Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A vorbi despre batranete inseamna a vorbi despre viitor. Fiecare dintre noi, mai devreme sau
mai tarziu, se va incadra in categoria persoanelor varstnice. Batranul de langa noi este tanarul de acum
cateva generatii, copilul de langa noi este viitorul varstnic, intr-un alt context si in alta epoca.
A investi in asistenta varstnicilor inseamna a investi in generatiile anterioare si in viitorul
tinerilor de astazi. Fiecare generatie isi are propriul rol si legaturile dintre generatii sunt cu atat mai
puternice cu cat fiecare dintre acestea constientizeaza ca are nevoie de cealalta.
Societatile traditionale, caracterizate printr-o mortalitate ridicata si o speranta de viata redusa,
au apreciat experienta si intelepciunea varstnicilor, statusul persoanelor varstnice fiind puternic
valorizat. Trecerea la societatea moderna, caracterizata prin modificari in structura familiei, cresterea
sperantei de viata, incadrarea in munca a femeii si satisfacerea unor nevoi ale familiei de catre
institutiile statului (ex. ingrijirea si supravegherea copiilor), a determinat modificarea rolului
persoanelor varstnice din cadrul familiei si perceperea acestora ca pe o povara, obligatie legala de
intretinere. Varstnicii nu mai sunt inteleptii de alta data, punctul de sprijin al familiei, ei sunt bolnavi,
iritabili, cu idei preconcepute si incapabili sa se adapteze ritmului alert de transformare al societatii.
Stadiul batranetii incheie ciclul vietii. Numerosi cercetatori, preocupati de psihologia varstelor,
au realizat o clasificare a ciclurilor vietii unui individ, delimitarea acestora inregistrand mici variatii in
limitele cronologice. Potrivit Stadiilor de dezvoltare psihosociala elaborate de Erikson, batranetea este
in stransa corelatie cu pensionarea si moartea iminenta1 .
Persoane varstnice, in acceptiunea Legii nr. 17 / 2000 privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice, sunt considerate persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege (Legea nr.
19 / 2000 privind sistemul public de pensii). Varsta la care o persoana poate fi considerata varstnica
este interpretabila si in continua modificare, cel putin pana in anul 2013.
Vom considera ca limita minima a batranetii varsta de 57 de ani pentru femei si 62 de ani
pentru barbati, unicul criteriu fiind cel al varstei cronologice.
Erikson, Erik, 1953, conform cu Radulescu, Sorin , Sociologia varstelor ( Societatea si ciclul uman de viata ), Editura
Hyperion XXI, Bucuresti, 1994, p. 78 - 79
b)
c)
colectivitatii in ansamblu.
Robert C. Atchely, 1988, cf. S. Radulescu, Sociologia varstelor. Societatea si ciclul uman de viata, Editura Hyperion XXI,
Bucuresti, 1994, p. 131 132
3
Zamfir, Elena, ,,Protectia sociala,, in Dictionar de Sociologie , Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, coord., Editura Babel,
Bucuresti, 1993, p. 460
4
Zamfir, Elena , ,,Protectie sociala,, in Dictionar de Sociologie , Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, coord., Bucuresti : Babel,
1993, p. 431
chiar ale habitatului, mediului social de convietuire, culturii, divertismentului, recrearii, ordinii
publice si apararii nationale.
Conform lui Anastasiu, Calin securitatea sociala este un ,,sistem de legi, institutii si activitati
destinate asistarii persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusa, in principiu, intreaga
populatie (somaj, saracie, accidente de munca, boli profesionale sau de alta natura, invaliditate,
maternitate, vaduvie, batranete, etc.) si prin care se aloca resurse in aceste scopuri cu titlu de drepturi
prevazute de lege si nu ca ajutor filantropic5 .
Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 705 / 2001 privind sistemul national de asistenta
sociala, asistenta sociala reprezinta ,,ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile
publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea
efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea
sociala a unor persoane,, si este considerata parte componenta a sistemului de protectie sociala.
Definirea acestui concept in actul normativ mai sus mentionat, cuprinde elementele de baza prezentate
de Elena Zamfir in Dictionarul de Sociologie, editia 1998.
Cu alte cuvinte, asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii, programe, masuri,
activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate
temporar in dificultate, in criza si deci, vulnerabile6 .
Problemele varstei a treia constituie obiectul preocuparilor multor state din lume. Gradul de
dezvoltare socio-economica a unui stat isi pune amprenta asupra calitatii vietii acestei categorii de
populatie. Cu cat economia unei tari este mai dezvoltata cu atat nivelul de trai este mai ridicat iar
problemele de ordin social sunt mai reduse. Intr-un stat sarac varstnicii se confrunta cu o multitudine
de probleme si fara interventia autoritatilor publice printr-o politica de protectie acestea se pot agrava.
Fiecare stat protejeaza drepturile si libertatile cetatenilor sai varstnici, in functie de realitatile si
particularitatile sale economice, sociale, culturale. Intr-o lume tot mai integrata insa, au aparut
preocupari majore ale statelor si organismelor internationale pentru protectia juridica a populatiei
varstnice, aflata in crestere, precum si demersuri de aderare la un corp comun de norme.
