MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Universitatea Pedagogică de Stat „ Ion Creangă“ din Chișinău

Facultatea: Psihologie și Psihopedagogie Specială

Catedra: Asistență Socială
Ciclul II.Specialitatea: Politici sociale de susținere a familiei și copilului

Eseu: Dreptul financiar şi dreptul protecţiei sociale

A elaborat: Lașco Anastasia

Coordonator: Carata Dumitru

Chișinău, 2020
Dreptul financiar – dreptul protecţiei sociale. Dreptul financiar este ramura de
drept care reglementează raporturile sociale născute în procesul constituirii şi
utilizării sumelor cuprinse în bugetul de stat. Principalul obiect de reglementare al
dreptului financiar îl constituie raporturile stabilite în legătură cu ceea se numeşte
„finanţe publice.”

Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care

reglementează raporturile cu privire la formarea şi distribuirea fondurilor cu
menire socială; cotele anuale de asigurări sociale şi stabilirea anuală prin legea
bugetului de asigurări sociale a sumei cotelor de asigurări sociale, etc. Prin Legea
privind sistemul public de asigurări sociale de stat, este reglementată crearea şi
distribuirea bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt stabilite persoanele care pot
fi asigurate obligatoriu sau benevol în sistemul public de asigurări sociale de stat,
sunt stabiliţi contribuabilii acestui sistem, etc.

Anual prin legea bugetului asigurărilor sociale sunt stabilite cotele contribuţiilor de
asigurări sociale obligatorii, fiind stabilit procentul care trebuie achitat de angajat
şi angajator, sunt indicate tipurile indemnizaţiilor, alocaţiilor, compensaţiilor şi
altor drepturi acordate unor categorii de populaţie, a căror finanţare se efectuează
din bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat prin intermediul Casei
Naţionale de Asigurări Sociale; sunt desemnate cotele indemnizaţiilor unice pentru
naşterea copilului şi deces pentru anul în curs, etc.

Metaforic vorbind, putem menţiona că dreptul financiar reglementează sistemul

financiar al protecţiei sociale la „input”, iar dreptul protecţiei sociale la
„output” stabilind condiţiile şi normele de asigurare sau asistare.

Analizând corelaţia acestor două ramuri de drept putem evidenţia următoarele

asemănări şi deosebiri: raporturile ambelor ramuri au caracter patrimonial; în
dreptul protecţiei sociale părţile nu sunt pe nici pe poziţii de egalitate juridică, nici
pe poziţii de subordonare juridică, părţile, în raporturile de drept financiar, sunt în
poziţie de subordonare; în raportul de drept financiar, întotdeauna o parte este un
organ al statului cu atribuţii fiscale; atât în dreptul protecţiei sociale, cât şi
dreptului financiar prevalează normele imperative; dreptul financiar dispune de
sancţiuni proprii; distingându-se majorarea pentru întârziere în plata a impozitelor;
în afară de principii comune, atât în dreptul financiar, cât şi în dreptul protecţiei
sociale, există principii proprii, specifice.