Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Stiinte Economice
Departamenul ,, Finante si Banci”

Lucru individual
Prutean Vera
Grupa:FB2202

La disciplina Finante publice

Tema:Cheltuieli pentru protectia sociala in Republica Moldova

Coordanator stiintifc:
Gherjavca Sv.,dr.,cof.,univ.
Rusu E.,drd.,asist.univ.

Chisinau 2023
Cuprins
I.Introducere

II.Dispozitii generale privind cheltuielele pentru protectia sociala in R.M.

III.Analiza cheltuielelelor de ordin social din R.M.

IV.Bibliografie
 Introducere

Republica Moldova se confruntă cu un șir de provocări și tendințe pe termen lung, atît la nivel
național, cît și la nivel regional și global, care vor avea consecințe semnificative în următoarele
decenii. Incertitudinea și imprevizibilitatea sînt în creștere și, prin urmare, trebuie aplicate noi
paradigme de dezvoltare, care să țină cont de capacitățile interne și resursele limitate ale
mediului. Viteza progresului tehnologic schimbă complet relațiile sociale, generînd noi
oportunități de dezvoltare, dar, în același timp, tehnologiile informaționale se dezvoltă mai rapid
decît capacitatea societății de a se adapta la acestea, creînd un șir de provocări pe termen lung.
Deși există numeroase provocări în dezvoltare, sînt și numeroase oportunități care pot fi și
trebuie valorificate. Prin urmare, este necesar de formulat soluții privind viitorul domeniilor de
educație, ocupare a forței de muncă, ordine socială, relații dintre cetățeni și stat, schimbări
demografice și schimbare a climei, asigurare a egalității și a justiției sociale. Astfel, pentru a
deveni o societate adaptată la schimbări, incertitudini și provocări, Republica Moldova trebuie să
adopte cadrul necesar pentru o abordare sistemică, pe termen lung, a dezvoltării durabile.

Astfel a fost elaborata Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030” care reprezinta un
document de viziune strategică, ce indică direcția de dezvoltare a țării și a societății pentru
următorul deceniu, avînd la bază principiul ciclului de viață al omului, drepturile și calitatea
vieții acestuia, care include 10 obiective corespunzătoare pe termen lung, după cum urmează:

1) creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice

2) creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condițiile de locuit
3) ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale
4) garantarea educației de calitate pentru toți și promovarea oportunităților de învățare pe tot
parcursul vieții
5) asigurarea dreptului fundamental la cea mai bună sănătate fizică și mintală
6) sistem de protecție socială solid și incluziv
7) asigurarea unui echilibru între muncă și familie
8) asigurarea unei guvernări eficiente și incluzive și a supremației legii
9) promovarea unei societăți pașnice, sigure și incluzive
10) asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur
 I.Dispozitii generale privind protectia sociala in R.M.

Dreptul la protecţia socială, conform art. 47 din Constituţia Republicii Moldova, constituie unul
din drepturile social-economice fundamentale ale cetăţeanului. Normele dreptului protecţiei
sociale sunt adresate tuturor persoanelor, acestea însoţind fiecare individ din momentul naşterii
până la finele vieţii. La baza generării raporturilor juridice în dreptul protecţiei sociale sunt fixate
astfel de evenimente ca: naşterea individului, decesul, boala, accidentul de muncă, boala
profesională, şomajul, bătrâneţea, invaliditatea, pierderea întreţinătorului etc. care sunt
considerate drept riscuri sociale. Anume existenţa acestora acordă persoanei dreptul de a
beneficia de prestaţii băneşti, de prestaţii în natură şi servicii sociale prevăzute de legislaţia
dreptului protecţiei sociale. Aici putem menţiona că de unele drepturi din domeniul protecţiei
sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuţii de asigurări sociale (persoane
asigurate), iar de alte drepturi beneficiază toţi acei aflaţi în dificultate, în nevoie. Pornind de la
acest principiu, în cadrul dreptului protecţiei sociale se evidenţiază două instituţii juridice de
bază care se completează reciproc: asigurările sociale şi asistenţa socială.

Sistemului public de asigurări sociale îl putem concepe ca sistem organizat de stat pe principiul
contributivităţii obligatorii, prin care se realizează constituirea de fonduri şi plata de prestaţii de
asigurări sociale din aceste fonduri. Fondul de asigurări sociale este un fond constituit de Casa
Naţională de Asigurări Sociale (C.N.A.S.) pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale, ce
reprezintă toate elementele plătibile către asigurat din fondul de asigurări sociale sub formă de
pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, ajutor de deces şi prestaţii pentru accidente de muncă şi
boli profesionale. Din cele expuse rezultă, că sistemul public de asigurări sociale este o parte
integrantă a sistemului de protecţie socială de stat, având ca obiectiv principal acordarea unor
prestaţii în bani persoanelor asigurate aflate în imposibilitatea obţineriii veniturilor salariale în
urma unor situaţii de risc social.

