Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina

“Asigurări Internaționale „

Sistemul de asigurări sociale din Romania

Student Kironaki Natalia

Specializare Afaceri Internaționale

Cadrul didactic coordonator: Asist.dr.Tureatca Manuela-Violeta

Galaţi
2023
1
 Cuprins
Capitolul 1.Semnificatia sistemului de asigurari sociale
1.1. Ce sunt asigurările de sănătate
1.2. Scurt istoric al asigurărilor sociale în România
Capitolul 2. Sistemul de asigurari sociale în Romania
2.1. Asigurarile sociale de sanatate
2.2.Sistemul de protectie sociala in Romania
2.3.Asigurarea de șomaj……………………………………………………………………………
2.4.Pensii si alte drepturi de asigurari sociale………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………………………………

2
Capitolul 1.
Sistemul de asigurari sociale
1.1. Ce sunt asigurările sociale?
Asigurările sociale ar putea fi un termen necunoscut, dar majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu
programele sale. Programele finanțate de cetățeni, administrate de guvern, care sprijină comunitatea în
perioade de instabilitate financiară, fie din cauza dificultăților financiare, a dizabilității sau a vârstei,
sunt considerate asigurări sociale.

Programele de asigurări sociale sunt finanțate de persoanele care le folosesc. Uitandu-ne la un salariu
mediu vedem deduceri pentru securitate socială, medicina și șomaj. Aceste deduceri alimentează
rezerva de beneficii care creează o plasă de siguranță pentru pensionare sau în caz de dificultăți sau
boli.

Majoritatea oamenilor nu se gândesc la plățile de securitate socială, la ajutorul de șomaj sau la

compensațiile lucrătorilor ca la asigurări, dar exact asta sunt acestea: un sistem care oferă o pernă
pentru a proteja participanții de daunele financiare.

Exemple de programe federale de asigurări sociale includ:

1. Asigurările sociale oferă un venit de bază celor din ultimii ani.

2. Asigurarea de șomaj oferă înlocuirea venitului după pierderea locului de muncă.
3. Medicare oferă asigurări de sănătate low-cost pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani.
4. Compensația lucrătorilor înlocuiește salariile pierdute după ce un angajat a fost rănit la locul de
muncă și finanțează reabilitarea profesională.
5. Asigurările sociale pentru persoanele cu handicap oferă venituri pentru cei care nu pot lucra din
cauza bolilor, leziunilor, sarcinii sau nașterii.

Asigurările sociale reprezintă orice program sponsorizat de guvern cu următoarele patru caracteristici:

 beneficiile, condițiile de eligibilitate și alte aspecte ale programului sunt definite prin lege;
 depozitul explicit ține cont de venituri și cheltuieli (adesea prin intermediul unui fond fiduciar);
 el este finanțat prin taxe sau prime plătite de către (sau în numele) participanți (dar pot fi
furnizate, de asemenea, și surse de finanțare suplimentare); și
 programul servește o populație definită, iar participarea este fie obligatorie, fie subvenționată
atât de puternic încât majoritatea persoanelor eligibile alege să participe.
Asigurările sociale au fost definite, de asemenea, ca un program ale cărui riscuri sunt transferate către
și puse în comun de către o organizație guvernamentală care trebuie să ofere legal anumite beneficii.

În SUA, programe care îndeplinesc aceste definiții includ Social Security, Medicare, programul
Pension Benedit Guaranty Corporation, programul Railroad Retirement Board și programul
sponsorizat de stat de asigurări de șomaj. Canada Pension Plan (CPP) este, de asemenea, un program
de asigurare socială.

3
 1.2. Scurt istoric al asigurărilor sociale în România
Apariţia sistemului de securitate socială în România. Sfârşitul secolului XIX – Primul război mondial.
Începuturile. Odată cu dezvoltarea capitalismului în România şi creşterea din punct de vedere numeric
a proletariatului, s-au acutizat şi revendicările sociale şi economice, între care asigurarea socială a
muncitorilor a ocupat o poziţie prioritară.
Drepturile de asigurări sociale ale muncitorilor au fost, într-o primă fază acordate prin statutele
muncitoreşti sub formă de sprijin mutual între aceştia.
Treptat, s-a conturat ideea instituţionalizării acestor drepturi prin intermediul legilor care trebuiau să
garanteze drepturile de asigurări sociale

1895 – Legea minelor. Legalizarea primelor norme de asistenţă socială

În 1895, a fost adoptată, legea minelor care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru
minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la
o indemizaţie în cazul accidentelor de muncă.Legea a dispus înfiinţarea unei case de ajutor şi a unei
case de pensii, ale căror fonduri erau realizate prin contribuţia egală a patronilor şi muncitorilor.

1902 – Legea Missir – pentru organizarea meseriilor

Legea Missir pentru organizarea meseriilor a dispus, printre altele, înfiinţarea unui sistem de asigurări
sociale pentru meseriaşi pe baze corporatiste.După cum se observă, legea a completat procesul de
instituţionalizare a asigurărilor sociale la o nouă categorie socială – meseriaşii.

1915 – Legea Neniţescu – pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.

Legea a instituit principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor
care făceau parte din corporaţii.Legea a fost apreciată la vremea respectivă ca una dintre cele mai
moderne legi europene în domeniu.

Perioada interbelică 1920 – 1945

Apariţia primelor sisteme private de securitate socială
Întrucât România a adoptat sistemul comutativ al asigurărilor sociale şi a realizat un sistem de asigurări
sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contractelor de muncă şi meseriaşi, alte categorii socio –
profesionale au simţit nevoia să realizeze sisteme proprii de asigurări sociale.Primul sistem privat de
securitate socială apărut în România a fost cel al avocaţilor, la care ne vom referi în prezenta lucrare.
Totodată, s-au pus bazele altor sisteme private de asigurări sociale printre care amintim: cel al bisericii
ortodoxe române, cele ale membrilor uniunilor de creaţie (scriitori, muzicieni, artişti plastici).

1933 – Legea Ioaniţescu – pentru unificarea asigurărilor sociale pe întreg teritoriul naţional.
Deşi în titulatură legea s-a referit la unificarea asigurărilor sociale, în realitate a perpetuat sistemul de
asigurări sociale de tip comutativ, avându-se în vedere în continuare doar salariaţii şi meseriaşii.Legea
a precizat cu claritate principiile de bază ale sistemului de asigurări sociale din România, printre care
amintim, în primul rând, principiul contributivităţii şi cel al solidarităţii.Legea a stabilit cota de
contribuţie pentru asigurări sociale de 6% calculată supra salariului şi suportat în părţi egale de către
patroni şi salariaţi.S-a prevăzut, de asemenea, garantarea sistemului de către stat şi subvenţionarea
fondului de asigurări sociale de către stat la nevoie.

1938 – Instituirea dictaturii regale.

În 1938 a fost adoptată o nouă lege a asigurărilor sociale prin care s-a încercat să se ţină sub control
4
persoanele asigurate.Deşi legea a prevăzut o serie de îngrădiri, totuşi, în linii mari, sistemul de
asigurări sociale a continuat să funcţioneze în aceleaşi condiţii create de legea Ioaniţescu

Regimul comunist 1945 – 1989

Caracteristici generale ale asigurărilor sociale din perioada comunistă
În cadrul asigurărilor sociale, puterea comunistă din România a continuat abordarea acestora conform
concepţiei comutative care şi aceasta a fost privită în mod restrictiv.Conform noii ideologii, legiuitorul
comunist s-a preocupat să garanteze drepturile de asigurări sociale ale salariaţilor într-o concepţie
centralizatoare.Pe planul organizării sistemului de asigurări sociale, această concepţie a generat
constituirea asigurărilor sociale de stat ca principal sistem de asigurări sociale care cuprindea salariaţii
întreprinderilor de stat precum şi, în mod restrictiv, unele categorii de oameni ai muncii asimilaţi
salariaţilor.Liberii profesionişti şi agricultorii nu au fost cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale de stat.
De aceea, ei au beneficiat de drepturi de asigurări sociale doar în măsura în care au perpetuat sistemele
de asigurări autonome, create în perioada interbelică.

Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale

În perioada 1945 – 1949 puterea comunistă s-a concentrat, într-o primă fază, asupra modificării
sistemului de asigurări sociale preexistent. Cea mai importantă lege privind modificarea în acest sens a
fost decretul lege nr. 409/30.05.1945, care a prevăzut majorarea şi indexarea pensiilor.

Reforma sistemului de asigurări sociale de tip comunist a fost realizată prin adoptarea legii nr. 10 din
01.01.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale de stat.Legea pensiilor din 27-28 decembrie 1966,
care a intrat în vigoare în 1967, a constituit un pas înainte în rezolvarea problemelor legate de dreptul
la pensie al salariaţilor.Ultima lege în domeniul asigurărilor sociale, adoptată de puterea comunistă, a
fost legea nr. 3/08.07.1977, care s-a caracterizat prin impunerea unor restricţii a drepturilor de asigurări
sociale.

Asigurările sociale după 1989.

Perioada de tranziţie
Odată cu schimbarea regimului politic în România, s-a intrat într-o perioadă de tranziţie care s-a
caracterizat prin foarte multe şovăiri şi nostalgii.Într-o primă fază, noua putere a fost preocupată mai
mult de ameliorarea legislaţiei de asigurări sociale preexistentă decât de modificarea ei radicală.De
aceea, se poate afirma că în această primă fază a lipsit reforma în cadrul sistemului de asigurări sociale.

Actele normative de modificare au fost:

Decretul Lege nr. 70/08.02.1990 – prin care au fost aduse modificări privind regimul pensiilor de
vârstă;
Decretul Lege nr.118/1190 modificat şi republicat – privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor
deportate în străinătate ori constituite în prizonier;
Legea 42/1990 – pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor,
precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
Legea 73/1991 – privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de moidificare şi
completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii;
Legea 1/1991 modificată şi republicată – privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor
profesională.
Dispariţia sistemelor private de asigurări sociale neperformante
Datorită greutăţilor de ordin financiar, în perioada de tranziţie se constată dispariţia unor sisteme
private de asigurări sociale, prin înglobarea lor în cadrul Sistemului Centralizat de Stat. Astfel:
Legea nr. 52/1993 a desfiinţat sistemul de asigurări sociale ale Personalului Bisericii Ortodoxe

5
Române;
Legea nr. 34/1993 a desfiinţat sistemul asigurărilor sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti;
H.G. nr. 650/1992 a desfiinţat sistemele de asigurări sociale ale membrilor uniunilor de
creaţie( scriitori, muzicieni, artişti plastici);
Singurul sistem de asigurări sociale independent care s-a dovedit a fi viabil şi a continuat să
funcţioneze a fost cel al avocaţilor.

Reforma în domeniul asigurărilor sociale

Reforma reală a sistemului asigurărilor sociale de stat a pornit odată cu apariţia Legii nr. 19/2000.
Legea a realizat modificarea de substanţă a concepţiei asupra asigurărilor sociale, având puternice
valenţe împrumutate de la concepţia distributivă asupra asigurărilor sociale, făcând posibil accesul la
sistemul de asigurări sociale tuturor persoanelor producătoare de venituri, fără a se limita ca în trecut
doar la titularii contractelor de muncă.

Asigurările sociale de sănătate

Asigurările sociale de sănătate au fost organizate in mod independet prin Legea 145/1997 privind
asigurările sociale de sănătate.Ulterior a apărut OUG 150/2002 – privind asigurarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate, care abrogat Legea 145/1997.
Reforma în domeniul sanitar a avut ca bază legală Legea nr. 95/2006, care a abrogat printre altele şi
OUG 150/2002. Această lege, prin Titlul VII – intitulat “Asigurările Sociale de Sănătate” a redefinit
întregul sistem de asigurări sociale de sănătate.
Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate este gestionat de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate,
înfiinţată prin Legea 145/1997

Capitolul 2.Sistemului de asigurari sociale in Romania

2.1. Asigurarile sociale de sanatate
Introducerea asigurarilor
Sistemul asigurarilor sociale de sanatate a fost introdus prin Legea nr.145/1997, renuntandu-se astfel
la modelul de finantare de catre stat a sistemului sanitar si adoptandu-se sistemul sanitar bazat pe
asigurari de sanatate, asa-numitul sistem Bismarkian, denumit astfel dupa numele celui care l-a
introdus in Germania la sfarsitul secolului al XIX-lea. Sistemul presupune obtinerea de venituri prin
contributii obligatorii si modalitati specifice de redistribuire si de alocare a fondurilor in sistemul de
sanatate.
Scopul introducerii sistemului
Scopul introducerii acestui sistem de asigurari sociale de sanatate este acela de a contribui la
dezvoltarea activitatii medicale, vizand in special preventia si mentinerea starii de sanatate a populatiei,
prin asigurarea accesului fiecarui cetatean asigurat la servicii medicale calitative.

Legea nr. 145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate a suferit numeroase modificari dupa adoptarea sa,
fiind apoi abrogata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002, privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate. In prezent, asigurarile sociale de sanatate sunt
reglementate in Titlul VIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, lege prin care a
fost abrogata O.U.G. nr. 150/2002.

Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta
principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de
servicii de baza pentru asigurati, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguratilor fata de costurile
serviciilor medicale in caz de boala sau accident si asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal,
echitabil si nediscriminatoriu.
6
Asigurații
In sensul legii, sunt toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii
care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si
fac dovada platii contributiei la fond. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de
asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator. Modelul contractului de asigurari
sociale de sanatate a fost aprobat prin Ordinul nr. 345/2006 al presedintelui Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate, ordin care prevede obligatia caselor de a incheia contractele de asigurari sociale
de sanatate in termen de 12 luni de la intrarea sa in vigoare, specificandu-se totodata faptul ca, odata
incheiat, contractul de asigurari sociale de sanatate se transfera de la un angajator la altul, in situatia
modificarii raporturilor de munca.

Dovada calitatii de asigurat

Se realizeaza in prezent printr-un document justificativ (adeverinta sau carnet de asigurat) eliberat de
catre casa de asigurari la care este inscris asiguratul, urmand ca dupa intrarea in vigoare a Titlului IX al
Legii nr. 95/2006, aceste documente justificative sa fie inlocuite cu cardul electronic de asigurat.

Cardul national de asigurari de sanatate

Titlul IX al Legii nr. 95/2006 reglementeaza cardul european si cardul national de asigurari sociale de
sanatate. Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul
european de asigurari sociale de sanatate, si poate fi folosit numai pe teritoriul Romaniei. Prevederile
legale cu privire la cardul national au intrat deja in vigoare, urmand ca, in temeiul art. 337 din

Caracteristicile tehnice
Legea 95/2006, caracteristicile tehnice ale cardului national, precum si modalitatile de elaborare si
implementare ale acestuia sa fie aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate. Cardul european este documentul care confera titularului asigurat dreptul la prestatii
medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene. Perioada
de valabilitate a cardului european este stabilita astfel incat sa acopere perioada de timp necesara
sederii temporare, dar fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii. Cardul european poate fi utilizat de
catre asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania numai pe teritoriul statelor
membre ale Uniunii Europene, acest card neproducand efecte pe teritoriul Romaniei. Prevederile art.
320 – 329 din Legea nr. 95/2006 referitoare la cardul european vor intra in vigoare in termen de 6 luni
de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.Legea nr. 95/2006 reglementeaza la art. 213 alin.1
si alin.2 categoriile de persoane care beneficiaza de asigurare fara plata contributiei si persoanele care
beneficiaza de asigurare cu plata contributiei din alte surse. Exceptiile fiind de stricta interpretare, art.
213 alin. 4 din Legea 95/2006 prevede obligativitatea tuturor persoanelor care nu se regasesc la alin.1
si 2 ale aceluiasi text legal, de a plati contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru a putea
beneficia de drepturile legale conferite asiguratilor.

Inca de la adoptarea Legii nr. 145/1997, categoriile de persoane exceptate de la plata contributiei la
fondul de asigurari sociale de sanatate au fost reglementate expres. Cu toate acestea, au existat
categorii de persoane care, desi nu s-au regasit printre exceptiile strict prevazute in lege, au sustinut ca
sunt asigurati fara a plati contributia legala, prevalandu-se de legi speciale. Drept urmare, pe rolul
instantelor au existat numeroase litigii promovate de cadre militare si politisti care au avut drept obiect
restituirea contributiei la asigurarile sociale de sanatate retinuta din salarii, acestia invocand dispozitiile
art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului,
potrivit carora acestia beneficiaza de asistenta medicala si medicamente gratuite. Avand in vedere
faptul ca instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod diferit asupra conditiilor in care cadrele militare
active si politistii beneficiaza de asistenta medicala gratuita si de medicamente gratuite, procurorul
7
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a promovat recurs in interesul legii.
Prin decizia nr. 3/16.01.2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii si a
statuat ca atat cadrele militare active, cat si politistii beneficiaza de asistenta medicala gratuita si de
medicamente gratuite potrivit reglementarilor legale speciale, numai daca au fost respectate dispozitiile
legale cu privire la achitarea cotelor de contributie lunara la fondul asigurarilor sociale de sanatate.

Raportat la aspectele expuse anterior, Legea nr. 95/2006 nu mai poate da nastere la interpretari,
deoarece art. 218 alin. 3 prevede expres faptul ca asiguratii prevazuti in Legea nr. 80/1995 si in Legea
nr. 360/2002 beneficiaza de asistenta medicala gratuita numai in conditiile platii contributiei de
asigurari sociale de sanatate.

Pentru a putea beneficia de drepturile ce decurg din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, asiguratii
sunt obligati, potrivit art. 219 din Lege, sa se inscrie pe lista unui medic de familie, sa achite
contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata si sa prezinte furnizorilor de servicii
medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat.Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate se formeaza din: contributiile persoanelor fizice si juridice, subventii de la bugetul
de stat si dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului caselor de
asigurari si alte venituri, in conditiile legii. Contributia lunara a persoanei asigurate este in cota de
6,5% aplicata veniturilor obtinute din salarii, veniturilor din activitati independente, indemnizatiei de
somaj si pensiilor. Persoanele fizice sau juridice care au calitate de angajator au obligatia sa vireze la
fond o contributie de 7% asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului
din unitatea respectiva. Veniturile fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza,
in conformitate cu preverile art. 262 din Legea nr. 95/2006 pentru: plata serviciilor medicale si
medicamentelor acordate in conditiile contractului-cadru; cheltuieli de administrare, functionare si de
capital in limita a maxim 3% din fondurile colectate; fondul de rezerva in cota de 1% din sumele
constituite anual la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul
urgentelor medico-chirugicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in
Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, servicii de planificare
familiala in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Potrivit prevederilor art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 706/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru
privind conditiile acordarii asitentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate,
asistenta medicala se acorda in baza contractelor incheiate intre furnizorii de servicii medicale in
asistenta medicala primara, asistenta medicala ambulatorie de specialitate si asistenta medicala
spitaliceasca, pe de o parte, si casele de asigurari de sanatate judetene, pe de alta parte. Normele
metodologice de aplicare a Contractului-cadru au fost aprobate prin Ordinul nr. 681/2006 al
Ministerului Sanatatii Publice. Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza, incluzand servicii
medicale profilactice si servicii medicale curative, stabilite pe baza Contractului-cadru. Serviciile
medicale profilactice sunt enumerate in art. 223 din Legea nr.95/2006, iar serviciile medicale curative
sunt cele reglementate de art. 227 din lege. Persoanele asigurate au dreptul la concedii medicale si
indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Initial, indemnizatiile pentru situatiile anterior mentionate
erau suportate din fondul de pensii, fiind reglementate prin Legea 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Avand insa in vedere necesitatea imbunatatirii standardului
de viata al persoanelor varstnice, care prespune o consolidare a fondului public de pensii, actuala
guvernare a gasit solutia externalizarii din bugetul asigurarilor sociale de stat a prestatiilor care nu au
legatura directa cu asigurarea sociala care priveste pensiile. Drept urmare, a fost adoptata Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
Potrivit acestui act normativ, toate indemnizatiile ce fac obiectul legii sunt acoperite integral din

8
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, exceptie facand indemnizatia pentru
incapacitate temporara de munca, care se suporta si de catre angajator.

Fondurile necesare finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor sus mentionate se constituie prin
contributia in cota de 0,75% raportata la fondul de salarii, la veniturile supuse impozitului pe venit ori
la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, aceasta contributie urmand a fi achitata de catre
angajator, de catre institutia care administraza bugetul asigurarilor pentru somaj si de catre persoanele
care desfasoara activitati independente, ori sunt membri ai unei asociatii familiale, asociati,
comanditari sau actionari.

2.2.Sistemul de protectie sociala in Romania

Conceptul de politici sociale:
Termenul de politici sociale se refera la activitatile desfasurate prin intermediul statului care
influenteaza bunastarea individului, familiei sau comunitatii intr-o societate.

Conceptul de stat al bunastarii:

Un "stat al bunastarii" este un stat in care puterea este folosita in mod deliberat (prin politica si
administratie) in efortul de a modifica jocul fortelor de piata in cel putin trei directii: in primul rand,
prin garantarea unui venit minim indivizilor si familiilor, independent de valoarea de piata a muncii sau
a proprietatii lor; in al doilea rand, prin limitarea insecuritatii pe calea sprijinirii indivizilor si
familiilor; si in al treilea rand, garantand tuturor cetatenilor, fara deosebire de status sau clasa, cele mai
inalte standarde existente in cadrul unei game acceptate de servicii sociale (Briggs).

Principalele concepte utilizate

Termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
a) procesul de incluziune sociala reprezinta un set de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile
protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii – comunicarii,
mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.
b) nevoia sociala reprezinta ansamblul de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea
conditiilor de viata in vederea integrarii sociale;
c) prestatiile sociale sunt masuri de redistributie financiara acordate persoanelor sau familiilor in
functie de nevoile si dupa caz, veniturile acestora;
d) serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde
nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor in vederea prevenirii si
depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru cresterea calitatii vietii si
promovarea coeziunii sociale;
e) furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care acorda
servicii sociale in conditiile prevazute de lege;

Existenta unui sistem de protectie sociala eficient, rezulta din actiunile sociale ale tuturor factorilor
implicati (întreprinzatori, statul, salariati, fundatii, biserica, sindicatele etc.), în vederea asigurarii unui
venit minim celor aflati în dificultate si/sau prestarea unor servicii de natura personala, întretinerea,
asistenta medicala, educatie, transport etc.

