MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

LUCRARE METODICO- ȘTIINȚIFICĂ

PENTRU
ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator științific:
9 9
Candidat:
Lect. Univ. Dr. Florina Mocanu Achim Mihaela Nicoleta

Titu (2023)

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC

Sistemul asigurărilor private de pensii din

România - abordare metodologică

Coordonator științific:
9 9
Candidat:
Lect. Univ. Dr. Florina Mocanu Achim Mihaela Nicoleta

Titu (2023)

2
 Capitolul 1

Formele de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale

Cuvânt-înainte

După revoluție până astăzi, cei mai afectați de schimbările rapide din societatea
românească au fost, fără îndoială, pensionarii. Fie că erau deja pensionari sau nu, viața lor a fost
permanent afectată de numeroasele și desele schimbări legislative.
Astfel, sistemul public de pensii a devenit de neînțeles pentru un număr mare de persoane
care au intrat, voluntar sau involuntar, în sistem, iar ulterior nu a putut să le acomodeze și să le
garanteze un nivel minim de confort.
Această inadecvare a sistemului public de pensii nu este specifică doar României. Toate
țările est-europene se confruntă cu această problemă și devin neputincioase în sprijinirea acestor
cetățeni. Întrucât sistemul nu mai răspunde nevoilor și aspirațiilor populației pensionare, este
nevoie urgentă de a găsi soluții care să țină cont de creșterea speranței de viață în Europa și de
numărul automat de pensionari.
Găsirea unor sisteme alternative care să ofere pensionarilor un trai decent ar putea fi o
soluție mult mai eficientă decât creșterea vârstei de pensionare.
În România, modificările legislative din ultimii ani au arătat că guvernul încearcă să
găsească soluții. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost întotdeauna cazul, așa cum demonstrează
timpul scurt dintre modificări.
Curtea Constituțională a fost solicitată să participe la procesul de revizuire a
constituționalității legilor în acest domeniu. S-a reușit clarificarea prevederilor legale mai puțin
previzibile, dar nu întotdeauna pentru înțelegerea cetățenilor. În acest fel, Curtea Constituțională,
prin decizia sa, a reușit să clarifice conceptul de nou introdusă lege a pensiilor. Prima este
clarificarea prevederilor constituționale privind drepturile de pensie și limitările acestora,
condițiile în care se pot obține astfel de drepturi, vârsta legală de pensionare, numărul de ani de
cotizare, cuantumul pensiilor, obligațiile pensionarilor, rolul legiuitorului în pensii.
Așadar, după o analiză detaliată a instituției de către Curtea Constituțională a României, au
fost luate o serie de decizii care ajută la clarificarea voinței legiuitorului la adoptarea legii în
materie, obligându-l să schimbe soluția legislativă aducând-o în conformitate cu Constituția

3
României și cu tratatele internaționale la care România face parte. Legislația adoptată a trecut și de
la sistemul de pensii sociale introdus în perioada comunistă la sistemul existent al țării economice
libere.
Cel de-al doilea aspect a fost preocuparea constantă a Curții în a explica diferențele de
tratament juridic generate de modificările legislative în domeniul pensiilor: diferențele de
tratament între sexe- sfera condițiilor de acordare a dreptului la pensie, majorarea vârstei de
pensionare, diferența de tratament juridic între diferitele categorii socio-profesionale, probleme
privind aplicarea principiului legalității în drepturi, generate de reglementări privind pensiile de
serviciu, diferențele de tratament juridic generate de existența diferitelor tipuri de pensii în cadrul
aceluiași sistem public de pensii.
Fiind vorba de un sistem nou, greu de înțeles de cei care considerau că sistemul public de
pensii trebuie alimentat de stat, fără ca toți viitorii beneficiari să contribuie la acesta, s-a dezbătut
introducerea principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie.

1.1. Conținutul economic al asigurărilor sociale - pensiile

Pensiile sunt pentru o categorie specială de persoane, cei care au vârsta înaintată și au
posibilități și opțiuni din ce în ce mai limitate de a se angaja în activități menite să le asigure
nevoile vieții. Drepturile la pensie au făcut obiectul căilor de atac și reprezintă singura sursă de
venit din încetarea activității profesionale până la sfârșitul vieții beneficiarului. Se înțelege că
orice îndoieli ale pensionarilor cu privire la corectitudinea calculelor pensiei vor fi puse sub
semnul întrebării, iar eventualele apărări vor consta în obținerea unei pensii cât mai mari.
Nu de puține ori se întâmplă ca în temeiul unor convingeri sau principii cunoscute mai
mult sau mai puțin corect, cuantumul pensiei să nu fie și cel pe care beneficiarul l-a anticipat. În
acest caz, pensionarul invocă incorectitudinea legii, respectiv neconstituționalitatea ei . 1

Odată cu dezvoltarea factorilor de producție, a luat ființă sistemul public național de

1 Doar cu privire la constituționalitatea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie '2000, Curtea
Constituțională s-a pronunțat în peste 140 de decizii. De asemenea, cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor
sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119o din 7 februarie '2005, s-a pronunțat în 32
de decizii și în 34 de decizii cu privire la Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.183 din 10 aprilie '2001 și republicată apoi în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 748L din 14 octombrie 2002.

4
securitate socială, care a organizat munca de protecție a cetățenilor sub diferite forme. În special,
înființarea și dezvoltarea securității sociale este determinată de creșterea și dezvoltarea industriei.
În România, primele forme incipiente ale asigurărilor sociale au apărut spre sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la impulsul muncitorilor din fabrici.
Asigurările sociale din România s-au dezvoltat și s-au perfecționat mereu, proces care
continuă și în prezent.
Necesitatea asigurării sociale decurge din faptul că participarea cetățenilor la procesul de
producție și la orice activitate a unei societăți benefice poate pune în anumite situații angajații,
cooperativele, antreprenorii privați - cu toate măsurile care se iau pentru a asigura igiena, siguranța
și sănătate la locul de muncă, precum și pentru prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor etc. - in
incapacitatea de a efectua alte lucrări în condiții normale. Deoarece cetățenii pot să ajungă în
imposibilitatea de a mai muncii și deci de a-și dobândii prin muncă bunurile și serviciile necesare
traiului lor și al familiilor lor datorită diferitelor cauze, cum sunt: accidentele, bolile, maternitatea,
invaliditatea, precum și ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă, când omul nu mai
poate muncii cu plenitudinea forțelor sale etc., este necesar ca statul, companiile naționale, regiile
autonome, societățile comerciale, unitățile și organizațiile cooperatiste, asociațiile, întreprinderile
private, întreprinzătorii particulari etc., să ia din timp măsurile corespunzătoare pentru protecția
cetățenilor, asigurându-le veniturile necesare traiului acestora și familiei lor.
Asigurările sociale sunt o instituție socială obiectiv necesară, chemată să abordeze
protecția lucrătorilor, cooperativelor, asociaților, agricultorilor, pensionarilor și familiilor acestora
în cazurile de incapacitate temporară sau permanentă de muncă.
Din punct de vedere financiar, asigurările sociale participă la repartizarea cotei din
produsul național brut, constând în modul de control al creării, distribuției și utilizării acestuia,
atunci când fondurile de asigurări sociale sunt alimentate, distribuite și utilizate.
Asigurările sociale fac parte din relațiile socio-economice monetare prin care, în procesul
de alocare a produsului național brut, se creează, se distribuie, se administrează și se utilizează
fondurile necesare. companie, întreprinderi autonome, companii, din rețeaua cooperativelor de
consum și de credit, membri ai sindicatelor și sindicatelor agricole, avocați, fermieri, meșteri cu
atelier propriu, întreprinzători privați, slujitorii cultelor, gospodăriile care lucrează pentru persoane
fizice, persoane care operează blocurile de locuințe, persoane cu șomaj temporar sau permanent, în
caz de bătrânețe și în alte cazuri prevăzute de lege. Asigurările sociale îi protejează și pe membrii
familiei celor de mai sus.

5
 Asigurările sociale cuprind un sistem de protecție și asistență cetățenilor activi,
pensionarilor și membrilor familiei acestora, care constă în acordarea de prestații statului sau
anumitor organizații, prestații, pensii, transferuri, proceduri balneare și altele asemenea
incapacitate permanentă de muncă sau în alte cazuri în care este nevoie de asistență.

Prin asigurările sociale se iau măsurile corespunzătoare pentru prevenirea îmbolnăvirii,

restabilirea și întărirea sănătății, precum și pentru garantarea existenței celor care și-au pierdut
capacitatea de muncă din cauza bolii, accidentării, atingerea limitei de vârstă etc. și a celor care nu
o au susținători legali.
Pensiile reprezintă forma principală de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale de stat.
Pensiile sunt drepturi bănești lunare acordate persoanelor care își încetează activitatea datorită
atingerii unei limite de vârstă, invalidității, pe tot timpul vieții de la pensionare, copiilor urmași
până la o anumită vârstă și soțului supraviețuitor care au calitatea de urmași, pentru a li se asigura
acestora condiții decente de viață.
Pensiile se acordă, în raport cu salariul, tuturor cetățenilor care au împlinit vârsta prevăzută
de lege, cu vechimea necesară în muncă ori și-au pierdut total sau în cea mai mare parte
capacitatea de muncă datorită unor accidente sau boli, precum și urmașilor lor.
Sistemul public al pensiilor de asigurări sociale de stat este caracterizat de evoluția
cheltuielilor cu plata pensiilor, de evoluția numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale
de stat, de evoluția pensiei medii și de evoluția pensiei medii reale de asigurări sociale de stat.

6
 Evoluția situației financiare în pilonul I în perioada 2016-2019
2016 2017 2018 Program 2019
Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei
Sumele prevăzute în Legea 52.257,40 56.675,40 62.591,70 71.662 ajustat la
bugetului asigurărilor sociale de - 4,51% + 8,45% + 10,40% 68.761.3
stat, pensii Asig. Soc. Stat (Față de (Față de (Față de + 9,86%
2015) 2016) 2017) (Față de 2018)
Plăți pentru pensii conform 50.671,20 56.019,00 61.581,70 71.727,3 (estimativ)
contului de execuție bugetară - 4,82% 10,50% 10% 16,40%
Angajamentele de plată, conform 54.155,30 59.496,40 65.177,70
deciziilor de pensionare 58.607,6
(octombrie) si
71.727,3 până în dec.
2019 (estimativ)
Încasări în contribuții 37.316,90 44.171,90 59.081,00
50.434,6 mil. Lei
(septembrie) estimativ
60.017,1 mil. Lei până
în dec. 2019
Subvenții 15.096,90 13.585,60 7.408,80
8.611,1 (din 18.095,5
cât sunt asigurările
sociale de stat în
bugetul de stat se scad
pensiile de serviciu
(9.484,3)
Pensie medie lunară 931 1026 1082 1324
Sursa: Casa Nationala de Pensii Pub lice - de execuție al bugetului asigurărilor sociale de
stat Contul

Ca urmare a majorării anuale a punctului de pensie, plățile în sistem, în intervalul

2016-2019, conform contului de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrează
creșteri cu excepția anului 2016.
1.2. Principiile dreptului la pensie
1. unicității____________________________________________________________________
2. obligativității________________________________________________________________
3. contributivității______________________________________________________________
4. egalității___________________________________________________________________
5. repartiției___________________________________________________________________
6. solidarității sociale___________________________________________________________
7. autonomiei_________________________________________________________________
8. imprescriptibilității___________________________________________________________
9. incesibilității________________________________________________________________
Sursă: art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

7
 Sistemul românesc actual de pensii are la bază următoarele principii:

1.2.1. Principiul unicității conform căruia sistemul public de pensii se organizează și

funcționează bazat pe aceleași norme de drept, pe baza aceleiași legi, pe baza unei legi unice a
pensiilor care se aplică tuturor salariaților.
În realitate însă, în numele principiului unicității, s-au săvârșit numeroase și grave
inechități, discriminări și abuzuri prin emiterea a peste 80 de „legi speciale“ cu principii total
diferite, atât între ele, cât și față de Legea nr. 263/2010 prin care s-au stabilit tot atâtea pensii
speciale“, de până la 41.000 lei lunar, prin acordarea acestora:
• Fără plata de contribuții din care acesta să se acorde;
• Cu încălcarea grava a art. 16 din Constituția României care dispune ca ,toți cetățenii sunt
egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și că nimeni nu este
mai presus de lege.
Conform DEX și NODEX, noțiunea de „unic“ are numai sensul de „care este numai unul;
singur de felul său“, iar noțiunea de „unicitate“, „unicității“, au numai sensul de “ însușirea de a fi
unic“.
Sintagma de „Legea privind sistemul unitar de pensii publice“ are deci doar sensul de „o
lege unică care reglementează sistemul public de pensii” în mod egal pentru toți angajații și toți
pensionarii.
„Legea privind sistemul unitar de pensii publice“ înseamnă organizarea și funcționarea
sistemului public de pensii pe întreg teritoriul statului în baza acelorași norme de drept, în baza
aceleiași legi, pe baza unei legi unice. Această unicitate presupune și existența unei singure unități
(persoane juridice) de administrare a contribuțiilor și a pensiilor, așa cum este Casa Națională de
Pensii Publice.
Acest sistem unitar de pensii publice se realizează numai în condițiile în care fiecare
persoană beneficiază numai și numai de o singură pensie, care rezultă din însumarea tuturor
contribuțiilor achitate, indiferent de: numărul surselor de venit din care contribuțiile s-au plătit;
mărimea surselor de venit din care s-au plătit contribuțiile; statutul social și juridic al
contribuabilului (al plătitorului de contribuții); poziția socială, de privilegiile, de compatibilitățile,
de interdicțiile, de riscurile de care beneficiază sau la care este supus contribuabilul în perioada de
activitate.
Unicitatea sistemului unitar de pensii publice se realizează numai printr-o rețea unică și

8
unitară de administrare a veniturilor (contribuțiilor încasate) și a cheltuielilor (pensiilor plătite).

1.2.2. Principiul obligativității

Conform principiului contributivității, unui salariat i se acordă pensie numai și

numai dacă acesta și-a îndeplinit obligația de a plăti contribuții pentru constituirea propriului fond
de contribuții de pensie, din care să i se acorde pensie, care se va achita numai din contribuțiile
efectiv plătite de acesta.

Principiul obligativității în stabilirea pensiilor a rămas fără aplicabilitate practică, precum

și alte principii (al contributivității, al unicității).

1.2.3. Principiul contributivității

Principiul contributivității se realizează numai în cazul în care o pensie se stabilește în

corelație directă cu contribuțiile achitate, sau, altfel spus, acordarea pensiei fiecărui salariat se face
numai din contribuțiile plătite de acesta.

Ca definiție în Legea pensiilor, principiul contributivității sună foarte frumos. În realitate

însă, în numele principiului contributivității, s-au săvârșit numeroase și grave inechități,
discriminări și abuzuri prin stabilirea de pensii speciale, de până la 41.000 lei lunar.

Din cauză că aceste pensii speciale nu se acordă din plata de contribuție de către
beneficiarii acestora, și din banii publici, adică din impozitele și taxele plătite de toți cetățenii
acestei țări, acestea sunt considerate ca fiind un furt legalizat.

1.2.4. Principiul egalității

Principiul egalității constă în asigurarea tuturor participanților la sistemul public de pensii,

contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeași situație
juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

În art. 16 din Constituția României principiile conform cărora “ toți cetățenii sunt egali în
fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“, și că „nimeni nu este mai
presus de lege“, constituie unele dintre principiile fundamentale, care nu pot fi încălcate, în nicio
condiție și sub nici o formă, nici chiar printr-o lege oricare ar fi aceasta.

9
1.2.5. Principiul repartiției

Prin aplicarea principiului repartiției, bazat pe redistribuirea fondurilor de asigurări sociale,

se creează breșe pentru acordarea de pensii speciale, pe baza unor legi speciale.
Redistribuirea fondurilor de asigurări sociale va duce la:

1) luarea din fondul de pensii constituit din contribuțiile achitate de cei mai mulți, care au
muncit mult și din greu, și cărora li se acordă pensii derizorii, pentru a se acorda pensii speciale
exorbitante „bugetarilor de lux“, fără ca aceștia să fi plătit contribuții din care să li se acorde
aceste pensii speciale.

2) acordarea de pensii speciale nu din contribuțiile plătite de aceștia, ci din banii publici,
din impozitele și din taxele plătite de toți cetățenii, fapt pentru care pensiile speciale sunt
considerate ca fiind un furt legalizat.

Natura diferită a principiului repartiției are ca rezultat repartizarea fondurilor de pensii,

ceea ce înseamnă preluarea unor contribuții, reducerea fondurilor de pensii ale acestora și,
respectiv, pensiile, pentru introducerea acestora „bugetarilor de lux“, prin cele mai mascate forme,
pentru a mări fondul de pensii și respectiv, pensiile acestora.

Așa se ajunge că „Unii sunt foarte săraci, și nu din vina lor, în timp ce alții sunt foarte
bogați, și nu datorită calităților proprii”. (Paul A. Samuelson, Economia, pag 180), uitându-se că
„Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituțiile noastre, atunci mare
este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle)

1.2.6. Principiul solidarității

Conform principiului solidarității sociale:

1) participanții la sistemul public de pensii acționează unul asupra celuilalt, se
influențează unul pe altul, obligațiile și beneficiile vin din amândouă părțile;
2) fiecare dintre salariați, și dintre pensionari, suferă efectele acțiunii făcute de alții;
3) admiterea ca soluție și valoarea inversă a acesteia, adică așa cum se admite diminuarea
fondului de contribuții, de pensii al unora, se admite și majorarea fondului de contribuții, de pensii
al altora, și chiar plata unor pensii speciale, fără ca beneficiarii acestora să fi achitat contribuțiile
sociale din care acestea să se plătească.

10
1.2.7. Principiul autonomiei

Principiul autonomiei trebuie abordat prin prisma:

1. Bugetului de pensii care presupune administrarea de sine stătătoare a bugetului de
pensii, care trebuie să fie distinct de orice alt buget, precum de bugetul de stat și în cadrul
bugetului public național.
2. Bugetului individual al fiecărei persoane participante la sistemul de pensii, adică prin
administrarea de sine stătătoare a fiecărei pensii individuale, lucru care se poate înfăptui numai pe
baza contului individual de pensii.

Sistemul de pensii bazat pe contul individual de pensie se realizează, efectiv și în mod

real, numai prin aplicarea principiului contributivității, principiu care nu s-a înfăptuit în realitate.
În condițiile în care s-ar aplica sistemul de pensii bazat pe contul individual de pensie, în
contul fiecărei persoane s-ar evidenția, clar și precis, în fiecare lună:
1) în timpul anilor de muncă, contribuțiile pe care le-a plătit, din prima lună în care a
început să cotizeze la fondul de pensii și până în ultima lună de activitate (contribuție);
2) după ieșirea la pensie, fondul de pensie al acestuia, din prima lună de când a ieșit la
pensie și până la epuizarea fondului de pensie.

1.2.8. Principiul imprescriptibilității

Principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.

Dreptul la acțiune este imprescriptibil în cazurile prevăzute de lege, precum și ori de câte
ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercițiul său nu poate fi limitat în timp.

1.2.9. Principiul incesibilității

Noțiunea de „incesibil“ se referă la bunuri și la drepturi care nu pot fi cedate, care nu pot fi
înstrăinate, în nicio condiție și sub nici o formă.

1.3 Pensiile acordate prin asigurările sociale de stat

Pensiile trebuie să asigure condiții decente de viață membrilor societății, în concordanță cu

11
nivelul de dezvoltare a economiei naționale.
Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele pensii:
a) pensia pentru munca depusă și limita de vârstă
b) pensia de invaliditate
c) pensia anticipată
d) pensia anticipată parțială
e) pensia de urmaș

a) Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă

Această pensie se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:
a) persoana să fi îndeplinit vârsta la care se consideră că nu mai există capacitatea
normală de muncă
b) să aibă o anumită vechime în muncă
Totuși, legislația prevede anumite derogări de la normele generale, reducându-se vârstă și
vechimea de muncă în funcție de condițiile deosebite și speciale de muncă; categoriile de
personal; maternitate; particularitățile activității didactice universitare și de cercetare științifică;
existența unor handicapuri etc.
Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc
cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de
cotizare realizat în sistemul public de pensii.
Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.
Cu toate că în trecut se preconiza o creștere a limitei de vârstă pentru femei tot la 65 de
ani. Se spune că așa este în alte țări. Dar condițiile de muncă și de viață din țara noastră nu sunt
aceleași că în țările dezvoltate.
Durata medie de viață în România este de 70,3 ani (68 de ani pentru bărbați și 75 de ani
pentru femei). În Uniunea Europeană durata medie de viață este mai mare cu 8 ani.
Angajații care îndeplinesc condițiile de pensionare pot continua activitatea numai cu
acordul angajatorului.
Asigurații care și-au desfășurat activitatea, total sau parțial, în condiții deosebite de muncă
au dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă standard de pensionare conform
tabelului de mai jos:

12
 Stagiul de cotizare în Reducerea vârstei standard de pensionare cu:
condiții deosebite de muncă
(ani împliniți) Ani Luni
6 1 -
8 1 6
10 2 -
12 2 6
14 3 -
16 3 6
18 4 -
20 4 6
22 5 -
24 5 6
26 6 -
28 6 6
30 7 -
32 7 6
35 8 -
Pentru acordarea acestei pensii sunt necesare următoarele acte:
1. cerere tip pentru înscrierea la pensie;
2. acte de vechime:
- Carnetul de muncă (copie și original)
- Adeverințe privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată, completate
potrivit legii;
- Adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/ individual de muncă (original);
- Adeverință privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții (original);
3. actele de stare civilă ale solicitantului:
- BI/CI;
- Certificat de naștere și de căsătorie (original și copie);
- Livret militar (original și copie);
4. diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința din
care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
5. dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie
anticipată parțială, pentru persoanele care, la data înscrierii, nu mai au calitatea de asigurat
(original);
6. adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011
(original);
7. dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor
instituții de învățământ universitar din străinătate;

13
 8. procură specială pentru mandatar (original și copie)
9. acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat
și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martirii și luptătorii care au contribuit la victoria
Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au
avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, cu
modificările și completările ulterioare.

b) pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se acordă persoanelor încadrate în muncă și care, din cauza unor
accidente produse în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, ori datorită bolilor profesionale, a
unor accidente sau boli obișnuite își pierd complet sau în mare măsură capacitatea de muncă.
În funcție de gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea poate fi:
• De gradul I, dacă persoana în cauză și-a pierdut total capacitatea de muncă și de
autoîngrijire;
• De gradul II, dacă persoana în cauză și-a pierdut total capacitatea de muncă, dar nu și
capacitatea de autoîngrijire;
• De gradul III, dacă persoana în cauză și-a pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de
muncă, dar poate în continuare să presteze o activitate profesională cu cel mult jumătate de normă.
Beneficiază de pensia de invaliditate persoanele care :
• Au sau au avut calitatea de asigurat în sistemului public de pensii;
• Au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă;
• Starea sănătății acestora a fost încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de
către medicul expert al asigurărilor sociale;
Au vârsta mai mică decât vârsta standard de angajare.
Odată ce au obținut pensia de invaliditate, beneficiarii trebuie să se supună revizuirii
medicale periodice, la intervale de timp cuprinse între un an și trei ani, până la atingerea vârstei
standard de pensionare. Medicul expert sau consiliile de expertiză cu competență în domeniul
asigurărilor sociale decid după fiecare revizuire dacă beneficiarul pensiei de invaliditate va fi
menținut în același grad de invaliditate, va fi trecut în alt grad de invaliditate sau dacă și-a
redobândit capacitatea de muncă.
Dacă beneficiarul nu se prezintă la această revizuire din motive dependente de acesta,
plata pensiei de invaliditate va fi suspendată sau încetată, după caz.

14
 Suspendarea se aplică începând cu luna următoare datei la care era programată revizuirea
medicală. Încetarea plății se produce după 12 luni de la data la care beneficiarul nu s-a prezentat la
revizuirea medicală obligatorie.
Cuantumul pensiei de invaliditate acordate de sistemul public este calculat pe baza
perioadei de contribuție și a nivelului veniturilor realizate de-a lungul carierei solicitanților, în
funcție de gradul de invaliditate al acestora și de valoarea punctului de pensie. Din 1 septembrie
2020, valoarea punctului de pensie este de 1.775 RON.
Pentru a beneficia de pensia de invaliditate, persoanele care o solicită trebuie să depună la
casa teritorială de pensii a cărei rază de activitate își au domiciliul sau reședința un dosar care
include, printre altele, o cerere de pensionare, carnet de muncă, adeverință de salarii și sporurile
aferente, decizia medicală asupra capacității de muncă, actele de stare civilă și alte documente, în
funcție de specificul fiecărui caz.
Persoanele care primesc o pensie de invaliditate din sistemul public pentru afecțiuni care
nu mai permit reluarea activității profesionale pot beneficia și de o pensie privată sau de o sumă
adițională dacă au contribuit la sistemul de pensii administrate privat. Suma adițională se acordă
numai contribuabililor la un fond de pensii care nu au acumulat suficient pentru a primii o pensie
din sistemul privat.
Pentru a primii pensia privată/suma adițională, contribuabilii trebuie să depună o cerere la
administratorul fondului de pensii la care sunt înscriși.
Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau a unor
accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensia de invaliditate dacă realizează
stagiul de cotizare necesar în funcție de vârstă, conform tabelului de mai jos:

Vârsta asiguratului la data emiterii deciziei Stagiul de cotizare realizat (ani)

medicale asupra capacității de muncă
Până la 20 ani 1
De la 20-23 ani 2
23-25 ani 3
25-29 ani 6
29-33 ani 9
33-37 ani 11
37-41 ani 14
41-45 ani 17
45-49 ani 20
49-53 ani 23
53-57 ani 25
57-60 ani 26
Peste 60 de ani 27

15
Sursa: CNPP- pensia de invaliditate

c) pensia de urmaș

Până la 1 ianuarie 2020 pensia de urmaș s-a acordat în mărime de 50% pentru fiecare
urmaș, din pensia decedatului.

Începând cu 1 ianuarie 2020 cuantumul pensiei de urmaș s-a majorat cu 25% în cazul
copiilor mai mici de 18 ani. Dacă aceștia își continuă studiile în instituții de învățământ de zi, până
la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani.
Astfel, de la începutul anului 2020 pensia respectivă se stabilește în mărime de 75% pentru
fiecare urmaș. Însă nu mai puțin decât cuantumul alocației sociale pentru pierderea
întreținătorului.
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era
pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
- Până la vârsta de 16 ani;
- Dacă își continuă studiile sub formă de învățământ organizat în condițiile legii, până la
încetarea acesteia, dar nu mai mult de 26 de ani;
- Persoanele cu handicap de orice grad, pe durata handicapului, dacă apare în oricare
dintre situațiile prevăzute la punctele precedente;
- Soțul supraviețuitor pentru tot restul vieții de la vârsta standard de pensionare, dacă
durata căsătoriei este mai mare de 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15
ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se
diminuează. De asemenea, soțul supraviețuitor primește pensie de urmaș, dacă are invaliditate de
gradul I sau II (pe toată durata invalidității), dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an. În
plus, persoanele cu invaliditate au obligația de a merge periodic la un consult medical și de a urma
programe de recuperare, conform reglementărilor în vigoare.
O altă particularitate se referă la cauza decesului. Dacă decesul a survenit ca urmare a unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale, soțul supraviețuitor primește pensia de urmaș pe
toată durata vieții, indiferent de vârstă sau de durata căsătoriei.
Un alt caz special este acela în care soțul supraviețuitor poate primi o pensie de urmaș pe
perioada de șase luni de la data decesului soțului susținător, dacă în această perioadă acesta nu

16
atinge venitul lunar brut din activitatea căreia i se aplică dreptul de asigurare, conform Codului
fiscal sau dacă venitul realizat este mai mic decât salariul mediu brut.
O altă excepție vizează situația în care soțul supraviețuitor are în îngrijire la data decesului
unul sau mai mulți copii mai mici de șapte ani. Primește pensie de urmaș până când ultimul copil
împlinește vârsta de șapte ani.
Pensia de urmaș se determină în mod normal din:
- Pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care susținătorul decedat are dreptul
potrivit legii;
- De invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înainte de
îndeplinirea condițiilor;
Cuantumul pensiei de urmaș se determină ca procent din prestația medie anuală a
solicitantului, în funcție de numărul de descendenți eligibili, după cum urmează:
a) pentru un singur urmaș - 50%
b) pentru doi urmași - 75%
c) pentru trei sau mai mulți urmași - 100%

d) Pensia anticipată

Pensia anticipată se acordă asiguraților care au atins stagiul de cotizare cu cel puțin 8 ani
mai lungă decât întregul stagiu de cotizare legal. Ei pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani
înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
Vârsta standard de pensionare, stagiul total de cotizare pentru femei și bărbați este
determinată de luna și anul nașterii.
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al
pensiei pentru limita de vârstă.
Reducerea vârstei standard de pensionare nu se cumulează cu nicio altă reducere
reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în
considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:
- A beneficiat de pensie de invaliditate;
- A urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
- A satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata

17
legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de
muncă, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții de muncă se iau în vedere
la stabilirea stagiului de cotizare realizat.

