Sunteți pe pagina 1din 18

Curs 1- 2.10.

2015
Asigurarea sociala (contributie)
Asistenta sociala (starea de nevoie; in unele sit legiuitorul orezuma starea de nevoie a fam eg:
alocatia copiilor

- se garanteaza securitatea economica a persoanelor:vor avea asigurat un nivel de trai minim


indiferent de eventuale evenimente care s-ar putea produce de-a lungul vietii.

- Principiul redistribuirii: se colecteaza impozite, contibutii care se redistribuie pers aflate in


nevoie. Este strans legat de principiul solidaritatii sociale; aceste contributii se colecteaza din
toate veniturile persoanei. Eg.
Riscul social: evenimente care afecteaza capacitatea de munca a persoanei. ="pericole sociale".

- pot fi de natura fizica: boala, infirmitatea;


- De natura economica: somaj
-

Conventia org int a muncii 102/1952: 9 riscuri


boala;
Accidente de munca si boli profesionale;
Invaliditatea;
Maternitatea;
Sarcini familiale;
Batranetea;
Decesul;
Protectia urmasilor;

Somajul.
Romania a ratificat convetia prin L115/2009.
Beneficiau de asistenta exclusiv pers aflate in nevoie. Ulterior, dat revolutiei industriale, lucrurile sau schimbat dpdv demografic, social si economic.
Pe langa notiunea de asistenta s-a dezvoltat ideea de asigurare.
Ideea de securitate sociala era asociata calitatii de salariat/ venit de natura profesionala(nu
obligatoriu. eg pfa pot contribui la fondul de asig pt somaj, sunt obligate sa contribuie la pensie si
sanatate). Perrs care au venituri din chirii sunt obligate sa contibuie la fondul de sanatate, daca nu
au venit profesional.
Politica sociala= atitudinea statului fata de riscurile sociale. Statul poatedecidein mod liber ce
riscuri ia in considerare sii ce prestatii sociale acorda.
Sisteme de securitate sociala : ....prin care se urmareste repararea consecintelor
pagubitoareoduse individului de evenimente cunosute ca riscuri sociale. Compensarea se
realizeaza cel mai frecvent prin plata unor indemnizatii.
....si sunt predeterminate in functie de nivelul contibutiei platite si/sau ale venitrurilor persoanei in
cauza. Eg indemnizatie pt cresterea copiilor, 85% veniturile nete pe cele 12 luni anterioare nasterii

copilului, si in functie de dorinta parintelui: concediu pana ce implineste copilul 1 an:indemnizatie


600-3400 lei/lunar, sau 2 ani: 600-1200lei/lunar.
Pensia: Se acorda in functie de veniturile ...exprimate sub forma punctajului mediu:salarul lunar al
persoanei se imparte la salarul mediu pe economie. La final se calculeaza punctajul mediu anual si
se inmulteste cu valoare punctului de pensie.
Dpdv istoric au existat 2 modele de securitate sociala in Europa: Bismark 1881- sistem intemeiat
pe ideea de asigurare. A propus un prim sistem de asigurari limitat la salariati. Beneficiau de
prstatii sociale doar salariatii care aveau un salariu mai mic de un anumit nivel predeterminat.
Contributiile erau platit in functie de nivelul veniturilor si prestatiile sociale erau stabilite in functie
de veniturile pe baza carora s-a cotizat. Asigurarea sociala era asigurata de reprezentantii
angajatorilor si salariatilor, de privat. La momentul actula mai avem o asemenea asig sociala in
tRile nordice.
In 1942 a fost propus in alt sistem de catre Beveridge:- un sistem distributiv, o protectie
generalizata, acordata intregii populatii. Acea protectie sociala nu era conditionata de plata unor
contributii, ci ea se asigura din impozitele colectate. Conferea o protectie uniforma in sensul ca
prestatiile acordate erau detrminate in functie de nevoile persoanei si nu in functie de veniturile ei
sau de vreo contributie prealabila. Acel sistem era administrat public de catre stat.
Dpdv istoric:

- 1895 legea minelor in cadrul carora s-au stabilit case de pensii pt cei care lucrau in mine si in
industria petroliera.

- 1902 Legea meseriilor: obliga angajatorul sa indemnizeze accidentle de munca si bolile


profesionale. S-au indtituit sisteme de pensie pt meseriasii cuprinsi in legea respectiva.

- 1912 Legea privind asigurarile muncitoresti in care se prevedea in mod expres raspunderea
angajatorului in cazul accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Riscul legat de boala
obisnuita cadea in sarcina salariatului.

- 1929 Legea contractelor de munca: s-au prevazut si indemnizatii in cazul in care intervenea
boala obisnuita a salariatilordar numai pt 7 zile.

- 1933 Legea Ioanitescu: s-a unificat sistemul de asigurari sociale, extinderea concediului medical

peste 7 zile pt boli obisnuite si bolile profesionale erau asimilate accidentelor de munca si
indemnizate. Se platea o cota de indemnizatie de 6% care se impartea intre angajat si angajator.

Securitatea sociala are la baza nevoia de a evita saracia. Saracia e definita in doua moduri:
saracie absoluta si saracie relativa. Saracia absoluta e cea care afecteaza inclusiv nevoie primare
ale persoanei (hrana si imbracaminte)-persoane care traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi. Saracia
relativa e definita la nivelul UE si se considera ca se afla sub pragul saraciei relative pers care
indeplinesc cel putin 3/9 criterii: faptul de a nu-si permite sa aiba o masa pe baza de carne o data
la doua zile, imposibilitatea dde a face fata cheltuielilor neprevazute, imposibilitatea de a plati
pentru o saptamana de vacanta anual, prezenta datoriilor, lipsa mijloacelor financiare pt a incalzi
suficient locuinta, lipsa mijloacelor financiare pentru a achizitiona televizor color, masina de spalata
automata sau autoturism personal.

Politici sociale active - se acorda indemnizatie combinate cu formare profesionala si cu stimulent


pentru ocuparea de locuri de munca.
Securitatea sociala= garantia acordata oricarei persoane ca in orice imorejurare care e luata in
considerare de catre stat ca risc social va beneficia de mijloacele necesare pentru a asigura
subzistenta proprie sau a familiei sale.
Asigurare sociala vs. Asistenta sociala
Asigurarea sociala

acoperirea celor 9 riscuri sociale;


Dpdv al continutului, asig sociala se intemeiaza pe contributia persoanei in cauza;
Prestatiile acordate sunt proportionale cu contrtibutia platita si cu veniturile persoanei;
Raporturi comutative in care cel car a platit are dreptul sa pretinda acea prestatie;
Subiectele: asigurat si institutie de asigurare;
Sursa/origine: lege(regula) sau contract;
Obiect: venit de inlocuire a venitului profesional;

Asistenta sociala

- asigurarea unui nivel minim de trai - mult mai evidenta ideea de saracie decat la asig sociala
- Dpdv al continutului, se bazeaza pe starea ded nevoie a persoanei;
- Prestatiile acordate tin cont de starea de nevoie a persoanei care presupun frecvent realizarea
-

unei anchete sociale;


Este un raport unilateral;
Subiecte: beneficiar( persoana aflata in nevoie) si institutie de asistenta;
Sursa: exclusiv din lege: statul poate sa decida in mod liber ce categ de persoane favorizeaza;
Obiect: se asigura minimul necesar unui trai decent: apreciat de stat.

Izvoare:

- Constitutie: art 1(3), art 34(3) dr la ocrotirea sanatatii, art 41 dr la protectie sociala, art 47 dr la

un nivel de trai decent, presupune si realizarea asistentei medicale, sociale si plata ajutorului de
somaj; art 49,50 protectia tinerilor, art 73 lit? se vor adopta legi organice, eg Legea 95/2006
privind asig de sanatate, Legea 76/2002 privind asigurarile ot somaj, Legea 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii, Legea292/2011 privind asistenta sociala.

Principiile sist de asigurare sociala:


1. Princip. teritorialitatii: beneficiile/ prestatiile care se acorda pe teritoriul unui stat sunt prevazute
dee legislatia nationala a statului in cauza, acesta putand sa decida riscurile sociale pe care le
ia in considerare, cuantumul prestatiilor, durata de acordare
2. Princ. egalitatii de tratament: egalitate intre barbati si femeie, egalitate intre nationali si lucratorii
migranti (transfrontalieri, etc)

3. Principiul universalitatii: priveste sfera persoanelor protejate si prestatilor care se acorda in


sensul ca idealul e ca orice membru al unei colectivitati sa fie protejat de-a lungul vietii ori
deecateori se afla in nevoie.
4. Principiul asigurarii obligatirii -> asigurare de sanatate;
5. Principiul indexarii sau al compensarii: prestatiile sociale sunt majorate periodic cu un anumit
procent sau se stabileste o suma de bani cu care se majoreaza veniturile individuale. In
Romania: majorarea punctului de pensie pentru pensii, iar marea maj a prestatilor sociale se
calculeaza pe basa indicatorului social de referinta(ISR)- acesta ar trebui sa fie stabilit periodic
prin legea asigurarilor pt somaj;
6. Principiul finantarii de la bugetul de stat a prestatilor necontributive;

Curs 2. -9.10.2015
Instrumente internationale/ regionale in domeniul securitatii sociale:

- au avut ca obiectiv consacrarea dr de securitate sociala ca dr fundamental - Declaratia Universala a Dr. omului- 1948- art 22
- Adoptat in scopul protejarii dr de securitate sociala si asigurarii aplicarii efective in ceea ce

privesc 2 categorii mari de persoane: pe de o parte nationalilor/cetatenilor/ rezidentilor, pe


de alta parte lucratiorilor migranti( se deplaseaza intre diferite state in vederea ocuparii unui

loc de munca). Pt prima categ se adoopta instrumente de armonizare iar pt a doua categ
instrumente de coordonare.

- aceste instrumente au pus in practica 2 obiective principale:


- 1. Aplicarea efectiva a principiului egalitatii de tratament.
- Atat intre nationali sau rezidenti, cat si intre acestia si lucratorii migranti. In ceea ce ii
priveste pe nationali( discriminare pe criteriul sexului...

- 2. Instituirea unui sistem international de conservare a dr dobandite sau a celor in curs de

castigare. Acest sistem urmareste eliminarea obstacolelor in calea aplicarii uniforme a unor
reguli care sa garanteze lucratorilor migranti o protectie permanenta si completa. instrumente de coordonare.

- Se aplica direct si automat Regulamentul 883/2004. Pentru state non membre UE sunt
necesare acorduri bilaterle sau multilaterale.

- I. Instrumente de armonizare:
Obliga statele care le-au ratificat sa isi modifice legislatia in ceea ce priveste continutul securitatii
sociale, adica cuantumul prestatiilor, durata de acordare a acestora si conditiile de acordare.

- Se stabileste un standard minimal, fiind def criteriile de baza si incurajate SM sa le depaseasca.


ILO 102/2002. SM au liberatate de a alege mijloacele de aplicare in dr intern. Oblig de regula
doar pt statele carele-au ratificat.

- 1. Declaratia Univ a dr Omului 1948


- Recunoaste expres si dr la asistenta medicala, la ingrijiri medicale si la servicii sociale(eg
ingrijirea pers bolnave la domiciliu).

- Consacrat protectia mamei si a copilului.


- Dr la asigurari sociale si la ajutoare sociale pt acoperirea riscurilor care pot surveni de-a
lungul vietii.

- 2. Pactul International privind dr Economice Sociale si Culturale, 1966


- In plus fata de UDHR obliga statele membre sa adopta instrumentele necesare care sa
permita aplicare efectiva in practica si garantarea dr de securitate sociala.

- S-a introdus ideea de coordonare, in sensul ca s-a subliniat importanta acordurilor

bilaterale pt asigurarea sec sociale efective a lucratorilor migranti.


- cele 2 instrumente au fost adoptate sub ONU

- 3. Organizatia Internationala a Muncii


- Se adopta conventiile pe baza unei participari tripartite : pe baza votului
reprezentantilor statului, al reprezentantilor sindicatului si al reprez
angajatorilor( patronatelor).

- OIM a fost preocupata de recunoassterea dr de sec sociala inclusiv prin actele sale
constitutitve. Statele membre au obligatia de a extinde masurile de securitate sociala
ai sa se asigre un venit de baza celor care au nevoie, protectie medicala completa si
ingrijire, protectia mamei si a copilului si protectia vietii si sanatatii lucratorilor din toate
domeniile de activitate. Aceasta oblig generala a fost afirmata si in Constitutia internat
a org muncii 1919 si apoi reluata in Declaratia de la Philadelphia 1944 privind
scopurile ....si apoi prin Declaratia privind justitia sociala 2008.

- A. s-au pus bazele unui drept al securitatii sociale. Inainte de UDHR anumite dr punctuale:
- Ajutoare medicale plus indemnizatii de boala : recunoscute prin Conv 24,25 din 1927. Prima
-

privea lucratorii din industrie si cei din intreprinderile comerciale, profesile liberale si personal
caznic. A doua conv privea lucratorii din agricultura. Au fost ratificate de Ro.
Prestatiile de batranete prin Conv 35/1933, Conv 36/1933. -"Prestatiile de invaliditate prin Conv 37/1933 , conv 38/1933
Dr supravietuitorilorConv 39/1933 si Conv 40/1933.
Ultimele conv nu au fost ratif de Ro.

- Prestatii in caz de accidente de munca si boli profesionale. Conv 12/1921, Conv 17/1925, resp
Conv 18/1925 si Conv 42/1934. Nu au fost ratif de Ro.

- Prestatii de somaj: Conventia 44/1934 - nu ratif de Ro.


- Prestatii de maternitate: Conv 3/1919- ratif de Ro.
- Majoritatea actualizate.
- 1. Conventia privind maternitatea Conv 183/2003 - ratif de Romania.
B. Au fost adoptate reglem care au o importanta asupra securitatii sociale1. Conv 102/1952 privind instituirea unor norme minime de securitate sociala. Aceste norme
privest 9 riscuri enumerate de Conventie (insiruite in cursul 1.)

- Romania a ratificat parti din Conv in 2009. : prin Legea 115/2009, insa doar in ceea ce privesc
partile referitoare la ingrijiri medicale, indemnizatii de boala, prestatii de batranete, prestatii
familiale si prestatii de maternitate. ( nu au fost ratif prestatii de somaj, invaliditate)

In cadrul Consiliului Europei:

- au fost adoptate instrumente diferite pt categorii de dr diferite: in ceea ce privesc dr de securitate


sociala a fost adoptat Codul European al Securitatii Sociale in 25.02.1964- intrat in vigoare
printr un nr dde ratificari. Romania a ratif anumite prev din acest Cod in 2002, dar codul a intrat
in vigoare efectiv in 12.10.2010. Ro a ratif doar 5 parti: aceleasi: ingrij de boala, prestatii de
batranete, familiale si de maternitate.

- pt drepturile rezultand din raporturile de munca, la nivelul Consiliului Europei a fost adoptata
Carta Sociala Europeana Revizuita careimpune respectarea de catre statele semnatare a
asigurarii unui exercitiu efectiv al dr de securitate sociala, cel putin la nivelul consacrat dee
Codul European al sec sociale.

- Conv Europeana a Dr Omului- priveste de princ dr politice si econ


- La nivelulCons Europei, in cuprinsul CEDO au fost extinse prevederile in sensul de a garanta si
drepturi pe care nu le regasim expres. - din CEDO sunt excluse anum dr sociale: la greva, la
negociere colectiva eficienta..

- Totusi in art 1 din Prot 1 care garanteaza dr la proprietate a fost gasit deCurte temeiul care

garanteaza dr la pensie- nu la un anumit cuantum la pensie, dar nu putem fi privati in totalitate.

- De asemenea, conf art 14 corob cu alte art din Conventie a fost consacrat principiul egalitatii in
drepturi in ceea ce privesc dr de securitate sociala sau dr la prestatii sociale: eg: pensie
recunoscuta doar pt vaduve, nu si vaduvi, reduceea varstei de pensionare doar pt femeie.

- Art 2 CEDO privind dr la viata Curtea a consacrat un dr la servicii medicale efective. Cauze
Panaitescu v. Romaniain 10iulie 2012.

II. Instrumente de coordonare:

- sunt destinate lucratorilor migranti, membrilor familiei acestora si urmasilor.


- Exista mai mult def a lucratorilor migranti, acestia reprezentand in general personalele care
parasesc tara in care locuiesc in mod obisnuit, pentru a lucra pe teritoriul unui alt stat => e
legata de exercitarea unei activitati profesionale.

- La nivelul UE , lucratorul migrant e persoana care isi desfasoara activitatea profesionala pe

teritoriul a doua sau mai multe state; aceasta se desfasoara succesiv( diferit de muncitorii care
desf activ pe un termen limitat).

- Consiliul Europei: se considera ca reprezinta lucratori migranti cet unui sta tmembru care a fost
autorizat de alt stat membru sa stabileasca resedinta in vederea exercitarii unei activitati
salariate.

- ONU: lucratorul migrant este persoana care a fost este sau va fi incadrat in activitati remunerate
pe teritoriul unui stat la carui cetatean sau national nu este.

- Elem transfortalier
- Spre deosebire de instr de armonizare, de coordonare nu vizeaza continutul dr de securitate
sociala, ci doar asigurarea egalitatii de tratament intre rezidenti sau nationali si lucratorii migranti

- Eg: in cadru ONU: Conventia cu privire la protectia salariatilor migranti si a membrilor lor
de familie din 1990, intrat in vig 2003.
In casru OIM: Conventia 118/1982 privind egalit de tratament
Conv 157/1962 cu privire la dr in materia sec sociale
in cadrul Consiliului Europei: Carta Sociala Europeana
Revizuita. Princ egalit de tratament si transferul prestatiilor
Conventia Europeana de Securitate
Sociala si Conventia Europeana de
Asistenta Sociala si Medicala.

- UE: - Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala care a


simplificat regulile prev in Reg 1408/1971 ref la aplicare regimurilor de securitate sociala. A fost
extins regul de la pers salariate inclusiv la pers inactive si au fost introduse prestatii
suplimentare: prstatii de pre-pensionare si indemnizatii de paternitate. Acest reg a aborgat Reg
1408 care ramane totusi aplicabil in Elvetia. Reg 883 e pus in aplicarede regulamentul 987/2009.
Cel din 71 avea Reg de punere in aplicare Reg 574/1972.

- Regulamentul 1231/2010: privind statului juridic al cetatenilor statelor care nu sunt

membre ale UE, dar care se deplaseaza in interiorul UE:- cetateni strsini, care nu au cet
europeana. Vizeaza toate riscurile acoperite de legislatia din Ro.

- La nivelul UE prin aceste instrumente de coordonare nu se urmareste asigurarea unui


sistem unic european de securitate sociala, in sensul ca nu se doreste uniformizarea
prestatiilor sociale care sunt acordate in toate SM ale UE.

- Ideea e doar ded a asigura egalitatea in dr a lucratorilor migranti, cu nationalii in snesul


ca ambele categorii de persoane sunt supuse acelorasi dr si au aceleasi obligatii cata
vreme licreaa pe teritoriul unui anumit SM. De asemenea, Reg stabileste stabilirea unui
mecanism de conservare a dr dobandite sau a dr in curs de castigare, in sensul ca
prestatiile, veniturile sau anumite evenimente sunt considerate egale indiferent de statul
pe terit caruia s-au produs.

- S-a extins un princ aplicabil anterior doar pensilor, in snesul ca prstatiile in bani nu pot fi
supuse restrangerilor, reducerilor, modificarilor, suspendarii sau retragerilor pt simplul
fapt ca beneficiarul locuieste in alt SM decat cel in care se afla institutia responsabila pt
plata drepturilor.

- Un ultim element e acela de a evita cumulul reglem aplicabile, in sensul ca unui


beneficiar trebuie sa i se aplice un singur sistem national.

- Principiul de baza, pe baza caruia se det legislatia aplicabila e legea locului unui se

presteaza activitatea: lex loci laboris. Exista o exceptie majora, raman supusi reglem
locului unde presteaza in mod obisnuit activitatea lucratorii detasati, pt prestarea de
servicii transnationale. D71/96. Aceasta exc e consacrata de ambele Regulamente.
Extista dif minore( pe vechiul rg cetasarea era dispusa pt un an, si prelung cu un an. In
prezent pt 2 ani. In ambele cazuri cu conditi ca detasarea sa nu fie dispusa pt inlocuirea
unui salariat detasat.

Curs 3 16.10.2015
Asigurrile sociale de sntate (ASS):
Fondul din cares unt pltite aceste asigurri de sntate: Fondul Naional Unic de Asigurri de
Sntate( FNUASS)

- Sunt reglementate prin Legea 95/2006 privind reforma sistemului de sntate. Titlul 8 i

9( prestaiile medicale acordate asigurailor i condiiile n care pot fi dobndite, respectiv cardul
naional i european de Asigurri de sntate).

- ASS reprezinta principalul mijloc de finanare a ocrotiriisanatatii populaiei, prin asigurarea

accesului la un pachet de servicii e baza pentru asigurai. ( Stabilit printr-un document numit
Contract Cadru, adoptat prin hot de guvern).

- Ocrotirea sntii se realizeaz printr-o serie de mijloace menite sa previn mbolnvirile, fie

ntrirea sntii fie refacerea ei: ngrijiri la domiciliu.., de asemenea urmrete i prelungirea
vieii i a capacitii de munca.

- Sntatea se referaatat la sntatea fizica cat i mintala. Dreptul la sntate a e garantat de art
39 din Constituie care prevede obligaia statului de a lua masurile necesare pentru asigurarea
ingienei i sntii publice. Sntatea fizica i mintala e garantata i de Pactul internaional
privind drepturile economice, sociale i culturale, care garanteaz dreptul persoanei de a se
bucura de cea mai buna sntate fizica i mintala posibila. - factori fizici(mediul de lucru) i
factori umani( eg hartuire). Exista la nivelul UE un Acord privind combaterea stresului la locul de
munca. Una din reglementrile care asigura i aplicare a unei sanciuni sunt cele privind
combaterea hartuirea la locul de munca.
Principiile sistemului de asigurri sociale de sntate:
1. Alegerea libera de ctre asigurai a Casei de asigurri de sntate(CNAS)

- sunt constituite la nivelul fiecrui jude.


- La nivel central sunt coordonate de Casa Naional de Asigurri rari de sntate.
- Alegerea CAS se face prin alegerea medicului de familie. Dac nu exista o asemenea alegere,
devine competenta Casa de Asigurri de Sntate de la domiciliul persoanei.

2. Alegerea libera a furnizorilor de servicii medicale(spitale, cabinete medicale), a


furnizorilor de medicamente i de dispozitive medicale, n condiiile contractului cadru.

- nu se va deconta cheltuielile de sntate dect n spitale care-i afla n condiii contractuale cu


CAS.

3. Solidaritate n constituirea fondurilor.

- toate persoanele care obin un venit, fr a ne limita la veniturile din munca(deci inclusiv dobnzi
dividende..)sunt obligate sa plteasc contribuia la fondul naional unic de asigurri de sntate
(FNUASS).
4. Participarea obligatorie la constituirea fondului naional unic de asigurri
desanatate( FNUASS).

5. Acordarea unui pachet de servicii de baza n mod echitabil i nediscriminatoriu oricrei


persoane asigurate.

- se acorda doar asigurailor i privete n general serviciile medicale, serviciile de ngrijire a

sanatatii(spitalizarea propriu zisa), medicamentele, materialele sanitare i dispozitivele medicale


adrese suporta din FNUASS (Fond) n condiiile contractului cadru.
6. Pachetul minimal de servicii se acorda persoanelor ne asigurate si se refera la urgentele
medico-chirurgicale, afeciuni cu potenial epidemic, cele cuprinse n programele naionale de
sntate i monitorizarea evoluiei sarcinii i luzie( indiferent Dac persoana e asigurata sau nu).

- asigurarea la ASS e obligatorie, pe lng persoanele se pot asigura i voluntar.


- Asigurrile socile de sntate au drept obiectiv protejarea persoanelor asigurate fata de
costurile medicale n caz de boala sau accident, pretenie asigurata n mod universal i
nediscriminatoriu
Persoane asigurate:

Potrivit Legii au obligaia sa se asigure persoanele care au domiciliul n Romnia i realizeaz


venituri.

- n condiiile n care fac dovada alii contribuiei la FNUASS, au calitatea de asigurai cetenii
romani cu domiciliul n Romnia.

- Sunt asigurai cetenii strini sau apariii care beneficiaz de drept de edere temporala sau au
domiciliul n Romnia.

- De asemenea, cetenii statelor UE care nu sunt asigurai ntr-un alt stat al UE, i care au
dobndit dreptul e rezidenta pe teritoriul Romniei pentru o perioada e peste 3 luni.
regulamentul 833/2004 potrivit cruia servicii de sntate se acorda n cazul n care persoana
i are reedin sau beneficiaz de dreptul de edere n condiiile prevazute eu legea statului
unde are reedin au dreptul de edere, cu condiia ca persoana n cauza sa fie i urata ntrunul din Statele UE.

- Cetenii europeni care au calitatea de lucrtor frontalier( lucreaz n alt stat dect cel n care
locuiete i revine zilnic sau cel puin o data pe sptmn acas).

- Pensionarii din sistemul public de pensii care nu a-mi au domiciliul n Romnia i i stabilete.
resedina pe teritoriul unui stat membrul ai UE.
Persoanele asigurate prin efectul legii(care nu trebuie sa plteasc contribuia la FNUASS):

- Copiii n vrst de pana la 18 ani;


- Tinerii intre 18-26 ani, dac sunt elevi, studeni sau ucenici, i dac nu realizeaza venituri din
munca;

- Tinerii n vrst de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protecie a copilului, precum i
soul, soia sau prinii fr venituri proprii aflai n ntreinerea unei persoane asigurate;

- Veteranii de rzboi, vduvele acestora, magistraii nlturai IP n magistratura, revoluionari,


prizonierii, etc. i nu realizeaza alte venituri n afara de cele prevazute de legile speciale prin
care li se recunoate acest statut. - prea n legea asigurri sociale.

- Persoanele cu handicap, care nu realizeaza alte venituri n afara celor prevazute de Legea
448/2006 privind protecia drepturilor persoanelor cu handicap.

- Persoanele are au afeciuni, care fac parte din programele naionale de sntate, dac nu
realizeaza venituri din munca sau din alte surse.

- Femeile nsrcinate i lauzele dac nu au niciun venit(nu doar din munca) sau acesta este mai
mic dect salariul minim pe economie.

Persoanele asigurate pentru care contribuia se pltete din alte surse:

- Persoanele aflate n concediu medical n urma unui accident de munca sau a unei boli
profesionale;

- Persoanele care se afla n concediu pentru creterea copilului;


- Persoanele care executa o pedeapsa privatiza de libertate, se afla n arest preventiv, n arest la
domiciliu sau n perioada de amnare sau ntrerupere a executrii pedepsei, dac nu au venituri
de orice fel;

- Persoanele care beneficiaz de indemnizaia de omaj;


- Strinii aflati in centre de cazare, n vederea returnarii sau expulzarii sau cetenii romani care
au fost victime ale traficului de persoane (indiferent de cetat ne i ale cror identitate nu a fost
descoperita);

- Pensionarii cu venituri de peste 740lei;

* contribuia e oblig numai pentru ce depete 740lei; contribuia e de 5,5%.

- Persoanele care fac part din familii care au dreptul la ajutor social (=venit minim garantat-legea
416/2001);

- Personalul cultelor religioase recunoscute, aflai n evidenta secretariatului de stat pentru culte,
dac un au alte venituri (de principiu doar personalul monahal).

Persoanele care nu se ncadreaz n ultimele 2 categorii, de principiu au obligaia sa se asigure.


De principiu, dovada calitii de asigurat se face cu cardul naional de asigurri sociale de
sntate. Pentru cei care au refuzat primirea cardului, se elibereaz o adeverin provizorie de
asigurat valabila pentru 3 luni.
Pentru persoanele asigurate fata plata contribuiei, se elibereaz de principiu un document
justificativ special.
Pierderea calitii de asigurat: prin neplata contribuiei timp de trei luni, sau prin nendeplinirea
condiiei domiciliului n Romnia.
Drepturile i obligaiile asigurailor:
1 Beneficiul pachetului de servicii de baza.

- acele servicii de baza sunt stabilite de contractul-cadru.


- Exista 2 cauze contra Romniei : CEDO: 10.07.2012 Panaitescu c. Ro. Art 2;

CJUE: 9.10.2014 Elena Petru c. CNAS Sibiu: prestaia


medicala sa fie decontate potrivit reglementarilor statului pe
teritoriul cruia i are reedin asiguratul i n al doilea rand
prestaia medicala sa nu poat fi realizata in timp util innd

cont de stadiul bolii i evoluia previzibila a acesteia n statul


n care persoana i are n mod obinuit reedina.
2. Dreptul la alegerea medicului de familie i la a-l schimba dup cel puin 6 luni;
3. Dreptul la alegerea case de sntate i a furnizorilor de sigura e n condiiile contractului cadru;
4. Dreptul de a beneficia de servicii medicale, dispozitive medicale i medicamente n mod
nediscriminatoriu, dreptul de a obine restituirea sumelor pltite pe durata spitalizrii la care ar fi
fost ndreptii fr contribuie personala;
5. Dreptul de a beneficia de servicii de urgenta profilactice, curative i de ngrijiri medicale la
domiciliu, n condiiile contractului cadru;
6. Dreptul de a fi informat n ceea ce privete tratamentele medicale sau serviciile medicale;
7. Dreptul la confidenialitatea datelor medicale: medicii nu au voie sa fac publice tratamentele i
diagnosticul;
8. Dreptul de a beneficia de concedii i de indemnizaii de asigurri de sntate
Obligaiile asigura iilor:
1 De a alege un medic de familie;
7. De a-l anuna pe medicul de familie ori de cate ori apar schimbri n starea de sntate;
8. De a plti contribuia obligatorie;
9. De a anuna casa de asigurri de sanatat(CAS) i medicul de familie despre schimbarea
domiciliului;
10. De a se prezenta la controalele preventive obligatorii;
11. De a urma tratamentul prescris i indicaiile medicului;
12. De a avea o atitudine civilizata fata de personalul medical.
Serviciile pachetului de baza:
1 Servicii profilactice : privesc prevenirea bolilor: eg sistemul de imunizare, urmrirea sarcinii;
13. Servicii curative : privesc vindecarea bolilor, eg asistenta medicala de urgenta, diagnosticarea,
tratamentul medical, chirurgical, unele tratamentele recuperare i prescrierea tratamentului
necesar;
14. Acordarea materialelor sanitare pe durata spitalizrii;
15. Acordarea de medicamente cu sau fr contribuie personala pe baza de prescripie medicala,
dar numai pentru medicamentele cuprinse n lista de medicamente;
16. Acordarea dispozitivelor medicale pentru corectarea deficientelor organelor fiziologice n
conditiile contractului cadru;
17. Servicii de ngrijiri la domiciliu, n condiiile contractului cadru.
Nu sunt decontate din Fondul Naional de Sntate o serie de servicii medicale, printre care cele
acordate pentru accidente de munca i boli profesionale( se pltesc dintr-un alt fond), accidentele
sportivilor, servicii prestate de cabinetele de medicina muncii, fertilizarea n vitro, nici operaiile
estetice eu corecie pe pers peste 18 ani.
Exista i un sistem de asigurare facultativa sau voluntara de sntate:
1 Asigurrile complementare : co plata,
18. Asigurrile suplimentare: acorda servicii n plus fata de pachetul de baza, Eg obinerea unei
a doua opinii, condiii "hoteliere" superioare.

Angajatorul poate sa ncheie pentru salariai asigurri voluntare de sntate, individuale sau
colective. Este o forma de fidelitate pe care-o ntlnim n special n multinaionale.
De asemenea, asiguratul trebuie sa plteasc o cota de 5,5% asupra venitului lunar. Venitul lunar
nu poate fi mai mic dect salariul minim pe economie. Dac asiguratul este salariat trebuie sa
plteasc 5,2% asupra fondului de salarii. Pentru asigurarea voluntara, complementara sau
suplimentara, salariatul mai pltete n 10,7%.
Cardul naional i cardul european de asigurri de sntate:

- Cardul Naional: face dovada calitii de asigurat, nu este transmisibil, trebuie utilizat mpreun
cu actul eu identitate. Dac se pierde sau se distruge, duplicate se va recupera eu asigurat.

- Cardul European confer dreptul doar la prestaiile medicale necesare n cadrul unei edere
temporale, nu mai multe,tdee 6 luni, pe teritoriul unui stat membru al UE. El se emite gratuit de
CAS de care aparine asiguratul(poate fi refuzat n cazul n care asiguratul nu face dovada
contribuiilor la zi). Acest card nu confer niciun dreptei teritoriul Romniei, iar n ceea ce
privete asistenta medicala pe teritoriul unui SM al UE,aceasta se acorda n limitele legislaiei
respectivului stat i nu poate depi ceea ce este necesar din punct de vedere medical pe
durata ederii temporare (acoper urgentele).

ETUI
Jean cremers. clr-news.org the free movement of workers in the Eu 2004. -directiva
Directiva nou din 2014.

Curs 4-23.10.2015
Asigurarea pentru accidentele de munca si bolile profesionale(AM si BP)
Legea nr. 346/2002 (legea privind asigurarea pentru accidentele de munca si bolile profesionale)
Legea 319/2006 (Legea securitatii si sanatatii in munca):
-transpune directiva 391/1989, care prevede principii generale privind asigurarea securitatii si
sanatatii in munca
+alte directive pt munca si securitate in domenii specifice
-asigurarea pt accidentele de munca si bolile profesionale este o asigurare de persoane,
institutionalizata (sistem organizat si garantat de stat), prin care se acorda protectie sociala
impotriva riscurilor pierderii/diminuarii capacitatii de munca, ori decesului pers asigurate, din cauza
unui accident de munca ori a unei boli profesionale
-asigurator este in toate situatiile Casa nationala de pensii publice
-obligatia de a plati contributia la fondul privind acest tip de asigurari revine angajatorului
-obiective: de a promova saanatatea si securitatea in munca, de prevenire a AM si BP, diminuarea si
compensarea consecintelor AM si BP
-riscul asigurarii este preluat de cel care beneficiaza de munca prestata (angajator)
-raspunderea angajatorului pt AM si BP este preluata de sistemul de asigurare (doar pt riscurile
prevazute de lege si doar in limita prestatiilor prevazute de lege). Pt diferenta salariatul se poate
indrepta impotriva celui vinovat
-asigurare obligatorie: angajatorul este obligat sa plateasca la asigurator o contributie lunara (intre
0,15-0,85%, tinandu-se cont de sectorul de activitate si de riscul producerii AM si BP). Valoarea se
comunica anual angajatorului de Casa nationala de pensii publice
Sunt asigurati obligatoriu sau prin efectul legii:salariatii, functionarii publice, pers care isi desf
activitatea in functii elective, pers numite in autoritatile legislative, executive sau judecatoresti pe
durata mandatului, membrii cooperatori, somerii pe perioada in care urmeaza o forma de pregatire
profesionala, ucenicii elevii si studentii pe perioada practicii profesionale
-sunt asigurati salariatii romani pe perioada cat lucreaza in strainatate din dispozitia angajatorului
roman, cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pt un angajator roman si au
domiciliul,resedinta in romania

-prin exceptie, exista categorii de pers care au case proprii de asigurare(MAI, min apararii
nationale, pers din cadrul penitenciarelor, al serviciului de telecomunicatii speciale, al SRI,
serviciului de protectie si paza etc.)
-situatia in care asigurator e Casa nationala de pensii publice nu exclude posibilitatea de a constitui
sisteme proprii de asigurare
-asigurare facultativa: se incheie un contract de asigurare cu casa nationala de pensii publice, in
care se declara venitul asigurat, care nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie
-poate fi incheiata in principiu de actionarii, asociatii, administratorii, managerii societatii, pers
fizice autorizate, pers care desf activitati independente, membrii asociatilor familiale, alte pers
interesate
-contributia este de 1% din venitul asigurat
-asiguratorul este tot casa nationala de pensii publice, prin casele teritoriale, judetene de pensii
-asigurarea incepe sa isi produca efectele de la momentul stabilirii raportului de asigurare: pt
asigurarea facultativa-momentul incheierii contractului de asigurare iar pt cea obligatorie-momentul
stabilirii raportului profesional

Riscurile asigurate
-privesc AM si BP, definite de legea nr.319/2006
-BP=afectiunea produsa ca urmare a exercitarii unei profesii sau meserii, datorita actiunii agentilor
nocivi fizici, biologici sau chimici, specifici locului de munca, sau suprasolicitarii unor organe sau
sisteme ale organismului, in procesul de munca
-boala legata de profesiune declanseaza sau afecteaza probleme de sanatate (pe langa factori de
natura profesionala intervin si alti factori determinanti)
-AM=vatamarea violenta a organismului sau intoxicatia acuta profesionala, care are loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea atributiilor de serviciu, si are ca efect incapacitatea de
munca mai mare de 3zile, invaliditatea sau decesul pers asigurate
-AM se refera si la: +accidentul suferit de pers care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
activitati culturale sau sportive(in tara sau in strainatate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor
atributii)
+accidentul suferit de :pers aflate in vizita in sediul angajatorului cu
permisiunea acestuia, de orice pers ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie intiativa pt

salvare de vieti omenesti sau pt a preveni sau inlatura un pericol care ameninta proprietatea publica
sau privata
+accidentul care nu se produce in legatura cu procesul muncii dar are loc la
sediul angajatorului sau la un loc de munca organizat de acesta, in timpul programului de lucru si
fara a se datora culpei exclusive a celui accidentat
+accidentul de traseu: produs in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la
domiciliul salariatului la locul de munca si invers(si de la sediul angajatorului la locul de munca si
invers, de la un loc de munca la altul), in timpul pauzelor regulamentare pe traseul normal al
deplasarii de la locul de munca la locul unde se ia masa si invers, in timpul si pe durata deplasarii
normale de la locul de munca la locul unde salariatul isi incaseaza salariul
+accidentul produs in timp ce sunt preluate sau predate echipamente, unelte,
daca victima schimba imbracamintea personala cu echipament si invers, se afla in baie sau la
spalator, daca victima se indrepta spre iesirea din unitate s invers
+accidentul produs de calamitati naturale in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea atributiilor de serviciu
+accidentarea elevilor, studentilor si ucenicilor aflati in formare profesionala
+vatamarea suferita in timpul procesului de munca dar ca urmare a unei
agresiuni(si cele dintre colegi). In subsidiar poate interveni raspunderea autorului si a angajatorului

Prestatiile si serviciile de asigurare au ca scop:


1. Reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca
-se suporta toate serviciile medicale generate de AM si BP+tratamentul balnear prescris (intre 15 si
21 zile) +operatiile estetice +dispozitivele medicale necesare
-pers asigurate au obligatia sa urmeze programele individuale de recuperare, in caz contrar dr la
aceste prestatii suspendandu-se
2. reconversia profesionala
-se acorda pers care datorita am si bp nu mai pot desfasura activitatea pt care s-au calificat, fara sasi fi pierdut total capacitatea de munca
-se deconteaza cursuri de reconversie profesionala, pe durata carora se plateste o indemizatie de
70% din venitul brut din luna accidentarii, dar numai cand pers nu beneficiaza de indemnizatia pt
incapacitate de munca sau de pensie de invaliditate de gradul 3

3.indemnizatia pt incapacitate temporara de munca


-reprezinta de principiu 80% din media veniturilor salariale brute pe ultimele 6 luni de dinaintea
producerii riscului (sau media pe perioada cat a lucrat, daca a lucrat mai putin de 6luni, sau venitul
din cim sau cel declarat in contractul de asigurare cand salariatul nu a incasat inca niciun salariu)
-in unele cazuri poate fi chiar de 100%din aceste venituri (ex.urgente medicale, chirurgicale)
-concediul de acorda pt max 180zile , dupa care medicul asiguratului poate decide in functie de
sansele de recuperare a capacitatii de munca fie prelungirea concediului cu max 90zile, fie reluarea
activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca, fie pensionarea pt invaliditate
4.indemnizatia pt trecerea temporara in alt loc de munca(e posibila chiar si fara consimtamantul
salariatului)
-reprezinta diferenta dintre media veniturilor salariale pe ultimele 6luni si nivelul actual al
veniturilor obtinute
-pe max 90zile
5.indemnizatia pt reducerea timpului de lucru
-cu max. ( 2h/zi) , pt max 90zile
-reprezinta diferenta dintre media veniturilor lunare pe ultimele 6luni si venitul actual
6.compensatiile pt atingerea integritatii
-se pot acorda doar in cazul unor leziuni permanente, care produc deficiente si atrag diminuarea
capacitatii de munca intre 20-50%
-cuantumul concret este stabilit de cnpp in functie de gravitatea leziunii si nu poate depasi 12 salarii
medii brute pe economie, care se acorda integral(2415x12=28980)
-se pot cumula cu alte indemnizatii
7.despagubiri in caz de deces
-o singura pers poate primi ajutor pt deces, reprezentand 4salarii medii brute pe economie(9660)
-se poate acorda sotului/sotiei, descendentilor, parintelui, tutorelui, curatorului (doar in lipsa
acestora se poate acorda pers care dovedesc ca au suportat cheltuielile de inmormantare)
-art 1392 ncc: cand o terta pers suporta cheltuielile de inmormantare are dr sa eara repararea
prejudiciului de la autorul faptei ilicite
8.rambursarile de cheltuieli

-pers asigurata are dr la transportul de urgenta din motive medicale, dar si la confectionarea
ochelarilor sau a aparatelor auditive care au fost deteriorate din cauza unui AM, respectiv la plata
dispozitivelor medicale care trebuie implantate pt a corecta deficientele cauzate de AM

Raspunderea angajatorului in cazul AM si BP


-diverse opinii
-Rosioru: fiind vorba de o vatamare corporala, se angajeaza raspunderea delictuala a angajatorului
(art 1387-1393 ncc)
-art 1387 ncc : despagubirea trebuie sa cuprinda echivalentul castigului din munca de care victima a
fost lipsita sau pe care a fost impiedicata sa il dobandeasca
-art. 1388: se tine cont de venitul mediu lunar din ultimul an de dinaintea pierderii/diminuarii
capacitatii de munca (in lipsa acestuia, de venitul pe care ar putea sa il obtina potrivit calificarii
profesionale pe care o are)
-poate fi ceruta si repararea reprezantand pierderea venitului din munca pe care pers l-ar fi putut
realiza in temeiul unui contract incheiat in ultimul an, dar care nu a fost pus inca in executare
-art 1393: in cazul in care in cadrul asigurarilor sociale victima are dr la un ajutor sau la pensie,
autorul faptei ilicite va putea fi obligat doar la plata diferentei dintre acest ajutor sau pensie si
prejudiciul efectiv suferit
-repararea prejudiciilor determinate de cheltuielile privind serviciile medicale si sporirea nevoilor
de viata ale victimei+prejudiciul nepatrimonial reprezentand restrangerea posibilitatilor de viara
familiala si sociala

Jurisdictia asigurarilor sociale


-este competent in prima instanta tribunalul de la domiciluil paratului, prin sectiile sau completele
specializate pt asigurari sociale
-prin exceptie, cand actiunea e indreptata impotriva cnpp este competent tribunalul de la
domiciliul/sediul reclamantului
-exista o singura cale de atac, apelul la curtea de apel
-cererile sunt scutite de taxa de timbru