Structura sistemului de protectie sociala este alcatuit din diverse beneficii (în bani sau în natura) si
servicii cu scopul de a asigura un nivel de trai decent, tuturor categoriilor defavorizate (hadicapati,
minori abandonati, tineri fara sprijin material si nematerial, populatia varstnica fara sprijin de ajutor,
tinere mame cu situatie familiala nereglementata legal etc.).
Indicatorii protectiei sociale prezinta o importanta deosebita în ceea ce priveste caracterizarea
sistemului de protectie sociala. Prin intermediul acestora se observa cu usurinta influentele de natura
9
economica si sociala asupra politicilor de protectie sociala si, mai mult decat atat, se pot lua masuri
pentru evitarea influentelor negative.
Un indicator foarte important este PIB-ul care arata la nivelul fiecarei tari, cresterea si progresul
economic general. Iar la nivel de individ se calculeaza PIB/ loc care arata nivelul de trai la care s-a
ajuns la un moment dat. Deasemenea ca si indicatori sociali se calculeaza nivelul cheltuielilor cu
protectia sociala ca procent din PIB, precum si nivelul cheltuielilor sociale publice, pentru a se observa
ce procent se acorda din bugetul statului pentru protectia sociala.Dreptul la asistenta si protectie sociala
implicit la asigurarile sociale este garantat de stat.
Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza conform principiilor : unicitatii, egalitatii,
solidaritatii sociale, obligativitatii, contributivitatii, repartitiei si autonomiei.

Asigurarile sociale reprezinta cea mai importanta componenta in totalul transferurilor banesti si sunt
acordate pe baza contributiei la asigurarile sociale.
Asigurarile sociale fata de alte tipuri de protectie sociala sunt determinate si conditionate de raporturile
juridice de munca.
Asigurarile sociale cuprind: pensiile, asigurarile de boala, prestatiile familiale de maternitate,
asigurarea de somaj si alte tipuri de asigurari sociale (cele in caz de deces).
Asigurarile sociale au o istorie scurta de 133 de ani, iar primele legi ale pensiilor au o vechime de 115
ani (in Germania).

In Romania, sistemul public de pensii este cea mai importanta componenta a sistemului de asigurari
sociale de stat , reglementat prin legea 19/17.03.2000, publicata in MO 140/01.04.2000,
rectificata in MO 183/27.04.2000, MO 580/06.08.2002, care a insemnat inceputul reformei sistemului
public de pensii din Romania.

Sistemul public de pensii din Romania cuprinde :

a) pensia pentru limita de varsta ( 60femei, 65 barbati) ;
b) pensia anticipata – stagiu de cotizare ( 40 femei, 45 barbati) ;
c) pensia anticipata partiala ;
d) pensia de invaliditate ;
e) pensia de urmas.

Sistemul public de pensii din Romania este un sistem atipic pentru ca el nu s-a referit numai la pensii ci
si la tot felul de asigurari pe termen scurt ( exemplu : maternitate, crestere copil,deces).
In Romania sistemul de pensii este public, obligatoriu si are ca obiectiv principal asigurarea unui venit
de inlocuire permanent peste o anumita varsta.
Componenta publica trebuie sa reduca saracia prin fenomenul de redistribuire si solidaritate sociala, sa
mareasca venitul varstnicilor neproductivi.

Conform noilor reglementari privind sistemul de pensii se propune la nivel national un sistem de pensii
pe trei piloni :
- pilonul I- pensia publica obligatorie :
- pilonul II- sistemul privat si public de pensii, obligatoriu,
- pilonul III- sistemul privat de pensii- nu este obligatoriu si in faza actuala se afla in discutia
Comisiilor Parlamentului( Legea privind sistemul de pensii optional).
Succesul reformei sistemului de pensii este asigurat numai intr-un sistem integral privat, obligatoriu si
facultativ, ceea ce impune introducerea imediata a piloanelor II si III.Introducerea sistemului privat de
pensii trebuie sa plece da la premisa ca este foarte important sa atragem investitori straini in Romania.
Dar in acelasi timp Romania are nevoie de propriile resurse pentru a-si finanta investitiile.

10
 Avantajele introducerii sistemului de pensii administrate privat sunt :
- reducerea evaziunii fiscale ;
- reducerea riscului demografic si restaurarea pe termen lung a echilibrului sistemului de pensii ;
- o stransa legatura intre marimea contributiilor si cea a pensiilor ;
- demarcarea economiilor individuale de celelalte componente ale sistemului de asigurari sociale.

Sistemul de pensii traverseaza in toata lumea o perioada de criza. In prezent si Romania se afla in
mijlocul unei crize uriase a sistemului de pensii.Criza sistemului actual de pensii a fost generata de
faptul ca actualul sistem este falimentar si insolvabil. Pentru a iesi din aceasta stare se impune
reorganizarea urgenta a sistemului de pensii si implementarea piloanelor II si III, precum si luarea unor
masuri de preintampinare a unei crize majore :
- delimitarea asistentei sociale de asigurarile sociale ;
- stoparea pensiilor anticipate ;
- marirea varstei de pensionare ;
- reclasificarea grupelor de munca ;
- marirea sferei contribuabililor ;
- stoparea scaderii valorii reale a pensiilor ;
- introducerea unui sistem bazat pe capitalizarea fondurilor.

2.3.Asigurarea de șomaj
Asigurarea de șomaj este o extensie a celei de viață. Costul ei ajunge la 10% din valoarea asigurării
principale, iar din această lună apar pe piață mai multe variante. Românii vor avea posibilitatea să
opteze pentru o perioadă mai mare de ajutor în cazul în care își pierd locul de muncă.

Una dintre cele mai mari companii de asigurări din România vine cu noutăți pentru clienți din luna
martie 2023. Din această lună, clienții pot opta pentru o asigurare în cazul în care își pierd locul de
muncă. În cazul în care optezi pentru o astfel de poliță, poți să recuperezi o parte din valoarea primelor
dacă pierderea locului de muncă nu se produce.

Asigurările de șomaj propun, din această lună, o sumă cuprinsă între 2.000 și 4.000 lei. În cazul în care
rămâi fără loc de muncă, beneficiezi de această sumă timp de maximum 12 luni, în funcție de timpul
cotizat. Suma asigurării de șomaj variază în funcție de societatea la care închei polița. Majoritatea
acestor asigurări vin la pachet cu cele de viață, încheiate când se accesează un credit.

„Ea este o clauză suplimentară care poate fi adăugată la o asigurare de viață. Deci nu pot să închei o
aCât costă o asigurarea de șomaj
Românii care își doresc o asigurare de șomaj trebuie să plătească aproximativ 10% din prețul asigurării
de viață. O parte din acești bani vor fi restituiți în cazul în care clientul nu este concediat.

„Să zicem că tu în decursul unui an plătești 500 lei, în 10 ani 5.000 lei, iar la finalul celor 10 ani tu n-ai
beneficia deloc de șomaj, îți dă 30% înapoi, adică 1.500 lei.

Să am o siguranță în caz că poate am lucrat prea mult. Mi-am luat un burnout, să spun așa. Am lucrat
prea mult și m-am obosit să știu că poate câteva luni de zile aș putea să îmi iau o pauză în timp ce
vreau să-mi găsesc ca loc de muncă.

Cred că ar trebui depus deoparte, pentru că nu se știe niciodată cum firma la care muncești și-ți asigură
un salariu lunar ar putea să nu mai existe”, a explicat Cosmina Dinu, broker.sigurare pentru șomaj
independentă de o asigurare de viață.

11
2.4. Pensii si alte drepturi de asigurari sociale
Romania, toate categoriile de angajati si angajatori trebuie sa achite obligatiile catre stat pentru a
dobandi calitatea de asigurat, astfel incat, indiferent de tara de provenienta, cetatenii cu permis de
sedere permanenta sa beneficieze de toate drepturile oferite de legislatia romana privind protectia
sociala.
La pierderea sau expirarea dreptului de sedere pe teritoriul national, calitatea de asigurat, impreuna cu
toate drepturile de asigurare, inceteaza.
Cotele de contributii pentru sistemul de asigurari sociale si de sanatate sunt stabilite anual, diferentiat,
pentru angajat si angajator, si sunt bazate pe salariul brut.Prin urmare, procentele platite de orice
angajat cu contract individual de munca sunt:
Pentru a beneficia de privilegiile oferite de legislatia romana, cetatenii romani sau strainii cu permis
de sedere permanenta in Romania trebuie sa indeplineasca anumite conditii legale. Conditiile de
indeplinit privind sistemul de pensii sunt:
 Sa aiba un stagiu minim de cotizare de 15 ani
 Varsta standard de pensionare sa fie 63 de ani la femei si 65 de ani la barbati
 Pensia se calculeaza folosind un sistem bazat pe puncte de pensie.

Pensiile existente in Romania sunt de 5 feluri: pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia
anticipata partiala, pensia de invaliditate si pensia de urmas. Datorita acordurilor si conventiilor
internationale pe care Romania le-a stabilit cu alte tari, drepturile de asigurari sociale cuvenite in
sistemul public pot fi transferate in tara in care cetatenii isi stabilesc rezidenta sau domiciliul, astfel
incat sunt respectate principiile egalitatii de tratament.
Contribuţia de asigurări sociale (pensii), denumită în continuare CAS, este cea mai mare contribuţie
pe care atât angajatul, cât şi angajatorul au obligaţia să o plătească, în anumite condiţii.
Aceasta este reglementată de Legea nr. 263/2010, actualizată cu modificările si completările ulterioare,
iar anual parlamentul emite legea bugetului asigurări lor sociale pentru anul în curs. Pentru anul 2013,
legea care stabileşte bugetul CAS este Legea nr. 6/2013.
În conformitate cu prevederile art. 27, alin. 2 din Legea nr. 263/2010, „Cotele de contribuţii de
asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite, speciale şi alte
condiţii de muncă”. Art. 296 18, alin. 3, lit. a) din Legea nr. 571/2003 (Codul Fiscal) stabileşte cotele
de contribuţii pentru anul 2013:
1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care:
– 10,5% pentru contribuţia individuală (angajat);
– 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care:

– 10,5% pentru contribuţia individuală (angajat);
– 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

3) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă:

– din care 10,5% pentru contribuţia individuală (angajat);
– 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator.”
Definiţii:
• „locuri de muncă în condiţii deosebite – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc
profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal
de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate,
12
cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”, conform art. 3, lit. g din Legea nr.
263/2010;
• „locuri de muncă în condiţii speciale – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc
profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din
timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante
în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”, conform art. 3,
lit. h din Legea nr. 263/2010;

• „locuri de muncă în alte condiţii – locurile de muncă şi activităţi din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă,
invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii – captivitate, terorism, răpiri, luări ca
ostatici ori alte asemenea situaţii – şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie”,
conform art. 3, lit. i din Legea nr. 263/2010.

Categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii (art. 6, alin. 1 din Legea nr.
263/2010) sunt grupate după cum urmează:
I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi
gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de
autor şi drepturi conexe, definite potrivit art. 7, alin. (1), pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate
potrivit Codului civil. („ dreptul de autor şi drepturile conexe – constituie obiect al acestora operele
originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de
creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate
care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe
dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.”)

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o
organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile
prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat (pe anul 2013, salariul mediu brut este de 2.223 de lei) şi care se află în una dintre situaţiile
următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;

13
V. cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de
stat, în condiţiile legii.Conform alin. 2 al aceluiaşi articol mai sus menţionat, opţional, „se pot asigura
în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi (Legea
nr. 263/2010), avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi
completeze venitul asigurat.”
Conform art. 296^15 din Codul Fiscal, „Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii
următoarele:

a) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile
reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea
transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă,
inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator
pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile
oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie,
Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite salariatelor
cu ocazia zilei de 8 martie nu intră în baza de calcul, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei
persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 de lei;
b^1) ajutoarele de deces, indemnizaţiile acordate urmaşilor personalului militar din armată decedat ca
urmare a participării la acţiuni militare şi indemnizaţiile lunare de invaliditate acordate personalului
militar din armată ca urmare a participării la acţiuni militare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei
de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului
de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform
legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a
angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a
alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de
protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă
potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre localitatea în care angajaţii îşi au
domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar,
pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în
interesul serviciului, şi orice alte sume de aceeaşi natură, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin
hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi sumele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare (modificat de pct. 81 al art. I din Ordonanta nr. 8/2013);

14
 Bibliografie

https://www.pharma-business.ro/sistemul-asigurarilor-sociale-de-
sanatate-in-romania/

https://www.euraxess.gov.ro/ro/romania/informatii-si-asistenta/pensii-si-
alte-drepturi-de-asigurari-sociale

https://www.libertatea.ro/stiri/persoanele-aflate-somaj-beneficiaza-de-
asigurari-de-sanatate-1598096

15