Asistenţa socială este o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia
statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare
sau permanente ale unor evenimente considerate riscuri sociale, care pot genera marginalizarea
ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor alate în dificultate. Serviciile sociale
reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea necesităţilor sociale ale
persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate, precum şi de prevenire a
marginalizării şi excluziunii sociale. Prestaţiile sociale se acordă sub formă de compensaţii,
alocaţii, indemnizaţii, de ajutor social, material şi de altă natură.

În sistemul protecţiei sociale de stat deosebim următoarele forme de organizare:

  asigurarea socială din mijloacele financiare ale C.N.A.S.;
 asigurarea socială direct din bugetul de stat
 ajutorul social de stat (asistenţa socială).

Asigurarea socială din mijloacele financiare ale C.N.A.S., a fost creată in anul 2001 şi este o
instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, organ al puterii
executive, care realizează politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi în caz de necesitate
(risc social) stabileşte şi plăteşte suma de asigurare sub formă de prestaţii de asigurări
sociale.Toate prestaţiile de asigurări sociale se achită din mijloacele financiare acumulate la
Bugetul asigurărilor sociale de stat (B.A.A.S.), din fondurile de asigurări sociale de către casele
teritoriale de asigurări sociale (CTAS), care sunt subdiviziuni ale C.N.A.S.. În această ordine de
idei, C.N.A.S. exercită 3 funcţii:

a) de acumulare (colectare) a surselor financiare

b) de gestionare a surselor inanciare acumulate
c) de distribuire a lor

Evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se face prin structurile teritoriale ale C.N.A.S., pe
baza codului personal de asigurări sociale. Păstrarea şi evidenţa datelor privind contribuţiile
de asigurări sociale, pe fiecare asigurat, le efectuează C.N.A.S. şi casele teritoriale de
asigurări sociale (C.T.A.S.). C.N.A.S. gestionează B.A.A.S. prin intermediul Trezoreriei de
Stat a Ministerului Finanţelor. De asemenea, C.N.A.S. prin intermediul instituţiilor financiare
sau al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei,” în baza contractului încheiat cu acestea şi în
corespundere cu actele normative în vigoare, îndeplineşte şi funcţii de distribuire a
prestaţiilor de asigurări sociale.

Din cele expuse deducem, că sistemul public de asigurări sociale se bazează pe colectarea
contribuţiilor de asigurări sociale de stat de la toţi contribuabilii sistemului public de
asigurări şi pe distribuirea prestaţiilor către beneficiar, este un sistem autonom şi se
administrează de sine stătător. Scopul asigurării sociale din mijloacele C.N.A.S. este de a
schimba condiţia materială a persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective: pierderea
sau reducerea câştigului, apariţia unor cheltuieli suplimentare.

Asigurarea socială direct din bugetul de stat. Această formă de organizare a protecţiei sociale
are un domeniu special de aplicare: ea se răsfrânge asupra persoanelor aflate nemijlocit în
serviciul de stat: militarilor în termen, militarilor care satisfac serviciu prin contract,
angajaţilor de rang şi celor din conducerea organelor afacerilor interne, securităţii de stat,
poliţiei economice şi asupra membrilor familiilor acestora etc. Prestaţiile sociale destinate
acestor categorii de persoane se stabilesc de organele teritoriale de asigurări sociale de la
locul de trai, de ministerele de resort şi se plătesc de la bugetul de stat. Organele teritoriale de
asigurări sociale de la locul de trai se ocupă de stabilirea prestaţiilor sociale militarilor în
termen şi membrilor familiilor lor. Militarilor care îşi satisfac serviciul prin contract,
persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a familiilor
acestora asigurarea cu prestaţii de asigurări sociale este efectuată de Ministerul Apărării,
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Grăniceri,
Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciul Protecţie şi Pază
de Stat, Ministerul Afacerilor Interneşi Centrul Naţional Anticorupţie în modul stabilit de
Guvern.

Ajutorul social (asistenţa socială) din partea statului constituie o altă formă de organizare a
protecţiei sociale. Dreptul de ajutor social nu trebuie să fie condiţionat de activitatea de
muncă sau plata contribuţiilor de asigurare, de aceea finanţarea acestei forme poate fi
asigurată numai din contul bugetului de stat sau bugetele locale. Plăţile băneşti sunt stabilite
atât în cuantumuri stricte, cât şi în cuantumuri de acoperire până la nivelul minim de
existenţă, iar serviciile se oferă gratuit sau cu restituirea parţială a costurilor lor. Drept
subiecţi ce pot beneficia de ajutor social pot fi numai persoanele nevoiaşe şi membrii
familiilor al căror nivel de venit sau nivel mediu pentru fiecare membru de familie nu atinge
nivelul minim de existenţă stabilit.
 II. Analiza cheltuilelor de ordin social in R.M.

1. Indicii populatiei totale in R.M.

Anii Numarul(mln de persoane)

2019 2684772
2020 2643675
2021 2626585
2022 2565000

Modificarea populatiei pentru anii 2019-2022

2700000
2680000
2660000
2640000
2620000
2600000
2580000
2560000
2540000
2520000
2500000
2019 2020 2021 2022

Fig.1 Modificarea populatiei pentru anii 2019-2022

Concluzie :In urma datelor reflectate in tabel putem mentiona ca numarul populatiei al
Republicii Moldova se afla in permanenta modificare si aceasta nu este una pozitiva si negativa
deaoarece numarul populatiei se afla in permanenta scadere daca in anul 2019 putem vedea
2684772 mln.de locuitori atunci in 2022 numarul acestora ajunge la 2565000 la mln, de locuitori
potrivit datelor oficiale reflectate in monitorul oficial (insa neoficial numarul acestora este unul
mai mare din cauza migratiei populatiei care nu in toate cazurile este una legala).
 2.Analiza nivelului cheltuielelor pentru asigurarile sociale in BPN

Indicatorul PIB(mln. Lei)

Indicatorul 2019 2020 2021 2022

PIB 206.256.239 199.733.684 242.078.629 274.207.000

Indicatorii 2019 2020 2021 2022

Nivelul 23338500 26032300 29425300 39988400
absolut(mln.lei)
Ponderea in PIB 11,31% 13,03% 12,15% 14,58%
Nivelul indicatorului 8692,91 lei /loc. 9847,01 lei/loc. 11202,87lei/loc. 15590 lei/loc.
pe cap de locuitor
Ponderea in totalul 35,37% 35,52% 12,15% 14,58%
cheltuielelor

Nivelul absolut al cheltuielelor pentru

protecti a sociala
39988400
29425300
26032300
23338500

2019 2020 2021 2022

Concluzie:

In urma calculelor efectuate putem mentiona urmatoarele:nivelul absolut al cheltuielelor pentru

asigurarile sociale se afla in permanenta crestere ,daca in anul 2019 acesta era de 23338500 lei
atunci in anul 2022 acesta a ajuns la 39988400 lei.La fel putem mentiona ca nivelul cheltuilelor
pentru asigurarile sociale pe cap de locuitor a crescut aproximativ de 2 ori in 4 ani ,in 2019
acesta avea nivelul de 8692.91 lei/locuitor ,in anul 2022 putem vedea 15590 lei/locuitor.Insa
despre ponderea in totalul cheltuielor a scazut destul de considerabil, 35.37% in 2019 si 14.58%
in 2022.

Fig.2 Nivelul absolut al cheltuielor pentru protectia sociala in R.M.

3.Analiza cheltuielelor pentru protectia sociala

Anii Modificarea absoluta a Modificarea relativa a

indicatorului (mln.lei) indicatorului(mln.lei)
2022/2021 10563100 35,89%
2021/2020 3393000 13,03%
2020/2019 2693800 11,54%
2022/2019 16649900 71,34%

4. Evolutia subgrupelor de cheltuili in cadrul asigurarilor sociale se stat

Indicatorul 2019 2020 2021 2022

Cheltuieli de 142,9 158,0 175,4 185,7

personal
Bunuri si servicii 235,8 230,3 235,4 243,3
Prestatii sociale 21206,2 23837,8 26756,3 33294,3

Alte cheltuieli 4,9 4,6 5,0 5,0

4.Concluzie
În Republica Moldova, sistemul de protecție socială, deși a trecut prin transformări majore,
rămâne vulnerabil. protejarea populației de riscurile de sărăcie și asigurarea unei tranziții line
prin perioadele de viață neproductivă rămâne o provocare importantă.
În țară, ponderea principală din cheltuielile destinate prestațiilor de asigurări sociale revine
pensiilor de asigurări sociale. În anul 2022, pensiile pentru limita de vârstă reprezintă 73% din
valoarea prestațiilor de asigurări sociale, pensiile de dizabilitate – 10%, indemnizațiile pentru
copii – 10%, incapacitatea temporară de muncă – 4%, indemnizația pentru pierderea
întreținătorului – 2%, iar indemnizația de șomaj – doar 0,2%. Pensiile mici rămân o problemă
majoră, cauzată de nivelul scăzut al salariilor, rata mică de ocupare și ponderea înaltă a
economiei informale.
Copiii rămași fără îngrijire părintească, persoanele cu dizabilitate severă și cele cu dizabilitate
intelectuală, precum și persoanele în etate singuratice reprezintă categorii de persoane care nu
pot face față riscurilor la care sunt expuse fără intervenția continuă a sistemului formal. De
asemenea, persoanele cu dizabilități sunt cele mai dependente de plățile sociale. Pentru multe
dintre gospodăriile în care capul familiei are o dizabilitate, plățile sociale sunt singura sursă de
venit. Gospodăriile cu romi și persoanele vârstnice au, de asemenea, un grad sporit de
dependență față de plățile sociale.

Bibliografie
1. Analiza bugetului asigurarilor sociale de stat al R.M.
Dr.Ecaterina Garabajii
Institul National de Cercatari Economice,ASEM
2. https://old.msmps.gov.md/ro/content/protectie-sociala
3. https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-
deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor