectele care apar.
Un dezavantaj major al sistemului de asigurări sociale de sănătate din România este cel al
dezechilibrelor între cei care contribuie la Fondul naţional unic de sănătate şi persoanele care
beneficiază de servicii medicale finanţate din acest fond.
7. Contractul de asigurare
Persoanele asigurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare sunt toate
persoanele care sunt cetăţeni români, cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii
care au domiciliul în ţară şi contribuie la Fondul unic de asigurări de sănătate sau aceia care au
solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară.
Toate persoanele asigurate trebuie să încheie un contract de asigurare de asigurare cu
casele de asigurări de sănătate. Modelul contractului de asigurări de sănătate a fost aprobat prin
art. 1 a Ordinului Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 345/2006 .
8. Contractul de furnizare de servicii medicale
Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente încheie
contracte cu casele de asigurări de sănătate. Aceşti furnizori de servicii medicale, dispozitive şi
medicamente sunt: farmaciile, unităţile sanitare, organizate conform legislaţiei în vigoare,
publice sau private, autorizate şi evaluate în condiţiile legii, distribuitorii şi producătorii de
medicamente şi materiale sanitare, alte persoane fizice şi juridice care furnizează servicii
medicale, medicamente şi dispozitive medicale.
Contractarea anuală reprezintă procesul ce reglementează relaţiile contractuale dintre
furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări de sănătate. Aceste contracte se încheie în
scopul asigurării drepturilor persoanele asigurate.
În conformitate cu reglementările legale în vigoare, când ne aflăm în situaţia serviciilor
medicale efectuate potrivit prevederilor contractului încheiat de furnizorul de servicii medicale,
acest furnizor tebuie să trebuie să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personală în
tratamentul ambulatoriu şi să facă recomandări pentru investigaţii medicale paraclinice.
Furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte sunt informaţi de către casele de
asigurări de sănătate asupra numelui şi codului de parafă al medicilor care nu mai sunt în relaţie
contractuală cu casa de asigurări de sănătate.
9. Servicii medicale
9.1 Servicii medicale suportate de casa de asigurări de sănătate
Persoanele asigurate beneficiază de acces la servicii medicale, medicamente, materiale
sanitare, precum şi la dispozitive medicale.
Furnizorii de servicii medicale acordă către persoanele asigurate aceste servicii ca urmare
a contractelor încheiate anual cu Casa de asigurări de sănătate a municipiului Bucureşti, casele
de asigurări de sănătate judeţeane, Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, Casa
Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii
Judecătoreşti.
Oferirea accesului la servicii medicale se consideră a se realiza în cele mai bune condiţii,
respectiv se consideră a fi optimă în cazul în care există liberatatea persoanei asigurate de a-şi
alege furnizorul de servicii medicale, casa de asigurări de sănătate.
9.2 Servicii medicale nesuportate de casa de asigurări de sănătate
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
În cadrul asigurărilor sociale de sănătate nu sunt incluse anumite servicii medicale, ca de
exemplu: asistenţa medicală curativă la locul de muncă, unele servicii medicale de înaltă
performanţă, servicii de sănătate acordate în caz de risc profesional (boli profesionale şi
accidente de muncă), unele servicii de asistenta stomatologică, servicii hoteliere cu grad înalt de
confort. Aceste servicii nu sunt suportate din Fondul naţional unic de „asigurări sociale de
sănătate.
Prin contribuţiile la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate, instituţiile, societăţile cu
capital privat şi mixt, inclusiv cu capital străin asigură premisele funcţionării sistemului
asigurărilor sociale de sănătate.
10. Concediile şi indemnizaţiile
10.1 Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
Protecţia sănătăţii persoanelor asigurate se mai asigură şi prin indemnizaţii şi ajutoare:
ajutorul de somaj, ajutorul de integrare profesională, indemnizaţii pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii; indemnizaţii în caz de pierdere temporară a
capacităţii de muncă; indemnizaţia pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani;
indemnizaţii în caz de maternitate.
10.2 Concedii şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea
sănătăţii
În vederea preîntâmpinării îmbolnăvirilor şi prevenirii accidentelor, statul, prin sistemul
asigurărilor sociale de sănătate, acordă indemnizaţii în acest scop. Asiguratul beneficiază de
indemnizaţie doar dacă la un nou loc de muncă salariatul are venitul provenit din salarii mai mic
decât media veniturilor calculate la ultimele şase luni, luni de referinţă pentru baza de calcul a
contribuţiei de asigurari sociale pe lunile respective, persoana asigurată beneficiază de
indemnizaţia mai sus arătată.