Solicitanții pensiei anticipate trebuie să depună la Casa locală de Pensii următoarele

documente:
• Cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
• Carnetul de muncă (original și copie);
• Carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
• Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
• Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în munca realizată;
• Acte de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și
de căsătorie (original și copie);
• Livret militar;
• Diplomă de absolvire a învățământului universitar (original și copie), și adeverință din
care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la
zi;
• Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor
instituții de învățământ universitar din străinătate;
• Adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• Adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în
condiții deosebite și speciale, în original;
• Procură specială pentru mandatar (original și copie);
• Acte pentru dovedirea calității de beneficiar, republicat, și/sau al Legii recunoștinței
față de eroii-martirii și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției română din
Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de
suferit în urma revoltei muncitorești de la Brașov din noiembrie 1987, cu modificările
și completările ulterioare;
• Dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau
persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu
excepția celor care, potrivit legii, au dreptul să acumuleze venituri aferente acestei

18
 categorii de pensii cu alte venituri;
• Alte acte întocmite potrivit prevedirilor legale prin care se dovedesc elemente necesare
stabilirii drepturilor la pensie.
e) Pensia anticipată parțială

Pensia parțială anticipată se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei obișnuite
de pensionare, asiguraților care au împlinit întreg stagiul de cotizare legal, precum și celor care au
lucrat întreg stagiul de cotizare de până la 8 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea unei pensionări anticipate parțiale nu se
iau în considerare perioadele legale de asimilare, denumite pensionare anticipată.
Cuantumul pensiei anticipate parțiale se determină din cuantumul pensiei pentru munca
prestată și limita de vârstă, prin scăderea în raport cu contribuția completată și numărul de luni în
care se reduce vârsta standard de pensionare, conform tabelului. de mai jos:

Procentul de diminuare
Perioada de cotizare realizată pentru fiecare lună de
peste stagiul standard anticipare (%)
complet de cotizare
Până la 1 an 0.50
Peste 1 ani 0,45
Peste 2 ani 0,40
Peste 3 ani 0,35
Peste 4 ani 0,30
Peste 5 ani 0,25
Peste 6 ani 0,20
Între 7 și 8 ani 0,15

În vederea primirii pensiei anticipate parțiale sunt necesare următoarele documente:

• Cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
• Carnet de muncă (original și copie);
• Carnet de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
• Carnet de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
• Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în munca realizată;
• Actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de
naștere și de căsătorie (original și copie);
• Livret militar;
• Diplomă de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverință
din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la

19
 zi;

• Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor

instituții de învățământ universitare din străinătate;
• Adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau
contract colectiv/individual de muncă, în original;
• Adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în
condiții deosebite și speciale, în original;
• Procură specială pentru mandatar (original și copie);
• Acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990,
republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martirii și luptătorii care au
contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de
persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești
anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și
completările ulterioare;
• Dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru
persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepția
celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de
pensii cu alte venituri;
• Alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente
necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Situația socio-demografică din România subliniază că efectele negative ale
sustenabilității financiare a sistemului public de pensii cauzate de îmbătrânirea populației sunt
determinate de trei factori importanți și anume: creșterea speranței medii de viață a populației. ,
natalitate redusă și creșterea migrației.
În plus, sistemul de pensii din România are și consecințe negative, precum: extinderea pensiei
anticipate în 1990, care a redus numărul contribuabililor cu circa 5% și a crescut numărul
pensionarilor cu 16%; o creștere semnificativă a veniturilor din muncă (cu cinci până la zece ani
mai devreme decât vârsta normală de pensionare); ușurința de a obține o pensie de invaliditate fără
temei legal.
Criza financiară și economică a exacerbat problema fundamentală a îmbătrânirii
populației. Toate sistemele de pensii se luptă să-și îndeplinească „promisiunile privind pensiile”
din cauza șomajului în creștere, încetinirii creșterii economice, nivelului în creștere al datoriei

20
publice și volatilității pieței financiare.
Proiecțiile economice și bugetare pe termen lung recente arată o creștere semnificativă
și graduală a costurilor totale ale pensiilor până în 2060. Statele membre ale Uniunii Europene,
inclusiv România, au implementat reforme pentru a reduce generozitatea sistemelor publice de
pensii pentru a evita riscul falimentului acestora. Vârsta de pensionare va crește treptat pe termen
lung și accesul la pensionare anticipată va rămâne limitat datorită stimulenței de a prelungi viața
profesională.

21
 CAPITOLUL 2

Necesitatea pensiilor private pentru completarea veniturilor

persoanelor vârstnice

2.1 Scurt istoric

Primul deceniu al secolului XXI a fost reprezentat printr-o perioadă de expansiune rapidă a
sistemului de pensii private și de reformă a sistemului public. Sustenabilitatea fondurilor tip PAYG a 2

fost semnificativ afectată de o îmbătrânire demografică și automat de creșterea ratei de dependență

economică, fiind accentuată nevoia de pensii din sistemul mix, multipilon- public și privat
(ocupațional sau/și individual).

Ideea de pensie privată nu este nouă. Acest sistem de pensii private a fost implementat cu
succes în țări precum Olanda, Suedia, Irlanda de peste 3 decenii.
Prima schemă de pensie privată a fost documentată în Germania în secolul al XVII-lea. În
momentul de față, milioane de oameni din întreaga lume beneficiază de pensia privată acumulată pe
parcursul anilor de contribuție la sistemul pensiilor private.
Sistemele publice au fost reformate pentru a reduce deficitele tot mai greu de acoperit din
împrumuturi sau alte surse bugetare și pentru diminuarea ratei de transfer de la salariu la pensie.
În zilele noastre încă există mentalitatea cum că pensiile publice sunt garantate de stat, pe
când pensiile de pilon 2 nu sunt garantate de nimeni. Cu privire la această gândire ar trebui
accentuată o nuanță extrem de importantă. Statul garantează o pensie, dar nu garantează pensia. Cu
alte cuvinte, este garantat că cetățeanul va primi ceva, dar nu este garantată o anumită sumă de bani
pe care să o știe încă de pe acum, pe baza unui algoritm. Cu excepția cazului celor care vor beneficia
de o „pensie specială“ calculată doar pe baza ultimelor salarii avute înainte de pensionare.
Majoritatea românilor nu știu ce pensie publică vor primi până la pensie, pentru că pe lângă deficitul
bugetar de asigurări sociale pe care guvernul este dispus să-l plătească, depinde de sumele încasate în
prezent la buget.

2 Contractual generațional desemnează un presupus consens social care trebuie sa asigure finanțarea sistemului de pensii.
Conform acestui system, numit si PAYG (Pay As You Go- din engleza), persoanele active (salariații) contribuie la
pensiile celor retrași din viața activa (beneficiarii). Contribuțiile la sistemul de pensii nu se acumulează intr-un fond de
pensii, iar banii sunt folosiți direct pentru plata pensiilor celor retrași din viața active. Fondurile de pensii nu sunt
administrare de către stat, ci de către operatori private.

22
 Pensia publică este dependentă în mod direct de demografie. Atâta timp cât piramida vârstelor
în societate era cu vârful în sus: numărul mai mare de tineri-plătitori raportat la vârstnici- beneficiari,
exista o funcționare optimă a sistemului public de pensii. În zilele actuale, generațiile tinere sunt din
ce în ce mai puțin numeroase, astfel cu cât există o scădere a numărului de tineri cu atât vor fi mai
puțini bani pentru pensiile publice. Pensiile private nu sunt dependente de demografie decât într-un
procent foarte mic.
Necesitatea reformării pensiilor complică și întârzie, comparativ cu majoritatea țărilor din
regiune în perioada 1990-2011, cele patru faze ale reformei pensiilor, dintre care cea mai importantă
a fost perioada a doua (2001-2005), când a intrat în vigoare Legea privind cadrul multipilon, și a treia
fază (2005-2010), care pune în aplicare legislația cadrului multipilon de pensii, în special prin
intrarea în administrarea privată a fondurilor de pensii (Pilonul II) și pensiile voluntare administrate
privat (Pilonul III) .
Sistemul de pensii din România este format din patru componente, și anume:
- Sistemul de pensii publice - Pilonul I
- Sistemul de pensii administrate privat - Pilonul II
- Pensii private facultative - Pilonul III
- Pensia ocupațională - Pilonul IV

2.2 Asigurarea de pensie privată- alternativă de economisire pensie

Unul dintre motivele majore care au condus la dificultăți financiare ale sistemului de pensii
publice îl reprezintă creșterea rapidă a numărului de beneficiari ai tuturor categoriilor de pensii
publice, în paralel cu scăderea majoră a numărului contribuabililor la sistem, în special în perioada
1990-2010.
Astfel introducerea Pilonilor II și III ai sistemului, a reprezentat un pas decisiv în creșterea pe
termen lung a sustenabilității sistemului de pensii din România. În scurtul timp de funcționare a
acestor două noi componente s-au constatat evoluții pozitive, randamente semnificative, real pozitive,
ale investițiilor fondurilor.
În ceea ce privește Pilonul II, sunt necesare o serie de îmbunătățiri, în special de natură
legislativă, absolut necesare evoluției pensiilor administrate privat, prin care aceasta să răspundă
cerințelor de perspectivă ale sistemului, cum ar fi:

- Protejarea drepturilor participanților prin reglementarea a cel puțin trei tipuri de fonduri de

23
pensii administrate privat, cu profil de risc diferit, în funcție de vârsta paticipantului;
- Capital social suficient al managerului pentru a îndeplini cerințele minime de solvabilitate;
- Compensarea diferențelor de profit sub profitul minim, precum și reglementarea posibilității
unei contribuții bănești din resursele proprii ale administratorului, în contul fondului de pensii
administrat.
Având în vedere evoluția sistemului pensiilor facultative (Pilonul III) și pentru a stimula
dezvoltarea acestora în România, se impune îmbunătățirea legislației referitoare la acest tip de pensii,
prin:
- Îmbunătățirea sistemului de deductibilitate din sistemul pensiilor facultative;
- Precizarea clară a faptului că toate contribuțiile sociale nu se datorează asupra sumelor
reprezentând contribuțiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de
deductibilitate stabilite potrivit legii:
- Stabilirea clară a provenienței activelor necesare acoperirii provizioanelor tehnice, care în
prezent nu sunt precizate ca provenind din surse proprii ale administratorului;
- Completarea sistemului de pensii private facultative cu o componentă referitoare la pensii
ocupaționale.

Proiecțiile demografice pe termen lung sunt utile pentru a evidenția provocările imediate și
viitoare ale politicilor guvernamentale determinate de tendințele demografice. Ele arată când și în ce
măsură se va accelera presiunea îmbătrânirii, reprezentată de pensionarea generației baby-boom,
precum și de creșterea constantă a speranței de viață.
Ca și în alte țări, ritmul de creștere economică pe termen mediu și lung din România este
afectat negativ de scăderea populației, nu doar de o scădere a forței de muncă, ci și de nevoia de a
găsi o soluție la echilibrul financiar din sistemul de pensii.
Prognozele demografice recente efectuate la nivelul Comisiei Europene și într-o serie de
studii Eurostat arată o adevărată catastrofa demografică în România, care a dus la o scădere a situației
celei mai pesimiste de aproximativ 20% din populație până în 2060.
În România, natalitatea globală este scăzută din 1990 și a atins un nivel stabil de aproximativ
1,3 copii per femeie în ultimii 15 ani. Rata natalității este de așteptat să crească în 2060, dar se
așteaptă să rămână sub rata de înlocuire naturală de 2,1 și sub rata medie a fertilității din UE (0,16%).
Pe de altă parte, în ceea ce privește ratele de fertilitate, România ocupă locul 209 din 222 de țări și
teritorii, prima înregistrată în 2011, cu 7,6 copii/femei născuți și ultimele 0,92.

24
 Speranța de viață a crescut ușor din 1970. Între 1990 și 2010, speranța de viață la naștere a
crescut brusc, în special la femei. S-a constatat că diferența dintre speranța medie de viață a femeilor
și a bărbaților s-a lărgit pe fondul creșterii globale a speranței de viață. Dacă diferența în 1990 era de
aproximativ șase ani, în 2010 era de 7,54 ani. Estimările speranței de viață la naștere până în 2060
arată o îmbunătățire semnificativă (86,7 ani pentru femei și 81,8 ani pentru bărbați), România fiind în
prezent la un nivel foarte scăzut în comparație cu celelalte dintre statele membre ale UE.
În ceea ce privește speranța de viață la vârsta de 65 de ani, care este o vârstă importantă
pentru sistemul public de pensii, s-a constatat că diferențele între femei și bărbați persistă. Și în acest
caz, diferența este și mai mare: dacă în 2001 era de 2,7 ani, în 2009 era de 3,2 ani. Acest lucru
sugerează că femeile pot beneficia în continuare de o vârstă medie de pensionare mai mare sub
aceeași vârstă de pensionare. În 2010-2060, speranța de viață la 65 de ani în România este de așteptat
să crească cu 6,7 ani pentru bărbați și 6,6 ani pentru femei. Până în 2060, speranța de viață este de 65
de ani pentru bărbați la 20,8 ani și pentru femei la 23,8 ani.

Migrația externă este un fenomen mult mai de actualitate în zona românească, ai ales din
perspectiva faptului că în prezent suntem în primul rând țară de origine, nu țară de destinație.

Din păcate, metodele statistice fac aproape imposibil ca țările de origine să calculeze fluxurile
de migrație. Acest lucru se datorează faptului că o mare parte a populației emigrante (fie temporar sau
nu) a ales să nu raporteze Serviciului de evidență Informativă a Persoanelor despre o schimbare
recentă a locului de domiciliu sau de reședință.

În cazul statisticilor Eurostat, migrația netă în România a fost relativ scăzută între 1970 și
2009, cu un impact mai puțin semnificativ asupra populației românești. În plus, conform proiecțiilor
Eurostat până în 2060, România, care a cunoscut cele mai multe fluxuri migratoare în
2010, și-ar putea reduce semnificativ sau chiar modifica importanța în următoarele decenii. După
cum se poate observa în figura de mai jos, din cauza speranței de viață, a fertilității și a dinamicii
migrației, dimensiunea totală a populației va scădea în următorii 50 de ani (până în 2060) și va fi
chiar mai în vârstă decât în prezent:

25
 Populația

Sursa: Raportul privind îmbătrânirea populației, 2012, Economia europeană, nr. 4/2011,
Comisia Europeană.

Prognoza arată că, între 2010 și 2060, scăderea populației va fi semnificativ de mare, de
19,6%. Conform acesteia, persoanele în vârstă vor reprezenta o proporție sporită în populație; acest
lucru este consecința ajungerii la vârsta de 65 de ani a celor mai numeroase grupuri născute în anii
1960.
Se poate observa că ponderea tinerilor (0-14 ani) se estimează că va scădea cu circa 38% în
2010-2060, ponderea persoanelor active (15-64 ani) va scădea cu circa 38% în aceeași perioadă, în
timp ce populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la aproximativ 87,5%, ceea ce indică
clar că populația românească se confruntă cu un proces de îmbătrânire rapidă. Ca urmare a acestor
tendințe diferite între grupele de vârstă, se prognozează ca rata de dependență demografică a
vârstnicilor să crească în perioada 2010-2060 de la 21,3% la 64,8%.
3

În ultimii ani, participarea forței de muncă s-a schimbat semnificativ, în special în rândul
tinerilor, femeilor și persoanelor în vârstă. Eurostat se așteaptă ca rata generală de participare a
României să scadă la 2,7% de la 63,6% în 2010 la 60,9% în 2060. Prognoza referitoare la forța de
muncă din România până în anul 2060, realizată de Comisia Europeană, indică o scădere a

3Raportul dintre persoanele de 65 de ani si peste si persoanele intre 15 si 64 de ani.

26
 acesteia de la 9,417 milioane de persoane în 2010 la 5,546 milioane în 2060.

Evoluția șomajului în ultimul deceniu (2000-2010), conform datelor furnizate de Agenția

Națională de Ocupare a Forței de Muncă, a înregistrat valori de maximum 845.000 de șomeri
(8,4% rată a șomajului) în 2002 și minimum 575.000 de șomeri (5,8% rată a șomajului) în 2008.
Prognoza românească a Comisiei Europene arată că rata șomajului va suferi o scădere de la 7,3%
în 2010 la 7,0% în 2060.
Rata de ocupare (15-64 de ani) a evoluat în România între 63,6% în anul 2000 și 58,8 în
anul 2010. Prognoza Comisiei Europene privind rata de ocupare a României până în 2060 ține
cont de evoluția economică, socială și demografică, cu o scădere lentă a ocupării forței de muncă
atât pentru populația de 20-64 de ani, cât și pentru femei. Singura categorie care va înregistra o
creștere a ocuparii va fi reprezentată de persoanele în vârstă (55-64 de ani).

Pe baza proiecțiilor populației totale, a forței de muncă, a ratei participării, ratei șomajului
și ratei ocupării, se poate determina proiecția ratei de dependență economică a vârstnicilor ca un 4

indicator care determină impactul îmbătrânirii asupra cheltuielilor bugetare, în special asupra
componentei de cheltuieli cu pensiile. S-a preconizat că rata de dependență economică efectivă a
vârstnicilor să crească de la circa 32% în 2010 la circa 109% în 2060, o deteriorare greu de
susținut financiar.

2.3. Avantajele și dezavantajele pensiilor private

Al doilea pilon de pensii, cunoscut și sub denumirea de pensie privată obligatorie, a fost
înființat în 2008. Acesta reprezintă un procent din totalul contribuției individuale la
pilonul doi în locul celui clasic, care este administrat de o companie privată.
• Avantaje

Pentru Pilonul II de pensie nu se plătește nimic în plus, ci din totalul de 25% CAS se alocă
3,75% din salariul brut, în cazul angajaților.
Diferența dintre prima și a doua coloană de pensie se vede nu doar în procentele alocate
fiecăruia, ci și în cine vă gestionează banii. În cazul pilonului II, dacă nu ți-ai ales o companie
privată în 2007, ai fost alocat aleatoriu către una.

4Acest indicator se determina ca raport intre persoanele in vârsta inactive (65 de ani si peste) si populația ocupata
total (20-64 de ani).

27
 O alta diferență majoră este faptul că Pilonul II îți spune exact ce sumă vei primi în
momentul pensionării. Acești bani ți se acordă în aceleași condiții ca și Pilonul I (vârsta și
vechimea în muncă), dar vei putea oricând să vezi ce sumă ai în cont.
De asemenea, Pilonul II de pensie poate fi și el afectat de schimbări legislative. Spre
exemplu, procentul cotizațiilor se poate modifica sau Pilonul II se poate contopi cu Pilonul I.
Cel mai mare avantaj constă în faptul că nu vei depinde de persoanele active în câmpul
muncii atunci când vei fi la pensie, ci din Pilonul II vei încasa exact cât ai cotizat în cont.

Pilonul III de pensiei se referă la pensiile 100% private. Mai exact, este un fond personal
pe care îl poți deschide cu o firmă privată și în care contribui pe o anumită perioadă și cu o
anumită sumă.
O pensie facultativa, supranumită Pilonul III de pensie, depinde în întregime de
dumneavoastră. Se calculează în funcție de ceea ce doriți să realizați și pentru cât timp, combinat
cu condițiile unui administrator privat.
La cuantumul pensiei private facultative se adaugă pensia de stat pentru a ne garanta
confortul financiar după pensionare. Incertitudinea sistemului de pensii de stat poate fi prevenită
prin participarea la Pilonul III, astfel încât securitatea pensiei să fie indiferent de dezvoltarea
sistemului de pensii de stat.
Venitul privat nu depinde de venitul statului. Orice s-ar întâmpla cu sistemul de pensii de
stat, o pensie privată facultativă este garantată de contribuțiile noastre, și astfel nu suntem
dependenți de dezvoltarea sistemului de pensii de stat, ci doar de valoarea contribuțiilor noastre și
de beneficiile investiției create de Fond.
Există conturi individuale în care vă creați propriile contribuții. Spre deosebire de sistemul
public de pensii, unde pensia pe care o primim nu este direct legată de suma pe care o
contribuim, conturile individuale existente ne garantează proprietatea asupra contribuțiilor
pe care le facem, deci consecințele sunt direct egale cu efortul depus. Posibilitatea de a
alege fondul de pensii la care dorim să contribuim, cuantumul contribuției și perioada
pentru care dorim să contribuim. Putem beneficia astfel de flexibilitate în funcție de
preferințele fondului la care dorim să ne alăturăm, de situația noastră financiară, fără a
limita contribuția lunară și de asemenea în funcție de obiectivele financiare pe care le
avem. Posibilitatea de a modifica, suspenda sau anula contribuțiile la fondul facultativ de
pensii în orice moment în conformitate cu prevederile contractuale.

28
 În funcție de evenimentele care au loc în viața noastră, putem decide să modificăm
cuantumul indemnizației lunare, să o oprim dacă situația nu ne permite să o plătim pentru o
anumită perioadă de timp, sau chiar să o oprim dacă nu mai putem păstra plata lunară. În cazul în
care suspendăm plățile, dar nu transferăm activele acumulate către alt fond, ne vom păstra statutul
de participant și ne vom exercita toate drepturile eligibile la vârsta de pensionare. Opțiunea de a
alege perioada de pensionare pe care dorim să o folosim, o pensie pe viață sau o pensie limitată.
În funcție de situația financiară de pensionare, putem alege tipul de pensie pe care dorim să o
extragem, care se potrivește cel mai bine nevoilor noastre financiare, astfel încât să avem o
situație financiară puternică în perioada pensionării.
Prima care contribuie la fondul de pensii facultative private va fi investită în așa fel încât
să îi sporească valoarea și să ne aducă profit. Dacă economisești fără să investești, economiile vor
fi reduse sub influența inflației, astfel că fondurile investite în economii vor fi investite cu
înțelepciune pentru a aprecia și a asigura beneficiarului o pensie privată la vârsta de pensionare.
Posibilitatea alegerii nivelului de risc acceptat în funcție de profilul investitorului. În prezent, pe
piață există un număr de 11 Fonduri de Pensii Private Facultative, dintre care 9 sunt cu risc mediu
și 2 cu risc ridicat. Activele noastre individuale pot crește sau scădea semnificativ în funcție de
tipul de risc ales. Sunt necesare informații suficiente cu privire la instrumentele financiare în care
sunt investite fondurile și rolul acestora în structura activelor fondului.
Potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) litera f²) și art. 155 alin. (1) litera a¹) din Codul fiscal,
așa cum au fost introduse de pct. 11 și 13 al art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, Casa Națională de
Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, are calitatea de contribuabil/plătitor de venit la
sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în cazul veniturilor din pensii, pentru partea care
depășește suma lunară de 4.000 de lei.
În aceste condiții, potrivit art. XXIV pct. 18 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art.
168 alin. (1) și alin. (5) din Codul fiscal, coroborat cu art. XXIV pct. 16 din același act normativ, care
a introdus art. 157³ în Codul fiscal, CNPP, prin casele teritoriale de pensii, are obligația de a
calcula și de a reține la sursă contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele
fizice care realizează venituri din pensii, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 de
lei.
Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei
de 10% asupra bazei lunare de calcul reprezentată de partea ce depășește suma lunară de 4.000
de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Potrivit art. XXIV pct. 19 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 169 alin. (1) lit. a)
din Codul fiscal, declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii
se va face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare cele pentru care se plătesc aceste
venituri, prin depunerea Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe
venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (declarația 112).

29
 Conform art. XXV alin.(1) lit. c) din O.U.G. nr. 130/2021, calculul și reținerea la sursă a
contribuției de asigurări sociale de sănătate aferentă venitului din pensii, precum și declararea
lunară a acestei contribuții, prin intermediul declarației 112, se vor face cu veniturile realizate
începând cu 1 ianuarie 2022.
Pentru exemplificare redăm un exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de
sănătate, impozitului și venitului net din pensii:
Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022 = 7.000 lei
Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate = (7.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass)
= 300 lei
Calcul impozit = (7.000 lei – 2.000 lei – 300 lei) venitul impozabil lunar din pensii x 10% (cota
de impozit) = 470 lei
Venitul net din pensii = 7.000 lei – 470 lei (impozit) – 300 lei (cass) = 6230 lei.
Posibilitatea de a alege schimbarea fondului urmat de beneficiar daca acesta nu este
mulțumit de veniturile primite în contul său individual. În sfârșit, dacă alte fonduri au randamente
mai bune sau politica fondului se modifică și acesta nu mai corespunde așteptărilor beneficiarului,
există posibilitatea de a transfera activele acumulate în contul individual într-un alt fond. De
reținut că aceste transferuri pot suporta taxe dacă modificările sunt efectuate la mai puțin de 2 ani
după ce persoana respectivă devine participant. Dacă se dorește transferul între două fonduri din
același fond, pentru a crește sau scade nivelul de risc acceptat. transferul se va face fără
perceperea unor costuri.
Posibilitatea de a monitoriza în orice moment dezvoltarea unui cont de pensie privată
opțională online. Spre deosebire de sistemul de pensii de stat, unde o persoană fizică nu are
posibilitatea de a ști până la data pensionării ce pensie va primi, în cazul Pilonului III este
întotdeauna posibil să monitorizați online dezvoltarea unui cont individual și altele asemenea.
Acest lucru se poate face în situația în care trebuie să măriți contribuțiile sau să faceți alte
modificări în cont.
Pensia privată facultativă include și asigurarea de invaliditate permanentă. În caz de
invaliditate permanentă, participantul are dreptul de a primi în tranșă bunurile personale
acumulate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, fără a continua contribuțiile, ceea ce îl va
ajuta atunci când are cel mai mare nevoie de sprijin financiar.
În cazul în care un membru decedează înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani sau
înainte de perioada prevăzută în contractul de pensie, moștenitorii legali vor beneficia de banii
încasați în cont, contribuțiile acestora nefiind furnizate altor participanți sau transferat în fond.

30
 Fiecare fond facultativ de pensii private garantează un randament minim. În acest fel, se
garantează că sumele economisite în anii în care este investit fondul vor crește și vor fi eliminate
fondurile cu cea mai mică rentabilitate din sistem pentru a proteja participanții.
Activele fondului sunt diferite de activele administratorului fondului, ceea ce garantează
că orice s-ar întâmpla cu administratorul fondului, activele fondului nu vor fi afectate și activele
individuale vor fi protejate, neexistând posibilitatea de a pierde contribuțiile efectuate. Pensiile
private sunt garantate de Fondul de Garantare a drepturilor din Sistemul de Pensii Private. El
garantează drepturile participanților și beneficiarilor unei scheme de pensii private și joacă un rol
în compensarea pierderii finale a acestora în colectarea contribuțiilor și după deschiderea unui
drept la pensie din cauza lipsei de manageri sau pensionari. Scopul Fondului de Garantare a
drepturilor din Sistemul de Pensii Private este garantarea drepturilor participanților și
beneficiarilor, eventual dobândite în cadrul asigurării voluntare de pensie suplimentară.
În fiecare an, beneficiarul va primi informații gratuite cu privire la dezvoltarea bunurilor
personale, numărul de unități de fond deținute și cuantumul acestora. Este o modalitate foarte
bună de a rămâne informat și de a evalua stadiul de dezvoltare a economiilor alocate fondurilor de
pensii private cel puțin o dată pe an.
Pe lângă beneficiile de mai sus, trebuie menționat că administratorul fondului are datoria
de a investi cu atenție activele în fonduri de pensii private, în conformitate cu următoarele
principii:
- Trebuie să investească în interesele participanților și ale beneficiarului;
- Trebuie să investească într-un mod care să garanteze securitatea, calitatea, lichiditatea
și rentabilitatea investițiilor sale;
- Trebuie să asigure diversificarea portofoliului pentru a distribui riscul și a menține un
nivel adecvat de lichiditate;
- Trebuie să investească în primul rând în instrumente vândute pe o piață reglementată;
- Investiția în instrumente financiare derivate este permisă numai dacă contribuie la
reducerea riscurilor investiționale sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului;
- Activele sunt separate în mod corespunzător pentru a evita dependența excesivă de un
anumit activ, emitent sau grup de companii și concentrarea riscului în toate activele.
Autoritatea de supraveghere financiară este organismul de supraveghere pentru
îndeplinirea îndatoririi administrației de a investi cu prudență activele în fonduri de pensii private.

31
 De asemenea, administratorul fondului este obligat să informeze participantul în cazul în
care angajatorul nu își îndeplinește obligația de a plăti o contribuție lunară, astfel încât există
posibilitatea de a avea control asupra îndeplinirii obligației angajatorului privind contribuțiile la
pensia privată.
Un aspect important de luat în considerare în cazul în care cineva dorește să participe la
un Fond de Pensii Privat Facultativ este că fondul nu poate să dea faliment, condiție impusă de
Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) pentru a proteja participanții. Fondul este
administrat și se aplică măsuri speciale de management dacă randamentul său este sub media
pieței. Rentabilitatea fiecărui Fond de pensii este, așadar, comparată cu rentabilitatea minimă a
Fondurilor de pe piață, iar dacă Fondul este sub rata minimă timp de patru trimestre consecutive,
administratorul își pierde dreptul de a desfășura afaceri. Protejarea participanților de performanța
slabă a managerilor de fond este garantată de eliminarea la timp a fondurilor cu randamente sub
media pieței.

• Dezavantaje

Unul dintre dezavantajele unui sistem de pensii private este că nu mai putem folosi sumele
acumulate într-un cont individual cu vârsta sub 60 de ani decât dacă există o invaliditate și nu mai
primim contribuții caz in care beneficiem de suma din cont ca si plată unică.
În cazul unor evenimente neprevăzute care împiedică o contribuție la fond, suma acumulată
poate fi utilizată doar la vârsta de pensionare, astfel economiile sunt blocate.
Dacă suma acumulată în cont până la vârsta de 60 de ani nu este suficientă pentru a decide
asupra unei pensii pe viață, veți primi o pensie limitată, de care se va beneficia timp de 5 până la
10 ani. Chiar dacă se contribuie pe termen lung, este posibil ca la sfârșitul stagiului de cotizare să
puteți beneficia de pensie privată doar pe o perioadă limitată de timp, ceea ce vă va afecta
stabilitatea financiară dacă părăsiți profesia.
Un alt dezavantaj este limita de deducere. Cu toate acestea, angajatorul poate dubla
această sumă, pentru care se aplică aceeași limită maximă de 4000 ron/an. O contribuție lunară de
150 lei/lună înseamnă o contribuție anuală de 1800 lei, ceea ce înseamnă 54 000 lei pe 30 de ani,
dacă se iau în calcul comisioane sau venituri. Această sumă este mică dacă ținem cont de speranța
de viață de 20 de ani de la pensionare, ceea ce înseamnă o pensie lunară de 225 de lei. Pentru a
obține o pensie care să asigure un nivel de trai decent, trebuie să mărită contribuția lunară, ceea ce

32
înseamnă un nou impozit. În cazul în care contribuția acestui beneficiar este suplimentată cu
aceeași sumă de către angajator, atunci situația se va îmbunătăți, dar trebuie menționat că aceste
calcule se fac pe 30 de ani de cotizare, fără a ține cont de costuri și beneficii.

Rentabilitatea minimă garantată este în prezent sub 1%. Pentru a include inflația efectivă,
randamentul minim trebuie să fie cel puțin egal cu rata anuală a inflației. În cazul fondurilor cu
risc mediu, randamentul minim este de 0,77777%, iar în cazul fondurilor cu risc ridicat,
randamentul minim este de 0,5646%. Dacă rentabilitatea anuală a fondului este mai mare decât
rata anuală a inflației, atunci suma acumulată la sfârșitul perioadei de stocare nu își va pierde
puterea de cumpărare, dar dacă rentabilitatea este mai mică decât inflația, atunci economiile
noastre vor scădea și estimările, în ciuda șanselor de satisfacere a nevoilor de pensionare, nu mai
sunt realiste.
Dacă se dorește schimbarea Fondul aderat în mai puțin de doi ani, participantul va suporta
costurile de transfer menționate în prospectul de aderare la Fondul de Pensii, reducând astfel
suma de fonduri economisită în această perioadă. .

2.3.1 Analiza SWOT a pieței pensiilor private

Termenul SWOT provine de la inițialele engleze Strengths, Weaknesses, Opportunities
and Threats.
Analiza SWOT este de fapt o tehnică în care punctele forte, punctele slabe, oportunitățile
și amenințările unui proiect, eveniment sau persoană pot fi analizate și pot fi, de asemenea,
folosite ca element pentru atingerea unui obiectiv.
Puncte tari

- să creeze mecanisme care să ofere un grad ridicat de siguranță pe piața de profit, al

căror scop principal este garantarea drepturilor participanților și beneficiarilor schemei, dar și
compensarea eventualelor pierderi datorate incapacității administratorului de pensii sau a
furnizorilor de plăți private;
- investirea pe termen lung a banilor participanților și garantarea dreptului de proprietate
asupra conturilor personalizate în care se încasează contribuțiile și majorările aferente;
- sistemul de pensii private este un sistem bine stabilit și protejat de riscuri și joacă un rol
important în finanțarea economiei românești;

33
 - este un sistem care funcționează cu randamente foarte bune și este o sursă de finanțare
pentru alte piețe și economia reală;

- se bucură de încrederea investitorilor și a administratorilor de fonduri datorită

randamentelor prudențiale excelente;
- concurența dintre administratorii acestui sistem creează un cadru favorabil pentru
atingerea unui nivel ridicat de eficiență a investițiilor și creșterea rentabilității fondurilor
constituite din contribuțiile participanților;
- securitatea sistemului de pensii, în condițiile în care fondurile de pensii private nu sunt
amenințate din punct de vedere juridic cu falimentul, riscurile financiare există doar ipotetic
pentru administratorii de fonduri;

Puncte slabe

- existența unei oportunități limitate de plasare a activelor, principala problemă fiind

problema cantității și lipsei diversității;
Dacă cele trei piețe (pensii, financiară și asigurări) sunt considerate în ansamblu, și
calitatea portofoliului este garantată de creșterea pieței de capital, există o mai mare diversificare
a pieței de investiții. De asemenea, condițiile investiționale date de structura portofoliului și
restrângerea plafonului specific fac ca piața pensiilor private, în special a celor facultative, să fie
încă neatractivă pentru majoritatea populației.

Oportunități

Piața pensiilor private oferă oportunități reale de investiții, cu cele mai mari randamente.
Având în vedere rezultatele obținute de sistemul de pensii private, România este o țară în care
fondurile private de pensii sunt mai puțin sensibile la efectele crizei economice, înregistrând
rezultate pozitive în această perioadă, scenariile fiind mai pesimiste decât rezultatele obținute.

Amenințări

- lipsa educației financiare și existența unei informații slabe, adică creșterea neîncrederii
populației, făcând acest sistem inaccesibil sau neatractiv, sau existând doar ca o opțiune de
creștere a veniturilor din pensie.

34
 Pilonii II și III ajută la stabilirea unei legături clare între investiții, contribuții și beneficii
și creează o situație reală de sustenabilitate economică pentru beneficiarii fondului. Când
vorbim despre Pilonul III sau pensiile private obligatorii pentru sistemul de pensii în
ansamblu, trebuie subliniate două puncte importante. Introducerea Pilonului III va înlătura
presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale și a Bugetului de Stat, iar capacitatea
fondurilor de pensii private obligatorii, ca și în cazul celor facultative, pot fi investite în
proiectele financiare sau de infrastructură pe care le asigură beneficii pentru participanți.
De remarcat faptul că introducerea Pilonului III necesită autorităților centrale și locale,
instituțiilor de control fiscal, inspectoratelor de muncă și sindicatelor, o participare mai
activă și necondiționată la management și o evaluare continuă. Pilonul III este conceput ca
un „colac de salvare” a sistemului public de pensii și a mediului investițional al pieței
financiare.
Introducerea unei scheme de pensii facultative în România va contribui la venituri mai
mari pentru pensionari și va sprijini creșterea economică prin investirea sumei acumulate. Odată
cu demararea unui plan individual de pensii, persoana este motivată să urmărească evoluția
fondurilor care sunt investite în fondul de pensii. Fondurile de pensii voluntare pot fi astfel și un
mijloc de implicare activă a populației românești în activități de investiții pe piața de capital.

35
 CAPITOLUL 3

Sistemul de pensii private din România

Sistemul de pensii din Romania este structurat pe patru Piloni de pensii astfel: Pilonul I,
Pilonul II, Pilonul III si Pionul IV.

Pilonul I- Legea 263/2010 reprezintă sistemul de pensii de stat privind sistemul unitar de
,

pensii publice.
Această pensie se primește după ce a-ți contribuit la sistemul public de asigurări sociale
pentru un număr de ani.

3.1 Fondurile de pensii administrate privat Pilonul II-

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este reglementat prin Legea nr. 411/2004
privind fondurile de pensii administrate privat modificată și completată de Legea nr. 23/2007.
Reforma sistemului de pensii din România a început în 2004. Doi ani mai târziu, Legea
privind pensiile opționale din 2006 a contribuit la această schimbare majoră a sistemului, precum
și la supravegherea prudențială a gestionării acestor fonduri.

Întreaga reformă se referă la extinderea bazei sistemului de pensii de la dată prin

adăugarea unei noi surse de pensie (Pilonul II), pe lângă pensia publică (Pilonul I). Echilibrul
sistemului de pensii vizează, pe de o parte, eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor
sociale și, implicit, asupra bugetului de stat, iar pe de altă parte, stimularea creșterii economice
prin investiții în suma acumulată în pensiile fonduri. Activele fondurilor de pensii administrate
privat sunt integrate în economia reală și cresc astfel nivelul de trai al populației.

3.1.1 Ce este pensia administrată privat Pilon II?

Fondurile de pensii administrate privat sunt de fapt o pungă în care se încasează suma
(contribuția) lunară a participanților la fond astfel încât aceștia să poată primi o altă pensie față

de stat.

36
 În august 2017, contribuția fiecărui angajat la sistemul public de pensii (Pilonul I) a fost
de 10,5% din salariul brut, din care 5,1% a fost transferat către un fond de pensii administrat
privat de entități specializate (Pilonul II). Cu alte cuvinte, instituind Pilonul II statul a decis ca o
parte din acești bani să fie administrați de companii private cu experiență și instrumente de
management pentru diverse investiții menite să fie profitabile.

O notă importantă este că acest sistem nu introduce noi obligații de plată pentru angajați,
ci îmbunătățește modul în care sunt gestionați banii. Ca sistem obligatoriu, un sistem de pensii
administrat privat este creat numai dacă s-a născut un drept la pensie.

3.1.2 Modalitatea de aderare la sistemul de pensii administrate privat

Orice persoană care nu a împlinit vârsta de 45 de ani și este înregistrată la Casa Națională
de Pensii Publice (CNPP) ca plătitor de contribuții la asigurările sociale poate adera într-un fond
de pensii administrat privat (Pilonul II). Persoanele eligibile intră într-un fond de pensii
administrat privat prin semnarea unei participări individuale din proprie inițiativă. Această
aderare devine valabilă când C.N.P.P. certifică actul individual de aderare al participantului.
Pilonul II se aplică și persoanelor care sunt șomeri sau care desfășoară activități independente, dar
care și-au reziliat contractul de asigurări sociale cu C.N.P.P. în funcție de ce contribuții de
asigurări sociale sunt plătite de sistemul public.

Prin actul individual de aderare, persoana își exercită dreptul de a fi parte la un contract
fix constând dintr-un fond de pensii administrat privat și un prospect al unui plan de pensii privat
pentru fondul de pensii. Un număr de serie și un număr unic, precum și sigla administratorului și
informațiile de contact, trebuie incluse în Actul de aderare. Este ilegală delegarea sau
reprezentarea unui terț pentru semnarea actului individual de aderare la un fond de pensii
administrat privat în numele unei persoane eligibile. Persoanele încadrate în muncă, pentru care
angajatorii plătesc plăți de asigurări sociale (C.A.S.) și pentru care depun declarații nominale la
C.N.P.P. lunar sunt înregistrate în C.N.P.P.

În plus, persoanele care plătesc C.A.S.-ul direct la C.N.P.P. în baza unui contract de
asigurări sociale se regăsesc în evidența acestor instituții. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-au introduce noi principii de funcționare a

37
sistemului, rezultând în apariția unor noi categorii de persoane eligibile pentru a se înscrie în
sistemul de pensii private, cum ar fi angajații militari, de poliție și de servicii secrete (ulterior,
prin Legea din 2015 privind pensiile militare de stat, s-a decis excluderea acestor categorii de
salariați). În plus, au fost înființate noi instituții pentru a gestiona și menține atenția asupra acestor
categorii (casele sectoriale de pensii).
Procedurile de stabilizare și depunere a contribuțiilor pentru fondurile de pensii administrate
privat sunt similare cu cele pentru C.N.P.P., iar fondurile de pensii sectoriale sunt denumite
instituții de evidență.

Procedura de participare la un fond de pensii administrat privat include următoarele etape:

1. informații despre sistemul de pensii administrat privat;
2. selectarea unui fond de pensii pentru aderare;
3. cooperarea cu administratorul fondului de pensii sau cu agentul de marketing al
fondului dorit;

4. semnarea actului individual de aderare;

5. solicitarea calității de participant la fondul de pensii prin confirmarea validării unui act
de aderare.

Participarea la Pilonul II este necesară. Participanții au contribuit la fondul de pensii, unde

actul de aderare a fost confirmat și nu au putut părăsi sistemul de gestionare a fondului de pensii
private pe toată perioada în care au datorat contribuțiile la asigurările sociale până la deschiderea
dreptului la pensia privată.

Alegerea unui fond de pensii administrat privat este la latitudinea fiecărui participant care
poate solicita oricând un transfer către un alt fond de pensii administrat privat. O informare
completă a unui sistem de pensii administrat privat îl va ajuta adesea pe participant să aleagă un
fond de pensii. Este necesară alegerea un fond de pensii care să îndeplinească criteriile
individuale ale participantului în ceea ce privește gestionarea banilor de pensie pentru o perioadă
foarte lungă de timp.

Informațiile pot fi obținute direct de la administratorii fondurilor de pensii sau prin

accesarea materialelor analitice în publicații speciale sau prin intermediul mass-media. Informații
despre un sistem de pensii administrat privat, precum statistici, comparații, studii și publicații

38
electronice, sunt disponibile și pe www.asfromania.ro.

După o documentare amănunțită, participantul trebuie să contacteze un reprezentant de

vânzări, orice reprezentant al companiei care administrează fondul de pensii pentru care dorește
să-și exprime alegerea. Un reprezentant de vânzări este o persoană fizică sau juridică care este
autorizată de manager să obțină un acord de aderare al participanților. Continuând să lucreze cu
un reprezentant de vânzări pentru a ghida participantul prin procesul de acces, membrul va obține
informații suplimentare despre beneficiile, drepturile și obligațiile sistemului de administrare
privată.

Studierea include și citirea prospectelor fondurilor de pensii necesare. Pentru ușurința

analizării, prospectul schemei de pensie privată este prezentat într-un format simplificat și
detaliat. Prospectul simplificat oferă informații succinte, astfel încât participantul să le poată
accesa cu ușurință și să permită comparații între diferite fonduri de pensii. Acest document este
oferit potențialului participant înainte de a semna actul de participare individuală.

Imediat ce devine participant, fiecare persoană trebuie să transmită orice modificări ale
datelor sale personale administratorului fondului de pensii în care este înregistrat. Participantul
primește astfel toate notificările și anunțurile rezultate din participarea sa la o schemă de pensii
administrată privat.

Criteriile bazate pe selecția unui fond de pensii administrat privat de către o persoană
variază, gradul de risc sau performanța primează. Administratorul fondului de pensii care a primit
contribuția de cel puțin 24 de luni trebuie să calculeze rentabilitatea fondului de pensii pentru
ultimele 24 de luni în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru. Cu toate acestea, dacă selecția se
face pe baza performanței, participantul nu ar trebui să fie niciodată afectat de fluctuațiile piețelor
financiare; indicatorii de performanță ai unui sistem de pensii administrat privat sunt, așadar,
relevanți doar dacă sunt calculați pe o perioadă lungă, pe mai mulți ani.

Primul pas în alegerea unui fond de pensii este consultarea site-ului ASF-
www.asfromania.ro pentru a afla dacă ASF autorizează societatea de pensii
(administratorul) și fondul de pensii la care se dorește participarea. În cazul în care
administratorul fondului de pensii nu are antecedente pe piața de profil din România,
decizia de participare poate depinde de prestanța și reputația societății de pensii, precum și
de strategia de investiții bazată pe prospectul de asigurări suplimentare de pensie. După

39
 doi ani de funcționare într-un fond de pensii administrat privat, persoanele calificate pot
alege fondul în funcție de profiturile lor. Această măsură se bazează pe faptul că un
administrator de fond de pensii care a primit o contribuție de cel puțin 24 de luni trebuie
să calculeze rentabilitatea fondului de pensii pentru ultimele 24 de luni în ultima zi
lucrătoare a fiecărui trimestru.

La semnarea planului individual de aderare, participanții au fost informați despre

condițiile asigurării de pensie privată, în special despre aspecte legate de drepturile și obligațiile
participanților la asigurările de pensie privată, despre riscurile financiare, tehnice și de altă natură,
și distribuția acestor riscuri. La semnarea actului individual de aderare, reprezentantul de vânzări
este obligat să solicite o copie a actului de identitate cu semnătura olografa a persoanei pe aceeași
pagină cu imaginea copiată. Participantul are dreptul de a solicita și de a primi gratuit un prospect
complet de asigurare suplimentară de pensie.

Actele individuale trebuie întocmite in dublu exemplar, fiecare exemplar fiind semnat in
original si distribuit astfel:

- o copie este păstrată de administratorul unui fond de pensii administrat privat;

- o copie va fi păstrată de persoana îndreptățită care participă la fondul de pensii

administrat privat.

Administratorul fondului de pensii este obligat să verifice autenticitatea actului individual

de participare și o copie a cărții de identitate cu semnătura olografă a persoanei în cauză.

După câteva filtre pentru a verifica acuratețea procesului de aderare, actul de aderare va
ajunge la instituția de evidență, în vederea procedurii de validare. Beneficiarul dobândește
statutul de participant la un fond de pensii administrat privat prin îndeplinirea următoarelor
condiții:

- devine membru al unui fond de pensii administrat privat prin semnarea unui act
individual de aderare sau prin repartizarea aleatorie de către instituția de evidență a unui
fond de pensii administrat privat;

- instituția de evidență a validat actul individual de aderare, semnat sau alocat.

Administratorul este obligat să notifice în scris persoanele cărora le-a semnat un

document individual de aderare privind accesul la rezultat în termen de 30 de zile calendaristice

40
de la data primirii raportului instituției privind documentarea rezultatelor aderării.

3.1.3 Modalitatea de funcționare a sistemului de pensii obligatorii

administrate privat

La aderare, fiecare participant la Pilonul II va deschide un cont individual la fondul privat

selectate sau repartizat aleatoriu, cont pe care se vor încasa propriile contribuții. Aceste
contribuții sunt preluate de administratorii fondurilor de pensii administrate privat și investite în
vederea obținerii de beneficii financiare viitoare acumulate la pensionare. Toate investițiile
efectuate de administratorul fondului sunt înregistrate în contul fiecărui participant. Este
important de realizat că fiecare are propriul cont individual, ceea ce este una dintre principalele
diferențe față de Pilonul I (pensia de stat).

Contribuțiile plătite de participant vor fi colectate într-un cont individual. Cuantumul

contului individual la sfârșitul stagiului de cotizare este garantat prin lege, de fapt nu va fi mai
mic decât cuantumul contribuțiilor plătite din care se preiau comisioane. Contul include și
rezultatul investiției ca urmare a investirii în depozitele participanților.

Administratorii fondurilor de pensii iau contribuția și investesc, rezultatul fiind vizibil

separat în contul personal al fiecărui participant.

Administratorul fondului de pensii este o societate de administrare autorizată ASF pentru

a administra fondurile de pensii. Administratorii sunt obligați să investească activele fondului de
pensii în așa fel încât să garanteze siguranța, calitatea, lichiditatea și rentabilitatea activelor
fondului de pensii. De asemenea, trebuie să se asigure că portofoliul fondului de pensii este
diversificat pentru a distribui riscul și a menține un nivel adecvat de lichiditate.

Fondurile de pensii administrate privat sunt clasificate în funcție de un grad de risc care
reflectă tipul de politică de investiții oferită. Conform reglementărilor implementate,
administratorii fondurilor de pensii administrate privat trebuie să definească clar politica
investițională a prospectului fondului de pensii și să investească contribuțiile participanților în
conformitate cu obiectivele investiționale urmărite. În același timp, este necesară identificarea
riscurilor asociate politicii investiționale. În acest context, este definit gradul de risc în gestiunea
privată a fondurilor de pensii. Nivelul de risc al fiecărui fond este calculat zilnic pe baza unei

41
formule matematice care ia în considerare toate instrumentele financiare în care investește, fiecare
având un anumit grad de risc. În funcție de rezultat, un fond de pensii administrat privat poate fi
asociat cu unul dintre următoarele niveluri de risc: scăzut (cu un risc mai mic de 10%), mediu (cu
un nivel de risc între 10% și 25%) sau mai mare (cu un interval de risc între 25% și 50%.

Reglementarea modelelor de calcul unitare aplicabile tuturor entităților permite o

adevărată ierarhie a nivelurilor de performanță pentru fiecare fond și creează un caracter
echilibrat la nivelul sistemului de pensii administrate privat din România. Instrumentele
financiare care alcătuiesc totalul activelor unui fond sunt evaluate după reguli specifice fiecărui
tip de activ, ținând cont de caracteristicile și condițiile piețelor pe care sunt tranzacționate.

Valoarea bănească a activelor personale nete ale participantului se calculează prin

înmulțirea numărului de unități de fond din cont cu suma unei unități, calculată și confirmată de
banca depozitar, cu activele acestui fond de pensii. Se modifică în timp și fluctueaza zilnic în
funcție de valoarea cotei fondului. De precizat că în cazul acumulării valorii activelor nete (în rate
sau plată unică) sau în cazul plății unei pensii, impozitul pe venit de 16% este suportat de
beneficiar. Numărul de fonduri deținute poate scădea odată cu transferul bunurilor personale către
un alt fond cu o valoare a activului net mai mare decât fondul în care are loc transferul.

Condițiile de administrare a gestionării fondurilor de pensii private pot fi vizualizate pe

site-urile administratorilor de fonduri. Ei sunt obligați prin lege să ofere participantului o mulțime
de informații.

La vârsta de pensionare, participantul primește suma datorată, integral sau în rate lunare
pe o perioadă de maximum 5 ani. Această sumă nu poate fi mai mică decât suma tuturor
contribuțiilor plătite, a taxelor legale mai mici și a oricărui transfer de amenzi de la un fond de
pensii la altul.

Într-un sistem de pensii administrat privat, contribuțiile sunt nominale și prin virare în
contul personal al fondului de pensii devin proprietatea participantului.

Drepturile participanților la Pilonul II pe durata contribuției lor includ:

• informare;

• transferul activelor personale nete de la un fond de pensii administrat privat la un alt

fond.

42
 Drepturile participanților la Pilonul II după pensionare includ:

• încasarea sumei acumulate pentru o pensie privată sub formă de compensare în anumite
cazuri excepționale prevăzute de lege;

• încasarea sub formă de plăți lunare repartizate pe maximum 5 ani a sumei acumulate
pentru pensia privată;

• gestionarea activelor din care se plătește pensia.

Persoanele fizice care plătesc contribuții de asigurări sociale (C.A.S.) pot primi o pensie
publică (numită și „pensie de stat”) și o pensie administrată privat, în funcție de suma C.A.S.-ului
plătită în acești ani până la vârsta de pensionare. O parte din contribuțiile transferate către stat din
salariul brut se îndreaptă către fondurile de pensii administrate privat. La pensionare, pensia
privată se încasează sub forma unei sume plătite periodic participantului, în plus față de suma
prevăzută de sistemul public de pensii și alta decât cea prevăzută de sistemul public de pensii.
Pensia se plătește participantului, mandatarului său autorizat prin procură specială sau
reprezentantului său legal numai după împlinirea vârstei legale de pensionare în sistemul public.

Un participant ale cărui bunuri personale nete nu sunt suficiente pentru a asigura pensia
privată minimă legală poate primi banii direct într-un cont de pensie privată sub forma unei plăți.
La fel se poate proceda și în cazul limitărilor pentru boli care nu mai permit continuarea
activității. Dacă un participant decedează înainte de a apărea dreptul la pensie privată, beneficiarii
(moștenitorii participantului) vor deschide un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit
participantul decedat, la care este transferat fiecare activ datorat. Drepturile beneficiarilor sunt
aceleași cu cele ale participanților care le-au moștenit. Beneficiarul are dreptul de a colecta
conturi, după caz, într-un fond de pensii administrat privat, dacă este membru al unui alt fond de
pensii, sau contra cost, dacă nu este participant. În cazul schimbării locului de muncă, a reședinței
sau a șederii în altă țară, stat membru UE sau stat membru al Spațiului Economic European,
participantul își păstrează dreptul la pensie privată în cadrul schemelor de pensii private din
România și o va exercita el însuși, să fie beneficiarul acelei sume în acel stat, după deducerea
tuturor impozitelor și cheltuielilor aferente plății.

3.1.4 Costurile implicate

Participarea la sistemul de pensie obligatorie a administrației private include doar

43
obligațiile acesteia față de bugetul asigurărilor sociale de stat (bugetul de pensii publice), la care
se virează procentul pensiei private obligatorii. Baza de calcul a contribuției pentru un fond de
pensii administrat privat este aceeași ca și pentru contribuția la asigurările sociale din sistemul
public de pensii. Plătitorul (de obicei angajatorul) transmite autorităților publice responsabile cu
înregistrarea și colectarea informațiilor către sistemul public de pensii suma transferată, codul
numeric personal al participantului, perioada în care a fost plătită contribuția persoanei fizice și
baza de calcul a acesteia.
În cazul în care fondul de pensii nu primește contribuțiile în termenul legal,
administratorul trebuie să ia măsurile necesare pentru rezolvarea situației și să informeze instituția
de înregistrare.
Referitor la contribuțiile lipsă pentru un participant validat în cadrul unei scheme de pensii
administrate privat -Pilonul II ne confruntăm cu următoarele situații:
- participanții sunt șomeri și șomeri recent;
- angajatorii nu au plătit contribuții de asigurări sociale pentru o perioadă mai lungă și/sau
nu au depus declarații lunare la instituția susținătoare privind plata C.A.S.-ului.
Zero contribuții sunt contabilizate și pentru o persoană care lucrează sub forma numită
generic "la negru". În această situație, angajatorul aflat in ilegalitate nu va plăti C.A.S.-ul
corespunzător salariilor.
Conform Legii din 2004 asupra fondurilor de pensii administrate privat, administratorul
fondului de pensii solicită un comision de administrare alcătuit din:

- o reducere a cuantumului contribuțiilor plătite, până la maximum 2,5%, dacă o astfel de

reducere are loc înainte de conversia contribuțiilor în unități de fond;
- o reducere a procentului din totalul activelor nete ale fondului de pensii administrat
privat, dar nu mai mult de 0,05% pe lună, conform prospectului planului de pensii privat.
Activele fondului sunt susținute și de o taxă de control, care este dedusă anual din
valoarea totală a activelor nete. Se pot plăti taxe suplimentare pentru prestarea serviciilor la
cererea clienților, dar taxele într-un sistem de pensii administrat privat sunt guvernate de dreptul
secundar. De exemplu, valoarea taxei de serviciu la cerere nu poate depăși costul real al furnizării
informațiilor solicitate.

44
 3.1.5 Transferul participanților în sistemul pensiilor administrate
privat

Transferul participanților între fondurile de pensii administrate privat este permis și se

bazează pe Legea privind fondurile de pensii administrate privat și procedura de transfer
prevăzută de regulile ASF privind transferul participanților între fondurile de pensii administrate
privat.
Transferul participantului este posibil numai după plata primei contribuții. În plus, trebuie
menționat că legea interzice în mod clar participarea agenților de marketing la aceste operațiuni.
Înainte de transfer, participantul trebuie să trimită o notificare scrisă administratorului
fondului de pensii administrat privat la care dorește să se transfere, după semnarea actului
individual privind fondul pe care dorește să îl transfere. Această notificare va fi însoțită pe aceeași
pagină de o copie a dovezii individuale de aderare la noul fond și de o copie a actului de identitate
valabil la data depunerii documentației împreună cu semnătura în original. .
Fondurile transferate reprezintă suma netă echivalentă a bunurilor personale ale
participantului la data transferului sub penalizare pentru transfer, orice s-ar întâmpla. Dacă
valoarea netă a bunurilor personale ale participantului transferat este mai mică decât suma
depozitelor transferate, administratorul este obligat să plătească diferența din resursele proprii.
Transferul se face din contul de fond în care este transferat în contul de fond în care este transferat
participantul. Transferurile de numerar se fac întotdeauna în a 15-a zi a lunii. Comisioanele
bancare asociate transferului banilor participantului vor fi suportate de administratorul fondului
de pensii administrat privat la care participantul a fost transferat în data de 14 a acestei luni. La
aceeași dată au fost anulate și unitățile de fond aferente transferului disponibilităților bănești ale
participantului.
Penalitatea de transfer poate ajunge la maximum 5% din suma transferată pe numele
participantului și aplicată în conformitate cu schema de pensie aprobata de ASF. Penalitatea se
menține de către administratorul fondului de pensii, unde se solicită transferul, din activul
personal net al participantului.

Penalitatea se transferă nu se aplică:

- participanții care solicită un transfer ca urmare a modificării prospectului de asigurare
de pensie suplimentară, dacă cererea este depusă în termen de 2 luni de la aprobarea modificării

45
prospectului;
- participanții care au fost angajați în misiuni străine dispuse de statul român și care sunt
repartizați aleatoriu din cauza incapacității de a participa la un fond de pensii administrat privat în
termenul stabilit de lege și normele ASF (dovada printr-o adeverință eliberată în acest scop de
către angajator);
- participanți în alte situații enumerate în documentele emise de ASF.

3.1.6 Plata pensiei administrate privat

În sistemul Pilonului II, dreptul la pensia administrată privat ia naștere de la data

îndeplinirii condițiilor de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public. Pensia privată efectivă
depinde de banii câștigați în conturile individuale din schema de pensii private, individual de
contribuțiile plătite în viața profesională, dar și de rentabilitatea investiției companiilor private de
administrare a pensiilor.
La pensionare, pensia privată se încasează sub forma unei sume care trebuie plătită din
când în când participantului, în plus față de suma prevăzută de sistemul public de pensii și alta
decât cea prevăzută de sistemul public de pensii.
Pensia se plătește participantului, reprezentantului său autorizat sau reprezentantului său

legal, numai după împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute de lege.

În cazul în care un participant primește o pensie de invaliditate pentru boli care nu-i mai
permit să lucreze, acesta are dreptul la aceeași sumă din contravaloarea activului sau personal
netă, care se acumulează în contul administratorului, în conformitate cu prevederile legale ale
sistemului public de pensii. Un participant a cărui valoare netă nu este suficientă pentru a asigura
pensia privată minimă legală poate retrage banii încasați într-un cont de pensie privată într-o sumă
forfetară.
În cazul decesului participantului înainte de deschiderea dreptului la pensie privată,
persoanele îndreptățite (moștenitorii participantului) au un cont la ultimul fond de pensii la care a
contribuit participantul decedat, în care au fost transferate activele cuvenite pentru fiecare.

46
Drepturile beneficiarilor sunt aceleași cu cele ale participanților care le-au moștenit. Beneficiarul
are dreptul de a colecta conturile într-un fond de pensii administrat privat dacă este participant la
un alt fond de pensii sau contra cost dacă nu este participant.
Prospectele pentru fondurile de pensii private pot oferi garanții pentru acoperirea
riscurilor de invaliditate sau deces. În acest caz, administratorul fondului de pensii plătește
participantului sau beneficiarului acestuia, după caz suma maximă dintre activele personale nete
ale participantului și valoarea garanțiilor oferite.

3.1.7 Sisteme de protecție a participanților

Principalele caracteristici de securitate ale Pilonului II sunt derivate din protecția oferită
de lege participantului și anume:
• organizarea sistemului, care cuprinde o serie de responsabilități și diverse atribute de
verificare: de la manageri la brokeri sau alte categorii de agenți de marketing, de la
auditori la situații financiare contabile, obligații de formare profesională continuă a
personalului din sistem, obligații de raportare și transparență, obligații tehnice , activități
permanente de management si control efectuate de ASF etc.
• Obligații periodice de raportare publică: zilnic, trimestrial și anual. Valoarea activului net
(VUAN) este un indicator care determină suma de bani disponibilă efectiv în contul
personal al fiecărui participant. Profitul fiecărui fond de pensii se reflectă în cuantumul
VUAN-ului. Rentabilitatea unui fond de pensii este cel mai important indicator al
performanței unui fond de pensii administrat privat, a cărui formulă de calcul se bazează
pe regulile emise de ASF.
• obligația de a separa activele fondului de pensii de administratori.
• obligația administratorului de a stabili și menține un număr suficient de facilități tehnice, o
cantitate suficientă de lichiditate, corespunzătoare obligațiilor financiare cerute de
societatea de administrare care decurg din prospectul de pensie suplimentară pentru care
riscurile biometriei (deces, invaliditate, longevitate și/sau nivelele fixe de pensie).
• obligația administratorului de a nu opera activele fondului fără acordul depozitarului,
instituție răspunzătoare în solidar cu administratorul în fața participanților.

47
 • limitarea investițiilor managerilor în fondurile de pensii administrate privat pentru a
proteja interesele participanților la aceste fonduri. Administratorii fondurilor de pensii
private nu pot investi în anumite clase de active în afara limitelor legale
• Permiterea de către ASF a retragerii managementului în cazul în care rata de rentabilitate a
managementului fondului de pensii private este mai mică decât rata minimă de
rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii din România timp de 4 trimestre consecutiv,
folosind proceduri administrative speciale. În acest caz, participanții vor fi transferați către
alte fonduri, fie ele solicitate, fie aleatorii, dacă nu se solicită niciun transfer.
• existența Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private.

Pentru ca un astfel de sistem să funcționeze optim, este necesară o vigilență constantă a pieței. În
România, ASF implementează mecanismul de management și control.

Principiile prudențiale de investiții cerute administratorilor de active ai fondului sunt:

• investiții realizate în interesul participanților și beneficiarilor;
• investiția este realizată într-un mod care să garanteze siguranța, calitatea, lichiditatea și
rentabilitatea investiției;
• investiția trebuie făcută în instrumente vândute pe o piață reglementată;
• investițiile în instrumente financiare derivate sunt permise numai dacă contribuie la
reducerea riscurilor investiționale sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului;
• Active care sunt diversificate în mod adecvat pentru a evita dependența excesivă de un
anumit activ, emitent sau grup de companii și concentrarea riscului pentru toate activele.

3.2 Fondurile de pensii administrate privat Pilonul III -

Sistemul de pensii facultative administrate privat este reglementat prin Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative.
În contextul fenomenului in creștere al îmbătrânirii populației, care mărește presiunea
asupra mecanismelor de protecție socială, managementul sistemului de pensii a devenit o
provocare în toate țările lumii, inclusiv în cele dezvoltate economic, cu sistemele tradiționale de
securitate socială. În prezent, sistemul de pensii este pornit, totul este într-o epocă a reformelor și
a renașterilor. Costul ridicat al vechilor sisteme a condus la reevaluarea acestora și la

48
transformarea sistemului din cel tradițional cu beneficii definite în prezent cu contribuții
specifice, unde venitul era strict determinat de contribuția pe cap de locuitor și productiv pe viață
prin investiție.
Reforma sistemului de pensii din România include extinderea sistemului public de pensii
prin adăugarea a încă două surse private de pensii (Pilonul II - sistem de pensii private și Pilonul
III - sistem de pensii facultative), reglementate în perioada 2004-2006.
Pilonul III constă numai dintr-o schemă de pensii facultative, un fond de pensii facultative
administrat de societăți pe acțiuni și o schemă bazată pe calitatea de membru facultativ și conturi
individuale.
Pilonul III este un sistem de pensii facultative administrate privat și este reglementat de
Legea nr. 204/2006. Persoanele care doresc să-și asigure un venit la pensia publică și privată
obligatorie au posibilitatea de a opta pentru Pilonul III. Orice persoană care are venituri din
activități fiscale devine participant la sistemul pensiilor facultative.
Spre deosebire de Pilonul II, care este obligatoriu, Pilonul III este opțional. Puteți alege
dacă contribuiți sau nu la această componentă rentabilă. Cota procentuală plătită este de
maximum 15% din totalul veniturilor salariale lunare, iar suma acumulată se adaugă la veniturile
din cele două pensii mai sus menționate. În plus, există posibilitatea ca angajatorul să contribuie
mai mult la fondul de pensii facultative al angajatului. Sumele pe care salariatul le contribuie la
fondul de pensii facultative sunt deductibile la calculul impozitului pe venit în limita a 400 EUR
pe an/participant în baza unei acțiuni individuale de acces și a dovezii de plată. Ca și în cazul
Pilonlui II, investițiile activelor în fondurile de pensii sunt scutite de impozit până la achitarea
sumelor aferente, când se stabilește impozitul pe venit asupra acestora.

3.2.1 Ce este pensia facultativă?

Pensia facultativă Pilon III este o pensie menită să suplimenteze fondurile disponibile la
vârsta de pensionare. Pe perioada desfășurării activității, fiecare persoană care realizează o
activitate profesională fiscală, precum angajații sau persoanele care desfășoară activități
independente, are posibilitatea de a contribui la fondul de pensii facultative până la 15% din
venitul total lunar al fondului de pensii facultative.
Pentru a beneficia de pensia facultativă, condițiile legale impun ca participantul să
aibă vârsta peste 60 de ani, să plătească minim 90 de contribuții lunare (nu neapărat consecutive)

49
la fond și să dețină suma minimă în contul individual al Pilotului III. Dacă nu se acumulează 90
de contribuții sau suma contului nu este suficientă pentru pensia minimă, se va efectua o plată
unică către participant.
Pentru angajatori, o pensie privată facultativă poate fi un instrument eficient de
motivare a angajaților și de gestionare a resurselor umane, dar și o soluție utilă din punct de
vedere fiscal prin reducerea impozitelor. Angajatorii au posibilitatea de a atrage și reține angajați
cu performanțe bune prin oferirea de beneficii asociate cu plata contribuțiilor la fondul de pensii
facultative Pilon III, în care sunt prevăzute reduceri de impozite.
Participarea la Pilonul III are următoarele avantaje:
• o sumă specială de bani este rezervată pentru pensionare; la vârsta de 60 de ani,
suma retrasă din cont poate fi disponibilă participantului; același lucru este valabil și în
cazul invalidității permanente;
• nu se plătește contribuția fiscală dacă aceasta este mai mică decât echivalentul a
400 EUR/an angajator/angajat; această contribuție se deduce din impozitul pe venit
(sub rezerva condițiilor de deducere);
• în caz de deces, moștenitorii vor folosi banii din contul de pensie Pilon III.
• participantul stabilește la ce fond de pensii contribuie, cuantumul contribuției și
durata contribuției.

3.2.2 Modalitatea de aderare la un fond de pensii facultative

Pentru a deveni membru al unui fond de pensii facultativ, după o selectarea a managerilor
autorizați, trebuie să se încheie un act individual de aderare. Decizia se bazează pe o serie de
factori, cum ar fi: costurile administrative suportate de administrator, politica de investiții,
costurile de transfer etc. La semnarea actului de aderare, participanții sunt informați cu privire la
termenii și condițiile schemei de pensii facultative, în special riscuri tehnice și de altă natură și
distribuția acestor riscuri.
Acordul pentru aderare este obținut de către administratorul fondului de pensii sau agenții
de marketing aflați în cooperare cu respectivul administrator. Actul individual de aderare este un
contract scris încheiat între persoana fizică și administrator și constă în acordul persoanei la
contractul de societatea civilă și prospectul schemei de pensii facultative, precum și în faptul că a
primit o copie a documentelor și a acceptat conținutul acestora. Conform reglementărilor

50
implementate, administratorii fondurilor de pensii facultative trebuie să definească clar politica de
investiții în prospectul fondului de pensii și să investească contribuțiile participanților în
conformitate cu obiectivele de investiții urmărite. În același timp, este necesară identificarea
riscurilor asociate politicii investiționale. Prin semnarea actului de aderare, persoana îndreptățită
devine parte la acordul societății civile în care este constituit fondul de pensii. Actul individual de
aderare este încheiat de administratorul fondului selectat și trebuie să fie semnat de administrator
și reprezentantul de vânzări, în două exemplare originale.
Participanții pot oricând să ajusteze, să suspende sau să anuleze contribuțiile la Fondul de
pensii facultative Pilon III, cu respectarea nivelului minim stabilit în planul individual de acțiune
și nivelul maxim stabilit în legislația aplicabilă. În cazul în care un participant încetează să
plătească contribuția, acesta își păstrează drepturile conform regulilor asigurării de pensie privată
facultativă, cu excepția cazului în care solicită transferul de bani către un alt fond de pensii
facultative.
Dacă un participant nu poate lucra din cauza unei dizabilități, el sau ea are dreptul de a-și
folosi bunurile personale în conformitate cu regulile stabilite de ASF. În cazul în care un
participant decedează înaintea pensionarii, bunurile personale evaluate la acea dată vor fi
distribuite între beneficiar în conformitate cu acțiunea ulterioară și cu regulile aplicabile.
Pentru fiecare participant a fost deschis un cont individual, în care au fost transferate
contribuțiile și transferurile de bani ale acestuia. În sistemul de pensii facultative, spre deosebire
de cea obligatorie (administrată privat), legea prevede posibilitatea de a transfera lunar
contribuțiile fie angajatorului fie participantului (salariat) în contul fondului de pensii specificat în
actul individual de aderare.
Un participant la un fond de pensii facultative din România care este trimis în altă țară are
dreptul de a plăti contribuții la acest fond la momentul relocării sale. Dacă are loc o schimbare a
locului de muncă, reședință sau ședere în altă țară, stat membru al Uniunii Europene sau
aparținând Spațiului Economic European, participantul și/sau beneficiarul își pot transfera
activele acumulate sau pot continua în viitor cu dreptul la o pensie facultativă în cadrul schemelor
de pensii facultative din Romania.
Participantul este proprietarul activului personale din contul său. Proprietatea personală nu
poate fi promisă sau înstrăinată, nu poate fi folosită în scopul acordării unui împrumut sau
asigurării unui împrumut, sub sancțiunea nulității.

51
 3.2.3 Administratorul fondului de pensii facultative

Administratorul fondului de pensii poate fi o societate de pensii, o societate de

administrare a investițiilor sau o companie de asigurări autorizată de ASF să administreze fonduri
de pensii facultative și, după caz, să furnizeze pensii private.
Administratorul este obligat să facă o declarație scrisă cu privire la politica de investiții,
care să cuprindă: strategia investițională a activelor, cu respectarea naturii și duratei pasivelor;
metode de evaluare a riscului de investiții; tehnici de management al riscului; modalitatea de
modificare a regulilor de investiții; persoanele care sunt responsabile pentru luarea deciziilor și
realizarea investițiilor, modalități de luare a deciziilor. Totodată, administratorul completează
declarația de politică de investiții ori de câte ori are loc o modificare semnificativă a politicii de
investiții sau cel puțin o dată la 3 ani și informează participanții despre noua politică de investiții.
Administratorul va anunța fiecare participant la adresa notificată:
• în fiecare an, în scris asupra bunurilor personale, numărul de unități de fond și
contravaloarea acestora, precum și asupra situației administratorului;
• în termen de 10 zile calendaristice, toate informațiile relevante cu privire la modificarea
regulilor de asigurări facultative de pensie.
• La cerere, informații detaliate și suficiente despre riscul investiției, despre diferitele
opțiuni de investiții, dacă există, despre portofoliul de investiții actual, precum și informații despre
expunerea la risc și costurile de investiție.
Administratorul poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii facultative cu un
prospect separat aprobat de planul de pensii facultative pentru fiecare fond. Administratorul nu
poate delega responsabilitatea pentru administrarea fondului de pensii facultative. Desemnarea
unui terț pentru a îndeplini anumite sarcini nu îl eliberează pe administrator de responsabilitate.
După primirea contribuției pentru cel puțin 24 de luni, administratorul va calcula și raporta la
ASF în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru performanța fiecărui fond de pensii facultative pe
ultimele 24 de luni.

Rata de rentabilitate a unui fond de pensii facultative este venitul zilnic anual măsurat pe
o perioadă de 24 de luni; rata zilnică de rentabilitate a fondului este raportul dintre valoarea cotei
fondului într-o anumită zi și valoarea cotei fondului în ziua precedentă. Rentabilitatea minimă
pentru toate fondurile cu același nivel de risc este cea mai mică rentabilitate medie ponderată a
tuturor fondurilor într-o anumită perioadă, minus 4 puncte procentuale și 50% ponderată -

52
randamentul nostru mediu al tuturor fondurilor într-o anumită perioadă.

Rentabilitatea medie ponderată a tuturor fondurilor este egală cu suma produselor dintre
randamentul fiecărui fond și ponderea medie a fondurilor totale de pensii facultative ale fondului
pentru perioada respectivă.

În cazul în care profitul unui fond de pensii opțional este mai mic decât rentabilitatea minimă a
tuturor fondurilor de pensii cu același nivel de risc din România timp de 4 trimestre consecutive,
ASF va retrage autorizația administratorului individual și va aplica o metodă specială de
administrare.

3.2.4 Modalitatea de funcționare a sistemului de pensii facultative

După semnarea aderării individuale, administratorul fondului va începe să colecteze

contribuții pe baza codului numeric personal din contul individual al participantului. Contribuția
la fondul de pensii facultative și transferurile de bani se transferă în certificatele de unități ale
fondului și acțiunile acestora, calculate cu 6 zecimale. Contribuțiile și transferurile de fonduri
către fondul de pensii facultative se transformă în unități de fond în termen de maximum 4 zile
lucrătoare de la data încasării acestora.

Activele personale reprezintă suma acumulată în contul unui participant, care este egală
cu numărul de unități de fond pe care le deține, înmulțit cu suma actuală a unei unități de fond.
Activele nete totale ale fondului de pensii facultative la acea dată reprezintă valoarea
obținută prin deducerea valorii pasivelor fondului din valoarea activelor acestora la acea dată.
Valoarea unitară a fondului este raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii la un
moment dat și numărul total de unități de fond la un moment dat. Valoarea activului net și
valoarea cotei fondului de pensii opționale sunt calculate de administrator și depozitar în fiecare
zi lucrătoare și raportate la ASF în aceeași zi.
Valoarea capitalului propriu și valoarea cot ei-parte a fondului de pensii facultative se
verifică anual de către un contabil autorizat. Administratorii ar trebui să-și investească activele în
fonduri de pensii voluntare într-un mod care să le garanteze siguranța, calitatea, lichiditatea și
veniturile. De asemenea, este necesar să se asigure că portofoliul fondurilor de pensii facultative
este diversificat pentru a repartiza riscul și a menține un nivel adecvat de lichiditate.
Prin lege, activele sunt diversificate în mod corespunzător pentru a se baza în avans pe un

53
anumit activ, emitent sau grup de companii, precum și pe concentrarea riscurilor pe toate activele.
Valoarea unității de fond este raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii la o
anumită dată și numărul total de unități ale fondului la aceeași dată. Valoarea activelor nete și
valoarea unității de fond ale unui fond de pensii facultative se calculează atât de către
administrator, cât și de către depozitar, în fiecare zi lucrătoare și se comunică ASF în aceeași zi.
Valoarea activelor nete și valoarea unității de fond ale unui fond de pensii facultative sunt supuse
anual auditării de către un auditor financiar.
Administratorii trebuie să investească activele fondurilor de pensii facultative într-un mod
care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea acestora. De asemenea, aceștia
trebuie să asigure diversificarea portofoliului fondurilor de pensii facultative în vederea dispersiei
riscului și a menținerii unui grad adecvat de lichiditate. Potrivit legi i, activele se vor diversifica în
mod corespunzător, astfel încât să se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau
grup de societăți comerciale, precum și concentrări de riscuri pe ansamblul activelor.
Contribuțiile participanților pot fi investite de administrator în:

• instrumentele pieței monetare, inclusiv creanțele și depozitele la o bancă, persoană

juridică din România sau sucursală a unei instituții de credit străine autorizate în România și car e
nu fac obiectul supravegherii speciale sau administrării speciale sau a căror autorizație nu a fost
acordată, nu pot depăși un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de
pensii facultative;
• o garanție națională emisă de Ministerul Finanțelor Publice din România, emisă de
statele membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European în limita a
70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;
• obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autoritățile publice locale din România sau
din statele membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European până la
30% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii facultative;
• valori mobiliare tranzacționate pe piețele reglementate și controlate din România, din
statele membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European până la 50%
din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;
• titluri de stat și alte titluri emise de țări terțe până la 15% din valoarea totală a activelor
fondului de pensii facultative;
• obligațiuni și alte valori mobiliare vândute pe piețe reglementate și controlate, emise de

54
autoritățile locale din țări terțe, până la 10% din valoarea totală a activelor de pensii voluntare
finanțate;
• obligațiuni și alte valori mobiliare ale organizațiilor neguvernamentale străine, cu
condiția ca aceste instrumente să fie listate la o bursă de valori eligibilă și să îndeplinească
cerințele de evaluare, până la 5% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii facultative;
• Unități emise ca parte a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare din
România sau din alte țări în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de
pensii facultative;
• alte forme de investiții stabilite prin normele implementate în conformitate cu
reglementările Băncii Naționale a României privind operațiunile valutare. Conform legislației
aplicabile, participantul va primi informații despre:
• denumirea și sediul administratorului;

• condițiile de dobândire a calității de participant la un fond de pensii și modalitatea

de aderare, conform prevederilor legale în vigoare;

• cuantumul minim al contribuției la fondul de pensii facultative, precum și

modalitatea de plată a acesteia;

• modalitatea de împărțire între participanți a rezultatelor din investiții;

• principiile investiționale ale fondului de pensii facultative;

• riscurile financiare, tehnice și de altă natură implicate de activitatea de

administrare a pensiilor facultative;

• natura și distribuția riscurilor;

• dreptul exclusiv de proprietate al participanților asupra sumei existente în conturile

individuale;

• condițiile începerii și plății prestațiilor facultative;

55
 • condițiile de acordare a pensiei facultative în caz de invaliditate;

• nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de participant, defalcate pe

categorii;

• periodicitatea și procedura de raportare către participanți;

• condițiile și procedurile de încetare a participării și de transfer la un alt fond de

pensii facultative.

Un manager care administrează fonduri de pensii facultative care oferă garanții împotriva
riscurilor biometriei și/sau garanții privind implementarea investițiilor sau un anumit nivel de
beneficii trebuie să prevadă provizioane tehnice pentru toate astfel de scheme. Administratorul
trebuie să aibă întotdeauna un nivel adecvat și suficient de active pentru a acoperi rezervele
tehnice ale tuturor fondurilor de pensii suplimentare facultative aflate în administrarea sa.
Calculul provizioanelor tehnice se efectuează anual și este certificat de un actuar sau alt
specialist în acest domeniu, inclusiv de auditor, în conformitate cu legislația națională. ASF poate
impune cerințe suplimentare pentru calcularea provizioanelor tehnice dacă consideră că o astfel
de acțiune este necesară pentru a proteja în mod adecvat interesele participanților. De asemenea,
managerului i se poate permite să mențină temporar capacitatea sub nivelul echipamentului tehnic
dacă există un plan specific și fezabil pentru acoperirea echipamentului creat.

3.2.5 Costurile aferente aderării la un fond de pensii facultative

Potrivit legii, comisionul de administrare este format din:

• o deducere a sumei contribuțiilor plătite, până la maximum 5%, dacă această
deducere se face înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fond;
• o deducere de unu la sută din totalul activelor nete ale fondului de pensii facultative,
dar nu mai mult de 0,2% pe lună, conform schemei de pensii facultative.
Valoarea activului net al unui participant poate scădea în timp și poate fluctua zilnic în
funcție de valoarea activului net unitar calculată și confirmată de depozitar.

56
 3.2.6 Transferul participanților în sistemul de pensii facultative Pilon III

Prospectul asigurării facultative de pensie suplimentară conține reguli de transfer la un

alt fond de pensii facultative.
Cu condiția ca participantul să se alăture unui nou fond de pensii facultative, acesta poate:
• transfera bunurile personale dintr-un fond de pensii facultative în care are deja o
participare la un fond nou selectat;

• menține calitatea de participant la toate fondurile de pensii voluntare după cumularea

acestora în momentul deschiderii dreptului de pensie.
În cazul în care o persoană dorește să își transfere bunurile personale către un alt fond de
pensii facultative, aceasta trebuie să notifice administratorul fondului al cărui membru este și să
furnizeze o copie a actului de aderare. Administratorul fondului din care participantul a fost
transferat va transfera fondurile către administratorul noului fond de pensii facultative în termen
de 5 zile calendaristice de la notificare.
Bunuri personale calculate la data depunerii cererii vor fi incluse, după scăderea deducerilor
legale. Administratorul fondului de pensii facultative de la care este transferat participantul este
obligat să furnizeze administratorului noii asigurări facultative de pensie suplimentară toate
informațiile cu privire la contribuțiile în contul participantului și la transferurile de bani care
afectează contul participantului.
Administratorul nu poate refuza semnarea declarației individuale de aderare a persoanei
îndreptățite să participe la acest fond de pensii facultative. Forma declarației de aderare va fi
aceeași pentru toți participanții la acest fond de pensii facultative. Forma structurală a declarației
individuale de participare trebuie stabilită printr-un regulament. Administratorul poate modifica
această acțiune cu acordul ASF.

3.2.7 Plata pensiei facultative Pilon III

Dreptul la pensie facultativă apare la cererea unui participant dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiții: participantul a împlinit vârsta de 60 de ani; au fost efectuate cel
puțin 90 de contribuții lunare; capital personal cel puțin egal cu suma necesară pentru obținerea
unei anuități minime opționale în conformitate cu reglementările anunțate de ASF. În cazul în
care participantul nu îndeplinește niciuna dintre condițiile cerute, acesta va primi, la alegerea sa,

57
suma disponibilă în contul său în sumă forfetară sau în rate pe o perioadă de maximum 5 ani.
Dacă participantul primește pensie de invaliditate privind sistemului public unificat de
pensii cu modificări treptate și completări, își poate primi cuantumul actual sub formă forfetară
sau în rate pe o perioadă de maximum 5 ani .

În cazul în care un participant primește o pensie de invaliditate de gradul I sau II la

constatarea pierderii totale a capacității de muncă, acesta are dreptul la echivalentul bunului său
personal net creat în contul Fondului Voluntar de Pensii III în conformitate cu prevederile legale.
În cazul invalidității III, participantul are dreptul de a decide suspendarea sau continuarea plății
contribuțiilor la fondul de pensii facultative.
În cazul în care participantul decedează înainte de a solicita o pensie facultativă, suma în
cont va fi plătită beneficiarilor în condițiile și în cuantumul specificate de actul individual și actul
de moștenire. In cazul in care decesul survine după deschiderea cererii de pensie facultativa si
participantul are o pensie facultativă cu componenta de trai, suma contului va fi achitată
reprezentantului autorizat.
Activul personal este folosit numai pentru a primi o pensie facultativă. Următoarele situații fac
excepție:
• participantul nu îndeplinește una dintre condițiile cerute, primește în cont suma curentă
cu titlu de plată sau plata ratelor pe o perioada de maxim 5 ani, după alegerea sa;
• participantul poate primi o pensie de invaliditate cu o serie de modificări și completări,
caz în care poate obține:
- o sumă în contul său cu titlu de plată sau în rate pe o perioadă de timp pentru maximum
5 ani;
- o pensie facultativă, ale cărei condiții sunt prevăzute printr-o lege specială în
organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor reglementate și gestionat de
ASF.
• decesul participantului intervine înainte de depunerea cererii de pensie facultativă,
pentru care suma percepută se plătește beneficiarilor, în condițiile și în cuantumul
specificate în actul individual de aderare și instrumentul subsecvent;
• decesul participantului survine după deschiderea dreptului la pensie facultativă, sumele
aferente fiind plătite persoanei desemnate;
• participantul a decedat după ce a avut dreptul la pensie facultativă și nu a ales tipul de
pensie facultativă de urmaș în care se plătesc beneficiarilor sumele relevante.

58
 3.2.8 Aplicații practice

Cum se realizează calculul pentru deducerea contribuției la pensia Pilon III?

Valoarea contribuției
320 LEI (lunar)
Durata contribuției
360 LUNI (30 ani)
Comision nou 0%
0 LEI
Total comision din contribuție plătit
0 LEI
Comision din contribuție vechi 5%
16 LEI
Total comision din contribuție plătit
5760 LEI
Pilonul II inseamna ca o mica parte din contributia de asigurari sociale (CAS) platita de toti romanii
catre bugetul public sa fie directionata catre fonduri private de pensii, bazate pe acumulare si
investirea continua a acestor sume. Banii din aceste fonduri nu apartin societatilor de administrare, ci
romanilor care contribuie la Pilonul II – ei sunt proprietatea privata a oamenilor la fel ca un cont
bancar sau alte active financiare.

Pilonul III functioneaza similar, cu o singura diferenta majora: contributiile nu sunt redirectionate de

la bugetul public (ca la Pilonul II), ci sunt platite in mod voluntar, facultativ, de catre salariati si/sau
angajatorii lor. Contributia la fondurile de pensii facultative beneficiaza de o deductibilitate fiscala
(cate 400 EUR / an, atat la angajat cat si la angajator), pentru incurajarea economisirii private. In
prezent, peste 450.000 de romani contribuie pentru acest tip de pensie suplimentara, care se va
adauga celei obtinute de la stat (Pilonul I) si de la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II).

Problema demografica arata deja ca logica redistributiva a Pilonului I (sistemul de pensii de stat)

nu mai poate functiona in mod sustenabil in viitor. Salariatii (contributorii) vor fi tot mai putini, iar
pensionarii (beneficiarii) vor fi tot mai multi. De aceea, participarea la Pilonul II si Pilonul III de
pensii private reprezinta singura solutie eficienta de economisire suplimentara, pentru o pensie mai
buna in viitor.

Cum se realizează rentabilitatea unui fondul de pensii

Rentabilitatea unui fond de pensii administrat privat la un moment dat este logaritmul

59
natural al raportului dintre volumul unității de fond (VUAN) din ultima zi lucrătoare a perioadei
și valoarea unității de fond.
Formula de calcul pentru un Fondul X este:

VUAN[X'
VUAN0

unde:
fx
- RR - rata de rentabilitate a Fondului X.
fx
- (VUAN1 ) - valoarea unității Fondului X în ultima zi lucrătoare a perioadei pe care se
efectuează calculul.
- (VUAN0x) - valoarea unității în ultima zi lucrătoare ce precede perioada de calcul.
- VUAN - valoarea unitară a activului net, calculat astfel:

valoarea netă a activelor Fondului X la acea dată

numărul de unități de find al Fondului X la acea dată

Valoarea netă a activelor fondului = Valoarea totală a activelor - Valoarea obligațiilor

Valoarea totală a activelor fondului = S active aflate în portofoliul Fondului X, evaluate
conform prevederilor legale.
Calculul istoricului de performanță se efectuează utilizând randamentul mediu ponderat
anual de la început până în momentul calculului după formula:
(1+R) 365/n - 1 unde

- R - randamentul total de la start, dat de rata rentabilității.

- n - numărul de zile trecute, începând cu data de start și până la ziua calcului.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat

într-o perioadă reprezintă suma produselor dintre rata de rentabilitate a fiecărui fond pe o
perioada și ponderea medie a fondului în totalul fondurilor de pensii pe aceeași perioada.

Formula de calcul este:

unde:

60
 -R Rmp rata de rentabilitate medie ponderată a tuturor fondurilor, din aceeași categorie de
risc, pe o perioadă.
X
- R # — rata de rentabilitate a Fondului X pe perioada respectivă.
X

- P m — ponderea medie a Fondului X în totalul fondurilor de pensii, din aceeași

categorie de risc, pe perioada respectivă; ponderea medie a Fondului X pe o anumită perioadă
reprezintă suma ponderilor zilnice ale activelor Fondului X în totalul activelor fondurilor de
pensii, din aceeași categorie de risc, în decursul respectivei perioade, împărțit la numărul de zile
calendaristice ale perioadei pentru care se efectuează calculul.

3.3 Fondurile de pensii administrate privat- Pilonul IV - pensia

ocupațională

Acest nou tip de pensie reglementată prin Legea nr. 204/2006, completează alte pensii
oferite de sistemul de pensii din România , adică pensiile de stat, pensiile private și pensiile
facultative. Legea adoptată pune în aplicare prevederile Directivei (UE) a Parlamentului European
și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și managementul instituțiilor de pensii
ocupaționale (IORP).

Angajații unuia sau mai multor angajatori pot participa la astfel de IORP și toate informațiile
despre IORP trebuie furnizate de către angajator. Componenta pensiei salariaților este facultativă.

Legea normativă definește principiile constituirii fondurilor de pensii ocupaționale și a

schemelor de pensii ocupaționale, aprobarea asigurărilor de pensii ocupaționale, constituirea
fondurilor de pensii ocupaționale pe bază de contract cu societatea civilă, colectarea contribuțiilor
și investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaționale, asigurări de pensii
ocupaționale.

Potrivit legii normative, inițiativa înființării unui fond de pensii ocupaționale aparține
doar unui manager autorizat, în timp ce sistemul de pensii este stabilit de fiecare angajator care
dorește să ofere astfel de beneficii angajaților săi și are mijloace financiare pentru a face acest
lucru. Angajații unuia sau mai multor angajatori pot deveni membri ai unui fond de pensii
ocupaționale.

Angajatorul reprezintă participanții la fondul de pensii ocupaționale în raport cu

administratorul și este de acord cu contractul de administrare și îl semnează cu managerul aprobat

61
de Oficiu. Conceptul prevede că angajatorul poate stabili sume diferite ale contribuției proprii
pentru angajații săi în funcție de vechime, statut sau drepturi salariale.

Încheierea unei relații contractuale între o persoană fizică și un angajator nu

condiționează obligația acestei persoane de a contribui în nume propriu la fondul de pensii
ocupaționale.

În cazul în care angajatorul decide să înființeze o asigurare suplimentară de pensie a

companiei, el este obligat să ofere această schemă tuturor angajaților săi și să vireze contribuțiile.

Orice persoană care primește venituri din salarii și care îndeplinește condițiile descrise
în planul/prospectul fondului de pensii ocupaționale poate fi participant la fondul de pensii
ocupaționale. Contribuțiile de la angajatori și angajați sunt plătibile, colectate și transferate de
către angajator pe baza numelui, prenumelui și codului personal al participantului.

Contribuțiile persoanelor care desfășoară activități independente sunt trimise direct de

către aceștia pe baza numelui și a codului personal al participantului.

Angajatorul poate deduce contribuțiile salariatului la fondul de pensii al companiei numai cu

acordul scris al salariatului menționat în declarația individuală de aderare la fond sau ulterior într-
o notificare adresată managerului și angajatorului.

Resursele financiare ale Fondului de Pensii Ocupaționale constau din contribuții

convertite în unități de Fond, creanțe de la moștenitori care au fost respinse sau necâștigate în
termen de 15 ani de la decesul participantului, sume reprezentând plăți efectuate de

managerul/angajatorul acestuia, fonduri în conformitate cu obligațiile aplicate de administrator

prin prospect sau de angajator prin sistemul de pensii ocupaționale, precum și cuantumul
investiției respectivelor venituri.

Cheltuielile suportate de fond și legate de administrare sunt:

-comisionul de administrare;

- comisionul de depozitare;

- comisioanele de tranzacționare;

- comisioanele bancare;

- onorariul pentru auditul situațiilor financiare ale fondului.

62
 Prin introducerea unor mecanisme contabile în conturile individuale, un participant
poate transfera valoarea bunurilor sale personale dintr-un fond la o altă companie sau fond de
pensii facultative sau ocupaționale fără penalități.

În plus, un participant își poate păstra statutul de participant la toate fondurile după ce a
fost selectat în momentul deschiderii cererii de pensie.

Atribuțiile și prerogativele legate de reglementarea, aprobarea, gestionarea și controlul

activităților entităților implicate în acest proiect aparțin Autorității de Supraveghere Financiară
(ASF), al cărei scop este protejarea intereselor participanților ș i protejarea beneficiarilor.

3.4 Entitățile sistemului de pensii private din România

În cazul pensiilor private, în Pilonii II și Pilonul III, participant este o persoană care
contribuie și/sau plătește contribuții la un fond de pensii privat. Ca urmare a acestor contribuții
directe sau indirecte, participantul are dreptul la vârsta pensionarii la o pensie privata.
Participantul este, prin urmare, o persoană angajată într-un sistem public sau privat sau o persoană
fizică îndreptățită la o activitate economică independentă care participă la un fond de pensii
privat. Toți participanții și beneficiarii unui fond de pensii au aceleași drepturi și obligații și sunt
supuși unui tratament nediscriminatoriu.

Calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat Pilon II expiră în ziua

excluderii sale din registrul participanților instituției de înregistrare în cazuri precum:

• deschiderea dreptului la pensie privată;

• decesul participantului;

• pensie de invaliditate în cazul pierderii totale a capacității de muncă;

• Decizie judecătorească;

• decizia administratorului pe baza constatării unei încălcări a prevederilor legale, ca

urmare a plângerii unui participant sau în cazul constatării unei lipse de transfer in
contul cumulat al fondului de pensii administrat privat aferent participantului pe o
perioadă de 36 de luni consecutive de la data înscrierii în registrul participanților.

63
 În cazul Pilonului II administrat privat, angajatorul nu trebuie să ia măsuri ulterioare, ci
depune doar o declarație nominală la C.A.S. la timp și transfera contribuțiile la asigurările sociale
pentru fiecare angajat, astfel încât banii să poată fi virați în conturile angajaților care participă la
Pilonul II de pensii private. Angajatorii sunt obligați prin lege să depună o declarație nominală de
contribuții la asigurările suplimentare de pensie a salariaților în mod corect, complet și la timp.

C.N.P.P. furnizează lunar, până la data de 25 a lunii Agenției Naționale de Administrare

Fiscală (ANAF) informații cu privire la declarațiile nominale și transferurile angajatorilor către
casele de pensii private. A.N.A.F. coordonează, prin autoritățile fiscale de competența sa,
depistarea cazurilor în care angajatorii nu respectă prevederile legale privind acordarea și
renunțarea la contribuțiile la asigurările sociale și ordinele de sancționare prevăzute de lege.

Agenția Națională de Administrate Fiscala (A.N.A.F.) este o agenție de colectare a

creanțelor a cărei responsabilitate legală este colectarea contribuțiilor individuale de asigurări
sociale.

Casa Națională de Pensii Publice (C.N.P.P.) și casele sectoriale de pensii sunt instituții
care administrează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și sunt denumite
în mod obișnuit instituții de evidenta. Pentru fiecare participant, instituția de evidenta va
tranzacționa lunar pentru transferul contribuțiilor la fondul de pensii la alegere într-un cont
individual, în care se încasează contribuțiile transferate și orice transfer de bani și accesorii ale
titularilor. În sfera pensiilor private, C.N.P.P. și casele de pensii sectoriale asigură înregistrarea
participanților la administrarea privată a fondurilor de pensii Pilon II.
Agentul de marketing pentru un fond de pensii administrat privat este persoana fizica sau
juridica autorizata sau agreata de Autoritatea de Supraveghere Financiara sa desfășoare activități
in sprijinul unui fond de pensii in vederea obținerii de acorduri de aderare pentru persoanele
îndreptățite la fonduri de pensii. Activitatea de marketing este gestionată practic de
administratorul fondului de pensii. Formarea reprezentanților de vânzări este responsabilitatea
managerilor, persoanelor juridice speciale sau brokerului de pensii private cu care aceștia sunt în
parteneriat. Managerul este responsabil de recrutarea, instruirea, supravegherea și plata agenților
de marketing. Atribuțiile unui agent de marketing sunt:
• prezentarea aspectelor relevante ale fondului de pensii potențialului
participant;
• obținerea unui acord privind accesul persoanelor îndreptățite la fondul de

64
 pensii;
• solicitarea unei copii a actului de identitate, cu semnătura în original;
• verificarea datelor actului de identitate cu datele din actul de aderare;
• prezentarea unui prospect și furnizarea unei copii gratuite persoanei care
aderă.
• trimiterea unui act individual de aderare semnat de persoana eligibilă
administratorului schemei de pensii, în original în termen de 5 zile
calendaristice de la semnare.

Administratorul de fonduri de pensii administrate privat este o societate înființată în

condițiile legii, numită și societate de pensii. Într-un sistem de pensii administrat privat Pilonul II
unicul scop al activităților managerului este gestionarea fondurilor de pensii și, dacă este posibil,
acordarea de pensii private. Răspunderea pentru administrarea fondului de pensii nu poate fi
delegată, iar delegarea îndeplinirii anumitor atribuții către terți nu exonerează administratorul de
răspundere. Pentru ca activitatea să fie administrativă, societatea de pensii trebuie, în conformitate
cu legislația aplicabilă, să aloce o anumită sumă de capital proporțională cu activitatea vizată.
Din punct de vedere contabil, managerul este organizat complet separat de fondul pe care
îl administrează, fără posibilitatea de transferuri între fonduri sau între fonduri și administrator.
Aceasta este o măsură de securitate foarte eficientă pentru întregul sistem de pensii private.
Rezultatele managerului sunt calculate și înregistrate separat de rezultatele fondurilor de pensii
administrate.
Problemele cu care se pot confrunta în orice moment societățile de administrare a
pensiilor administrate privat nu pot afecta activele sau rezultatele financiare ale fondurilor de
pensii administrate privat pe care le administrează sau interesele participanților la fond.
O politică de investiții este o strategie prin care un manager încearcă să investească
contribuțiile acumulate într-un fond de pensii administrat privat. Declarația privind politica de
investiții va fi revizuită și modificată atunci când are loc o modificare semnificativă, sau cel puțin
o dată la 3 ani, cu aprobarea A.S.F. În aceste cazuri, este necesară informarea participanților cu
privire la noua politică de investiții.
Administratorul trebuie să informeze în scris fiecare participant în fiecare an despre
bunurile sale personale, numărul fondurilor și valoarea acestora, precum și situația sa financiară.
Aceste informații vor fi trimise la ultima adresă poștală furnizată de participant până la data de 15

65
mai a fiecărui an pentru anul precedent. Administratorul de pensii este, de asemenea, obligat să
furnizeze informații suplimentare privind participarea la fondul de pensii contra cost la cererea
participanților, beneficiarilor sau reprezentanților acestora.
Administratorul trebuie să publice pe site în fiecare săptămână elemente privind valoarea
fondurilor, valoarea activelor nete, numărul fondurilor, numărul participanților pentru ultima zi
lucrătoare a săptămânii închise și, de asemenea, despre starea fondului de investiții.
Administratorul trebuie să calculeze, să raporteze și să dezvăluie veniturile fondului de pensii
pentru ultimele 24 de luni de activitate.
Administratorului, agenților de marketing și persoanelor afiliate acestora le este interzis:
• să transmită informații false sau înșelătoare despre fondul de pensii și
administratorul acestuia;
• să facă declarații sau previziuni despre dezvoltarea unui fond de pensii altul
decât în forma și modul normelor juridice;
• să ofere beneficii suplimentare pentru a atrage pe cineva către un fond de
pensionarea sau participarea la ea;
• să acorde beneficii pentru a facilita intrarea potențialilor participanți.

Actuarul este un specialist în managementul riscurilor care utilizează analiza și teoria

matematică, statistică, economică și financiară pentru a crea soluții de control pentru riscurile
financiare și expunerile viitoare.
Auditorul financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România
(C.A.F.R.), revizuiește situațiile financiare anuale ale fondurilor de pensii administrate privat și
ale managerilor acestora și întocmește un raport anual de audit financiar, care este prezentat la
A.S.F. împreună cu situațiile financiare anuale.
Un fond de pensii privat este constituit dintr-un contract de societate încheiat între
participanți în conformitate cu prevederile Codului civil și prevederile legilor specifice sistemului
de pensii private. Fondurile sunt alocate implementării unui plan de pensii privat, al cărui
prospect a fost aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
În cazul sistemului Pilonului II, pentru a evita confuziile, titlul trebuie să cuprindă
termenul „fond de pensii administrat privat”. Conținutul contractului este cadrul de societate în
care se înființează fondul de pensii, precum și procedurile de ajustare a acestuia sunt stabilite în
regulile A.S.F.

66
 După aprobarea fuziunii celor două fonduri de pensii administrate privat, aprobarea finală
a fuziunii poate fi decisă numai după consultarea participanților asupra noilor condiții de obținere
a fondurilor. Administratorii de fonduri mutuale trebuie să publice anunțul de fuziune în cel puțin
două ziare naționale și pe site-urile web ale ambilor directori. Administratorul fondului dobândit
anunță participanții în scris după confirmarea acceptării noilor condiții din prospectul fondului
primitor și îi informează despre posibilitatea transferului fără penalități. În Pilonul II. prin urmare,
participanții care nu sunt de acord cu noile condiții ale fondului defunct se pot transfera la un alt
fond de pensii fără penalități de transfer în termen de 90 de zile calendaristice de la data publicării
anunțului de fuziune. De la data notificării deciziei privind autorizarea inițială a consolidării
fondurilor de pensii, administratorului i se interzice să intre în noi acțiuni

individuale privind retragerea fondului de pensii.

Depozitarul este o instituție de credit românească autorizată de B.N.R. sau o sucursală
românească a unei instituții de credit autorizată de un stat membru al Uniunii Europene sau
aparținând Spațiului Economic European, agreată de A.S.F, căreia i se încredințează depozitarea
tuturor activelor unui fond de pensii administrat privat în baza unui contract de depozitare
încheiat cu administratorul acelui fond de pensii.
Administratorul fondului de pensii numește un custode, care este aprobat în prealabil de
A.S.F. Sarcina depozitarului este să înregistreze, să verifice și să controleze toate activele din
fondul de pensii administrat privat în care acesta desfășoară activități de depozit.
Depozitarul va efectua plata din contul fondului numai după primirea instrucțiunilor de la
administrator de a investi, stinge obligațiile, inclusiv plata taxelor, comisioanelor și costurilor de
funcționare ale fondului de pensii private. Instituția de credit acționează numai pe baza
instrucțiunilor scrise de la administratorul fondului de pensii și în limitele reglementărilor legale
aplicabile.
Activele fondurilor de pensii private ar trebui reflectate în conturi separate pentru fiecare
fond, separat de administrator și depozitar. Toate operațiunile financiare ale unui fond de pensii
administrat privat sunt efectuate numai de către depozitar.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este o autoritate administrativă

autonomă, specializată, cu personalitate juridică, independentă, autonomă, cu responsabilitate
pentru reglementarea, autorizarea, conducerea și controlul entităților și operațiunilor în care își
desfășoară activitatea din România.

67
 Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private este unul dintre cele mai
importante elemente din complexul de garanții pentru securitatea sistemului de pensii private.
Acest fond garantează drepturile participanților și beneficiarilor sistemului de pensii
private și își propune să acopere orice pierderi pe care aceștia le-ar putea suporta în colectarea
contribuțiilor și după apariția dreptului la pensie, din cauza incapacității administratorilor de
pensii sau a furnizorilor de pensii cu privire la datorii contingente.
Administratorii și furnizorii de asigurări private de pensie suplimentară contribuie anual
din resursele lor la Fondul de garantare a drepturilor de pensie privată pentru a încasa sumele
necesare îndeplinirii scopului fondului, valoarea contribuțiilor determinate prin metode de calcul
actuarial, elaborate de Fondul de garantare și supuse adoptării Autorității de Supraveghe
Financiară.
Fondurile private de pensii nu pot fi declarate falimentate prin lege, doar managerii lor pot
ajunge in aceasta situație. Totuși, din cauza variabilității fondurilor administratorului, fondul de
pensii nu va fi afectat de eventualul faliment al societății de administrare.

68
 Studiu de caz
Evoluția pensiilor private în România în anul 2020

Apariția pandemiei de COVID-19 a alimentat un grad ridicat de incertitudine și urgență,

provocând schimbări structurale rapide și necesitatea de a adapta piețele financiare și viața socială
noi restricții impuse măsurilor de prevenire a răspândirii. Statele au introdus rapid măsuri fiscale,
sprijin pentru sectoarele afectate ale economiei și eforturile băncilor centrale urmăresc asigurarea
stabilității financiare prin scăderea ratelor dobânzilor și garantarea lichidității pieței pentru a limita
impactul negativ al pandemiei. Economia UE s-a contractat cu -4,2% în al treilea trimestru al
anului 2020, iar economia zonei euro a scăzut la -4,3% în trimestrul al treilea din 2020. Activitatea
în România a înregistrat o scădere de la an la an de 5,6% pe an al treilea trimestru și, respectiv,
1,7% în al patrulea trimestru al anului 2020, conform estimărilor semnalate. Indicii bursieri au
scăzut brusc pe piețele financiare internaționale ca urmare a expansiunii.
Ca urmare a pandemiei de COVID-19, sistemul de pensii private din România este cel mai
puțin afectat de politicile de austeritate și investiții pe termen lung. Fazele au cunoscut o
volatilitate ridicată marcată de fondurile de pensii private de-a lungul timpului, dar activele
acestora au crescut în fiecare an. Deși 2020 este un mediu rapid și imprevizibil, fondurile private
de pensii și-au dovedit valoarea din nou puternic asupra provocărilor, capacitatea de a crește atât
ca urmare a agregării, cât și post-agregării și urmărirea randamentele pozitive ale managerilor care
beneficiază de strategii înțelepte în investiții. Sistemul de pensii private din România a acumulat
în cele din urmă active de 78,07 miliarde de euro în decembrie 2020, înregistrând un nivel de
7,50% din PIB. Până la 31 decembrie 2020, 8,16 milioane de participanți vor fi înscriși
în 17 fonduri de pensii private.
Activele nete totale ale fondurilor de pensii administrate privat au atins 75,11 miliarde, în creștere
cu circa 21% la sfârșitul ultimului trimestru al anului 2020 față de aceeași dată, și 2019. Numărul de
participanți înregistrați într-un sistemde pensii administrat privat la 31 decembrie În 2020, vor fi 7,63
milioane de persoane, față de 7,46 milioane de persoane înregistrate la sfârșitul anului 2019.
În Pilonul III, valoarea totală a activelor nete la sfârșitul anului 2020 va fi de 2,93 miliarde
crescut cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de participanți
înregistrat în sistemul de pensii facultative, la 31.12.2020 pentru 527 336 persoane, cf. cu 501.123
înregistrate în 2019.

69
 Politica investițională în portofoliile de active ale fondurilor de pensii private continuă se
concentrează pe piața locală de capital, cu o pondere a investițiilor în instrumente cu venit fix
reprezintă 74% din portofoliul total de investiții al fondurilor de pensii private și o pondere de
22% investiți în acțiuni până la sfârșitul anului 2020.Ca urmare a pandemiei de COVID-19,
sistemul de pensii private din România este cel mai puțin afectat de politicile de austeritate și
investiții pe termen lung. Fazele au cunoscut o volatilitate ridicată marcată de fondurile de pensii
private de-a lungul timpului, dar activele acestora au crescut în fiecare an.
La nivel european, în ceea ce privește schemele de pensii, aceasta se încadrează în două
categorii: scheme de tip beneficii definite (DB) și scheme de tip contribuții definite (DC). Țările
din Europa Centrală și de Est au astfel un sistem preponderent în cadrul Schemei de Contribuții
Fixe (DC), în timp ce statele occidentale aplică un sistem bazat pe Scheme de Beneficii Fixe (DB),
doar patru state optând pentru schemele de tip hibrid(HY) (Belgia, Spania, Liechtenstein și
Luxemburg). La nivel local, sistemul de pensii private este alcătuit din Pilonul II (pensii private) și
Pilonul III (pensii voluntare), ambele fiind cu contribuție definită (DC). Deși anul trecut a fost
înființat în România un al patrulea pilon de pensii, schema de pensii ocupaționale (DC), încă nu au
fost înființate fonduri de pensii ocupaționale.

■ Sisteme bazate pe beneficii definite (DB) Sisteme bazate pe contribuții definite (DC) ■ Scheme hibride (HY)

Distribuția fondurilor de pensii în funcție de tipul de schemă în anul 2019 (% din active totale)
Potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE, fondurile de pensii la nivel european cresc
încet. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, România a înregistrat cea mai mare
creștere a activelor în fondurile de pensii ale UE (creștere de 30% a activelor în 2019 față de anul

70
 trecut), în timp ce Polonia a avut cea mai scăzută rată de creștere, activele crescând doar cu 0,5%,
probabil din cauza pensionării treptate a membrilor Institutului de Asigurări Sociale, a impactului
colapsului parțial - sau a reformei pensiilor private a guvernului polonez în 2014. În ceea ce
privește valoarea activelor fondurilor de pensii, Olanda are cea mai mare valoare de 1,77 trilioane
USD, urmată de Elveția 1,14 trilioane USD. Danemarca (762 miliarde USD), în timp ce Germania
are peste 291 miliarde USD1. În unele țări, există și alte opțiuni de investiții, cum ar fi contractele
individuale de pensie suplimentară și alte opțiuni de economisire, care, pe lângă fondurile de
pensii private, sunt oferite de bănci sau companii de investiții pentru a obține economii pentru
populația la pensie (Franța, Suedia, Germania, Austria, Danemarca etc.). Conform datelor OCDE , 5

combinând activele fondurilor de pensii private cu alte vehicule de investiții, se știe că Danemarca
reprezintă aproximativ 220% din PIB.

35

30
-----------A

25

20

15

0
Germania Italia Spania Polonia Franța România Bulgaria

% variația activelor 2019 vs. 2018 ■ % PIB

Sursa: OECD

Activele fondurilor de pensii în statele europene, % PIB, anul 2019

Conform datelor OCDE, majoritatea țărilor europene în care sunt disponibile

informații au atins o rată reală de rentabilitate de peste 5% în 2019, cu excepția unor țări precum:

Slovenia (3,9%), Slovacia (3,3)% ), Bulgaria și Albania (2,8%), Cehia (-1,4%) și Polonia (-2,2%).

După cum se poate observa din graficul de mai jos, fondurile de pensii din România au înregistrat

un randament real de 7,1%, iar cel mai înalt nivel a fost înregistrat în Irlanda (18,5%). Performanța

5 OECD, Pension Markets in Focus 2020

2

71
 investițională ridicată se datorează corelației pieței de capital cu piața de pensii private, în

condițiile în care marii indici bursieri la sfârșitul anului 2019 au înregistrat o evoluție pozitivă față

de 2018. Fondurile de pensii din Cehia și Polonia au câștigat rate reale de rentabilitate a

investițiilor negative de -1,4% și -2,2%.

Rata de rentabilitate a investițiilor, dec. 2018-dec. 2019, în statele europene (%)

Structura investițională a fondurilor de pensii arată că acestea au investit masiv în

obligațiuni și acțiuni, cu o pondere mai mare a obligațiunilor. Dintre țările analizate, Finlanda (61%) a
investit mai mult de jumătate din activele sale în acțiuni, urmată de Slovacia (45%) și Malta (38%). În
funcție de structura investițională a fondurilor de pensii, șocurile pieței de acțiuni sau obligațiuni
afectează performanța investițională a fondurilor de pensii.

72
100%

13% 10%
15% 15%
90% 13% 19% 18%
22% 22%
10%
30% 31% 31% 31%
22% 33% 17%
80%

23% 31%
70% 46% 33% 24%
1%
39% 34% 12%
36%
50% 56%
13%
60% 28% 39%
30% 45% 22%
76%

61%
50% 24%
16% 92% 69%
43%
18%
40% 13%

71% 1%
65%
30% 62% 62%
59% 38%
56%
50% 50%
47%
45% 43%
20% 40% 39%
37% 36% 35%
39% 33% 3S%

25%
10% 22%

12% 12%

EEA NL DE IT IE ES NO BE IS AT SE PT DK RO LI Fl SI LU SK GR PL LV HR BG MT

Obligațiuni Acțiuni OPCVM ■ Imobiliare Alte instrumente financiare

73
 Structura investițională a fondurilor de pensii în statele europene în anul 2019 (%)
Sursa: EIOPA, Raportul de Stabilitate Financiară Decembrie 2020

Rata de rentabilitate a activelor în anul 2019 (%)

2000*

IS OOM

10 00*

5.00%

I
0.00% |

■
-5.00%

10.00%
SEE NL DE
n IE ES NO BE IS AT S£ PT DK U RO Fl SI LU SK GR
r
Pt LV HR BG MT

■ 2011 2019

Sursa: EIOPA, Raportul de Stabilitate Financiară Decembrie 2020

74
 Majoritatea statelor au înregistrat randamente negative ale activelor în 2018, în timp ce
România a înregistrat un nivel de 0,71%. În plus, datorită dezvoltării constante a piețelor
financiare, randamentul activelor pieței fondurilor de pensii calculat pentru țările din Spațiul
Economic European (SEE) s-a îmbunătățit semnificativ în 2019 față de anul precedent. Mediul
macroeconomic favorabil pentru 2019 este în prezent afectat de pandemia COVID-19. Prin
urmare, majoritatea țărilor care investesc o parte semnificativă din activele lor financiare, cum ar
fi acțiunile sau dețin titluri de valoare pe termen lung, ar putea fi afectate de o deteriorare a
piețelor de capital sau de rate mai mici ale dobânzilor fără riscuri.
Sistemul de pensii private a suferit schimbări pozitive în timpul funcționării sale, cu
bilanțul total și numărul participanților în continuă creștere. Până la sfârșitul lunii decembrie
2020, fondurile de pensii private (pilon II și pilon III) au acumulat active totale de 78,07 miliarde
de lei, în creștere cu 21% față de anul precedent. Ca pondere din PIB , sistemul de pensii private a
6

reprezentat 7,50% din totalul activelor.

Principalele caracteristici ale fondurilor de pensii private sunt următoarele: fondurilor de pensii
private va continua să se concentreze pe piața internă de capital. Ponderea investițiilor în
instrumente cu venit fix a reprezentat 74% din portofoliul total de investiții al fondurilor de pensii
private, în timp ce 22% a fost investit în acțiuni.

10
administratori 8,16 78,03
17 fonduri
milioane miliarde
de pensii 5 auditori
de active
private
4 depozitari participanți nete

6 S-a utilizat PIB pentru anul 2020 estimat de către CNSP

3

75
 Valoarea activelor totale ale sistemului de pensii private

Activele fondului Pilonului III rămân la un nivel foarte scăzut, reprezentând aproximativ
4% din total, ceea ce face recomandabilă încurajarea investițiilor publice în aceste produse.
Tendința de expansiune a pieței nebancare continuă în trimestrul IV 2020, reprezentând
aproximativ 13% din PIB. Ca urmare, a crescut importanța pe termen lung a piețelor financiare
nebancare, ceea ce se poate datora fie unui interes din ce în ce mai mare pentru asigurarea
nivelului de educație financiară a oamenilor și a unui viitor mai bun, fie expansiunii produselor
frnanciare-nebancare puse la dispoziție de către jucătorii din piață.

76
 Dimensiunea sectorului financiar nebancar-piața pensiilor private în perioada 2014-T4 2020

8.00% 7.50%

Fonduri de pensii private

Sursa: prelucrare ASF, INS, ASF, BNR

Sectorul nebancar a înregistrat o tendință ascendentă și a înregistrat o dezvoltare

semnificativă odată cu extinderea pieței pensiilor private. Timp de aproximativ 11 ani ponderea
sistemelor private de pensii a fost de 0% iar astazi detine cea mai mare pondere pe piata
nebancara (7,5% din PIB), depasind nivelul activelor de pe pietele de asigurari si de capital. În
cadrul înființării sistemului de pensii private, activele acestui sector au continuat să crească, iar la
sfârșitul trimestrului IV al anului 2020 Pilonul II al Pensiilor avea o valoare totală a activului de
aproximativ 75.138 milioane lei (față de 61.993 miliarde lei la finele anului 2019). ), iar valoarea
Pilonului III este de 2,931 miliarde lei (2,512 miliarde lei la finele anului 2019). Distribuția pe
vârstă a participanților îi favorizează în continuare pe cei de la locul de muncă, iar numărul
persoanelor de peste 55 de ani este încă scăzut. Pilonul II nu are participanți peste 60 de ani, iar
Pilonul III are un număr redus.

Gradul de concentrare a fondurilor de pensii private (în funcție de valoarea activelor nete la 31 decembrie
2020)

120.00% 0.3000

77
Sursa: calcule ASF

Pe baza parametrilor cheie utilizați de Consiliul Concurenței, riscul concentrării pe piața

pensiilor private este moderat, dar accentul pe orice piață a pensiilor private rămâne ridicat.
Această situație poate fi explicată prin motive obiective legate de comportamentul acestora și de
situația actuală a pieței. În 2020, volatilitatea pieței financiare internaționale a crescut odată cu
extinderea virusului COVID-19, iar indicele bursier a scăzut din cauza impactului măsurilor
asupra piețelor financiare și a prognozei unei recesiuni globale. Cu toate acestea, având în vedere
politicile de economii și investiții pe termen lung, are cel mai mic impact asupra sistemului de
pensii private. De-a lungul timpului, au existat perioade de volatilitate ridicată care caracterizează
fondurile private de pensii, dar activele acestora cresc din când în când. Unitățile de fond din
Pilonul II au înregistrat cel mai ridicat nivel de volatilitate în primul trimestru al anului 2020, ce a
fost caracterizat de o incertitudine pe piețele financiare generată de contextul epidemiologic.
Acest episod de volatilitate, înregistrat în luna martie, a avut loc ca urmare a propagării scăderii
prețurilor instrumentelor financiare asupra valorii fondurilor de pensii administrate privat și
izbucnirii pandemiei COVID-19 unitare a activului net. Ulterior, nivelul volatilității zilnice s-a
redus, situându-se încă la un nivel similar celui de dinaintea izbucnirii pandemiei.
Deși, un al doilea „lockdown”, impus în multe țări a contribuit la o creștere a incertitudinii
în rândul investitorilor, nivelul volatilității nu a fost la fel de ridicat precum cel

78
 înregistrat în martie 2020.

Evoluția volatilității zilnice a fondurilor de pensii din Pilonul II GARCH (1,1)

În cazul unităților de fond din Pilonul III, există o evoluție similară a volatilității ca și în
cazul unităților de fond din Pilonul II, dar nu un grad mai scăzut de volatilitate.

79
 Evoluția volatilității zilnice anualizate a fondurilor de pensii din Pilonul IIIGARCH (1,1)

0%

FPF AEGON ESENȚIAL FPF AZT MODERATO FPF AZT VIVACE

----------FPF BCR PLUS FPF BRD MEDIO ——FPF GENERALI STABIL —FPF NN ACTIV FPF

NN OPTIM — FPF PENSIA MEA

FPF RAIFFEISEN ACUMULARE

Sursa: prelucrare ASF

Fondurile de pensii administrate privat - Pilonul II

Până la sfârșitul anului 2020, șapte fonduri de pensii administrate privat vor fi
înregistrate în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară. Acestea sunt
administrate de șapte administratori de fonduri de pensii private, ale căror active sunt administrate
de patru bănci românești în calitate de deponenți. Totalul activelor nete ale fondurilor de pensii
administrate privat se ridica la 75,11 miliarde lei la sfârșitul ultimului trimestru al anului 2020, în
creștere cu circa 21% față de aceeași dată din 2019. Numărul participanților înregistrați într-un
sistem de pensii private la data de 31 decembrie 2020 7,63 milioane de oameni. La nivelul
Pilonului II, contribuția medie a participanților cu contribuții transferate la 31 decembrie 2020 a
fost de 191,63 lei/participant. În ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile transferate la sistemul de
pensii administrate privat s-au ridicat la 8,91 miliarde, în creștere cu circa 5% față de aceeași
perioadă din 2019. în decembrie 2020 2019 a fost de 6,34%. La sfârșitul lunii decembrie 2020,
valoarea medie a activelor unui participant la o schemă de pensii administrată privat era de 9.863,
în creștere cu 18.32% față de decembrie 2019. În perioada ianuarie-decembrie 2020, plata
activelor personale nete create participanților a fost de 178. milioane pentru 12.374 de participanți
și beneficiari.

80
 La sfârșitul lunii decembrie 2020, valoarea totală a activelor de pensii private era de
75,14 miliarde lei, iar valoarea activului net a fost de 75,11 lei, în creștere cu circa 21% față de
aceeași perioadă a anului precedent.

Valoarea activelor fondurilor de pensii administrate privat

Structura investițiilor
5
La 31 decembrie 2020, titlurile de stat și acțiunile rămân principalele instrumente
financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. La 31 decembrie 2020,
investițiile fondurilor de pensii private în obligațiuni de stat au reprezentat 68%, în creștere cu
6,45 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2019, ca urmare a modificării plafonului temporar
pentru investițiile fondurilor de pensii în obligațiuni de stat, care permite managerilor să
investeasca mai mult de 70% din valoarea totală a activelor fondului în titluri de stat. Investițiile
în acțiuni au reprezentat 22% din activele totale ale fondurilor de pensii din Pilonul II.

81
Structura investițională a tuturor fondurilor de pensii administrate privat la 31 decembrie 2020

82
 100
% ■ Alte sume

3.30%
90% Instrumente derivate

80%
Fonduri de metale

70%
■ Obligațiuni municipale

60%
Depozite

50%
■ Obligațiuni emise de organisme
străine neguvernamentale
40%
Fonduri de investiții
30%

Obligațiuni corporative
20%

Acțiuni
10%

Titluri de stat
0%

10%

Toate fondurile de pensii administrate privat au majoritatea fondurilor de pensii investite în

obligațiuni suverane, reprezentând peste 63% din activele totale. Dintre cele șapte fonduri de
pensii administrate privat, FPAP VITAL și-a investit majoritatea activelor în titluri publice, adică
în jur de 73%. Alte instrumente financiare precum acțiunile sau obligațiunile corporative sunt
prezente în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii cu procente semnificative de peste
18% și, respectiv, mai mult de 0,6%.

83
Structura portofoliilor investiționale ale fondurilor de pensii administrate privat la 31 decembrie 2020

Titluri de stat ■ Acțiuni

Obligațiuni corporative Fonduri de investiții

■ Depozite bancare ■ Obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale

Obligațiuni municipale ■ Fonduri de metale

■ Alte sume ■ Instrumente derivate

Ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii administrate privat au

înregistrat următoarele valori la finalul lunii decembrie 2020 comparativ cu aceeași lună a anului
anterior:

Denumire fond de pensii administrat privat decembrie 2019 decembrie 2020

ARIPI 6,1061% 5,6480%
A2T VIITORUL TAU 6,4703% 5,3412%
BCR 5,7813% 5,6651%
BRD 5,8428% 4,6525%
METROPOLITAN LIFE 6,8251% 5,3996%
NN 6,1156% 5,2742%
VITAL 6,9216% 5,6365%
Rata medie de rentabilitate anualizată reală în perioada ianuarie-decembrie 2020

84
 Rentabilitatea reală a fondurilor de pensii administrate privat a scăzut brusc la începutul
pandemiei de COVID-19. După aceea, evoluția a fost pozitivă și a atins nivelul de 2,89% la
sfârșitul lunii decembrie 2020, care este mai mare decât la începutul anului.

Impactul COVID-19 asupra pieței pensiilor administrate privat

Această analiză examinează dacă piața pensiilor private din România este afectată de
pandemia COVID-19. Datele zilnice între martie și decembrie 2020 au fost folosite pentru piețele
din SUA, Italia, China, Spania, Franța și România pentru a explora corelațiile. O serie de
variabile selectate în studiu ar putea îndeplini țintele propuse, cum ar fi VUAN pentru fondurile
de pensii private, numărul de cazuri noi de COVID-19 și numărul de decese în Statele Unite,
Italia, China, Spania și Franța. Accesul la modelul Autoregressive Distributed Lag (ARDL) și
testul de cauzalitate Granger ne-a permis să studiem cointegrarea dintre variabile, respectiv
existența unor relații cauzale pe termen scurt sau lung. Până acum, sunt puține studii printre
primele analize ale impactului COVID-19 asupra pieței pensiilor private din România din Statele
Unite, Italia, China, Spania și Franța. Graficul de mai jos arată evoluția numărului de cazuri noi
datorate COVID-19 în Statele Unite, Italia, China, Spania și Franța. Rețineți că Statele Unite au
cel mai mare număr de cazuri nou raportate, urmate de Franța și Italia. Epicentrul pandemiei de

85
COVID-19 a început în China, dar s-a observat că numărul de cazuri este semnificativ mai mic
decât cel din Statele Unite și Italia.

86
Evoluția numărului de cazuri noi COVID19 din China și VUAN PII

Evoluția numărului de cazuri noi COVID19 din Franța și VUANPII

87
88
 Evol
uția
numărul 28.00
ui de
cazuri 27.50
noi 27.00
COVID1
26.50
9 din
Italia și 26.00
VUANPI 25.50
I
25.00
45000 24.50
40000 24.00
35000 23.50
30000 23.00
25000
20000
15000
10000
5000
0

IT-NC IT-ND VUAN Mediu

Evoluția numărului de cazuri noi COVID19 din Spania și VUAN PII

90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000

89
90
 28.000
Evoluția numărului de cazuri noi COVID19 din SUA și VUANPII
27.500
27.000
350000
26.500 26.
300000 000

250000 25.500 25.

000
200000 24.500 24.
150000 000
23.500 23.
100000 000
50000

Prin urmare, constatările empirice din modelul ARDL și testul de cauzalitate Granger
confirmă că există o relație pe termen lung și pe termen scurt între piața de pensii private din
România și variabilele COVID-19 din Statele Unite, Italia, China și Spania. Și Franța. Rezultatele
arată că impactul COVID-19 din Spania și Franța nu a evidențiat nicio relație cauzală pe termen
scurt sau lung cu piața de pensii private din România. Conform rezultatelor empirice, dintre cele
cinci țări selectate, relația de cointegrare a fost confirmată doar între China și Italia. Rezultatele
modelului ARDL confirmă atât relații negative pe termen scurt (între cazuri noi în Italia și decese
cauzate de COVID-19 și VUAN în fondul privat de pensii din România), cât și relații pe termen
lung (în acest caz). Italia a identificat o relație negativă pe termen lung între numărul de decese
din Italiei și evoluția VUAN, iar o relație negativă în cazul Chinei a identificat o relație pe termen
lung între numărul de decese din Chinei și evoluția VUAN.
În plus, se pare ca piața românească a pensiilor private reacționează mai puternic la
creșterea mortalității decât la creșterea cazurilor noi. De asemenea, am folosit clasificarea
variației pentru a determina contribuția variabilelor COVID-19 la media VUAN a pensiilor
private. Aceasta se referă la măsura în care o variabilă poate explica evoluția modificărilor unei
alte variabile. Rezultatele analizei distribuite arată că media VUAN reprezintă 6,55% din numărul
de cazuri noi de COVID-19 înregistrate în Italia și 1,27% din numărul deceselor cauzate de
COVID-19. Cu 19 decese în Italia și 1,24% din decesele cauzate de COVID-19 în Statele
Unite, restul variabilelor COVID-19 au fost mult mai mici în a patra perioadă.

91
 Rezultatele testului de cauzalitate Granger
Pairwise Granger Causality Tests

Null Hypothesis: Prob.

CHJMD does not Granger Cause DVUANMEDIU 0.0004

DIT NC does not Granger Cause DVUAN MEDIU 0.0029

DDUS NC does not Granger Cause DVUAN MEDIU 0.001

Sursa: Our World in Data, ASF, calcule ASF

Între variabilele COVID-19 (SUA, Italia și China) și VUAN se stabilesc relații de

cauzalitate unidirecționale: dinspre numărul de decese COVID-19 din China spre VUAN și
dinspre numărul de noi cazuri de COVID-19 din Italia spre VUAN și dinspre numărul de noi
cazuri de COVID-19 din SUA spre VUAN. Nicio variabilă care reprezintă evoluția epidemiei
COVID-19 din Franța și Spania nu determină nicio cauzalitate asupra fondurilor de pensii
administrate privat din România. Rezultatele empirice ale studiului indică faptul că piața pensiilor
private din România a răspuns rapid la COVID-19 și reacția variază în timp, în funcție de stadiul
pandemiei.

Fondurile de pensii facultative - Pilonul III

La sfârșitul lunii decembrie 2020, unele dintre fondurile de pensii facultative administrate
de opt societăți private de administrare a fondurilor de pensii au fost înregistrate în registrul
electronic al Agenției de Supraveghere Financiară. Activele fondului de pensii facultative sunt
asigurate de doi deponenți. Până la sfârșitul anului 2020, totalul activelor nete ale fondului de
pensii facultative a ajuns la 2,93 miliarde lei, în creștere cu circa 17% față de aceeași perioadă a
anului trecut. La 31 decembrie 2020, 527.336 de persoane sunt înscrise în planul de pensionare
voluntară. La nivelul pilonului trei, donațiile medii ale participanților la 31 decembrie 2020 au
fost de 160 lei/participant. În perioada ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile virate în sistemul de
pensii facultative au fost în cuantum de 370 milioane lei, în creștere cu circa 8% față de aceeași
perioadă din anul 2019. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii
facultative cu grad de risc ridicat a fost 8,35% în decembrie 2020, în luna decembrie 2019
valoarea acesteia fiind de 5,82%. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de
pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 7,55% la finalul lunii decembrie
2020, crescută comparativ cu cea înregistrată la finalul anului 2019 (4,77%). La finalul lunii

92
decembrie 2020, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.549 lei, cu
11% mai mare decât în decembrie 2019, totodată reprezentând 56% din valoarea unui cont mediu
din fondurile Pilonului II. În intervalul ianuarie-decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale
activului personal net către participanți în cuantum de aproximativ 77 milioane lei pentru 8.543
participanți și beneficiari.
Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au crescut cu aproximativ 17% în
decembrie 2020 față de aceeași lună a anului trecut. În ciuda fluctuațiilor prețurilor activelor
financiare din cauza pandemiei de COVID-19, activele totale ale fondurilor de pensii facultative
au înregistrat valori mai mari în decembrie decât la sfârșitul anului 2019.

Valoarea activelor fondurilor de pensii facultative

Active nete Pilon III ■ Active totale Pilon III

De la începutul anului până în luna decembrie 2020, au fost virate contribuții brute către
fondurile de pensii facultative în valoare de 370 milioane lei, în creștere cu 8% comparativ cu
aceeași perioadă a anului 2019. În luna decembrie 2020 au fost virate contribuții brute în cuantum
de 37 milioane lei, cu 10% mai mult comparativ cu luna decembrie 2019. Contribuția medie per
participant a fost de circa 160,31 lei în luna decembrie 2020, valoare semnificativ mai mare decât
în restul anului și în ușoară creștere față de decembrie 2019. Aceasta a cunoscut o

93
evoluție pozitivă continuă de la înființarea sistemului de pensii administrate privat până la
începutul pandemiei, deteriorându-se ușor din martie, însă dând semne de revenire la trend pe
finalul anului. De-a lungul anului 2020, contribuția totală brută a înregistrat o creștere de 8% față
de anul anterior, în timp ce în 2019 creșterea a fost de 15%.

În anul 2020, au fost efectuate plăți ale activului personal net în cuantum de aproximativ
77 milioane lei către 8.543 participanți sau beneficiari. Din valoarea totală a plăților efectuate, un
procent de 94,7% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 5,0% ca urmare a decesului
participantului și 0,3% ca urmare a invalidității.

Valoarea activului net personal plătit în perioada ianuarie-decembrie 2020.

80

94
 <
uc
(TJ
O 60
5
40

20

Deces Invaliditate Pensie

■ Plăți unice Plăți eșalonate

Metoda preferată de plată a averii personale de către participanți/părți interesate în 2020 a

fost plata unei sume forfetare, care a reprezentat 70% din toate plățile voluntare ale fondurilor de

95
 pensii. După deschiderea pensiei, s-au plătit împreună 50 de milioane de rupii și
22 de milioane de lei în rate. Beneficiarilor activelor personale nete după decesul
participantului li s-a plătit o sumă forfetară de 3 milioane lei și 0,5 milioane lei. Din cauza
handicapului, valoarea netă a bunurilor personale plătite a fost de aproximativ 175 mii lei
pentru plăți forfetare și 84 mii lei pentru plăți în rate.

Activul net și cota de piață a fondurilor de pensii administrate privat la 31 decembrie 2020

Concentrarea fondurilor de pensii facultative este mult mai mare decât cea a Fondului de
pensii cu administrare privată (Pilonul II), fond administrat de NN ASIGURĂRI, care deține 54%
din piață.

Valoarea activului mediu/participant în funcție de fond

10,000 f~ Medie sistem: 5,549 lei

96
 Valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație mare între diferitele
fonduri, variind de la 2457 lei la 7758 lei.

Distribuția cumulată a valorii activelor deținute de participanți

Participanți

Ca și în al doilea rând, participanții au valori ridicate ale activelor, peste 10% dintre
participanți reprezentând 50% din activele totale. Cea mai mare valoare pentru un cont este de
1.363.782 lei, dar 20% dintre participanți au active mai mici de 500 lei.
Randamentul anual al Fondului de pensii voluntare la sfârșitul lunii decembrie 2020 a fost
următorul:

Ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii facultative

Randamentul anual real al fondurilor de pensii facultative a crescut de la criza COVID-19

și a fost de 4,48% în decembrie 2020, ceea ce este mai mare decât la începutul anului 2020.

Rata reală de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii facultative

97
Fondurile de pensii ocupaționale

Schimbarea structurii de vârstă a populației influențată de creșterea speranței de viață și de

scăderea natalității, tendință care, conform estimărilor, se va menține și în următoarele decenii, va
pune probleme semnificative sistemului de pensii de stat din perspectiva asigurării unui trai
mulțumitor beneficiarilor. La nivel internațional s-a găsit o soluție pentru a elimina dependența
exclusivă de pensia de stat, și anume promovarea pensiilor private ca instrument de economisire
pe termen lung, complementar pensiei de stat. Astfel, fondurile de pensii private, cele obligatorii,
dar mai ales cele facultative vor suplimenta venitul obținut din pensia de stat astfel încât diferența
dintre nivelul ultimelor venituri salariale și cele din pensie să fie cât mai mică. Fondurile de pensii
private contribuie la o dezvoltare sustenabilă a cadrului macroeconomic, iar la nivel individual
asigură securitate și bunăstare financiară la pensie.
Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale transpune în legislația românească prevederile
Directivei UE 2016/2341, IORP II, stabilind condițiile pentru înființarea fondurilor de pensii
ocupaționale. Fondurile de pensii ocupaționale au la bază o formă de parteneriat social între
angajator și angajații săi, fiind totodată și un factor de stimulare și recompensare a salariaților,
precum și de retenție a acestora. Astfel,angajatorul este cel care propune schema de pensii pentru
toți salariații, în cadrul contractului colectiv de muncă, și, totodată, în considerarea interesului său
legitim de contribuitor la fond, îi reprezintă pe aceștia în relația cu administratorul, care
înființează și administrează fondul de pensii ocupaționale Autoritatea de Supraveghere Financiară
a elaborat 11 norme, care reglementează aspectele ce țin de înființarea și funcționarea fondurilor
de pensii ocupaționale, actualizând în același timp și alte norme ce au incidență asupra activității

98
de administrare a acestor fonduri.
Până în prezent nu au fost primite solicitări de înființare a unor fonduri de pensii
ocupaționale, posibil și pe fondul evenimentelor legate de pandemia cu COVID-19.
Introducerea unei noi componente de acumulare în vederea obținerii unei pensii ocupaționale
contribuie la dezvoltarea unei culturi bazate pe economisire pe termen lung și asigură un flux de
capital autohton economiei prin intermediul investițiilor realizate de fondurile de pensii
ocupaționale. În același timp, așa este crearea de condiții care să garanteze cel mai mare venit
alternativ posibil pentru viitorii pensionari.

99
 Capitolul 4
Metode tradiționale de predare

Introducere

Profesorul este conducătorul activității didactice care se desfășoară în vederea realizării

obiectivelor și competențelor prevăzute în documentele școlare. El dă sens și finalitate
competențelor care intră în procesul educațional (exemplu personal, informații, mijloace, variabile
psihologice etc.). Putem spune că profesorul este al doilea în contextul actual al școlii, în care
elevul trebuie să fie centrul. Acțiunile profesorului, adecvate și adaptate nevoilor grupului, îl ajută
pe elev să aplice ceea ce a învățat în diferite situații. Succesul clasei, și deci succesul la viitorul
loc de muncă, depinde de pregătirea, modul de predare, aptitudinile și competența profesorului de
a crea oportunități optime de învățare pentru fiecare elev. Dacă rezumăm ce ar trebui să facă un
profesor, putem spune că el dirijează, planifică, organizează, coordonează, comunică, îndrumă,
motivează, sfătuiește, controlează și evaluează. În predare, elementul esențial al strategiei
didactice este metoda. Activitatea de predare-învățare presupune implicarea elevului în procesul
de predare-învățare prin utilizarea metodelor. Profesorul își alege metoda în funcție de
personalitatea sa, de conținutul de predat și de stilurile de învățare ale grupului în care lucrează.
Metodele se pot clasifica astfel:
- metode care ajută la înțelegerea conceptelor și ideilor, dezvoltă competențe de
comunicare și relaționare, valorifică experiența proprie a elevului, vizând formarea unei atitudini
active: dezbaterea conversația, discuția.
- metode ce stimulează gândirea și dezvoltă creativitatea. Acestea îi ajută pe elevi să
compare și să analizeze situații, să facă reflecții critice și judecăți de valoare: studiu de caz,
problematizare (să caute și să dezvolte soluții pentru diferite probleme, rezolvarea de probleme),
jocul didactic, exercițiul.
- metode prin care elevii sunt încurajați să lucreze productiv cu alții, să-și dezvolte
abilități de colaborare și ajutor reciproc: proiectul, acvariul, mozaicul. Sistemul metodelor de
învățământ conține:
- metode tradiționale, cu vechime în școală, care încă sunt folosite, dar care pot fi
păstrate dacă le folosim alături de alte metode noi și cu condiția adaptarii lor la exigențele
învățământului modern.

10
0
 - metode moderne, rezultate datorită progreselor înregistrate în știință și tehnică, care îl
pun pe elev în situația de a dobândi cunoștiințe printr-un efort propriu de investigație
experimentală și colaborare colegială.
Metodele de învățământ folosite la predarea disciplinelor tehnologice sunt:
1. de comunicare:
- orale
a) expozitive: descrierea, povestirea, expicația, instructajul
b) conversative: conversația, discuția, problematizarea, acvariul
- scrise: munca cu manualul, munca cu alte publicații de specialitate
- oral-vizuale: instruirea prin radio, instruirea prin TV, instruirea prin film

2. intuitive:
- directe: observația organizată, lucrări experimentale, studiu de caz - indirecte:
demonstrația cu obiecte reale, cu imagini, grafică, modelare.
3. de acțiune:
- reală: exerciții practice, lucrări practice, aplicări tehnice, elaborarea de proiecte -
stimulate: învățare pe simulatoare.
Metoda arată ce trebuie luat în considerare în procesul de predare, precizează „cum”, „în
ce fel” și anume profesorul trebuie să acționeze cu elevii săi pentru a atinge competențele propuse
la un nivel ridicat de performanță, reflectând abordarea predării. Când elevii participă activ la
procesul de predare-învățare, ei vor învăța și vor înțelege mai multe despre ei înșiși și despre
lumea din jurul nostru. Învățarea centrată pe elev implică un stil de învățare activ și adaptarea
programelor de învățare la ritmul individual de învățare al elevului. El trebuie să fie motivat,
implicat și responsabil pentru propriul progres în învățare. Rolul profesorului de astăzi este mult
mai diferențiat decât în școlile tradiționale, punând elevul în centrul demersului. Profesorul
trebuie să fie bine pregătit și să participe la programe de dezvoltare profesională, deoarece în
abordarea centrată pe elev, succesul clasei depinde de abilitățile profesorului, care trebuie să
creeze oportunități optime de învățare pentru fiecare elev.
Avantajele învățării centrate pe elev sunt:
- motivarea elevilor, deoarece aceștia pot influența procesul de învățare;
- învățare activă, crește eficacitatea învățării și aplicării în practică a celor învățate;
- înțelegerea, învățarea capătă sens, elevii sunt atrași de orele de curs, scade

10
1
absenteismul;
- includerea tuturor elevilor
- poate fi adaptată în funcție de potențialul fiecărui elev, de capacitațile diferite de
învățare, de contextele de învățare specifice.
Metodele tradiționale trasmit autoritatea profesorului deoarece sunt centrate pe profesor,
sunt dominant verbaliste, receptive și pasive pentru elevi, se bazează pe transmiterea informației,
evaluarea se face prin reproducere. Din această categorie la disciplinele tehnologice se folosesc
metodele: expunerea, explicația, prelegerea, dialogul, conversația, dramatizarea, învățarea cu
ajutorul simulatoarelor etc. De exemplu: „explicația” poate fi folosită împreună cu metoda
„studiul de caz”, expunerea poate fi urmată de „jocul de rol”, etc.
4.1 Povestirea
Această metodă constă în prezentarea prin descriere a unor evenimente, nararea unor fapte
fenomene, întâmplări, procese. Este o metodă expozitivă care prezintă avantajul că asigură
transmiterea unui volum mare de informație prin intermediul cuvântului cadrului didactiv. Chiar
dacă povestirea asigură transmiterea unui volum mare de informație, participarea pasivă a elevilor
reprezintă un dezavantaj al metodei, elevii se învață să primească de-a gata informația, refuză să
gândească, să facă conexiuni. Eficiența acestei metode depinde de:
- acuratețea expunerii;
- claritatea expunerii;
- starea elevilor și a profesorului;
- caracterul emoțional al relatării;
- limbajul expresiv al profesorului;
- combinarea metodei cu alte metode;
- utilizarea unor materiale adecvate (planșe, tablouri etc.)
Povestirea stimulează imaginația, ușurează înțelegerea lucrurilor și desprinderea
esențialului, oferă posibilitatea clarificării noțiunilor de bază. Eficiența ei crește dacă se folosește
alături de o metodă modernă.

4.2 Conversația

Metoda conversației constă în dialogul între profesor și elev, în care profesorul trebuie să
apară în rolul unui colaborator care conduce discuția, nu pune numai întrebări, ci raspunde și la

10
2
întrebările elevilor. Prin intermediul acestei metode se stimulează gândirea elevilor în vederea
însușirii, fixării și sistematizării cunoștințelor și deprinderilor, în vederea dezvoltării spiritului de
colaborare și de echipă.
Conversația didactică poate să îmbrace forme diferite în funcție de anumite criterii:
• De numărul de persoane:
- individuală, când se desfășoară între elev și profesor.
- colectivă, când întrebările sunt adresate întregii clase, iar răspunsurile vin de la diferiți
elevi;
• După obiectivele urmărite în diferite variante de lecții:
- introductivă, folosită în momentul captării atenției și reactualizării cunoștințelor
dobândite anterior. Această formă a conversației trezește intersul pentru lecție;
- expozitivă, în timpul prezentării noii lecții, pentru fixarea noilor cunoștințe;
- recapitulativă, atunci când se urmărește recapitularea și sistematizarea conținuturilor
prezentate anterior;
- evaluativă, realizată pe parcursul procesului de verificare și evaluare

4.3 Demonstrația

Demonstrația este o metodă convingătoare, în cadrul acestei metode, mesajul transmis

către elevi este cuprins într-o acțiune concretă sau un obiect concret, sau substitute ale lor.
Există cinci forme de demonstrație:
1) Demonstrația de obiecte - sursa principală a informației este un obiect natural
2) Demonstrația cu acțiuni - sursa principală a informației elevului este o acțiune
demonstrată de profesor (experiment)
3) Demonstrația cu substituție - substitutele sau materialele confecționate stau la
îndemâna profesorului. Se pot utiliza planșe, hărți, tabele, scheme, diagrame.
4) Demonstrația combinată - desen didactic și experiment
5) Demonstrația cu mijloace tehnice - mijloace video, mijloace audio, mijloace audio-
vizuale.
Avantajele folosirii mijloacelor tehnice sunt: redau cu mare fidelitate, pot surprinde
aspecte care pe altă cale ar fi imposibil sau greu de redat, permit reluarea rapidă, ori de cate ori
este nevoie, evitând consumul de timp, sunt atractive pentru elevi. Demonstrația impune

10
3
respectarea cerințelor metodice: pregătirea demonstrației, participarea elevilor pe parcursul
demonstrației și prelucrarea datelor obținute. .(Cucoș C. 1998)

4.4 Descrierea

Este o metodă expozitivă care face parte din categoria metodelor de comunicare orală și
constă în prezentarea trăsăturilor și a detaliilor exterioare ale unui obiect sau proces. Prin descriere
sunt evidențiate fie aspecte fizice ale obiectului, fie momentele și conținutul evenimentului
respectiv.
Scopul metodei:
- dezvoltarea spiritului de observație al elevului;
- prin redarea verbală a însușirilor unui obiect, fapt, produs, punându-se accentul pe
diferite aspecte;
- sporirea posibilităților de a compara cu ceea ce este deja cunoscut (subliniind
asemănările și deosebirile). Se folosesc planșe, machete, fotografii, scheme. (Cerchit I. 1983)

4.5 Explicația

Este o metodă tradițională care constă în ajutarea elevilor în înțelegerea unui adevăr
științific pe baza unor argumentații, în care predomină acțiunea de comunicare orală expozitivă
(în cadrul acestei metode analiza, argumentarea faptelor sau cunoștințelor, solicită în mare măsură
operațiile gândirii: sinteza, analiza, comparația, generalizarea, abstractizarea). La baza prezentării
poate sta fie un fapt particular explicat prin trimitere la general, la lege, fie se pleacă de la un
principiu, o lege și se analizează cauzele, premizele, consecințele, aplicațiile. Această metodă se
îmbină cu alte metode: observarea, conversația, demonstrația. Aceste metode le-am folosit dor
atunci când am avut de transmis un volum mare de cunoștințe dar mereu le-am combinat cu alte
metode pentru a le crește eficiența. De exemplu la metoda ”prelegerea” am folosit și fișa de lucru,
organizatorul grafic și jocul de rol. Combinând metodele elevii sunt atrași de lecție și rețin mai
ușor informația.

10
4
 Capitolul 5
Metode moderne de predare

5.1 Studiul de caz

Metoda constă în analiza și dezbaterea unei situații, a unui caz propus. Este o metodă de
confruntare directă cu o situație reală, autentică, reprezentativă pentru o clasă de fenomene. Se
urmărește apropierea procesului de învățare de aplicațiile practice. Pentru aplicarea metodei
studiului de caz trebuie să parcurgem următoarele etape:
• Prezentarea cazului și familiarizarea cu el, înțelegerea cu claritate a fenomenului prin
prezentarea lui - procurarea de informații necesare referitoare la caz: documentare practică sau
studioul surselor scrise, întrebări adresate profesorului etc.
• Analiza situației și sistematizarea informațiilor - propunerea de variante de soluții,
explicații
• Se alege soluția optimă prin ierarhizarea și compararea variantelor existente (Cucoș C.
1998)

5.2 Lucrul cu fișe / manualul

Această metodă o întâlnim aproape la fiecare oră a disciplinei, ea intensifică activitatea
intelectuală, activitatea individuală a elevilor de însușire, sistematizare și consolidare a
cunoștințelor și le oferă posibilitatea să rezolve sarcina școlară în ritm propriu. Folosirea fișelor de
lucru trebuie să-l pună pe elev în situația de a analiza o sarcină de învățare, de a căuta modalități
de rezolvare. Rolul profesorului este de a îndruma și aprecia activitatea elevilor. În acest mod
profesorul și elevul dezvoltă o relație de colaborare strânsă. Lucrul cu manualul reprezintă o
metodă prin care elevii își dobândesc priceperea, apoi deprinderea de a se orienta într-un text citit,
sunt puși în situația de a se instrui cu ajutorul manualului.

10
5
 Mulți din elevi nu folosesc manualul, nu îl iau la oră sau dacă îl folosesc, nu o fac sufi-
14 cient. R. Dottrens clasifică fișele de lucru în funcție de conținutul lor în următoarele categorii:

TIP FIȘĂ CARACTERISTICI

Fișe pentru dobândirea de noi Conțin cunoștințe ce urmează a fi
cunoștințe însușite de elevi sau folosesc la sistematizare și
recapitulare;
Fișe de exerciții și fișe de control Cuprind exerciții și probleme a căror
rezolvare îi ajută pe elevi să se asigure că au
înteles ceea ce au învățat și pot aplica aceste
cunoștințe;
Fișe de dezvoltare Se adresează elevilor buni, pentru a-și
valorifica la maxim cunoștințele, capacitățile,
inteligența și voința;
Fișe de recapitulare Se adresează elevilor cu goluri în
cunoștințe sau cu ritm lent de învățare.

După ce elevii capătă deprinderea lucrului cu manualul, ei își pot însuși, sub
supravegherea profesorului, o întreagă lecție.
Elevii trebuiesc învățați în ce constă lecturarea, astfel:
- lectura rapidă și eficientă;
- lectura de asimilare - pentru înțelegere;
- lectura selectivă (idei de bază)
- lectura exploratorie - punerea în temă;
- lectura explicativă (prin explicarea sensului cuvintelor neînțelese);
- lectura de aprofundare;
- lectura problematizată;
- lectura critică;
- lectura dirijată și autodirijată (Gliga L. 2001)

10
6
 5.3 Problematizarea și învățarea prin descoperire

Problematizarea și învățarea prin descoperire presupun punerea în fața elevului a unor

dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, elevul învață ceva nou. Metoda constă în
utilizarea unor tehnici care să producă elevului conștientizarea conflictului dintre informația
dobândită și o nouă informație, determinând pe elev să acționeze în direcția lichidării conflictului
prin descoperirea unor noi priorități ale fenomenului studiat.
Aceste situații problemă desemnează o situație contradictorie ce pote să apară între
cunoștințele elevului și cerințele problemei de rezolvat, în momentul selectării dintre cunoștințele
anterioare a celor cu valoare operațională, în momentul integrării noțiunilor selectate într-un
sistem care este perceput conștient ca incomplet sau ineficient operațional și prin urmare, fără
descoperirea unor noi proprietăți, el nu va conduce la rezolvarea problemei.
Prin problematizare apar întrebări individuale sau frontale care se adresează gândirii,
raționamentului și nasc situații conflictuale. Întrebările trebuie să apară în mintea elevului fără ca
acestea să fie spuse de profesor.
Problematizarea și descoperirea care o însoțește, fac parte din metodele formativ-
participative, care solicit gândirea creatoare a elevului, îi pun la încercare voința, îi dezvoltă
imaginația și-i îmbogățesc experiența. În lecțiile în care se aplică aceste metode, profesorul alege
problemele, iar elevii sunt determinați să găsească materialul necesar rezolvării ei. Se cere elevilor
să găsească existența unei probleme implicate într-un material care aparent pare lipsit de o
formulare problematică
Această metodă este folosită în cadrul lecțiilor de aplicații practice de laborator, dar este
evidențiată și ca procedeu în aplicarea metodelor active, de studiu individual (Gliga L. 2001)

5.4 Simularea didactică

Reprezintă experimentarea prin observarea comportamentului unui model, la modificările

parametrilor, este o metodă acțională, bazată pe simularea unor funcții, relații, activități,
fenomene, sisteme, etc.
Scopul este de a reproduce realitatea, printr-o modelare a comportamentului sistemului,
aparatului, echipamentului care urmează a fi cercetat și contribuie la formarea comportamentului

10
7
uman pornind de la simularea interacțiunii ce definește o stuctură/ relație/ situație socială.
Pentru aplicarea acestei metode, se pornește de la ideea că elevul este un viitor
profesionist care trebuie să posede pe lângă cunoștințe de specialitate și un comportament adecvat
statutului său profesional, să aibă anumite abilități, atitudini, convingeri, disponibilități de
interacțiune umană, asumare de responsabilități, etc. (Bostan E. 2007)

5.5 Lucrări experimentale

Experimentul este o metodă de cercetare care presupune intervenția conștientă a omului în

desfășurarea fenomenelor, proceselor, cu scopul descoperirii legităților care le guvernează.

Clasificare
1) După scopul urmărit:

A) Cu caracter de cercetare

B) Cu caracter demonstrativ

C) Destinat formării priceperilor și deprinderilor practice.

Experimentul cu caracter de cercetare

Este o metodă euristică, parcurge aproximativ etapele unei investigații, prin care elevii
execută anumite acțiuni și operații de provocare intenționată a unor fenomene și procese, cu
scopul dobândirii de noi cunoștințe.
Acest experiment poate fi organizat individual sau pe grupe (echipe).
El presupune parcurgerea următoarelor acțiuni care sunt strâns legate între ele:
- crearea unei motivații
- delimitarea unei probleme

- emiterea de ipoteze
- deducerea cu ajutorul elevilor a modului de lucru, a aparaturii și a substanțelor necesare
(sisteme experimentale)
- desfășurarea propriu-zisă a experimentului

10
8
 - organizarea și efectuarea observației
- discutarea procedeelor utilizate
- asimilarea unor noțiuni noi
- prelucrarea datelor și a informațiilor
- formularea concluziilor
- verificarea rezultatelor
- aplicarea în practică

Experimentul demonstrativ
- este realizat de către profesor sau un elev în fața clasei. Se execută anumite acțiuni și
operații de provocare intenționată a unor fenomene și procese chimice, în scopul confirmării
valabilității unor adevăruri deja cunoscute
Etapele experimentului demonstrativ sunt:
Asigurarea unei pregătiri teoretice

Motivația demonstrației

Orientarea atenției elevilor spre esența observației

Efectuarea demonstrației

Enumerarea observațiilor

Interpretarea observațiilor

Stabilirea concluziilor.

Pentru garantarea succesului experimentului demonstrativ - acesta va fi pregătit din timp

de către profesor și verificat, iar în fața clasei se va lucra în aceleași condiții de lucru.
- aparatura utilizată va fi cât mai simplă, pentru ca accentual să cadă asupra fenomenului
și nu asupra complexității aparaturii utilizate;

- respectarea riguroasă a NTS și PSI;

- păstrarea ordinii si curățeniei pe mesele de lucru;
- în cazul eșecului, profesorul va explica condițiile obiective care l-au generat, va
prezenta verbal ceea ce ar fi trebuit să rezulte și are obligația ca în cel mai scurt timp posibil - ora
următoare - să reia experimentul.

10
9
 2) După modul de organizare al elevilor, experimental poate fi:

- individual - fiecare elev lucrează singur pe baza fișelor de lucru sau a modului de lucru
explicat de către profesor;
- pe grupe - elevii sunt organizați pe grupe, care au de realizat aceeași operație sau
operații diferite;
- frontal - realizat în fața clasei de către un profesor sau de către un elev;
Experimentele prezintă o valoare pedagogic și formativă necesară deoarece:
• Dezvoltă creativitatea și imaginația;

• Dezvoltă spiritul de observație și gândire;

• Trezește curiozitatea;

• Formează deprinderi și priceperi practice la elevi;

• Ajută elevii să-și însușească metode științifice de cercetare;

• Pot fi folosite și în evaluarea elevilor (Bostan E. 2007)

5.6 Rezolvarea de exerciții și probleme

Exercițiul este o metodă de efectuare conștientă și repetată a unor mișcări, acțiuni și

operații mintale sau motorii în mod conștient și repetat în vederea stăpânirii automate, formării
unor pricepere și deprinderi, dezvoltării unor aptitudini intelectuale, stimularea potențialului
creativ.
Obiectivele urmărite prin folosirea exercițiului sunt:

• Adâncirea înțelegerii regulilor, principiilor, noțiunilor învățate prin aplicarea lor în situații
noi.

• Dezvoltarea unui limbaj și a unei gândiri tehnice;

• Cuprinderea într-o formă clară a unor aspect calitative și cantitative a fenomenelor.

Clasificarea exercițiilor:

11
0
 1) După gradul de implicare a creativității elevului:

A) Exerciții și probleme reproductive care necesită aplicarea de legi sau algoritmi

B) Exerciții și probleme creative, acestea sunt compuse de elevi cu sau fără sprijinul
profesorului.

2) După natura lor:

A) Calitative : probleme, întrebări ce se rezolvă prin raționament logic

B) Cantitative: probleme de calcul

C) Practice: problem rezolvate cu ajutorul activităților practice și au o mare valoare

formativă.

3) După funcțiile pe care le îndeplinesc, exercițiile și problemele pot fi: introductive, de

bază, de observare, aplicative, de dezvoltare, de consolidare, de exprimare curentă, de exprimare
abstractă, de operaționalizare, structurale, de evaluare, etc.

Metodica rezolvării exercițiilor și a problemelor parcurge 4 etape:

- prezentarea și înțelegerea enunțului, gruparea datelor;
- elaborarea planului de rezolvare;
- rezolvarea propriu- zisă a problemei;
- interpretarea rezultatelor și stabilirea unor legături cu practica (Gliga L. 2001)

5.7 Jocul didactic

Metoda folosită de mine cu cele mai mari aprecieri din partea elevilor este ”jocul de rol„.
Aceste jocuri se bazează pe simularea unor activități, fenomene etc., care prin practicarea lor,
elevii devin participanți ai vieții sociale în care trăim. Profesorul are un rol deosebit deoarece el
trebuie să pregătească scenariul, să distribuie rolurile, să conducă modul de desfășurare al jocului
de rol.
Avantajele metodei sunt următoarele :
- formează repede și corect anumite deprinderi, convingeri, atitudini, comportamente;
- pune în evidență modul corect/ incorect de comportare într-o situație dată;

11
1
 - asigură un auto control eficient al conduitelor și achizițiilor;
- stimulează pe elev din toate punctele de vedere (cognitiv, afectiv, acțional) punându-l
în situația de interacțiune.

Etapele pregătirii și folosirii jocului de rol:

1. Identificarea situației ce urmează a fi simulată;

2. Modelarea situației și proiectarea scenariului;

3. Alegerea jucătorilor și instruirea lor: se distribuie rolurile și elevii sunt familiarizați cu

rolul. Se ține cont de preferințele elevilor;

4. Învățarea individuală a rolului prin studierea fișei dată de profesor;

5. Interpretarea rolurilor - simularea propriu - zisă. Profesorul trebuie să evite blocajele

emoționale în preluarea și interpretarea rolurilor;

6. Dezbaterea finală - se face cu toți elevii.

Tipuri de jocuri de rol

A. Tipuri de rol cu caracter general

1. Jocul de reprezentare al structurilor - se folosește atunci când vrem ca elevii să înțeleagă o

organigramă, un sistem socio-economic, socio-cultural etc.

2. Jocul de decizie - elevii primesc roluri menite a simula structura unui organism de decizie, apoi
sunt puși să se confrunte cu o situație decizională importantă, cunoscându-se în prealabil
obiectivele urmărite de organul de decizie.

3. Jocul de competiție - se urmărește simularea obținerii unor performanțe de învingere a unui

adversar. Se fac două grupuri care se vor înfrunta având strategii proprii de atac și apărare și
impunerea soluției considerată eficientă.

4. Jocul de arbitraj - folosit în predarea disciplinelor financiar-contabile. Ajută la înțelegerea

acestor activități și dezvoltarea capacităților de soluționare a problemelor conflictuale ce pot
apărea între două unități economice.

B. Jocuri specifice

11
2
1. Jocul de negociere - simulează operații de vânzare-cumpărare, tranzacții comerciale, financiar-
bancare. Elevii încearcă să convingă partenerii de afaceri să accepte condițiile lor.

2. Jocul de-a ghidul și vizitatorii- la limbi străine și turism. (Bostan E. 2007)

5.8 Brainstorming-ul

Este o variantă a discuției în grup, o tehnică de creativitate, având ca obiectiv producerea

de idei noi sau găsirea celei mai bune soluții pentru o problemă de rezolvat, prin participarea
membrilor grupului.
Se poate organiza cu toată clasa sau doar cu un grup special selectat.
Principala caracteristică a metodei: ideile sunt produse în cadrul discuțiilor sau
dezbaterilor, valorizarea lor având loc la sfârșitul lecției.
Metoda oferă elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber, de a fi creativi, contribuie
la formarea și dezvoltarea calităților imaginativ-creative, a unor trăsături de personalitate cum ar fi
spontaneitatea, curajul de a exprima un punct de vedere, voința etc.
Etapele activității didactice axate pe această strategie:
- definirea problemei și stabilirea scopurilor (trebuie să știm exact pentru ce ne stoarcem
creierul);
- împărțirea clasei în grupuri de elevi (maxim10);
- alegerea unui secretar care va contabiliza ideile în ordinea emiterii lor;
- comunicarea regulilor de desfășurare a activității:
1. Cantitatea este mai importantă decât calitatea (obținem cât mai multe idei, selecția
lor se face la final);

2. Ideile nu sunt judecate sau apreciate. Se interzic aprecierile critice, ironizările,

cenzurările, contrazicerile, obstrucționările;

3. Ideile trebuie să vină spontan, orice idee care îi trece elevului prin minte;

4. Se încurajează asociațiile originale de idei; Ideile exprimate aparțin tuturor.

5. Fiecare grup va emite câte o idee la o intervenție.

- alegerea problemei și prezentarea ei de către profesor, aceasta ajutând la mobilizarea

elevilor pentru a-și spune punctul de vedere;

11
3
 - profesorul stabilește, la sfârșitul acțiunii, un comitet de evaluare, compus dintr-un lider
și doi, trei membri. Sarcina acestora este de a prelucra ideile, de a le ierarhiza în funcție de
valoarea lor, de a le prezenta profesorului, iar la sfârșitul acțiunii vor face cunoscut rezultatul,
depunând o listă a ideilor.
Această metodă îi motivează pe elevi să gândească, să învețe și să se exprime, profesorul
aducând la cunoștință modul în care pot fi valorificate ideile propuse. (Păcurari O. 2003)

5.9 Metoda „ PHILLIPS 6/6”

Este o metodă care are ca scop intensificarea producției creative și ajută la exprimarea
personalității elevului. Este similară brainstorming-ului, se poate asocia cu prelegerea, dezbaterea,
dar și cu jocul de decizie devenind, în aceste cazuri, procedeu didactic. Profesorul are rolul de a
dirija învățarea. Această modalitate de lucru asigură producerea într-un scurt timp a mai multor
ideei, abordarea a mai multor aspecte ale unei probleme, facilitându-se comunicarea, confruntarea
și luarea deciziilor.
Cum se procedează;
1. Construirea echipelor. Se împarte clasa în grupe eterogene de câte șase elevi;

2. Se anunță tema. Profesorul enunță tema/ problema care urmează să fie discutată.

3. Profesorul explică succint scopul și modul de desfășurare a activității, precizând și

durata; 4 minute - organizarea, 6 minute - discuții în grup, 2 minute - prezentarea raportului
fiecărui grup de către un elev delegat. Discuția în grup poate să fie liberă sau progresivă.

4. Profesorul poate alege sau fiecare grup desemnează un coordonator și un purtător de

cuvânt;

5. Realizarea dezbaterii. Timp de 6 minute au loc discuții în grup, făcându-și schimb de

idei;

6. Realizarea raportului. După schimbul de idei se întocmește un raport în care se

prezintă soluția/ rezultatul la care s-a ajuns;

7. Prezentarea rapoartelor. Purtătorul de cuvânt al grupului prezintă raportul;

8. Profesorul împreună cu raportorii fac o sinteză a rapoartelor stabilindu-se soluția

finală, conform opiniei majoritare.( Păcurari O.2008)

11
4
5.10 Ciorchinele

Ciorchinele este o tehnică eficientă de predare - învățare, o metodă de brainstorming

neliniară, care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei:
Etapele metodei:
- se scrie un cuvânt- cheie sau o propoziție nucleu, care urmează a fi cercetată, în
mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
- explicarea regulilor pe care le implică tehnica;

- ideile care le vin în minte elevilor legate de acel cuvânt sunt notate, trăgându-se linii
între acestea și cuvântul inițial;
- pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile ce par a fi
conectate. Astfel se formează ciorchinele.
- activitatea se oprește când limita de timp acordată a expirat.(Păcurari O. 2003)

5.11 Turul galeriei

Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare prin colaborare în cadrul căreia elevii,
divizați în micro grupuri, lucrează la rezolvarea unei problem controversate ce are mai multe
soluții posibile.
Etapele acestei metode sunt următoarele:
1. Construirea micro grupurilor:

- elevii sunt împărțiți pe grupuri de câte 4-5 membri;

- pentru fiecare grup se distribuie foi de flip-chart, markere.
2. Prezentarea sarcinilor de lucru:

- cadrul didactic prezintă grupurilor de elevi sarcina pe care trebuie să o soluționeze,

menționând că rezolvarea problemei trebuie realizată pe foile de flip-chart.
- se precizează, asemenea, faptul că unul dintre membrii fiecărui grup va avea rolul de
”ghid„.
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru:

11
5
 - elevii interacționează în cadrul micro grupurilor pentru a realiza sarcina propusă;
- soluțiile se notează pe foaia de flip-chart.
4. Expunerea produselor:

- fiecare grup își afișează produsul, la fel ca într-o galerie de artă (acest aspect explică și
denumirea metodei);
- elevii care au rolul de ”ghid„ se vor plasa în locul unde este expus produsul grupului
din care fac parte.

5. Turul galeriei:

- membrii grupurilor ’’vizitează”, compară, examinează fiecare produs, adresează

întrebări de clarificare ghidului și pot face comentarii, pot compara ideile sau pot propune alte
soluții, pe care le notează în subsolul foii de flip-chart.
6. Evaluarea rezultatelor:

- fiecare grup își reexaminează propriile produse, prin comparație cu celelalte și

valorificând comentariile ’vizitatorilor”.
Avantajele metodei ”Turul galeriei”
- dezvoltarea competențelor de comunicare:
- formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
- formarea și dezvoltarea capacității reflective;
- dezvoltarea gândirii critice și a creativității;
- cultivarea respectului față de ceilalți și a toleranței;
- formarea și dezvoltarea competențelor emoționale;
- dezvoltarea competențelor de relaționare;
- promovarea interînvățării și a învățării active;
- participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
- stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;
- formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă;
- dezvoltarea capacității argumentative;
- formarea și dezvoltarea competențelor de evaluare și autoevaluare;
- dezvoltarea competențelor instrumental-aplicative;
- formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive etc.

11
6
 Limitele acestei metode pot fi următoarele:
- tendința de conformare cu grupul;
- tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi;
- marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte opinii;
- nonimplicarea unor elevi;
- gălăgie, aparentă dezordine;

- dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;

- apariția unor conflicte între elevi;
- generarea unei ’’gândiri de grup„.(Păcurari O. 2003)

5.12 Cubul

Această metodă dezvoltă gândirea critică, presupune explorarea unui subiect din mai
multe perspective permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Etapele acestei metode sunt:
- realizarea unui cub pe fețele căruia sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează;
- anunțarea temei puse în discuție;
- împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare analizând subiectul din perspective cerinței de pe
una din fețele cubului:
1. Descrie: culoare, formă, mărime, etc.

2. Compară: Ce este asemănător? Ce este diferit?

3. Analizează: Din ce este făcut? Din ce se compară?

4. Asociază : La ce te îndeamnă să te gândești?

5. Aplică : Ce poți face cu aceasta? La ce poate fi folosită?

6. Argumentează: pro sau contra, enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmației tale.

- redactarea finală și comunicarea către celelalte grupe;

- afișarea formei finale pe tablă sau pe pereții clasei.
Avantajele metodei:

11
7
 - dezvoltarea gândirii critice, a capacităților de analiză, sinteză, aplicare, transfer,
argumentare ale elevilor;
- motivarea elevilor;
- formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;
- o mai bună înțelegere a problemei abordate, având în vedere cele șase perspective
luate în calcul;
- implicarea elevilor;
- dezvoltarea capacităților emoționale.
Dezavantaje:
- tratarea superficială a celorlalte perspective propuse, având în vedere faptul că fiecare
grupa are de abordat o altă perspectivă;
- posibilitatea apariției dezordinii în timpul activității;
- neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup. (Păcurari
O. 2003)

5.13 Mozaicul

Mozaicul presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor
dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup, dezvoltarea capacităților de ascultare,
vorbire, cooperare, gândire creativă și rezolvarea de probleme.
Etapele metodei:
- împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare grup primește câte o fișă de
învățare. Fișele cuprind părți ale unei unități de cunoaștere;
- prezentarea subiectului tratat;
- explicarea sarcinii de lucru care constă în înțelegerea unității de cunoaștere;
- regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în patru grupe de experți.
Aceștia discută între ei pentru a înțelege mai bine. Este important ca fiecare membru al grupului să
înțeleagă că el este responsabil de predarea textului celorlalți colegi;
- revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite celorlalți membri. Dacă există
dubii, problema va fi cercetată în continuare;
- la final, profesorul cere elevilor să prezinte oral, în ordinea inițială, fiecare parte a
textului.

11
8
 Avantaje ;
- stimularea încrederii în sine a elevilor;
- dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul
grupului;

- dezvoltarea gândirii logice, critice și independente;

- dezvoltarea răspunderii individuale și de grup;
- optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva;
Dezavantaje;
- abordarea superficială a materialului de studiu;
- înțelegerea și însușirea incorectă a unor idei, concepte, etc.
- apariția unor conflicte între membrii grupului;
- crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine, etc. (Păcurari
O. 2003)

5.14 Metoda predării-învățării reciproce

Această metodă îmi place foarte mult deoarece îi atrage pe elevi și îi și ajută să rețină
foarte bine informația. Ea a fost introdusă de pedagogul Palinscar în 1986 și constă în împărțirea
colectivului clasei în grupe de predare-învățare reciprocă. Se pune accentul pe dezvoltarea
dialogului elev-elev, rolul profesorului fiind preluat de elevi, care au misiunea de a-și instrui
colegii .
Elevul este încântat că devine profesor pentru un timp și are un beneficiu mai mare dacă îi
învață pe colegi ceea ce el a învațat anterior, el însuși putând să-și fixeze și sistematizeze
informațiile dobândite.
Metoda predării- învățării reciproce este centrată pe patru strategii de învățare:
- rezumarea - expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit;
- formarea de întrebări referitoare la ceea ce s-a citit;
- clarificarea datelor, discutarea informaților neclare, prin apel la diferite surse și
soluționarea neînțelegerilor;
- precizarea ,exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare.

11
9
 Etape:
- explicarea scopului;
- descrierea metodei respectiv a celor patru strategii;
- împărțirea rolurilor elevilor;

- organizarea pe grupe;
- lucrul pe text;
- realizarea învățării reciproce;
- aprecieri și comentarii.
Metoda predării- învățării reciproce are două variante de utilizare:
1. Deși este împărțită în patru grupuri, clasa primește același text de studiat, în fiecare
dintre acestea elevii având aceelași rol: primul grup este format din „rezumatori”, al doilea din
„întrebători”, al treilea din „clarificatori”, al patrulea din ’’prezicători,,. La final, după lucru l pe
text fiecare grup își exercită rolul în fața celorlalte grupuri.

2. În a doua variantă, după ce se împarte textul în părți logice, clasa este divizată în
atâtea grupe câte părți are textul respectiv, în fiecare grupă există câte patru elevi - un rezumator,
un întrebător, un clarificator și un prezicător. După lucrul pe text, fiecare grupă află de la celălalt
despre ce a citit, apoi fiecare membru al fiecărei echipe îi învață pe colegii din alte grupe ceea ce a
lucrat.

Avantaje:
- dezvoltă operațiile gândirii , cum ar fi: analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea
etc.;
- stimulează atenția, capacitatea de exprimare, dar și de ascultare activă;
- ajută elevii în învățarea metodelor și a tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă
intelectuală pe care le pot folosi apoi în mod independent.
Dezavantaje :
- după lucrul în grup elevul poate obosi și nu se mai concentrează suficient atunci când
un coleg predă;
- obișnuirea elevilor cu un anumit rol și dificultatea lor de a se acomoda cu un altul.

12
0
5.15 Metoda acvariului (Fishbowl)

Tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate, urmărește ca peștii - elevii

implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază, pe de o parte participanți activi la o dezbatere, pe
de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc.

Etapele metodei:
A. Stabilirea temei/problemei de către profesor

B. Dispunerea mobilierului - scaunele sunt așezate în două cercuri concentrice.

C. Construirea grupurilor de participanți

- elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze;

- participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați
în cercul din exterior vor constitui grupul de observatori.
D. Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor

- elevii din cercul interior vor dezbate timp de 8-10 minute, o problemă controversă;
- se comunică elevilor din grupul de discuție regulile de bază: susținerea unor idei pe
bază de argumente. Se pot stabili, de comuna cord cu elevii, și alte reguli. Elevii din grupul de
observatori vor primi fișe de observație în care vor înregistra date privind relațiile dezvoltate în
cadrul grupului de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul interior la dezbatere.
E. Realizarea sarcinilor de lucru:

- elevii din cele două grupuri realizează sarcinile distribuite: dezbaterea temei propuse,
respectiv completarea fișei/ protocolului de observare.
F. Prezentarea observațiilor

- elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate în fișa de observare.

G. Inversarea rolurilor si reluarea etapelor C-E)

- elevii schimbă locurile;

- se lansează o altă idee controversată pe care elevii din cercul interior trebuie să o
dezbată;
- elevii din cercul exterior primesc fișe de observație.

12
1
 În funcție de apartenența la grupul de discuție sau grupul de observatori, elevii vor realiza
diverse acțiuni specifice, redate astfel:

1. Grupul de observatori este acela care : observă, ascultă, analizează, caracterizează,

compară, descrie, reactualizează, sintetizează, evaluează, formulează aprecieri, expune,
explică.

2. Grupul de discuție: ascultă activ, reflectează, urmărește, compară, combină,

formulează, argumentează, rezolvă, asociază, reacționează, dezvoltă, explică, meditează,
sintetizează, concluzionează;

3. Cadrul didactic își va asuma următoarele roluri: inițiator, observator, motivator, ghid,
facilitator, consultant, suporter, mediator, coordonator etc.

Avantajele metodei:

- dezvoltarea competențelor de comunicare;

- dezvoltarea capacităților de negociere, de mediere a conflictelor;
- dezvoltarea inteligenței interpersonale;
- promovarea interînvățării;
- formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
- formarea și dezvoltarea capacității reflective;
- dezvoltarea gândirii critice și creative;
- dezvoltarea competențelor de relaționare;
- participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
- dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare;
- consolidarea încrederii în propriile forțe;
- formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă etc.
- ajută elevii în învățarea tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le pot
folosi apoi și în mod independent.
Dezavantaje:
- obișnuirea elevilor cu un anumit rol și, implicit, dificultatea lo r de a se acomoda unul cu altul;
- după lucrul în grupe elevul poate obosi și nu se mai concentrează suficient atunci când un coleg
îi predă.

12
2
5.16 Linia valorii

Este o metodă de reprezentare în spațiu de-a lungul unei linii a pozițiilor sau atitudinilor
diferite ale elevilor despre o problemă.

Se parcurg următorii pași:

- profesorul v-a anunța problema care este în discuție sub forma unei întrebări care
implică luarea unei decizii, atitudini personale. Întrebarea poate fi pusă la finalul unei lecții care
ridică aceea problemă.
- fiecare elev va răspunde individual la întrebarea anunțată de profesor, notându-și după
caz răspunsul pe o foaie de hârtie.
- profesorul va trasa în clasă o linie imaginară și va ruga elevii să se poziționeze pe acea
linie în funcție de atitudinea pe care o adoptă în răspuns. Extremitățile liniei indică răspunsurile
tranșante, absolut negative sau pozitive. Discutând cu colegii lor și comparând răspunsurile elevii
își vor clarifica poziția pe care o ocupă pe linia imaginară.
- se poate organiza opțional o discuție între elevii de opinii extreme, care sunt rugați să
adauge argumente care să susțină poziția lor.

5.17 Organizatorul grafic

Această metodă facilitează esențializarea unui material informativ, schematizând ideile.

El prezintă atât pentru profesor cât și pentru elevi o grilă de sistematizare a noțiunilor, o gândire
vizualizată prin reprezentare grafică a unui material.
Această metodă îi ajută :
- pe elevi să facă o corelație între ce știu și ce urmează să învețe;
- pe profesori să descopere punctele slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.
Prin reprezentarea vizuală a unor noțiuni, fenomene, concepte, elevii pot analiza,
sintetiza, evalua, decide în rezolvarea situațiilor problemă.
Realizarea acesteia presupune parcurgerea câtorva pași:
- scrierea unei noțiuni sau a unei propoziții- nucleu în mijlocul tablei sau a unei pagini;
- identificarea și scrierea a cât mai multor cuvinte sau sintagme, care le vin în minte

12
3
elevilor în legătură cu noțiunea sau tema respectivă;
- legarea cuvintelor sau ideilor propuse pe marginea noțiunii centra le, prin trasarea unor
linii sau săgeți între acestea, evidențiind în acest mod conexiunile pe care elevii le intuiesc.
Rezultatul parcurgerii acestor pași conduce spre o structură care are în mijloc conceptul
central în jurul căruia sunt arondați mai mulți ”sateliți„.
Organizatorul grafic poate fi construit atât în faza de evocare, ca mijloc de a stimula
gândirea elevilor înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect, cât și în cea de reflecție,
oferind o ocazie pentru elevi de a rezuma sau a structura formațiile în funcție de anumite criterii.
Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informației în cinci
moduri (comparativ, descriptiv, secvențial, de tipul cauză - efect, problematizat)
- organizatorul grafic pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ - prin această
metodă elevii sunt solicitați să găsească asemănările si deosebirile/diferențele dintre conceptele,
noțiunile, fenomenele, etc. prezentate în textul, secvența audio-video, etc. și, apoi să completeze
un organizator grafic. Chiar se pot cere, din partea profesorului, explicații asupra asemănărilor și
deosebirilor găsite și înscrise în organizatorul grafic, prin compararea celor două sau mai multe
noțiuni, concepte, lucruri etc.
- organizator pentru structuri de tip descriere - autorului organizatorului grafic i se va cere
să noteze/să descrie caracteristicile, proprietățile, utilizările, componentele, etc. unui „ceva”, după
descrierea acelui „ceva”. Tema poate fi descrisă de profesor, citită de elevi - consiliați de profesor-
din materialul bibliografic recomandat, vizionată împreună de profesor și elevi de pe un CD -
ROM, DVD etc.
- organizator grafic pentru structuri de tip secvențial - în acest caz elevii sunt solicitați să
listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc., în ordinea cronologică/numerică, deci
etapizat, secvențial.
- organizator grafic pentru structuri de tip cauză - efect - elevii sunt chemați, prin această
metodă, să facă legătura dintre cauza și efectul rezultat al unei acțiuni, fenomen etc.
- organizator pentru structuri de tip problemă-soluție în această situație elevilor li se cere
să detecteze problema/situația - problemă și sunt invitați să o rezolve, să găsească soluția.(Păcurari
O. 2003)
5.18 Ciorchinele

Această metodă se poate utiliza în etapa de evocare dar mai ales în etapa de reactualizare

12
4
a cunoștințelor dobândite anterior. În centru se notează conceptul de referință, apoi se trasează
sateliții cu conceptele conexe și de la fiecare ideile derivate. Realizarea ciorchinelui presupune
raționamente, comparații, clasificări, ierarhizări.
Etapele metodei:
- prezentarea cuvântului cheie sau a propoziției nucleu - în mijlocul tablei, cadrul
didactic, va scrie un cuvânt.
- prezentarea regulilor metodei - profesorul le oferă elevilor explicațiile necesare;
- realizarea ciorchinelui - profesorul le cere elevilor să lege cuvintele sau ideile produse
de cuvântul sau propoziția nucleu prin linii care evidențiază conexiunile între acesta realizând o
structură de tip ciorchine;
- reflectarea asupra ideilor emise și a conexiunilor.
Avantaje:
- încurajează elevii să gândească liber;
- reprezintă o modalitate de a construi sau realiza conexiuni noi de idei;
- ajută la identificarea căilor de acces la propriile cunoștințe, înțelegeri sau convingeri
legate de o nouă temă.
Dezavantaje :
- timpul îndelungat necesar pentru aplicare si posibila implicare inegală a elevilor în
activitate.( Păcurari O. 2003)

12
5
 Proiect didactic

Profesor: Achim Mihaela Nicoleta

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic I.C. Vissarion Titu

Disciplina: Educația Economico-financiară

Unitatea de învățare: Relația consumatorului cu instituțiile bancare și financiare

nebancare

Tema/Subiectul: Piața pensiilor private/ Avantajul pensiilor private

Tipul lecției: Lecție de fixare și sistematizare a cunoștințelor

Obiectivul fundamental: Fixarea și sistematizarea cunoștințelor referitoare la tipurile de

produse și servicii de asigurare, profilul consumatorului de produse și servicii de
asigurare, tipuri și roluri ale investițiilor financiare nebancare.

Competențe generale:
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a diferitelor
grupuri și comunități prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social.
2. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă și
întreprinzător respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic și economic
activ.

Competențe specific:
1.1 Utilizarea corectă a termenilor specifici educației economic-financiară
1.2 Elaborarea unui plan de acțiune personal/al familiei manifestând inițiativă și
responsabilitate.

1.3 Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/ de creditare, a unor mijloace de

12
6
 plată prin compararea avantajelor și riscurilor acestora.

Strategia didactică:
a. Metode și procedee didactice: conversația, cubul, brainstorming,
problematizarea, conversația, studiu de caz
b. Forme de organizare a activității: frontal, individual, în pereche

Evaluarea: continuă, de tip formative-apreciativ; conversația de verificare (prin întrebări

și răspunsuri), conversația examinatoare, autoevaluarea, observarea comportamentului
elevilor.

Resurse: manualul, fișe de lucru, materiale audio-video, grafice.

1.4 Soluții de îmbunătățire a evaluării la disciplina de educație financiară

• Soluții privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura
în care elevii au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea se poate realize în următoarele momente:

12
7
 Momentele evaluării

a. La începutul modulului, sub forma evaluării inițiale:_______________________________

_______• Instrumentele de evaluare pot fi orale și scrise________________________________
• Reflectă nivelul de pregătire al elevului___________________________________
b. În timpul parcurgerii modelului, prin evaluarea continuă a rezultatelor învățării.
• Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
__________stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.________
c. Evaluarea finală____________________________________________________________
• Realizarea printr-o lucrare cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de
predare/învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor,
abilităților si atitudinilor,

Din categoria instrumentelor de evaluare inițială fac parte:

• întrebări;
• chestionare;
• exerciții de tipul știu/vreau să știu/am învățat;
• brainstorming.
Pot fi utilizate următoarele instrumente de evaluare continuă:
• fișe de observație;
• fișe de test;
• fișe de lucru;
• fișe de autoevaluare;
• fișe de monitorizare a progresului;
• fișe pentru evaluare/autoevaluare abilităților specific;
• teste de verificare a cunoștințelor cu : itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structural sau itemi de tip
rezolvare de probleme;
• fișa de autoevaluare a capacității colaborative;
• lista de verificare a proiectului;
• brainstorming;
• planificarea proiectului;
• mozaicul;
jurnalul elevului;

12
8
teme de lucru;
prezentare.

În vederea efectuării evaluării finale pot fi utilizate următoarelor instrumente de evaluare:

• Chestionare - cu grile de evaluare/ autoevaluare.
• Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de
organizare a ideilor și materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de
către un grup de elevi.
• Studiul de caz- către constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
• Portofoliul - care oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile
extrașcolare etc.
• Probele practice- oferă posibilitatea evaluării capacității școlare ale elevilor,
activitățile extrașcolare etc.

12
9
 Criterii și indicatori de realizare a activității și ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare și Indicatorii de realizare și ponderea acestora Punctaj
crt. ponderea acestora
1. Primirea și planificarea 30% Identificarea etapelor de urmat în 60% 18
sarcinii de lucru cadrul unui proces de încadrare

Alegerea instrumentelor de lucru: 40% 12

foi de flipchart, marker, coli.

2. Realizarea sarcinii de 40% Respectarea etapelor prezentate de 25%

10
lucru cadrul didactic.
Stabilirea diferențelor dintre 50%
20
situația faptică și cea scriptică
Utilizarea corectă a noțiunilor 25%
10
științifice.
3. Prezentarea și 30% Folosirea corectă a terminologiei 20%
promovarea sarcinii 6
de specialitate.
realizate Prezentarea unei aprecieri globale 40% 6
a muncii realizate

20%
12
Argumentarea activității realizate.
Indicarea corectă a articolelor 20% 6
financiare care au suferit
modificări.
Total 100% 100
Indicatori de apreciere a performanței Punctaj
Maxim Acordat
Identificarea etapelor de urmat în cadrul unui proces de încadrare. 18
Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, marker, coli. 12
Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic. 10
Stabilirea diferențelor dintre situația faptică și cea scriptică 20
Utilizarea corectă a noțiunilor științifice. 10
Folosirea corectă a terminologiei de specialitate. 6
Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate. 6
Argumentarea activității realizate. 12
Indicarea corectă a articolelor financiare care au suferit modificări. 6
TOTAL 100

13
0
 ACTIVITATEA DEPUSĂ DE: STRATEGIA DIDACTICĂ Evaluare
ETAPELE
LECȚIEI profesor Elevi metode mijloace organizare

I.Moment Consemnează absenții. Comunică absenții. Conversația Catalog Activitate Capacitatea de concentrare a
organizatoric(2') Organizează materialele Pregătesc materialele frontală atenției/ Observarea
ce vor fi folosite necesare desfășurării comportamentului elevilor
orei.
2.Actualizarea Se realizează cu ajutorul Elevii accesează Conversația aplicația Activitate Verificarea achiziționării unor
cunoștințelor dobândite aplicației Kahoot! aplicația și răspund Învățarea prin Kahoot! frontală informații oferite anterior prin
în lecția anterioară (5 ) https://create.kahoot.it/s cerințelor jocului. joc intermediul aplicațiilor on-line
hare/recapitulare-
asigurari/fd71740b-
8647-4f5c-a665-
3789974737e8
4.Anunțarea lecției noi Profesorul începe Sunt atenți la Explicația tabla Activitate
si a competentelor (1') schema la tablă și precizările frontală
precizează ce vor afla profesorului
elevii: „În cursul acestei
lecții veți afla ce sunt
pensiile private, care
sunt principalele tipuri
de pensii private, dar
avantajele oferite de
acestea în raport cu
pensia de stat.”
5.Desfasurarea Profesorul le prezintă Elevii răspund Brainstorming grafice Activitate Observarea comportamentului
lecției (30') elevilor două imagini solicitării individuală/ elevilor/
care reflectă raportul și profesorului. frontală Evaluare de tip formativ-apreciativ
evoluția acestuia în ceea
ce privește populația
angajată și pensionari
cerându-le să își
exprime opinia cu
privire la aceste date.
Vor putea salariații,
având în vedere că
România este o țară cu
populație îmbătrânită, să
acopere necesarul
pentru plata pensiilor?

Elevii răspund Învățarea prin materiale Activitate Evaluare continuă/formativă

Profesorul cere elevilor solicitării descoperire audio-video frontală
să urmărească profesorului. Conversația
videoclipul:
https://www.youtube.co
m/watch?v=WFx-
toZ1YEI și să răspundă
următoarelor cerințe:
1. De ce era necesară o
reformă a sistemului de
pensii?
2. Când a început, în
România, reforma
sistemului de pensii?
3. Care sunt cei 3 piloni
ai sistemului de pensii?

13
1
4 Cine poate beneficia
de pilonul II de pensie?

Profesorul completează Elevii notează în

schema la tablă . caiete

Având în vedere
informațiile primite Elevii răspund Brainstorming
până acum ce credeți că solicitării
reprezintă pilonul II de profesorului.
pensie? Evaluare continuă/formativă

Profesorul cere elevilor Elevii urmăresc Învățarea prin

să urmărească videoclipul și descoperire/Con
videoclipul: răspund cerințelor versația Activitate
https://www.youtube.co formulate de frontală
m/watch?v=w4ZVOot6r profesor.
-U și să răspundă
următoarelor cerințe: materiale
1. Care sunt
instrumentele financiare
în care investesc
administratorii privați ai
fondurilor de pensii?
2. Cine auditează
activitatea pilonului II?
3. Pot pierde banii din
pilonul II?
Evaluare continuă
Având în vedere
informațiile obținute în
urma vizionării celor Elevii răspund Conversația audio-video
două filmulețe, care solicitării Activitate
credeți că sunt profesorului, frontală
avantajele pilonului II identificând corect
de pensie. avantajele pilonului
II de pensii Evaluare continua/Observarea
Profesorul cere elevilor comportamentului elevilor
să citească fișa nr. 1 și
să răspundă cerințelor. Elevii răspund
solicitării Activitate
Profesorul completează profesorului. individuală
schema la tablă.
Profesorul cere elevilor Notează în caiete
să urmărească Învățarea prin fișe de lucru Activitate
videoclipul: Elevii răspund descoperire individuală
https://www.youtube.co solicitării Activitate
profesorului, frontală
m/watch?v= identificând corect
90 avantajele pilonului
și să identifice III de pensii tabla Evaluare continua/ Observarea
avantajele pilonului III comportamentului elevilor
de pensii. Totodată, pe materiale
baza acestuia elevii vor audio-video
răspunde și la
următoarele întrebări:
1. Cum ne putem face o
pensie facultativă?
2. Care este suma
maximă cu care pot
contribui?

13
2
 Profesorul cere elevilor Elevii răspund Exercițiu Fișe de lucru Activitate
să citească fișa nr. 2 și solicitării individual/ individuală
să răspundă cerințelor. profesorului. Conversația

Profesorul completează Notează în caiete. tabla Activitate

schema la tablă frontală
Se realizează cu ajutorul Rezolvă fișa nr. 3. Exercițiu Fișa de lucru Activitate Evaluare sumativă
6.Asigurarea feed- fișei nr. 3. individuală
back-ului/ Fixarea
noilor cunoștințe (10')
7.Evaluarea Pornind de la Notează tema în Conversația Tema pentru Activitate în
cunostiințelor /Tema https://www.youtube.co caiete. acasa perechi.
pentru acasă (2') m/watch?v=TthuS4e767
Y realizați, în perechi,
un afiș de popularizare a
pensiilor private.

Se fac aprecieri generale

și individuale privind
implicarea elevilor în
predarea noilor
cunoștințe

13
3
 Fișa nr. 1.

”Spre deosebire de sistemul de stat (Pilonul I), bazat pe solidaritatea între generații, de tip
“pay as you go' (angajații plătesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu există conturi
individuale, iar banii sunt plătiți imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente
financiare, fondurile de pensii administrate privat sunt constituite prin contribuțiile individuale ale
participanților, fiind administrate de către societăți private. Scopul sistemului fondurilor de pensii
administrate privat (obligatorii) este asigurarea unei pensii private, care suplimentează pensia
acordată de sistemul public, pe baza colectării și investirii de către companii private specializate,
în interesul participanților, a unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale.
Până la pensionare, banii strânși în contul fondului de pensii ales vor fi investiți,
prudențial, de către o companie specializată, autorizată de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară - Sectorul Sistemului de Pensii Private. Activele strânse în contul de pensie privată pot
fi moștenite.
După pensionare aveți dreptul: să utilizați activul personal pentru plata pensiei private; să
vă primiți pensia privată într-o rată unică sau eșalonată.” (https://infocons.ro/sistemul-de-
pensii-private-din-romania)

Cerințe:
1. Identificați deosebirile dintre Pilonul I și Pilonul II de pensii.
2. Numiți drepturile pe care le are o persoană ce contribuie la Pilonul II după pensionare.

13
4
 Fișa nr. 2

A. ”Dacă vrei să aderi la un fond de pensii facultative, este necesar să ai un venit sigur,
lunar. Acesta poate proveni fie din salariu, din afaceri, PFA, drepturi de autor sau alte activități
independente, profesionale ori agricole. Poți plăti tu sau angajatorul tău. El se poate ocupa de
plata lunară a contribuțiilor tale. Dacă alege acest lucru, poate beneficia de deducere anuală a
impozitului pe venitul din salarii (10%), în limita a 400 de euro pe an.Ai libertatea de a alege
nivelul contribuției tale pentru Pilonul III de pensii. Nivelul minim este de 45 de lei, iar cel
maxim este de 15% din venitul brut lunar. Prin pensia facultativă, ai libertatea de a decide. Poți
schimba procentul pe parcurs, în funcție de fluctuațiile venitului tău. De asemenea, ai posibilitatea
de a întrerupe sau de a suspenda plata contribuțiilor, ea putând fi reluată oricând, în funcție de
nevoile tale.” (h ttps://atlas.app/ro)
B. ”Spre deosebire de pensiile private obligatorii (Pilonul II), legislația Pilonului III nu
condiționează participarea la pensiile facultative în funcție de vârstă, oricine putând contribui în
sistem cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Pentru a putea beneficia de o pensie
facultativă, condițiile legale impun ca fiecare participant să aibă cel puțin 90 de contribuții lunare
(nu neapărat consecutive) făcute la fond, o vârstă de cel puțin 60 de ani și o sumă minimă
acumulată.” (https://infocons.ro/sistemul-de-pensii-private-din-romania)

Cerințe:
1. Care sunt principalele condiții pentru a putea adera la un fond de pensii facultative?
2. Identificați deosebirile dintre Pilonul II și Pilonul III de pensii.

13
5
 Test de evaluare (Fișa nr. 3)

I. Alegeți litera corespunzătoare răspunsului corect: 20 puncte

1. În România reforma sistemului de pensii a început în anul:
a) 2007 b) 2017 c) 2008 d) 2018

2. În rândul pensiilor obligatorii intră:

a) Pilonul I b)Pilonul I și II c)Pilonul II d) Pilonul III

3. Pilonul III este un sistem de pensii:

a) obligatoriu si administrat de stat
b) facultativ și administrat privat
c) obligatoriu și administrat privat

4. Sistemul pensiilor private se află sub supravegherea :

a) statului
b) Autoritatea de Supraveghere Financiară
c) Ministerului de Finanțe
d) Casei de Pensii

II. Notați următoarele afirmații cu A (adevărat) sau F (fals): 20 p.

1. Fondurile de pensii private nu pot da faliment.
2. Participarea la pilonul II de pensii este facultativă.
2. Participantul la pilonul II se poate transfera de la un fond de pensii administrat privat la
altul, fără a suporta cheltuieli de transfer dacă acesta se realizează după 2 ani de la data aderării.
4. Orice persoană poate contribui la un singur fond de pensii facultative.

III. Alegeți din lista de mai jos termenii corecți și completații spațiile libere: 30p
Pilonul II reprezintă fondurile de pensii administrate_________________și este reglementat prin
Legea nr. 411/2004, cu modificările și completările ulterioare. Acest sistem a fost introdu s în
România în___________.Conform legii, Pilonul II este________________dacă ai între 18 și 35
de ani și ești asigurat deja în sistemul public de pensii. În cazul în care ai peste 35 de ani, până în

13
6
45 poți adera la o astfel de pensie în mod______________. Persoanele care vor să își asigure un
venit în plus față de pensia publică și de cea administrată privat obligatorie au posibilitatea de a
opta pentru___________________. Acesta este__________________. Poți alege să contribui sau
nu la această componentă de economisire.
Listă termeni: obligatoriu, opțional,voluntar, Pilonul III, privat, 2008, Pilonul II, de stat.

IV. Enumer
ați 4 avantaje ale sistemului pensiilor facultative. 20 p
10 puncte din oficiu

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

9

• Se punctează oricare formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. 1-a; 2- b; 3-b; 4-b (4*0,5=20 puncte)

II. 1-A; 2- F; 3- A; 4- F (4*0,5=20 puncte)
III. privat, 2008, obligatoriu, voluntar, Pilonul III, opțional (6*0,5=30p)
IV. Se punctează oricare 4 avantaje ale sistemului pensiilor facultative (4*0,5=20 puncte)

13
7
 Experimentul pedagogic în domeniul didactice

Experimentul pedagogic anticipează apariția unei noi situații prin introducerea

unor modificări în desfășurarea activității educaționale pentru a confirma ipoteza care declanșează
aceste inovații. Experimentul acoperă intervențiile și modificările care au loc în timpul
evenimentului, astfel încât datele rezultatelor înregistrate și măsurătorile sunt efectuate pentru a
evalua validitatea intervențiilor aplicate.
Metodele tradiționale, în care elevul trebuie să prezinte informații conform
instrucțiunilor profesorului, pot duce la un eșec total în ceea ce privește pregătirea elevilor,
deoarece cunoștințele „gata făcute” sunt adesea plictisitoare și elevul își pierde interesul pentru
învățare.
Educația modernă se concentrează pe realizarea unei educații flexibile, fără constrângeri
de timp. În educația modernă, elevul devine un participant activ la propria educație și formare, de
la „învățământul pentru toți” la „învățământul pentru fiecare”.
Un element extrem de important este formarea elevilor în capacitatea de a învăța,
de a se recalifica, de a fi instruit constant, de a realiza cea mai ușoară incluziune pe piața muncii,
aflată în continuă schimbare și supusă unei game largi de factori influenți, pozitivi sau negativi. .
Experimentul metodologic și pedagogic s-a desfășurat în anii 2021-2022 în clasa a VIII-a
A, calificare profesională: înot, disciplină de învățământ profesional: Educație financiară.
Prin acest experiment, am decis să creez o metodă de evaluare care să contribuie la
îmbunătățirea sistemului de învățământ al elevilor.
Tipul cercetării a fost de tip experimental-ameliorativă.
Locul de desfășurare: Liceul Tehnologic “Goga Ionescu” Titu.
Elevii clasei VIII-a A au jucat rolul atât al grupului experimental, cât și al grupului de
control.
Pentru a analiza tema de cercetare, am decis să parcurg capitolul „Relația consumatorului
cu instituțiile bancare și financiare nebancare”. La efectuarea experimentului, alternăm metode
moderne și metode tradiționale de prezentare a conținutului cu subcapitole cu conținut similar și
niveluri de dificultate similare. Întrucât am lucrat doar cu o clasă de elevi și am luat în considerare
tema lucrării, am simțit că nu este necesar să aplic testul inițial.

13
8
 Am parcurs primul subcapitol „Instituții financiare bancare” folosind metode tradiționale
de predare și evaluare precum prezentarea, descrierea, dialogul, explicația, evaluarea orală, prin
controlul acțiunilor, metode prin care elevii nu sunt solicitați în procesul de predare, efortul
acestora reducându-se la înțelegere și memorare. Procesul tradițional de evaluare necesită doar
cunoștințe memorate, multiplicare și nu rezultate ale învățării. Pe parcursul cursului ne ocupăm de
subiecte precum depozite, credite, plasamente, tranzacții interbancare, etc.
Evaluarea făcută la sfârșitul primei teme a fost realizată cu ajutorul unui test cu diferiți
itemi. După corectarea testului pe baza baremului de notare, s-au obținut rezultate slabe, în mare
parte sub nota 7.
Subcapitolul II „Instituții financiare nebancare” l-am parcurs într-un mod nou, diferit,
bazat pe metode interactive de evaluare precum metoda cubului, brainstorming, problematizare,
conversația, studiu de caz, am folosit fișe de documentare pentru a facilita transferul de idei
precum și fișe de lucru.
Subiectele includ tipuri de asigurări, bunuri, tranzacția cu instrumente financiare, titluri de
stat, etc.
După finalizarea acestui subcapitol, am aplicat un nou test de evaluare pentru a compara
rezultatele și a evalua randamentul școlar. Rezultatele noului test au fost vizibil îmbunătățite.
După ce am prezentat rezultatele testului elevilor, am fost impresionata de explicația unora dintre
elevi cu privire la note vizibil mai bune față de testul anterior care au spus că au reținut
informațiile mai ușor „atunci când ne-am jucat” spre deosebire de capitolul anterior în care eu am
prezentat informațiile, iar ei le-au scris în caiete, fără să contribuie în alt fel la desfășurarea orei.
La finalul capitolului „Relația consumatorului cu instituțiile financiare bancare și
nebancare”,am aplicat un test de evaluare neanunțat, care a avut în componență itemi din cele
două subcapitole pe care s-a aplicat experimentul. În acest fel, vreau să explorez dacă utilizarea de
noi metode determină efecte pe termen lung în comparație cu cele tradiționale.
Concluzii și recomandări

O comparație a mediei obținute în faza experimentală I-6,83 a testului, cu media obținută

în faza experimentală II-7,92 a testului și cu cea din faza de control, unde s-a obținut o medie de
7,31, arată că în faza experimentală II, acolo unde am folosit metode moderne de învățare, media
atinsă este mai mare decât în faza I a experimentului, unde predarea și evaluarea au fost realizate

13
9
tradițional.
Urmărind elevii ca subiecți ai cercetării, s-a constatat că utilizarea metodelor moderne de
predare duce la optimizarea muncii educaționale, elevii sunt solicitați și participă activ la procesul
de învățare. Utilizarea metodelor active de participare la clasă restabilește relația profesor-elev,
încurajează dialogul și promovează autonomia didactică.
Pentru un bun acces la activitățile de învățare, cred că cea mai bună soluție este utilizarea
paralelă a metodelor tradiționale și interactive concomitent cu desfășurarea unor activități în
sistemul informatizat, în funcție de conținuturile învățării.
Cred că sistemul de învățământ românesc, care se bazează încă pe transmiterea efectivă a
ideilor teoretice, este probabil foarte depășit în societatea de astăzi a schimbării și dezvoltării
constante. Din acest motiv, pot spune că inovarea în educație prin adoptarea de noi metode
educaționale și integrarea educației asistate de calculator sunt schimbări care trebuie făcute la
nivel de sistem în educație cât mai curând posibil. Folosind metode moderne de predare,
profesorului i se atribuie o a doua sarcină, cu accent pe includerea elevilor în principalele
activități educaționale. Aceste abordări se bazează pe conceptul de implicare scăzută a
profesorului, acesta având rol de consiliere și îndrumare a elevilor. În acest mod este stimulată
creativitatea și modul independent de gândire al elevilor.
Utilizarea metodelor moderne de predare are numeroase avantaje, printre care: centrarea
activităților mai mult pe dezvoltarea de abilități și mai puțin pe conținuturi; activizarea elevului în
procesul de predare; contribuie la dezvoltarea abilităților practice, abilităților de comunicare;
stimularea conexiunilor logice; dezvoltarea gândirii divergente; trezesc interesul pentru nou etc.
Școala viitorului trebuie să promoveze o educație de calitate care să pună accent pe
valorile în care se află elevii și care să îi satisfacă cu două condiții de bază: să le placă și să fie
eficientă.

Domeniul financiar, ca și societatea, este în continuă schimbare și evoluție. Pentru cadrele

didactice, toate aceste schimbări reprezintă o adevărată provocare, dar și o problemă, deoarece
legea în domeniul finanțelor este în continuă schimbare, iar actualitatea informațiilor în acest
domeniu este importantă. El trebuie să aibă informații noi în timp real, astfel încât să le poată
transmite în cel mai clar și mai convingător mod posibil.

14
0
 ANEXĂ

Unitate de învățământ: Liceul Teoretic I. C. Vissarion TITU Aviz director,

Ionescu Titu
Disciplina: Educație socială- Educație economico-financiară
Anul școlar: 2021-2022
Clasa: a VIII-a A
Nr. de ore/ săptămână: 1 oră/ săpt. T:33
Profesor: Achim Mihaela Nicoleta Aviz responsabil comisie metodică,
Nr. de înregistrare_____________din______________

14
1
 Unitatea de Competențe generale și specifice PROIECTAREConținuturi
DIDACTICĂ ANUALĂ Nr. de ore Săpt. Observații
Nr. crt. învățare Anul scolar 2021-2022
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, Test inițial de verificare a unor noțiuni specifice 51
procese din viața personală și a diferitelor disciplinei 1
grupuri și comunități, prin utilizarea unor Consumatorul:
Competențe generale:
achiziții specifice domeniului social • Calitatea de consumator de bunuri și
1
52
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici servicii; calitatea de consumator de
educației economico-financiare cu referire la servicii financiare
1. Raportarea critică
fapte/evenimente la fapte, evenimente, idei,• procese
economico-financiare Drepturidin viața personală
și responsabilități ale și a diferitelor grupuri și comunități,
S3-S4 prin
1.2. Asumarea calității de consumator avizat de consumatorului. Protectia unui 2
Cetățenia utilizarea unordeachiziții
bunuri și servicii, specifice
servicii financiare, caredomeniului
își social
consumator
1. dimensiunea exercită drepturile si responsabilitățile Producatorul:
2. Cooperarea
economică pentru
1.3. Manifestarea realizarea
interesului unor activități• și Producerea
pentru identificarea pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor
de bunuri și servicii 55 grupuri si
• Producătorul și spiritul anteprenorial: 1
unor modalități de economisire și pentru
comunități, prin
reducerea risipei asumarea
de resurse unor valori și normeinițiativă
financiare sociale si civice
și risc 56
• 1
3. Participarea responsabilă
2. Cooperarea pentru la luarea
realizarea unor activitățideciziilor prin exercitarea
și Lectie recapitulativa- spiritului
Cetățenia, dimensiuneade inițiativă și întreprinzător,
57respectiv prin
1
pentru investigarea unor probleme specifice economică
manifestarea unui
diferitelor grupuri comportament
și comunități. social, civic și economic activ
Prin asumarea
unor valori și norme sociale și civice Probă de evaluare 58
1
2.1. Întocmirea prin lucru în echipă, a unui buget
lunar al familiei/personal în scopul exersării Planuri de acțiune personală/de familie pentru S9
bunei gestionări a veniturilor
NR.
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect
realizarea unui scop:
Conținuturi Semestrul I Semestrul II TOTAL
crt. la investigarea unor
economico-financiar, ÎNCADRAREA• MATERIEI Alegerea unui scop. Resurse necesare
pentru atingerea scopului propus
1
ORE
1.
probleme specifice grupurilor și comunităților de
Cetățenia, dimensiunea
Nevoi și dorințe
economică
versus resurse în cadrul 5 5
S10-S11
apartenență bugetului familiei/bugetului personal:
2. Banii și bugetul 7 7
2. Banii și • Venituri ale familiei-cheltuieli ale 2 512
bugetul 3.Participarea3.responsabilă la luarea deciziilor
Relația consumatorului cu instituții bancare și
familiei financiare nebancare 6 6
prin exercitarea
4. spiritului de Proiectul
inițiativă și
educațional pe teme • economico-financiare
Venituri personale-cheltuieli personale 1 7 7
întreprinzător respectiv prin manifestarea unui Rolul banilor în bugetul familiei/bugetul
comportament5.social civic și economic„Școala activ altfel”-proiect
personal:
educațional 1 1
513
3.1. Elaborarea6. unui plan de acțiune personal/al Recapitulare- • Evaluare
Forme actuale ale banilor. Valoarea și 5 2 7
familiei, manifestând inițiativă și responsabilitate
3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de TOTAL ORE 17 16
funcțiile banilor 1 51533
• Moneda națională a României 516
economisire/de creditare, a unor mijloace de 1
Instrumente și mijloace de plată (prin numerar,
plată prin compararea avantajelor și riscurilor prin card, prin internet și mobile banking- 1
acestora exemple, importanță)
517
Lecție recapitulativă
1 518
Probă de evaluare
1
PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL I

142
143
Nr. Unitatea de Competențe generale și specifice Conținuturi Nr. de ore Săpt. Observații
crt. învățare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, Relația consumatorului cu instituțiile bancare:
procese din viața personală și a diferitelor • Produse și servicii bancare 1 S1
grupuri și comunități, prin utilizarea unor • Mijloace moderne de economisire.
achiziții specifice domeniului social Instrumente de economisire pentru 1
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici copii S2
Relația educației economico-financiare cu referire la • Alegerea ofertei bancare (termeni ai
2. consumatorul fapte/evenimente economico-financiare contractului; dobândă, comisioane) 1 S3
ui cu 1.2. Asumarea calității de consumator avizat de • Avantajele și riscurile în raport cu
instituțiile bunuri și servicii, de servicii financiare, care își instituțiile bancare
bancare și exercită drepturile si responsabilitățile 1 S4
financiare 1.3. Manifestarea interesului pentru identificarea
nebancare unor modalități de economisire și pentru Relația consumatorului cu instituțiile
reducerea risipei de resurse financiare financiare nebancare:
• Produse și servicii de asigurare
2.Cooperarea pentru realizarea unor activități și • Alegerea ofertei. Avantaje și riscuri în
pentru investigarea unor probleme specifice raport cu instituțiile financiare 1 S5
diferitelor grupuri și comunități. Prin asumarea 1 S6
nebancare
unor valori și norme sociale și civice
2.1. Întocmirea prin lucru în echipă, a unui buget Lecție recapitulativă
lunar al familiei/personal în scopul exersării
bunei gestionări a veniturilor
Probă de evaluare 1 S7
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect
economico-financiar, la investigarea unor 1 S8
probleme specifice grupurilor și comunităților de
apartenență

3.Participarea responsabilă la luarea deciziilor

prin exercitarea spiritului de inițiativă și
întreprinzător respectiv prin manifestarea unui
comportament social civic și economic activ
3.1. Elaborarea unui plan de acțiune personal/al
familiei, manifestând inițiativă și responsabilitate
3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de
economisire/de creditare, a unor mijloace de Școala altfel - proiect educațional 1 S9
plată prin compararea avantajelor și riscurilor Elaborarea și derularea proiectului
3. Proiectul acestora educațional pe teme economico-financiare
educațional (lucru pe echipe/independent)
pe teme • Alegerea temei 1
economico- • Elaborarea fișei de proiect 2 S10
financiare • Derularea proiectului propus 2 S11-S12
• Evaluarea proiectului propus 1 S13-S14
• Prezentarea proiectului final 1 515
516

PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL II

Planificare realizată conform Programei școlare pentru disciplina Educație socială, clasele V-VIII, aprobata prin O.M.E.N. Nr.
3393/28.02.2017 și O.M.E.N.C. Nr. 3125/29.01.2020

144
 Bibliografie

1. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.

2. Cerghit I.,Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
3. Oana Claudia lonescu, Asigurarea mixtă de viață-versus pensia privată, Editura Universitară, București, 2015
4. Cucoș C., Crețu C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Editura Polirom, 1998
5. Gliga L., Păcurariu O., Învățarea activă, Ghid, Tipogrup press, București, 2001.
6. Păcurari O., Târcă A., Sarivan L., Strategii didactice inovactive, suport de curs, Centrul Educația 2000 +, București, 2003.

7. www.asfromania.ro/edu
8. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/protectie sociala/pensii/2016 Despre sistemul de pensii Romania.pdf

145