Sunteți pe pagina 1din 10

1

Sistemul de asigurari sociale de tip


Bismarck vs sistemul de tip Beveridge
(anglo-saxon)






Dragomiroiu Liliana Anca
FABBV, anul III, seria A,
Grupa 1538


2


Cuprins

1. Aparitie..3
a) Sistemul Bismark.3
b) Sistemul Beveridge...3
2. Caracteristicile celor doua sisteme de asigurari sociale..4
a) Sistemul Bismarck..4
b) Sistemul anglo-saxon..4
3. Sistemul de asigurari de pensii..6
a) Sistemul Bismarck....6
b) Sistemul Beveridge..6
c) Probleme si solutii.6
4. Asigurarile de sanatate..7
a) Caracteristicile celor doua sisteme de asigurari de sanatate.7
b) Avantaje7
c) Dezavantaje..8
5. Asigurarile de somaj..8
6. Bibliografie10








3


1 Aparitie

a) Sistemul Bismark
Introducerea pentru prima data a asigurarilor sociale este atribuita reformatorilor
conservatori von Bismarck i von Taffe care intre 1871 i 1891 au introdus primele legi
asiguratorii in Germania care au insemnat o prima implicare a statului modern in protectia
sociala a indivizilor pe baze contributorii.
Primele astfel de legi introduse au fost:
Asigurarea pentru accidente industriale (introdusa in anul 1871)
Asigurarea de sanatate (1883)
Asigurarea de Pensii (1891, Frana o introdusese deja cu doi ani nainte).
De menionat ca desi multe tari (in special Europene) au urmat imediat modelul Germaniei,
alte tari au introdus mult mai tarziu aceleasi legi (n special SUA, Canada I Australia) (Pierson,
1991).
b) Sistemul Beveridge
A aparut dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, n Marea Britanie, sub influenta unor
reformatori precum Beveridge i Bevan sau Butler i a ideilor unor economisti de marca precum
Keyness.
In conditiile specifice de atunci din Marea Britanie (rol extrem de important al statului n
economie, resurse din despagubirile de razboi primite, etc), s-a ajuns la dezvoltarea rapida a unui
sistem comprehensiv de protecie sociala care a condus de fapt la ceea ce s-a numit *statului
bunastarii* n Marea Britanie.
Cele mai importante legi au fost:
Legea Educaiei (1944),
Legea Serviciului National de Sanatate (1946)
Legea Asigurarilor Nationale (1946)
Legea Asistenei Naionale (1948)
4

Aceste legi prevedeau un sistem de ajutoare universale fixe pentru pensii, boala i somaj,
pentru barbatii si femeile asigurate si sotiile (sotii) lor cat i o schema naionala de asistenta
sociala bazata pe testarea mijloacelor, ca o retea de siguranapentru aceia pe care sistemul
asigurarilor sociale nu-i acoperea (Thane, 1982)
2 Caracteristicile celor doua sisteme de asigurari
sociale
a) Sistemul Bismarck
Inainte protectia sociala in Europa era limitata la o forma mai degraba rudimentara de
asistenta sociala ocazionala bazata pe caritate si voluntariat. Otto von Bismarck introduce pentru
prima oara un sistem de asigurari de stat obligatorii(1881) adaugand la acesta in 1883 platile
pentru cazuri de boala, in 1884 asigurarile impotriva accidentelor de munca si in 1889 o schema
comprehensiva de pensii de varsta si invaliditate.
Sistemul este suportat de catre trei parti, angajator, angajat si stat, insa acoperea categorii
relativ reduse de populatie (muncitorii din fabrici).
Masura nu a fost motivata de principiul solidaritatii sociale, ci mai degraba de ratiuni de
ordin politic precum mentinerea diferentelor de clasa, fara explozii sociale si loialitatea fata de
politica autoritara.
Acesta a devenit modelul alternativ la sistemul de asigurari beveridgean sau anglo-saxon si
este folosit in multe tari membre ale UE, cum ar fi Franta, Germania, Austria, Belgia, Olanda si
Romania, reprezentand un model stimulativ pe piaa muncii, intrucat beneficiile obinute ntr-un
astfel de sistem sunt corelate cu nivelul veniturilor realizate pe parcursul carierei profesionale
Sistemul Bismarck este primul sistem de tip comutativ, iar resursele financiare sunt, in
principal, reprezentate de contributiile obligatorii platite de angajati si angajatori. De asemenea,
exista resurse care provin din subventii de la bugetul de stat (local sau national) sau alte tipuri de
subventii. Administrarea fondurilor de asigurari sunt institutii nonprofit, iar gestionarea si
folosirea fondurilor de asigurari sunt facute la nivel national si prin directii locale.
b) Sistemul anglo-saxon
Sistem anglo-saxon este de tip distributive, ce are la baza Raportul Beveridge asupra starii
societatii britanice din anul 1942. Obiectivul acestuia era infrangerea celor cinci giganti:
lipsurile, boala, ignoranta, mizeria si inactivitatea.
Sistemul de pensii este conceput ca platibil din impozitele si taxele generale, de la bugetul de
stat, cu un nivel constant pt toti beneficiarii, sindicatele, patronatul nefiind implicati in
administrarea sistemului.
5

