Srcia i starea de sntate a populaiei

n ultimii ani asistm la o intensificare a preocuprilor privind starea de sntate, mai precis a studiilor ce analizeaz starea de sntate la nivel individual, psihosocial, familial, organizaional, comunitar.Probleme precum : bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul , accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoaterea metodelor de planificare familial, relaiile disfuncionale, poluarea, izolarea social, incapacitatea de a gestiona factorii de stres, violena interpersonal, infectia cu HIV/sida, bolile cu transmitere sexual, creterea serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale i unul aproape inexistent la servicii psiho-sociale i medico-sociale au reprezentat i reprezint de nenumrate ori tot attea motive de ntreinere a acestor preocupri i eforturi.Iat de ce devin necesare analiza, prevenirea i combaterea factorilor ce determin astfel de probleme, scopul fiind acela al meninerii unei stri de snntate optime dezvoltrii normale individuale, familiale. Rolul sntii este acela de a da indivizilor, familiilor sau comunitatilor sansa de a se dezvolta fizic, emotional, social, intelectual, ocupational si spiritual astefl incat calitatea vietii lor sa fie mai satisfacatoare (Lambru M. Starea de sanatate a populatiei,2005). Asa cum afirma Friedson (1970) medicalizarea din ce in ce mai accentuat a societtii contemporane, manifestat prin extinderea medicinei si a modelului medical la zone nemedicale ale vieii sociale, a deschis oamenilor de tiin din domeniul sociologiei, drumul n dezvoltarea studiilor care s evidenieze rolul aspectelor psihosociale ce stau la baza investigaiilor i interveniilor din domeniul ngrijirii sntii. Definiii i concepte Organizaia Mondial a Sntii a adoptat o viziune multidimensional a strii de sntate, ce extinde starea de sntate de dincolo de structura i funcionarea corpului uman, nglobnd sentimentele, emotiile, valorile, abilitatea de a gndi i natura relaiilor interpersonale.n urma analizrii dimensiunilor strii de sntate, Hann i Payene (1997, p.11) au definit sntatea astfel : Sntatea reprezint amestecul resurselor fizice, emoionale , sociale, intelectuale, spirituale i ocupaionale care sprijin o persoan n

realizarea sarcinilor de dezvoltare psihosocial, necesare pentru ca ea s se bucure de o via satisfctoare i productiv. n1996, Spiker a identificat cinci domenii majore ale strii de sntate :starea fizic i capacitatea funcional, sarea i bunstarea psihologic, interaciunile sociale, factorii economice i statutul social, starea spiritual/religioas.. Dimensiunea fizic a strii de sntate cuprinde un numr de caracteristici fiziologice i structurale ce ajut persoana n dezvoltarea sa, aici fiind incluse nivelul de suscepibilitate la boli, greutatea corporal, acuitatea vizual, coordonarea, rezistena fizic, capacitatea de recuperare.Echilibrul fizic poate fi atins printr-o alimentaie adecvat care s cuprind calitativ i cantitativ substanele nutritive necesare pentru susinerea stilurilor specifice de via, prin exercitii si miscari fizice sustinute si prin asigurarea unei perioade de odihna, necesare refacerii organismului (somn, relaxare, managementul stresului). Dimensiunea emotionala a starii de sanatate include gradul in care o persoana este capabila sa faca fata stresului, sa ramana flexibila sis a adopte compromisuri in situatii conflictuale.Ceea ce simte o persoana in relatie cu familia si prietenii sai, cu scopurile si ambitiile din viata sa, cu situatiile din viata de zi cu zi aparae ca fiind relationat de aceasta dimensiune emotionala a sanatatii. Referitor la dimensiunea sociala a starii de sanatate, plecandu-se de la faptul ca dezvoltarea si maturizarea psihosociala apar, in mare masura datorita prezentei altor personae, se poate aprecia ca aceasta dimension a sanatatii reprezinta un factor important in viata fiecarei personae(H.Payne, 1997).Cat de bine se simte o persoana in compania altor personae defineste sanatatea sociala a acesteia. In dimensiunea spirituala a starii de sanatate pot fi incluse credintele si practicile religioase, bunavointa de a-i ajuta pe altii.Cultivand latura spirituala a vietii sale, o persoana poate descoperi modalitati mai eficiente de a se integra mai eficient in acest univers.Ea poate dezvolta sanatatea sa spirituala intr-o varietate de modalitati : plimbarile in natura, miscarile fizice sau muzica. Dimensiunea ocupationala a starii de sanatate reflecta relatia directa existenta intre satisfactia profesionala si multe aspecte ale sanatatii unei personae.Cand o persoana se simte bine la locul de munca, ea tinde sa se simta bine in pielea ei sis a aiba un stil de viata mai sanatos.De obicei, oamenii au sentimente pozitive in legatura cu situatia lor

profesionala daca locul de munca le ofera satisafctii extrinseci( cum ar fi un salariu mare si alte beneficii) cat si satisafctii intrinseci (cum ar fi interactiuni sociale pozitive si oportunitatea de a fi creativ in munca lor). Progresele realizate n domeniul medical au fcut ca starea de sntate n lume s se mbunteasc considerabil.Cu toate acestea, starea de sntate a categoriilor de populaie afectate de srcie rmne precar, iar a celor afectate de srcie extrem, cu att mai mult.n paralel cu creterea inegalitilor sociale determinare de libertatea comertului i a investitiilor se observ o cretere a inechitilor sociale n sntate (Chelcea S., Ilu P. Enciclopedie de psihosociologie). In Romania, ca de altfel in toate tarile ex-comuniste din estul Europei, tranzitia economica si sociala a determinat numeroase schimbari la nivelul populatiei.Cresterea saraciei in ultimul deceniu este o trasatura comuna acestui grup de tari, care se datoreaza in principal scaderii productiei si cresterii inegalitatilor.Din perspectiva regionala, Romania cunoaste niveluri moderate de saracie, mai mici decat in tarile Comunitatii Statelor Independente, dar mai ridicate decat in tarile Europei Cnetrale. Raportul din anul 2004 al Bancii Mondale si al Comisiei Nationale pentru Antisaracie si Promovare a Incluziunii Sociale privind Romania, informeaza ca , desi rata saraciei a scazut in 2003, ea se mentine la 25,1%, iar a saraciei extreme la 8,6% din populatie. Conform definitii date de Banca Mondiala este considerata saraca, persoana care nu are acces la un pachet minimal de bunuri necesare supravietuirii.Pragul saraciei a fost stabilit la valoarea de doi dolari, iar cel al saraciei extreme la valoare de un dolar/zi/locuitor. Raportul OMS privind sanatatea lumii in 2003 prezinta noi conceptii despre saracie.OMS considera ca saracia este un fenomen multidimensional, care depinde nu numai de situatia materiala ci si de nevelul de educatie, de starea de sanatate , de vulnerabilitatea si de expunerea la factorii de risc ecologici si profesionali, precum si posibilitatea limitata a persoanei in cauza de a-si exprima si de a-si face auzite si intelese nevoile. La inceputul anil 90 se trece de la conceptul de bunastrae materiala la cel de bunastare umana, evaluat cu ajutorul Indicelui de dezvoltare umana, elaborat in cadrul ProgramuluiNatiunilor Unite pentru Dezvoltare.In virtutea acestui nou concept, saracia nu rezulta numai dintr-un venit insuficient ci si din alterarea unei serii de potentiale

insatisfaceri ale nevoilor umane.Notiunea de saracie se refera la privarea persoanei de mijloacele de realizare si de accedere la aceste potentiale. Relaia existen ntre starea de srcie i starea de sntate Intre starea de sanatate si nivelul de saracie exista o relatie directa.Saracia determina malnutritie, limiteaza accesul la ingrijiri, creste vulnerabilitatea la factorii de risc individuali sau de mediu.Starea de sanatate precara reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile.Toate acestea afecteaya calitatea vietii individului, determinand sau perpetuand in cele din urma, saracia. Modelul de morbiditate din populatia generala se regaseste si in cadrul grupurilor populationale afecate de saracie, dar o prevalenta crescuta au bolile infectioase si bolile cu transmitere sexuala.Mortalitatea infantila si mortalitatea materna, determinata de lipsa de educatie, accesul dificil la produsele contraceptive, rata crescuta a avorturilor, inregistreaza valori crescute in randul categoriilor de populatie defavorizata. Ultimele cercetari privind mirbiditatea populatiei sarace constata faptul ca, alaturi de bolile cu transmitere sexuala, apar cu o frecventa ridicata, fenomene determinate de comportamente viciate sau la risc.Studiile au demonstrat ca fenomenele de violenta indreptatea asupra celorlalti, sau a propriei persoane, alcoolismul, tabaismul raspund degradarii sociale.Aparitia lor este determinata de statutul socio-economic al individului, sau al grupului din care face parte si de conditiile de munca (stres, insecuritate, somaj ). Faptul ca o stare buna de sanatate poate preveni saracia, sau cel putin reprezinta o modalitate de o evita, este un aspect care a fost initial mai putin luat in considerare.Studiile au demonstrat ca starea buna de sanatate, prin contributia sa la dezvoltarea capitalului uman si social si in consecinta a productivitatii, poate determina crestrea venitului personal si dezvoltarea economica nationala.Ameliorarea starii de sanatate a populatiei ar putea sa se evidentieze la un moment dat prin cresterea veniturilor.Ameliorarea si protejarea starii de sanatet a categoriilor de persoane sarace devine astfel, un element important in lupta impotriva saraciei. Implicarea sistemelor de sanatate in combaterea saraciei

Relatia directa existenta intre saracie si starea de sanatate presupune necesitatea implicarii sistemelor sanitare in activitatile de diminuare a fenomenului saraciei.In cadrul sistemelor de sanatate se incearca astazi, gasirea unor solutii si raspunsuri referitoare la impactul pe care il are saracia asupra starii de sanatate. OMS a incercat sa identifice exemple de interventii ale sistemelor de sanatate care pot remedia diferite aspecte specifice saraciei.In urma studiilor effectuate au putut fi identificate cateva concluzii privind implicarea serviciilor de sanatate in combaterea saraciei. Sistemele de sanatate pot contribui prin actiuni eficace la ameliorarea starii de sanatate a categoriilor defavorizate, fara a fi necesara reformarea practicilor existente sau dezvoltarea unor modele stintifice complexe , Un sistem de sanatate poate fi uneori un obstacol si devine astfel, o cauza a saraciei pentru persoanle defavorizate, care nu-si pot permite plata serviciilor directe sau indirecte , Chiar daca se asigura gratuitatea serviciilor de sanatate, uneori ele raman in continuare innacesibile, la nivel cultural sau geografic , Pe langa deblocarea unor resurse financiare pentru combaterea saraciei, este necesara si formarea unui personal specializat in intampinarea nevoilor populatiei sarace. Saracia in Romania In Romania, saracia este prevalenta in zonele de dezvoltare : NE, SV,SE, in mediul rural, in zonele cu somaj crescut, in grupurile de rromi, in gospodariile de pensionari, in familiile numeroase si cele care au peste trei copii, in familiile unde capul failiei este neinstruit si in familiile monoparentale.Aici se gasesc persoanele cele ,mai susceptibile in a contacta o boala si a caror adresabilitate si acces la ingrijiri sunt limitate. n Romnia calculul ratei srciei si a numrului de sraci se face utiliznd dou metodologii, i anume: Institutul Naional de Statistic calculeaz indicatorii privind srcia relativ, ca parte a setului comun european de indicatori de incluziune social (conform recomandrilor EUROSTAT)

 Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale calculeaz indicatori privind srcia absolut, potrivit unei metodologii naionale stabilite n anul 2002 de expertii Guvernului Romniei, Institutului National de Statistic si Bncii Mondiale, ca parte a setului national de incluziune social. Persoane dupa regiunea de dezvoltare Nord - Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord -Vest Centru Bucuresti -Ilfov Valori 2008 27,2 22,7 17,5 23,3 13,3 15,6 14,5 4,7

Tabelul nr.1: rata saraciei in 2008 dupa zonele de dezvoltare din Romania( conform datelor Institului National se Statistica).

Populaia srac continu s fie concentrat n mediul rural nregistrnd o valoare de 9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare dect n mediul urban.Trebuie remarcat ns o scdere semnificativ a ratei srciei absolute din mediul rural fa de anul 2007 cnd se nregistra 15,8%. Analiznd rata srciei absolute n funcie de statutul ocupa ional se poate constata c lucrtorii pe cont propriu, att cei din sectorul agricol ct i cei din sectorul nonagricol, nregistreaz cele mai ridicate valori i anume 15,8%, respectiv 13,7%.Pensionarii nregistrau un numr de 3,0%, salariaii 1,0%, iar omerii 13,1%.Un alt element ce trebuie menionat se refer la faptul c cea mai ridicat valoare a ratei srciei absolute se nregistreaz n rndul tinerilor cu vrsta cuprins ntre 15 24 ani, i anume 8,4%. Proiectiile asupra srciei pentru anul 2009 prezentate n Raportul Bncii Mondiale se bazeaz pe un numr de presupuneri simplificate si ar trebui s fie interpretate mai degrab ca si rezultate indicative, dect ca si estimri precise.Pentru anul 2008, conform calculelor realizate de MMFPS, rata srciei absolute a fost de 5,7%, ceea ce nseamn circa 1,22 milioane de sraci. Banca Mondial a prognozat pentru 2009 o crestere a ratei 6

srciei absolute la 7,4%, ceea ce nseamn un numr de aproximativ 1,58 milioane persoane. Saracia este o sursa de marginalizare sociala, deoarece priveaza individul de drepturile sale funsamentale si de libertatea de a-si satisface nevoile primare (de la cele legate de igiena si alimentatie la cele referitoare la medimente esentiale) si sociale, care includ capacitatea individului de a particpa la viata comunitatii, de a se alatura discutiilor publice, de a particpa la luarea de decizii politice.Ulterior, aceasta lipsa de libertate impiedica dezvoltarea potentialului personal, si dauneaza astfel societatii. In concluzie, apartenenta la o retea sociala este conditia minima pentru a beneficia de actiuni de suport, in timp ce suportul perceput reflecta in mare parte tranzactiile interpersonale.Asadar, starea de sntate a populaiei este determinat de accesul la sntate, pe de o parte, i de accesul la servicii de sntate, pe de alt parte. Accesul la sntate depinde ntr-o mare msur de factori externi sistemului de sntate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economic, factori socio-culturali. Accesul la ngrijiri de sntate este influenat aproape n totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Bibliografie:
1.Constantinescu Cornel - Probleme sociale ale educaiei.,Editura Universitii Piteti, 2003;

2.Constantinescu Maria - Tehnici de Asisten Social a familiei in Buletin tiinific,seria Socio-Umane,Nr.17, 2007 : 3.Chelcea, S, Ilu, P.(coord.) Bucurest, 2003, 4. Ghebrea G. Perspective sociologice asupra saraciei , Ed.Trei, Bucuresti, 2000, 5.Lambru M. Starea de sanatate a populatiei in Sanatate publica si management sanitar, Ed.Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2005, 6.Lupu I. - Sociologie medicala.Teorii si aplicatii, Ed.Polriom, Iasi, 1999, 7.Mardare I. Suportul social si starea de santate in Revista de Asistenta Sociala, nr.34, 2005, Enciclopedie de psihosociologie ,Ed.Economica,

Internet:
-www.mmuncii.ro/ro/domenii/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala , -www.institutul national de statistica/situatia-saraciei-in-romania