Indemnizaţiile pentru reducerea timpului de muncă se acordă, pentru cel mult 90 de zile
într-un an calendaristic, la propunerea medicului de familie şi a medicului expert al asigurărilor
sociale.
Indemnizaţia pentru carantina se acordă atât salariaţilor cu carte de muncă pe o perioada
nelimitată precum şi angajaţilor pe perioadă deternimată. Vechimea în muncă nu constituie o
condiţie obligatorie, în cazul în care salariaţii sunt opriti la locul de muncă de către organele
medico-sanitare din cauza unei boli contagioase ivite.
Pentru cei care se află în incapacitate temporara de muncă beneficiază de indemnizaţie
aferentă duratei tratamentului „în cazul în care recomandarea privind tratamentul este primită de
la organele medicale competente. Un procent de la 50% pâna la 85% din sporurile legale şi din
salariul tarifar reprezintă cuantumul indemnizaţiei pentru trimiterea la tratament balnear.
10.3 Concediul şi indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă
Formă de ocrotire socială, indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de
muncă reprezintă o suma de bani, acordată din fondul asigurărilor sociale.
Indemnizaţia se oferă pe toată perioada în care angajaţii permanenţi, temporari sau
sezonieri aflaţi în perioada de probă, îşi pierd temporar capacitatea de a lucra, din cauza unei boli
profesionale sau a unui accident survenit în timpul lucrului, a unui accident în afara lucrului sau
a unei boli obişnuite, precum şi pe toată durata convalescenţei, până la însănătoşire sau
pensionare.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Pentru a se bucura de aceste indemnizaţii al fel ca în cazul persoanelor angajate,
pensionarii trebuie să obţină venituri dintr-o activitate profesională desfăşurată, sub condiţia de a
achita cuantumul aferent asigurărilor sociale.
De un ajutor în procent de 56% din salariul tarifar lunar beneficiază angajaţii aflaţi în
imposiblitate temporară de a munci, sub condiţia de a avea minim 2 ani vechime nîntreruptă şi o
limită de vârstă 18 ani.
Un procent de 100% din baza de calcul, determinată ca medie a veniturilor lunare din
ultimele 6 luni de cotizare, se bucură cei care au boli contagioase, tuberculoză, SIDA.
Persoanelor care lucrează în condiţii foarte grele de muncă, ca de exemplu cei care
lucrează în mină, oţelarii, turnătorii, li se atribuie din salariul tarifar de încadrare, un procent de
100%.
10.4 Indemnizaţia de naştere
Această indemnizaţei se acordă doar în cazul celui de-al doilea copil născut, pentru ca
apoi să se acorde pentru fiecare copil născut, indiferent dacă a fost născut viu sau mort.
În funcţie de dispoziţia primarului, valoarea indemnizaţei este determinată fix pentru fiecare
copil.
Documentele justificative privind efectuarea plăţii sunt repre-zentate de certificatele de
naştere ale copiilor. Acestea sunt suportate din bugetele locale provenind din sumele evidenţiate
cu acest scop de la bugetul de stat şi reprezintă o indemnizaţie unică care se plăteşte fără a ţine
cont de nivelul şi natura veni-turilor părinţilor sau de alte modalităţi de protejare a familiilor ce
au în componenţă şi copii şi sunt prevăzute de lege.
10.5 Concediul şi indemnizaţia de maternitate
Concediul de maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile. Această perioadă este
maximă şi reprezintă numărul de zile de concediu de maternitate însumate.
Numărul de zile minime pentru concediul postnatal este de 42 de zile. Cu respectarea
acestui număr minim de zile, concediu prenatal prevăzut ca număr orientativ cu 63 de zile şi cel
postnatal tot cu acelaşi număr de zile, se pot compensa între ele.
Numărul de zile de concediu postnatal a fost la un minim de 42 de zile ca urmare a
faptului că o mulţime de medici au prescris toate cele 126 zile de concediu o dată, înainte de
naştere. Pentru a se limita existanţa unor astfel de situaţii, nu se primeşte indemnizaţie pe
perioada concediului postnatal decât după efectuarea celor 42 de zile obligatorii.
Documentul justificativ în temeiul căruia se achită indemnizaţia pentru materinitate este
certificatul de concediu medical, formular tip şi cererea tip completată. În funcţie de speţa în care
ne aflăm se poate solicita şii certificatul de handicap.
Ajutorul de maternitate reprezintă suma fixă ce se acordă studenţilor ale căror soţii nu au
venituri sau studentelor ai căror soţi efectuează stagiul militar sau sunt de asemena, studenţi
10.6 Concediul şi indemnizaţia de risc maternal
Un efect al legislaţiei cu rpvire la riscul maternal este acel al obligaţiei stabilite în sarcina
angajatorilor de a realiza o evaluare din punct de vedere al riscurilor locurilor de muncă pe care
sunt încadrate angajate garvide, lăuze sau aflate în perioada de alăptaare.
Obligaţia angajatorului de a evalua riscul se concretizează, după caz, în mutarea salariatei
la alt loc de muncă sau în modificarea programului de lucru al acesteia.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Concediile de risc maternal şi indemnizaţiile aferente nu se pot acorda concomitent cu
alte concedii şi indemnizaţii prevăzute de actele normative în vigoare. Acordate în concordanţă
cu situaţia particulară a fiecărei angajate, concediiile de risc maternal nu pot depăşi un număr de
120 de zile. O altă condiţiei pentru a beneficia de acest concediu este tecerea intervalului de
minim 42 de zile calendaristice de la naştere.
10.7 Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârsta de până
la doi ani
O altă modalitate de susţinere a statului faţă de mamele angajate o reprezintă acordarea
indemnizaţiilor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor în vârstă de până la doi ani.
Până în momentul la care copilul atinge vârsta de doi ani se poate acorda această indemnizaţie, în
continuarea indemnizaţiei pentru maternitate.
Având ca document justificativ certificatul de handicap, indemnizaţia şi concediul se pot acorda
până la trei ani. Ambele tipuri de concedii şi indemnizaţii se acordă la cerera persoanei
interesate.
10.8 Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav
Statul sprijină mamele angajate în mod financiar prin acordarea indemnizaţiei în vederea
îngrijirii copilului bolnav, în vârstă de până la şapte ani.
Suportându-se integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, valoarea lunară a
indemnizaţiei este de 85% raportată la baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale
determinate ca medie a veniturilor din ultimele şase luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia
individuală de asigurări sociale.
10.9 Ajutorul în caz de deces
Reprezentând o formă de protecţie materializată în acordarea unei sume de bani
distribuită prin sistemul asigurărilor sociale de stat, ajutorul în caz de deces se acordă în cazul de
încetării din viaţă a persoanelor încadrate în muncă, a pensionarilor şi a membrilor acestora de
familie.
Excepţie de la cerinţa obligatorie a unui vechimi minime în câmpul muncii, ajutorul în caz de
deces survenit ca urmare a unui accident de muncă sau cauzat de o boală profesională, se acordă
persoanelor îndreptăţite fărăr a se ţine cont de vechimea în muncă.
Un membru de familie are dreptul la ajutor de deces în cuantum de jumatate din
cuantumul ajutorului pentru asigurat sau pensionar.
11. Asigurările sociale privind sistemul de pensii publice
În ţara noastră există diferenţe valorice foarte mari între cea mai mică şi cea mai mare
pensie. Această inechitate socială este datorată sistemelor speciale de pensii publice.
Termenul de pensie are semnificaţie de provizie pentru mâncare şi locuinţă. La romani
desemna alocaţia plătită periodic veteranilor (din armată) în semn de recunoştinţă pentru
serviciile aduse.
În sistemul asigurărilor sociale de stat s-a constatat că pensiile sunt plăţi lunare acordate
foştilor salariaţi deveniţi inapţi de muncă din cauza bătrâneţii şi invalidităţii, precum şi urmaşilor
acestora.
Pensia a fost definită ca suma de bani acordată lunar persoanelor care au ieşit din
producţie pentru limită de vârstă sau pentru invaliditate, precum şi în unele cazuri urmaşilor
acestora.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Dreptul la pensie este un drept garantat şi de Constituţia României.
Actul normativ în materie este Legea nr. 263/2010 „privind sistemul unitar de pensii
publice. În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii : a) pensia pentru
limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parţială; d) pensia de invaliditate; e)
pensia de urmaş”.
Se pot asigura pensii în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare
socială avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute de lege,
neintegrate în sistemul public, precum şi orice alte persoane care doresc să se asigure în sistemul
public, inclusiv cele care sunt deja asiguate obligatoriu.
Noua lege prevede înăsprirea condiţiilor de acordare a acestei categorii de pensie,
stabilind penalizarea la 0,75% pentru fiecare lună de anticipare faţă de data împlinirii vârstei
standard de pensionare reduse, în condiţiile legii.
Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de
pensionare, iar penalizarea maximă devine 45% faţă de 30 %, cât era prevăzut în Legea nr
19/2000.
De reţinut că, în perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată
parţială cu un venit salarial2.
La îndeplinirea condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă, penalizarea se elimină, iar
trecerea la pensie pentru limită de vârstă de face din oficiu.
Reglementarea unor criterii mai stricte în ceea ce priveşte accesul la pensia de invaliditate
şi descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.
De asemenea, a crescut stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta persoanei la data
emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, condiţie esenţială pentru înscrierea la
pensie de invaliditate.
11.1 Persoanele asigurate
Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau
apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România.
Pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţenii altor state şi
apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de instrumentele
juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
Aceştia au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să
beneficieze de prestaţii de asigurări sociale.
Avocaţii, personalul asimilat din cadrul cultelor recunocute prin lege, personalul clerical,
precum şi orice altă persoană care are intenţia de a fi asigurat, ca urmare a încheierii contractului
de asigurare socială, beneficiază de sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
11.2 Stagiul de cotizare
În sistemul public de pensii este considerat a fi stagiu de cotizare şi anumite perioade în
care persoana în cauză nu a contribuit, ca de exemplu:
- dacă aceasta a încasat pensie de invaliditate;
- în intervalul de timp cât a fost student/studentă la zi, sub condiţia ca studiile să se
finalizeze cu diplomă de absolvire;
- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata
legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului
în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
- a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări
sociale;
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate
temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.
11.3 Pensia pentru limită de vârstă
11.3.1 Conditii de acordare
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data
pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în
specialitate, după caz.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru
femei. Pentru a elimina efectele imediate negative ale aplicării legii şi discriminarea în funcţie de
vârstă, legiuitorul a prevăzut eşalonarea vârstelor standard de pensionare în perioada 2011 –
2030 pentru femei, respectiv în perioada 2011 – 2014 pentru bărbaţi, prin creşterea graduală a
vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 59 de ani pentru femei şi de la 64 de ani pentru bărbaţi
de la 1 ianuarie 2011.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
În cazul cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, vârsta standard de pensionare este de 60
de ani, atât la femei, cât şi pentru bărbaţi.
Stagiul minim de cotizare în specialitate, specific în cazul persoanelor amintite mai sus,
este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare este de
30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
11.3.2 Pensie pentru limită de vârstă înainte de implinirea vârstei standard de pensionare
Persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite, condiţii speciale şi/sau
alte condiţii de muncă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei
standard de pensionare, în funcţie de numărul anilor de stagiu de cotizare realizaţi în astfel de
condiţii de muncă.
În cazul personalului civil, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru
femei, cât şi pentru bărbaţi, iar în cazul personalului militar/cu statut special stagiul complet de
cotizare este de 30 de ani13.
Reducerile vârstelor standard „de pensionare prevăzute la art. 55 din lege, precum şi cele
prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare”14 de
13 ani .
Astfel, vârstele standard de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru
femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale.
Există şi situaţii expres prevăzute de lege unde vârsta standard de pensionare redusă nu
poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi, în cazul balerinilor şi
acrobaţilor.
11.3.3 Acordarea drepturilor de pensie
Cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, împreună cu actele care dovedesc
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor
condiţii, la casa teritorială de pensii, în funcţie de domiciliul solicitantului. Prin domiciliul
persoanei solicitante se înţelege locul unde o persoană îşi are locuinţa statornică sau principală şi
se dovedeşte cu actul de identitate.
Pensia pentru limită de vârstă se acordă la cererea persoanei îndreptăţite a tutorelui
acesteia, a curatorului acesteia, precum şi a mandatarului desemnat prin procură specială.
În cazul persoanelor care au domiciliul în state cu care România aplică instrumente
juridice cu caracter internaţional, depunerea cererii şi a actelor doveditoare se face cu respectarea
dispoziţiilor prevăzute de acestea.
În România, cererea se adresează casei teritoriale de pensii din raza de reşedinţă,
respectiv casei teritoriale de pensii în raza căreia persoana interesată sau asiguratul decedat a fost
asigurat ultima data.
11.3.4 Documente necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie
În vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, cererea va fi însoţită de următoarele
documente:
- carnetul de muncă, în original şi copie;
- carnetul de muncă pentru membrii C.A.P., în original şi copie, în cazul persoanelor care au
desfăşurat activitate în cadrul fostelor cooperative agricole de producţie;
- carnetul „de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie, în cazul persoanelor care
au fost asigurate conform Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale
ale agricultorilor , cu modificările şi completările ulterioare;
- actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de
căsătorie, în original şi copie, după caz;
- livretul militar, în original şi copie, în cazul persoa-nelor care au efectuat stagiul militar ca
militar cu termen sau militar cu termen redus;
- diplomă de absolvire a învăţământului universitar şi foaia matricolă, în original şi copie, şi/sau
adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior, din care rezultă durata normală,
perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, pentru persoanele care au
absolvit o instituţie de învăţământ superior la cursuri de zi17;
- actele doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate solicitate de către persoana
interesată de la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul
judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii din care a făcut parte persoana la data
trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu, după caz;
- adeverinţă privind stagii de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în
sistemul public, în original, în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare într-un astfel
de sistem;
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
- adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv/individual de muncă, în original. Adeverinţa este necesară doar pentru perioada
anterioară datei de 1 aprilie 2001 şi numai pentru acele sporuri permanente care nu au fost
înregistrate” în carnetul de muncă;
- adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II-a de muncă, în
condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă, în original;
- adeverinţă în orginal, din care să rezulte, după data de 01.01.2011, intervalul în care asiguratul
a lucrat procură specială pentru mandatar, în original şi copie, în cazul în care persoana
îndreptăţită la pensie pentru limită de vârstă mandatează prin procură specială o altă persoană
pentru a întocmi formalităţile necesare înscrierii la pensie;
- acte care dovedesc calitatea de beneficiar al Legii nr. 341/2004, privind recunoştinţa faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989;
- alte acte doveditoare pentru stabilirea drepturilor de pensie cuvenite.
11.3.5 Încetarea şi suspendarea plăţii pensiei
În cazul pensiei pentru limită de vârstă, punerea în plată a pensiei se poate suspenda în
următoarele condiţii:
- persoana care beneficiază de pensie a stabilit domiciliul ulterior pe teritoriul altui stat, stat cu
care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit
prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
- pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu
salariul;
- pensionarul a depus o cerere în acest sens.
Casele teritoriale de pensii, respectiv casele de pensii sectoriale emit decizia referitoare la
încetarea plăţii pensiei.
În situaţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază şi de indemnizaţie de
însoţitor, ca urmare a trecerii de la pensie de invaliditate de gradul I la pensie pentru limită de
vârstă, plata acestei indemnizaţii se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o
instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură
supraveghere şi îngrijire permanentă, cu excepţia pensionarilor nevăzători.
11. 4 Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială
11.4.1 Condiţii de înscriere
Pentru civili, pensia anticipată poate fi acordată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii
vârstei standard de pensionare din anexa nr. 5 la lege, dacă au realizat un stagiu de cotizare cu cel
puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut în aceeaşi anexă.
Pentru personalul militar/asimilat acestuia, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani
înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare din anexa nr. 6 la lege, dacă:
-au realizat un stagiu complet de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de
cotizare prevăzut în aceeaşi anexă;
-au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate;
-sunt trecuţi în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în
grad prevăzute de statutul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţio-narilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
-sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a
clasării medicale ca inapţi sau apţi limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de
expertiză medico-militară.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru
limită de vârstă.
De asemenea, la determinarea stagiului de cotizare necesar înscrierii la pensie anticipată
nu se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemele de asigurări sociale neintegrate
sistemului public.
Este interzis cumulul pensiei anticipate cu venituri obţinute în calitatea de asigurat
obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepţia o reprezintă consilierii locali şi
consilierii judeţeni.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia
anticipată se transformă în „pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea
perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a
plăţii pensiei anticipate.
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată nu poate fi
cumulată cu nicio altă reducere”28 „prevăzută de lege sau de alte acte normative.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru
limită de vârstă.
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată parţială nu
poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege” sau de alte acte normative.
Procentul de penalizare a cuantumului pensiei este fix – 0,75% pentru fiecare lună de
anticipare, ceea ce poate conduce la o penalizare maximă de 45% din cuantumul pensiei pentru
limită de vârstă. Legislaţia anterioară prevedea procente diferenţiate, cuprinse între 0,5% şi
0,50%, iar penalizarea maximă ajungea la 30%.
Penalizarea se aplică până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru
limită de vârstă.
11.4.2 Acordarea şi plata pensiei
Pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială se cuvine de la data îndeplinirii
condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii
sau casa de pensii sectorială, după caz, şi se plăteşte de la data acordării, dar nu înainte de data
încetării calităţii de asigurat.
Prin excepţie, în cazul persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială nu
este necesară încetarea calităţii de asigurat.
Plata pensiei se face lunar.
În funcţie de opţiunea pensionarului titular sau pensionarului de urmaş, plata pensiei de
face astfel;
-prin mandat poştal, la domiciliul solicitantului;
-în cont curent sau în cont de card.
11.5 Pensia de urmaş
11.5.1 Condiţii de acordare şi beneficiari
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Au dreptul la pensie de urmaş, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea
condiţiile pentru obţinerea unei pensii, următoarele categorii de persoane: copiii şi soţul
supravieţuitor.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş32: „până la împlinirea vârstei de 16 ani. În situaţia
copiilor de peste 16 ani, pensia de urmaş se acordă dacă aceştia urmează cursurile unei forme de
învăţământ organizate potivit legii, indifrent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Astfel, în luna în care copilul beneficiar al pensiei de urmaş a împlinit vârsta de 16 ani,
acesta trebuie să facă dovada continuării studiilor pentru a beneficia în continuare de pensia de
urmaş.
Acordarea pensiei de urmaş, în condiţiile prevăzute de lege, nu este condiţionată de
nivelul formei de învăţământ frecventate, de tipul sau modul ei de organizare, de numărul
formelor de învăţământ frecventate sau de absolvirea uneia sau a mai multora dintre acestea.
Pensia de urmaş poate fi obţinută de cei care urmează orice tip de curs prevăzut de actul
normativ sus arătat, în ţară sau în străinătate, în învăţământul liceal, postliceal, profesional,
universitar, postuniversitar, masterat sau doctorat.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea
vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare
lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are drepul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în
care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,
cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depune la centrul militar
zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană
de informaţii, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor sau la casele de pensii sectoriale care
funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
Cererea de pensionare poate fi retrasă de persoana care a depus-o până la emiterea
deciziei de pensionare.
11.5.2 Revizuirea şi recalcularea pensiei
În situaţia în carese constată diferenţe între sumele stabilite sau plătite şi cele legal
cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, emite decizia de revizuire,
din oficiu, sau la solicitarea pensionarului. Sumele rezultate ca urmare a revizuirii deciziei de
pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în termenul general de prescripţie de 3 ani,
calculat de la data constatării diferenţelor.
Pensia de urmaş poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de
cotizare nevalorificate la stabilirea pensiei. Drepturile de pensie de urmaş recalculate se acordă
începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la casa teritorială de pensii,
respectiv
casa de pensii sectorială.
11.5.3 Cumulul pensiei de urmaş cu anumite categorii de venituri
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
În cazul cumului pensiei de urmaş cu veniturile provenite din situaţii pentru care
asigurarea este obligatorie, vorbim despre:
a) cumulul pensiei de urmaş cu veniturile în cazul copiilor;
b) cumulul pensiei de urmaş cu veniturile în cazul soţului supravieţuitor.
Excepţia o reprezintă copiii beneficiari de pensie de urmaş încadraţi în grad de
invaliditate, asfel:
-urmaşii încadraţi în gradul III de invaliditate nu pot desfăşura activităţi profesionale decât în
locuri de muncă în care se pot asigura condiţii ca timpul normal de lucru al invalidului să fie de
cel mult jumătate din programul normal de lucru;
-urmaşii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, întrucât au capacitate de muncă pierdută nu
pot presta activităţi profesionale.
12. Asigurările sociale de şomaj
Asigurările sociale din România cuprind asigurareade sănătate, prestaţiile de maternitate,
ajutorul de deces,indemnizaţia de şomaj, dreptul la pensie, asigurările pentru accidente de muncă
şi boli profesionale.
Se apreciază că, în cadrul asigurărilor sociale, intră cu titlu de prestaţii noncontributive şi
drepturile acordate: invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război, veteranilor de război, foştilor
deţinuţi politici, eroilor martiri, urmaşilor şi răniţilor din timpul Revoluţiei din 1989,
magistraţilor
înlăturaţi din justiţie în perioada 1945 - 1952.

12.1 Indemnizaţia de şomaj

Indemnizaţia de şomaj reprezintă o compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca
urmare a pierderii locului de muncă” sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi
militarilor care au efectuat stagiul militar şi nu s-au putut încadra în muncă.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă pentru a fi şomer trebuiesc a fi îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii: „a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum
16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; b) starea de sănătate şi capacităţile fizice
şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri
sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de
şomaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi; d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada
imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă; e) este înregistrată la Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în
condiţiile prevăzute de lege.”
Şomerul este definit de legislaţia în vigoare52 ca fiind persoana care îndeplineşte
cumulativ unele condiţii.
Este şomer, persoana care este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16
ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare, având starea de sănătate şi capacităţile fizice
şi psihice care o fac aptă pentru prestarea unei munci şi nu are loc de muncă, nu realizează
venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de
bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare, iar în cazul în care s-ar găsi un loc de
muncă, este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Asiguraţii în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt următoarele categorii de persoane
fizice54: cetăţenii români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România, în
condiţiile legii, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari; cetăţeni români care
lucrează în străinătate; cetăţeni străini sau apatrizi care, în perioada în care au domiciliul sau
reşedinţa în România, sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii57 cu
excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari, persoanele care desfăşoară activităţi pe bază
de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, funcţionarii publici
şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire, în timpul exercitării
mandatului, persoanele numite în cadrul autorităţii legislative, executive, sau a celei
judecătoreşti, care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau persoanele care au raport de
muncă în calitate de membru cooperator, militarii ce au ca bază de angajare contractul.
Şomajul este permanent şi crescător datorită creşterii demografice.
Conform art. 42 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj
persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau
nivelului studiilor, situat la o distanţă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză
participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă.
12.2 Condiţii pentru naşterea dreptului la indemnizaţia de şomaj
Șomerii beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii: au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii; nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii
venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj; nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform
legii; sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au
domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în
acea localitate.
Constituie stagiu de cotizare perioadele în care angajaţii sau, după caz, angajatorii au
plătit contribuţii de asigurări pentru şomaj în sistemul asigurărilor pentru şomaj din România
precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care
România este parte. Drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru şomaj din România se pot
transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile
reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
12.3 Condiţii care trebuie îndeplinite de către persoanele asimilate şomerilor
persoanele asimilate şomerilor beneficiază de indemnizaţii de şomaj dacă sunt înregistraţi
la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, nu
realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât
indemnizaţia de şomaj şi nu îndeplinesc condiţiile de pensionare.
12.4 Cuantumul indemnizaţiei de şomaj
Indemnizaţia de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de
stagiul de cotizare.
Pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an indemnizaţia reprezintă 75%
din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
Cotele procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare sunt de 3% pentru
persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani, 5% pentru persoanele cu un stagiu de
cotizare de cel puţin 5 ani, 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani,
10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
12.5 Obligaţiile persoanelor care beneficiază de indemnizaţia de şomaj
Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au ca obligaţie75, pentru a primi
sprijin în vederea încadrării în muncă, să se prezinte lunar, pe baza nprogramării sau ori de câte
ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate.
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor
de indemnizaţii de şomaj au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile”agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă la care aceştia au fost înregistraţi.
12.6 Suspendarea plăţii indemnizaţiei de şomaj
Suspendarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor77 are loc la data la
care nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta lunar, pe baza programării sau ori de câte ori
sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi
sprijin în vederea încadrării în muncă; pe perioada îndeplinirii obligaţiilor militare; la data
încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă de cel mult 12 luni; la data plecării din ţară pe o
perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei;
Pe perioada în care beneficiarul indemnizaţiei de şomaj este arestat preventiv sau pentru
executarea unei pedepse privative de libertate de până la 12 luni, se suspendă plata
indemnizaaţiei de şomaj.
Plata indemnizaţiei de şomaj se suspenda de asemena, la data pensionării pentru
invaliditate şi pe perioada acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, a
indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la împlinirea
vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani în cazul copilului cu handicap.
12.7 Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj
Încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc după cum
urmează: la data încadrării în muncă, „conform legii, pentru o perioadă mai mare de 12 luni; la
data când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât salariul
de bază minim brut pe ţară garantat în plată; la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de
funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare,
conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată.
Plata indemnizaţiei de şomaj încetează, de asemenea, la data refuzului nejustificat de a se încadra
conform pregătirii sau nivelului studiilor într-un loc de muncă situat la o distanţă de cel mult 50
km de localitatea de domiciliu; la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru
stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive
imputabile persoanei; dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni.
La data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării
pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă, la data începerii
executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni şi la data
plecării în străinătate a beneficiarului”pentru o perioadă mai mare de 3 luni, încetează plata
indemnizaţiei pentru şomaj.
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
În cazul decesului beneficiarului indemnizaţiei pentru şomaj plata acesteia încetează.
13.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Cadrul legal privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Ocupare şi Formare Profesională îl constituie Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, republicată.
Atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt: organizarea,
prestarea si finanţarea, în conditiile legii a serviciilor de formare profesională pentru persoanele
neîncadrate în muncă, orientarea persoanelor neîncadrate în munca şi medierea între acestea şi
angajatorii din ţară, în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă a
forţei de muncă, propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj,
administrarea bugetului asigurărilor pentru şomaj şi prezentarea rapoartelor trimestriale şi anuale
privind execuţia bugetară către Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice, propune acestuia proiecte de acte normative în domeniul ocupării si formarii
profesionale si al protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă, organizarea serviciilor de
stabilire, plată şi evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor si indemnizaţiilor finanţate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, implementarea programelor finanţate din Fondul Social European,
elaborarea, în baza indicatorilor sociali de performanta stabiliţi de Ministerul Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice84 a programelor anuale de activitate.
14. Completarea veniturilor salariale ale angajaţilor
Printre drepturile de care se bucură persoanele asigurate este ajutorul de şomaj. În cazul
acelor persoane care se angajează cu normă întreagă după ce li s-a stabilit dreptul la
indemnizaţia de şomaj, conform prevederilor legale în vigoare, ca urmare a angajării, le
încetează plata indemnizaţiei de şomaj beneficiază, din momentul angajării până la sfârşitul
perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţia de şomaj, de o sumă lunară,
acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizaţiei
de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii.
Nu beneficiază de această sumă persoanele care se încadrează la angajatori cu care au
fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani precum şi persoanele pentru care plata
indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată ca urmare a încadrării în muncă pe o perioadă de cel
mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata
indemnizaţiei de şomaj încetează ca urmare a încadrării în muncă pentru o perioadă mai mare de
12 luni.
15. Stimularea mobilităţii forţei de muncă
Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor se realizează prin:
subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării
de noi locuri de muncă.
Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea sau dezvoltarea de întreprinderi
mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum şi activităţi independente
desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
credite în condiţii avantajoase.
Pe cel puţin 60% din numărul locurilor de muncă nou-create prin înfiinţarea sau
dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii ori de unităţi cooperatiste trebuie să fie încadrat
ANTON VICTOR VLAD
ANUL IV IFR
FACULTATEA DE DREPT
personal provenind din rândul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă,
iar personalul încadrat să fie menţinut în activitate cel puţin 3 ani.
Concluzii:
 Într-un stat democratic, protecția socială reprezintă un element fundamental al
politicilor statale, deoarece prin punerea ei în aplicare se realizeaza prevenirea,
diminuarea sau înlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca "riscuri
sociale" asupra nivelului de trai al populației;
 Asigurările sociale treprezintă unul dintre mijloacele de garantare, de realizare a
drepturilor constituţionale ale poporului, ele reprezentând numai o parte din
complexul de măsuri luate pentru realizarea unei vieţi decente şi civilizate a
poporului roman.