Anastasiu, Calin, ,,Securitate sociala,, in Dictionar de sociologie, Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, coord., Bucuresti: Babel,
1998, p. 527
6
Zamfir, Elena , ,,Asistenta sociala,, in Dictionar de sociologie, Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, coord., Bucuresti: Babel,
1998, p. 46 - 50.
Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice (conform acestei
legislatii, persoanele varstnice care se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociale
si sociomedicale, datorita starii fizice sau psihice, ori datorita veniturilor reduse, sau care
nu se pot gospodari, ori necesita ingrijire specializata, beneficiaza de servicii de asistenta
sociala si ingrijire social medicala asigurata, institutii speciale, ori dupa caz, la domiciliu);
Ioan Marginean, Analiza comparativa a finantarii politicilor sociale din Romania, Bucuresti, 2002
Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala (care are o sectiune ce se
refera la serviciile sociale); H.G. si ordine ale ministrului (MMSS) privind acreditarea
persoanelor care acorda ingrijire persoanelor varstnice, stabilirea costului mediu lunar de
intretinere in caminele pentru persoanele varstnice, evaluarea gradului de dependenta. In
ceea ce priveste cadrul institutional si punerea in aplicare a legilor, se constata
disfunctionalitati, dintre care unele au ca origine abordari de principiu defectuoase.
Mentionam in acest sens ca, in recentul Plan National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii
Sociale, printre principiile sau optiunile strategiei, unul se refera la necesitatea abordarii integrate a
sistemului de protectie sociala, care sa se centreze pe problema, cu posibilitati de planificare flexibila
a suportului, prin prioritati contextuale. Se apreciaza ca sistemul nostru de protectie sociala este
excesiv de fragmentat institutional. Cresterea eficientei sale este conditionata de identificarea cailor de
reintegrare institutionala.
Guvernarea actuala preconizeaza ca, pana in 2007, noul sistem national de asistenta sociala sa
fie in stare de functionare. Baza sa legislativa este constituita din legile privind: sistemul national de
asistenta sociala, venitul minim garantat, combaterea marginalizarii sociale, administratia publica
locala. La acestea se preconizeaza adaugarea unui pachet legislativ secundar (hotarari de guvern si
ordine ale ministrilor), astfel ca baza legislativa a sistemului national de asistenta sociala sa fie
definitivata in principalele ei componente, in cel mai scurt timp.
Comisia Interministeriala de Asistenta Sociala (H.G. 773/2002) a identificat principiile de
organizare a noului sistem, prezentate intr-un memorandum care a fost dat publicitatii. Aici sunt
prezentate si optiunile organizationale, de la nivelul local pana la cel national. Comisia are rolul de
elaborare a politicii unitare in
domeniul asistentei sociale si de coordonare, la nivel national, a activitatilor de asistenta sociala.
7
articulat de servicii si institutii care sa comunice intre ele, sa coopereze pentru realizarea finalitatilor
lor.
Carta alba a asistentei sociale elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale in 1993 a fost un
document important referitor la reforma sistemului asistentei sociale dar, intre timp, o serie de
schimbari au impus reconsiderarea evaluarii globale si a continutului noului sistem de asistenta
sociala. Legea asistentei sociale stipuleaza conditiile in care persoanele varstnice au dreptul la
asistenta sociala, modul in care se evalueaza persoanele varstnice care necesita asistenta sociala,
stabileste serviciile comunitare pentru persoanele varstnice la domiciliu sau in camine speciale
(servicii sociale, sociomedicale, si medicale).
Propunerile venite din cercetarea sociala cu privire la reorganizarea sistemului de asistenta
sociala privesc: evaluarea globala a sistemului de asistenta sociala care sa fie fundamentata de o
diagnoza a nevoilor de asistenta sociala, eliminarea fragmentarii sistemului si a responsabilitatilor lui,
profesionalizarea serviciilor sociale, orientarea spre prevenirea crizelor, accentul serviciilor de
asistenta sociala sa fie directionate spre grupurile de risc, printre care si batranii aflati in situatii
dificile etc.
Caracterizarile generale ale sistemului de protectie sociala din Romania au relevanta directa si
pentru protectia sociala a varstnicilor: nivelul protectiei sociale in Romania se afla sub nivelul
european; starea materiala critica a unei insemnate parti a populatiei impune, in continuare, o
interventie masiva din partea statului, indeosebi in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de viata
din institutiile de asistenta sociala.
Serviciile comunitare, structurile comunitare si nonguvernamentale de interventie pentru
ajutorul celor in nevoie sunt intr-un stadiu incipient si se manifesta timid fata de nevoile existente;
exista inca un inalt nivel al solidaritatii intrafamiliale specific modelului traditional al familiei
romanesti, model sustinut de legislatia in domeniu.
Una dintre directiile cele mai importante de cercetare, dar si de actiune in ceea ce priveste
protectia sociala a persoanelor varstnice vizeaza combaterea saraciei si promovarea incluziunii
sociale.
Totusi, protectia sociala a persoanelor varstnice nu a captat in mod deosebit atentia, asa cum
este cazul copiilor, tinerilor, grupurilor etnice. Problematica lor apare cel mai adesea implicit, cu
exceptia celei legate de sistemul de pensii.8
8
10