A fost introdus principiul potrivit caruia nu numai lucratorii, ci ntreaga populaie este
ndreptita la securitate sociala, cel puin la nivelul de subzistena.
Tabel 1. Comparatie intre principalele caracteristici ale celor doua sisteme de asigurari
sociale

Sursa: Prelucrare proprie a datelor


AS tip Bismarck AS tip Beveridge
Sursa de finantare Fondul AS (din contributiile
indivizilor)
BS (taxe si impozite generale)
Administrarea fondului Tripartit (Statul-contribuabilii-
beneficiarii)
Stat
Nivelul beneficiilor Corelate cu veniturile
(contributiile)
Constante
Importanta asigurarilor private Scazuta Mare
6

3 Sistemul de asigurari de pensii
a) Sistemul Bismarck
A fost introdus n 1889, fiind finantat din taxe, baza reprezentand-o contributiile cu
destinatie expresa de protective sociala. Pensiile se acordau de la 65 ani, n conditiile in care
durata medie de viata era de 45 ani, iar drepturile de pensie erau calculate ca procent din
veniturile anterioare. Prin introducerea acestui sistem de pensii se dorea inlocuirea veniturilor
si mentinerea nivelului de trai anterior al individului. Sistemul de solidaritate sociala era
bazat pe trei conditii ce trebuiau ndeplinite simultan:
o rata inalta a fertilitatii;
un numar redus de pensionari;
cresterea sustinuta a populatiei.
Acest sistem tinde sa limiteze redistribuirea beneficiilor intre diferite categorii de venituri
ale cetatenilor.
b) Sistemul Beveridge
In cadrul acestui sistem nivelul pensiei este forfetar, suplimentat cu diferite ajutoare din
surse publice sau private, fiind bazat pet axe generale colectate. Obiectiv principal era
combaterea saraciei prin asigurarea subzistentei dupa un standard uniform si contine in mod
inerent o redistribuire a banilor colectati. Avea de-asemenea funcia de inlocuire a veniturilor
i preocuparea pentru pastrarea nivelului de trai al individului.

c) Probleme si solutii
Cresterea ratei de dependenta, precum si cresterea varstei de pensionare si a perioadei
minime de contributie reprezinta principalele problem ale sistemului de pensii continental.
Sistemul Beveridge se confrunta cu problema cresterii presiunii asupra contribuabililorsi
cresterea prelevarilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adaugata etc.
Solutia acestor problem o reprezinta introducerea treptata a pensiilor private, n varianta
obligatorie i facultative, pentru a facilita tranzitia de la sistemul nesustenabil la cel sustenabil de
asigurare a unei pensii decente. In timpul acestui proces este posibil ca cei care au contribuit sa
nu beneficieze de banii promisi fara a-si spori contributiile, asa cum s-a ntamplat in trecut.
Tranzitia trebuie sa se realizeze suficient de rapid pentru ca sumele provenite din administrarea
privata sa substituie ceea ce statul nu va mai putea sa susina n momentul n care vor iei la
pensie.
7


4 Asigurarile de sanatate
a) Caracteristicile celor doua sisteme de asigurari de sanatate
Sistemul de tip Bismarck era finantat, in general, din contributia obligatorie a salariatilor si
patronilor (cotizatii), in functie de venit si din taxe generale, de aceea are o acoperire larga , dar
nu totala deoarece raman neasigurate persoanele care nu lucreaza. Contributiile stabilite prin lege
sunt egale procentual, dar se reflecta diferit la nivelul persoanelor contribuabule in raport cu
venitul real obtinut iar gestionarea fondurilor se realizeaza prin agentii care contracteaza cu
spitalele si medicii de familie sau medicii generalisti serviciile ce urmeaza a fi oferite
asiguratilor. Contractele cu practicienii au la baza taxa/serviciu, taxa/prestatie, iar cu spitalele
prin bugete globale.
In sistemul Beveridge, sursa de finantare este bugetul public prin impozite si taxe generale.
Bugetul (venit global) este divizat si repartizat dupa destinatii, dupa criterii de importanta sociala
(dupa educatie, sanatate, aparare, ordine publica), sumele care revin Ministerului Sanatatii se
repartizeaza pe zone administrative. Este controlat de govern, deoarece acesta este platitorul
serviciilor de sanatate.
O alta caracteristica o reprezinta existent si a unui sector privat. Spre deosebire de primul
system, acesta ofera acces liber la servicii pentru toti cetatenii, oferind acoperire generala a
populatiei cu servicii de sanatate. Se practica o co-plata a unor parti din costul unor prestatii,
medicii fiind salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie).
b) Avantaje
Sistemul Bismarck ofera performante medicale relativ inalte, fonduri virate personalizate
stabile, astfel fluxurile banesti sunt vizibile pe elementele componente ale sistemului. Furnizarea
serviciilor este realizata eficient si oportun, deoarece programele de sanatate sunt n concordanta
cu politicile n domeniu. Casa are o independent functionala in raport cu executivul, iar alocarea
servicilor de sanatate se face in functie de nevoi, fara teste, sprijining drepturile asiguratilor.
Sistemul anglo-saxon de sanatate este relative neoneros si din acest motiv nu este greu de
suportat de catre populatie, desi asigura acoperirea universal a populatiei. Grupurile cu risc au
prioritate in cadrul acestui sistem. Plata serviciului se realizeaza dupa administrarea actului
terapeutic.


8

c) Dezavantaje
Cheltuielile pe care sistemul Bismarck le implica sunt cele mai mari din Europa, acestea
datorandu-se intr-o mare masura costurile administrarii sale, iar controlul costurilor serviciilor
medicale este dificil. Este generat un consum indus ridicat, avand posibilitatea aparitiei unor
fenomene nedorite, precum riscul moral, care se traduce prin faptul ca la un serviciu al carui pret
este zero, cererea sa depaseasca intotdeauna oferta. Un alt fenomen care poate sa apara este
selectia adversa, adica se refuza asigurarea grupurilor costisitoare prin volum inalt al consumului
sau costul ridicat al prestatiilor. Un alt dezavantaj este acela ca serviciile de sanatate sunt
asigurate doar pentru persoanele asigurate si pentru grupuri defavorizate.
Un dezavantaj al sistemului Beveridge este acela ca se formeaza liste lungi de asteptare
pentru anumite acte medicale si pentru esalonarea platii actelor terapeutice, pentru boli si
categorii de bolnavi, din cauza unei birocratii foarte mari. Un alt aspect negative este Acela ca
medicii sunt lipsiti de stimulente.

Sistemul Bismarck de asigurari de sanatate functioneaza in tari precum Austria, Franta, Olanda,
Germania, Belgia, Romania, iar sistemul Beveridge este folosit de tari precum Marea Britanie,
Suedia, Norvegia, Islanda, Finlanda, Danemarca, Grecia, Italia, Portugalia sau Spania.

5. Asigurarile de somaj
Indemnizatiile de somaj, indiferent de tara, au la baza ratiunea de a usura povara financiara
imediata a celor ce si-au pierdut locul de munca fara vina lor, si de a sprijini persoanele afectate
in cautarea mai eficienta a unui loc de munca. Este deopotriva un obiectiv de echitate economica
si sociala, cum ar fi reducerea saraciei in randul somerilor si amortizarea efectelor adverse ale
somajului ridicat si in crestere.
Prestatiile pentru somaj la nivelul UE, sunt diferite de la o tara la alta, in functie de gradul de
acoperire si nivelul prestatiilor, dar au si unele puncte comune.
Principalele similitudini constau n coexistenta sistemelor de asigurari de somaj in paralel cu
cele de asistenta sociala pentru someri, sistemelor private de acoperire a riscului somajului
lipsind cu desavarsire, obligativitatea asigurarii de somaj, atat pentru salariati cat si pentru
patroni, in majoritatea tarilor membre UE, orientarea prestatiilor sociale catre stimularea
integrarii somerilor in munca si descurajarea dependentei sociale. .
9

Sistemele de protectie sociala a somerilor se caracterizeza pentru fiecare tara printr-un
amestec al principiilor de asigurari cu cele de asistenta, insa cu accentuarea particularitatilor
nationale ale acestor sisteme.
Prestatiile de asigurari de somaj acopera o parte din pierderile unui anumit nivel al veniturilor
prin indemnizatia de somaj, asigurand astfel o rata de inlocuire a salariului anterior si sunt
finanat n proporie majoritara din contributii (cotizatii) legate de salariu, de catre salariati si
patroni. Acestea se acorda pentru o perioada limitata, iar nevoile individuale nu constituie un
criteriu n acordarea acestora, acestea acordandu-se in functie de anumite conditii precum
salariul anterior, exercitarea unei activitati profesionale si durata acesteia, etc.
Alocaiile de asistena sociala acordate omerilor: sunt finanate din resurse fiscale, bugetare
si sunt independente de cotizaii sau de salariul anterior. De acestea pot beneficia i alte categorii
defavorizate ale populaiei, nu doar omerii.
In Germania, Spania, Frana, Grecia, Portugalia, Austria, Finlanda regasim un sistem de
asigurari alaturi de un sistem de asistena pentru omeri.
Sistemul de asigurari de somaj de tip Beveridge acorda un venit minim garantat si se practica in
Belgia, Olanda, Danemarca, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda.







10


Bibliografie


1. Martin Kolmar, Beveridge versus Bismarck public-pension systems in integrated
markets
2. http://cis01.central.ucv.ro/proiecte/vp-2004-05/files/report-study-on-the-efficiency-of-
social-spending-in-the-SWR.pdf -Creating an Observatory for Raising Social Awareness
on EU Social Inclusion Policy in the South-West Region of Romania
3. Dragos Valentin Dumitrescu, Modele de protectie sociala la Bismarck si Beveridge
4. http://pensii.allianztiriac.ro/SistemuldepensiiprivateinRomaniainfo.aspx
5. http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2011_-_nr_4_anexe_RO.pdf
6. http://www.filbuc-caa.ro/ro/istorie/securitatea-sociala-pe-plan-international
7. http://www.prefectura-
teleorman.ro/doc/comunicate/01_Analiza_sistem_pensii_publice.pdf
8. http://medicaacademica.ro/2009/11/17/modele-de-asigurari-de-sanatate-europene/
9. http://www.economistul.ro/pensii-bismarck-versus-beveridge-si-schimbarea-de-
paradigma-a5246/
10. http://cronicaeuropeana.ro/pensii-in-europa-iii-sistemele-de-stat-bismarck-versus-
beveridge.html
11. http://topfinance.hu/ro/dic%C8%9Bionar-financiar/sistemul-de-pensii-roman
12. http://www.zf.ro/companii/beveridge-bismarck-sau-made-in-usa-2987690/