Asistența socială a șomerilor

Dezvoltarea pieţei forţei de muncă în România constituie un proces multilateral, unul

derulat pe termen lung, pe toată perioada de tranziție a țării noastre spre o economie de piață.
Potrivit lui Vântu1, procesul de reclădire al sistemului economic românesc este în mod clar
dependent de "reacția populației". Argumentul oferit în vederea susținerii acestei idei este
acela conform căruia populaţia afectată poate reacționa la tranziția de la o economie de
comandă, una în cadrul căreia riscurile în privința angajatului sunt scăzute iar veniturile mici,
la o economie de piaţă, una în cadrul căreia competiţia este crescută, riscurile sunt mai
ridicate dar în același timp se mărește și posibilitatea de a obține venituri majorate.
Conţinutul pieţei muncii a constituit, de-a lungul timpului, obiectul a diferite teorii
opţionale, unele fiind favorabile muncii, altele fiind favorabile celorlalţi factori de producţie
cum sunt capitalul sau factorul în natură. Piaţa muncii s-a alcătuit şi activează în strânsă
corelaţie cu rolul determinant al muncii în cadrul dezvoltării economico-sociale şi cu
exigenţele generale ale teoriei pieţei şi ale preţului. Această piaţă atestă un complex de relaţii
în care se regăsesc, în cea mai mare parte, raporturile dintre oameni şi evoluţia acestora în
timp şi spaţiu, punându-şi amprenta pe tipul de civilizaţie2.
Evenimentele de tip economic, politic și social de după anul 1989 caracteristice
acestei perioade de tranziție au produs diverse schimbări în ceea ce privește politicile sociale,
una dintre aceste schimbări fiind dată de apariţia conceptului de asigurări împotriva
şomajului. La nivelul țării noastre această mișcare a reprezentat un eveniment în premieră
întrucât asigurarea împotriva şomajului a fost absentă chiar și înaintea perioadei comuniste,
în ciuda existentei unei structuri de securitate socială bine conturate3.
Noțiunea de “protecție socială” a fost introdusă pentru prima dată de către John K.
Galbraith și se referă la ansamblul de măsuri luate în vederea protejării categoriilor
defavorizate de indivizi din societate, prin îndrumarea acestora spre atingerea unui nivel de
viață decent. Galbraith4 susinea că măsura cu importanță definitivă este cea legată de
conceptul de șomaj, văzut ca drept al celor care nu se bucură de stabilitatea unui loc de
muncă, de a avea parte de un venit minim lunar asigurat. Ca și concept general, protecția
socială poate include o largă paletă de definiții, cea mai populară fiind cea de ansamblu de
măsuri, politici, organisme sau instituții, care au drept scop principal asigurarea de sprijin
persoanelor și grupurilor care se găsesc în situații dificile și care nu pot, prin propriile eforturi
să-și creeze niște condiții normale, minime, decente de trai.
Elena Zamfir definește atribuția sistemului de protecţie socială drept fiind aceea de a
întinde o mână de ajutor persoanelor, grupurilor ori comunităţilor ce se găsesc în situații de
dificultate, în sensul în care ei nu au capacitatea de a-și asigura, prin intermediul propriilor
resurse, un nivel de trai la standarde minime de normalitate și decență 5. Principalele mijloace
ce garantează o bună punere în practică a protecţiei sociale sunt, după cum urmează:

1
Vântu I., "The Labour Force Survey: a means of statistical investigation of the Romanian labour market", în
vol. "Labour Statistics for a Market Economy. Challanges and Solutions in the Transition Countries of Central
and Eastern Europe and the Former Soviet Union", cap. 14, pag.135-142.
2
Ciucur Dumitru, Scurtu Marin, Duţu Mihaela „Macroeconomie”, Editura Interdependenţa Economică, Piteşti,
2010, pag.85-86;
3
Zamfir C., "Politici sociale în România", Ed. Expert, Bucureşti, 1999;
4
Galbraith J.K., "Societatea perfectă", Ed. Eurosong and Book, 1997.
5
Ibidem, pag.233;
  beneficiile sociale;
 serviciile sociale.
Beneficiile sociale se impart, la rândul lor, în:

 beneficii sociale contributorii – vin în scopul de a substitui veniturile proprii

dobândite de pe urma desfășurării de activități, în momentul în care acest lucru devine
imposibil, fie din cauza pierderii locului de muncă, fie din pricina îmbolnăvirii ori a
vârstei înaintate. Acestea se numesc contributorii întrucât sunt acordate sub stricta
condiţie ca beneficiarul lor să fi efectuat, pe parcursul perioadei active a vieţii sale, o
anumită cotizare în cadrul unui cont al asigurărilor sociale. Ele se materializează sub
formă de pensii, ajutor de boală și ajutor de șomaj;
 beneficii sociale non-contributorii - se disting de cele anterior menționate prin faptul
că le sunt acordate celor aflați în nevoie, fară ca aceștia din urmă să aibă obligația de a
fi prestart vreun tip de contribuţie anterioară.
Serviciile sociale pot fi segmentate în cadrul a trei clase de bază, și anume:

 învăţământul;
 sănătatea;
 asistenţa socială.
În cadrul lucrării "Unemployment, job insecurity, and health" 6 publicată în anul 2001,
M. Bartley și J. Ferrie surprind realitatea din cadrul majorității țărilor europene în ceea ce
privește beneficiile de şomaj contributorii, și anume faptul că acestea sunt în mod obligatoriu
dependente de contribuțiile efectuate de către beneficiarii lor pe parcursul perioadei în care
aceștia au fost angajați și că sunt acordate pentru intervale limitate de timp, realitate ce
coincide și cu politica adoptată în țara noastră.
În calitatea sa de cost social ce vine ca rezultat al tranziției la economia de piață,
șomajul manifestă efecte serioase legate de calitatea nivelului de existență al persoanelor care
nu mai au un loc de muncă, date fiind atât diminuarea serioasă a veniturilor acestora cât și
efortul societății de a-i sprijini, plătindu-le ajutor de șomaj. Sistemul de protecţie al şomerilor
a prins contur încă din anul 1990, odată cu înfiinţarea fondului de ajutor de şomaj, urmând ca
în ianuarie 1991 să fie adoptată în Parlament și Legea ajutorului de şomaj. Conform Legii
1/19917 și a completărilor sale ulterioare (Legea 76/2002 8 şi Legea 107/20049), ajutorul de
șomaj poate fi definit drept beneficiu bănesc care li se cuvine persoanelor ce îndeplinesc
condițiile necesare obținerii calității de șomer, în mod concomitent după cum urmează:

 sunt persoane apte de a munci, atât din punct de vedere al sănătății fizice cât și al
sănătății psihice, dar care nu găsesc un loc de muncă corespunzător pregătirii lor și
nici nu dobândesc alte venituri, ori în cazul în care le dobândesc, acestea provin din

6
Bartley M., Ferrie J. "Glossary: unemployment, job insecurity, and health", în Journal of Epidemiology and
Community Health, no.55, 2001, pag.776-781;
7
Legea nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;
8
Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002;
9
Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în Monitorul Oficial nr. 338 din 19 aprilie
2004.
 activităţi autorizate și sunt mai scăzute decât indemnizaţia de şomaj ce li s-ar cuveni
conform legii;
 sunt în căutarea activă a unui loc de muncă, utlizând diferite metode în vederea
obţinerii acestuia, cum ar fi înscrierea în cadrul agenţiei de ocupare şi formare
profesională sau în cadrul unor agenţii particulare de plasare care funcţionează în
condiţiile prevăzute de lege, efectuarea de demersuri în vederea începerii unei
activități pe cont propriu, răspunsul la anunţuri de angajare ori publicarea de anunţuri
în vederea obținerii unui loc de muncă potrivit;
 în situația în care li s-ar găsi un loc de muncă, aceștia ar fi disponibili și dispuși să
înceapă lucrul într-un interval de timp imediat.
În continuare, voi prezenta evoluţia numărului total de şomeri, potrivit datelor oferite
de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

an/luna ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. noi. dec. media anuală

1991 - 65.319 92.359 122.321 161.150 195.573 217.055 237.777 260.489 259.426 271.717 337.440 185.052

1992 386.033 435.310 488.246 428.363 456.221 500.797 537.854 654.390 740.727 826.483 880.762 929.019 605.350

1993 949.843 1.025.717 1.062.293 1.051.070 1.036.719 1.036.117 1.040.830 1.009.072 1.039.845 1.055.396 1.095.511 1.164.705 1.047.260

1994 1.230.433 1.275.244 1.291.304 1.263.814 1.254.362 1.212.745 1.205.550 1.182.044 1.191.829 1.213.874 1.211.851 1.22.3925 1.229.748

1995 1.234.853 1.245.397 1.229.024 1.183.729 1.151.841 1.114.748 1.085.474 1.061.839 1.037.991 1.007.119 985.472 998.432 1.111.327

1996 1.042.165 1.055.290 1.031.436 926.698 862.736 798.000 736.351 692.561 664.634 659.446 644.620 657.564 814.292

Nr. 1997 702.537 748.115 757.723 730.991 709.486 727.882 720.254 708.541 721.077 763.381 816.363 881.435 748.982

Șomeri 1998 920.121 961.657 953.419 933.880 907.197 883.919 871.028 856.755 857.196 894.573 940.032 1.025.056 917.069

1999 1.103.451 1.183.947 1.182.701 1.153.535 1.132.960 1.121.807 1.114.242 1.074.962 1.073.586 1.064.463 1.090.578 1.130.296 1.118.877

2000 1.174.993 1.196.630 1.166.669 1.139.185 1.097.412 1.066.965 1.028.090 997.744 977.708 969.288 984.652 1.007.131 1.067.206

2001 1.032.902 1.032.303 992.846 948.395 890.750 840.325 798.319 771.782 747.098 742.366 773.962 826.932 866.498

2002 1.193.721 1.267.450 1.257.367 1.069.742 983.326 929.695 867.398 815.505 786.184 767.655 755.889 760.623 954.549

2003 781.388 798.444 779.154 731.360 693.068 663.606 650.386 619.162 608.820 634.740 655.353 658.891 689.531

2004 693.435 702.431 697.370 661.895 617.807 590.267 562.645 552.596 547.811 550.725 551.425 557.892 607.192

2005 562.748 558.553 537.807 495.934 511.274 488.797 489.308 498.988 493.770 499.684 504.823 522.967 513.721

2013 513.349 510.409 492.427 467.089 443.985 438.110 466.932 443.610 428.866 489.260 507.607 512.333 476.165

2014 529.132 528.041 503.702 464.814 444.693 441.601 460.990 463.865 461.822 463.629 468.849 478.338 475.790

2015 493.415 498.531 485.878 463.247 445.494 446.703 451.168 444.356 435.616 434.568 434.739 436.242 458.330

2016 430.027 427.465 419.475 411.398 410.509 411.366 420.093 421.273 418.228 417.875 416.673 418.237 418.552

2017 421.236 413.732 398.951 380.813 367.161 364.645 366.576 366.497 362.060 353.292 349.730 351.105 374.650

2018 348.963 344.399 332.730 313.025 303.964 304.361 305.369 302.589 296.751 290.179 289.576 288.896 310.067

2019 289.582 288.568 278.147 261.909 254.631 257.583 262.044 264.402 260.635 258.737 259.388 257.865 266.124

2020 258.917 256.743 250.882 251.944 249.635 260.667 283.939 286.662 285.294 285.731 290.676 296.051 271.428

2021 292.216 293.461 290.972 276.898 267.456 262.131 258.774 256.080 249.151 241.540 237.887 234.757 263.444
Sursa: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale10
Se observă faptul că anii 1994-1995 au înregistrat cel mai ridicat nivel al şomajului de
după 1989, o rată ceva mai ridicată de şomaj caracterizând şi anii 1999-2000, rata şomajului
aflându-se într-o continuă scădere pe parcursul anilor următori.
În timp ce Legea 1/199111 permitea inițial acordarea acestor drepturi pe parcursul unei
perioade fixe de 270 de zile de la intrarea în şomaj, completarea sa ulterioară din cadrul Legii
76/200212 a adus ca modificare trei durate de plată diferite - de 6 luni, de 9 luni sau de 12 luni
de zile, durate raportate la stagiul de cotizare efectuat de către beneficiar. Pentru un stagiu de
cotizare de până la 5 ani se oferă 6 luni de șomaj, celor care au cotizat între 5 şi 10 ani li se
cuvin 9 luni de șomaj iar beneficiarii perioadei maxime de acordare a acestor drepturi (12
luni) sunt persoanele cu un stagiul de cotizare efectuat pentru o perioadă mai lungă de 10 ani.
Totodată, în ceea ce privește cuantumul indemnizației de șomaj ce constituia suma fixă
reprezentând 75% din salariul minim de bază brut, pe ţară, modificarea apărută în OUG
144/200513, acordă o sumă calculată în mod diferenţiat, din nou în funcție de perioada de
cotizare a beneficiarului. Legea 107/200414 vine cu o nouă măsură, una ce urmărește
impulsionarea reîncadrării în muncă și anume aceea de a-i plăti în continuare beneficiarului
30% din cuantumul ajutorului de șomaj cuvenit chiar și după reangajare, atâta vreme cât
acesta se găsește încă în cadrul perioadei legale în care i s-ar cuveni să beneficieze de acest
ajutor.
Stabilitatea dintre măsurile active și cele pasive acordate în scopul de a sprijini
șomerii într-un stat depind în proporție atât de costurile bugetare relative cât și de efectele lor
economice (atât pozitive cât şi negative), asupra funcţionalitatii pieţei forţei de muncă15.
Elementele din cadrul politicii pasive se referă în primul rând la asigurarea din
perspectivă financiară a persoanelor rămase fară locul de muncă. Asigurarea acestui sprijin se
face prin acordarea ajutorului de șomaj, în concordanță cu Legea 1/1991 16 și cu modificările
și completările sale ulterioare (Legea 86/199217, Legea 57/199418, Legea 76/200219).
Achitarea acestui ajutor se face din cadrul fondului de şomaj, fond ce este alcătuit pe baza
contribuţiilor aduse de întreprinderi, a cotizațiilor salariaţilor precum şi a subvenţiilor
acordate din Bugetul de Stat și este administrat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale. Plata ajutorului de șomaj este sistată în cazul în care beneficiarul refuză în mod
nejustificat urmarea cursurilor de recalificare care îi sunt puse la dispoziție, respinge
încadrarea în muncă sau dobândirea unei autorizaţii de a desfăşura o activitate pe cont
propriu.

10
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice;
11
Ibidem5;
12
Ibidem6;
13
Ordonanță de Urgență nr. 144 din 18 octombrie 2005, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial
nr. 969 din 1 noiembrie 2005;
14
Ibidem7;
15
Fretwell D., Jackman R., cap.8 "Pieţele forţei de muncă: şomajul", în vol. "Pieţele forţei de muncă şi politica
socială în Europa Centrală şi de Est. Tranziţia şi dincolo de aceasta", ed. Barr, N, Londra, 1994, pag. 185-224
16
Ibidem5;
17
Legea nr. 86 din 22 iulie 1992, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a
şomerilor şi reintegrarea lor profesională, publicată în Monitorul Oficial nr. 181 din 30 iulie 1992;
18
Legea nr. 57 din 13 iulie 1994, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a
şomerilor şi reintegrarea lor profesională, publicată în Monitorul Oficial nr. 184 din 20 iulie 1994;
19
Ibidem6.
 Începând cu anul 1992, beneficiarii de ajutor de şomaj care nu reușesc să se angajeze
la expirarea perioadei de plată și nu au alte mijloace de a se întreține, continuă să primească,
pentru o perioada de 18 luni, alocație de sprijin. Această alocație de sprijin constituie 60%
(inițial reprezenta 40%) din salariul brut minim al țării, indexat, din care se scade impozitul.
Prin lipsa altor mijloace de a se întreține ca și condiție în vederea obținerii alocației de sprijin
se înțelege faptul că familia șomerului nu realizează, cumulat, un venit constând în 60%
(inițial 40%) din salariul brut minim al țării, impozitat și indexat. De asemenea, în situația în
care șomerul deține în proprietate împreună cu familia sa un teren mai întins de 20.000 mp.
într-o zonă de tip colinar ori mai mare de 40.000 mp. într-o zonă de tip montan, acesta nu se
mai încadrează pentru a beneficia de acest ajutor20.
O altă măsură de tip pasiv venită alături de ajutorul de șomaj în țara noastră a fost
strategia pensionării anticipate (posibilitatea pensionării înaintea împlinirii vârstei de
pensionare). Această strategie a fost reglementată prin intermediul Legii 2/1995 21 și prevede
faptul că persoanele cu o vechime în muncă de tip integral pot cere pensionarea cu până la 5
ani înainte de a împlini vârstă prevăzută prin lege pentru pensionare. Scopul acestei măsuri a
fost evitarea intrării în șomaj a persoanelor apartinatoare categoriei vârstnice de populație, în
mare parte susținători ai familiei. Totodată, acest fragment al populației active este mai
inflexibil la schimbare sau recalificări, membrii săi fiind astfel și mai predispuși ca odată
intrați în şomaj să opteze pentru şomaj pe termen lung. Cu toate acestea, pensionarea
anticipată nu a atins parametrii de eficiență sperați, întrucât pe de o parte a avut drept rezultat
o împovărare a cheltuielilor sociale ale țării iar pe de altă parte, odată cu creșterea inflației și
cu scăderea veniturilor de la nivelul populației, o mare parte dintre cei care s-au pensionat
anticipat au revenit ulterior pe piața muncii.
În ceea ce privește opinia populației asupra eficienței măsurii de pensionare
anticipată, un sondaj condus în anul 1997 de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi
Catedra de Sociologie a Universităţii Bucureşti a relevat faptul că 54,9% dintre cei
chestionați au afirmat că sunt de acord ideea ca oamenii să fie obligați să se pensioneze
înainte de vreme în contextul în care există un număr redus de slujbe disponibile pe piață,
21,7% au declarat că nu sunt de acord cu o astfel de măsură iar restul s-au pronunțat indeciși
asupra acestui subiect22.
Politicile active constau în măsuri care contribuie la (re)integrarea șomerilor în
diferite activități și revenirea șomajului în rândul celor ocupați. Principalele măsuri ce
urmăresc promovare a politicilor active sunt, după cum urmează:

 organizarea unor cursuri de calificare destinate celor care vin pe piața muncii fară a
avea competențe corespunzătoare și a unor cursuri de recalificare pentru șomeri, în
concordanță cu structura profesională a locurilor de muncă;
 încurajarea investițiilor prin oferirea unor facilitați în vederea relansării, creșterii
economice și a creării de noi locuri de muncă;
 acordarea unor facilitați întreprinderilor care angajează șomeri și tineri absolvenți;
 încurajarea efectuării de lucrări de utilitate publică, pe plan local sau național;
 o mai bună promovare a ocupării atipice (ocuparea pe timp de muncă parțial,
ocuparea temporară, munca la domiciliu, munca independentă și alte forme de
ocupare).
20
Ibidem2;
21
Legea nr. 2 din 10 ianuarie 1995, privind pensionarea anticipată, publicată în Monitorul Oficial nr. 5 din 13
ianuarie 1995;
22
Ibidem2.
 Drept concluzie, putem afirma faptul că începând cu anul 1990 și până în prezent
protecţia socială a şomerilor a progresat din mai multe perspective, după cum urmează:

 legislația prezentă prevede acordarea unui ajutor de șomaj ce variază raportat la

nivelul de cotizație prestate de către beneficiar în cadrul asigurărilor de şomaj;
 chiar dacă reușesc să se angajeze pe parcursul perioadei legale în care încă li se
cuvine să primească ajutor de șomaj, beneficiarii vor fi în continuare stimulați cu
contravaloarea de 30% din această indemnizație, până la expirarea periadei de 6,9 sau
12 luni de zile în care au fost încadrați în mod inițial;
 cursurile de recalificare puse la dispoziția șomerilor răspund într-un mod din ce în ce
mai bun ,atât din perspectivă calitativă cât și din perspectivă cantitativă, nevoii de
calificare a forţei de muncă din țara noastră.
Alături de măsurile de protecție mai sus menționate, putem concluziona și faptul că
odată cu mai marea mobilitate a forței de muncă în afara granițelor României se observă și o
scădere progresivă în ceea ce privește rata anuală a șomajului. La toate acestea se poate
adăuga și faptul că, deși nu există statistici relevante în acest sens, în continuare, o parte din
forța de muncă a țării este antrenată în activități de "muncă la negru", acest concept rămânând
din păcate o realitate, încă din perioada contemporană. Astfel, toate aspectele deja menționate
îmi dau dreptul să concluzionez faptul că statutul de șomer în perioada actuală e mai puțin
dramatic în raport cu același statut, dar la începutul anilor '90.

Referințe Bibliografice:
Bartley M., Ferrie J. "Glossary: unemployment, job insecurity, and health", în Journal of
Epidemiology and Community Health, no.55, 2001;
Ciucur Dumitru, Scurtu Marin, Duţu Mihaela „Macroeconomie”, Editura Interdependenţa
Economică, Piteşti, 2010;
Fretwell D., Jackman R., cap.8 "Pieţele forţei de muncă: şomajul", în vol. "Pieţele forţei de
muncă şi politica socială în Europa Centrală şi de Est. Tranziţia şi dincolo de aceasta", ed.
Barr, N, Londra, 1994;
Galbraith J.K., "Societatea perfectă", Ed. Eurosong and Book, 1997;
Legea nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor
profesională, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;
Legea nr. 86 din 22 iulie 1992, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1991 privind
protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, publicată în Monitorul Oficial
nr. 181 din 30 iulie 1992;
Legea nr. 57 din 13 iulie 1994, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1991 privind
protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, publicată în Monitorul Oficial
nr. 184 din 20 iulie 1994;
Legea nr. 2 din 10 ianuarie 1995, privind pensionarea anticipată, publicată în Monitorul
Oficial nr. 5 din 13 ianuarie 1995;
Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002;
Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în Monitorul
Oficial nr. 338 din 19 aprilie 2004;
Ordonanță de Urgență nr. 144 din 18 octombrie 2005, pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 969 din 1 noiembrie 2005;
Vântu I., "The Labour Force Survey: a means of statistical investigation of the Romanian
labour market", în vol. "Labour Statistics for a Market Economy. Challanges and Solutions in
the Transition Countries of Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union", 1994;
Zamfir C., "Politici sociale în România", Ed. Expert, Bucureşti, 1999.

Surse Internet:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/1418;
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/2344;
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/4207;
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/5632;
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/33919;
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/51268;
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/65562;
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice.