Transcript

1. INGRIJIRI PALIATIVE IN GERIATRIE

Cand nu mai este sansa pentru vindecare, trebuie sa punem accent pe calitatea
vietii Paliatia reprezinta ingrijirea pacientilor aflati in faza avansata a unei boli
incurabile, in stadiul care a depasit posibilitatile curative. Prin asistenta paliativa se
asigua un tratament complex de control al simptomelor, suport emotional, social,
spiritual si respectarea demnitatii umane fiecarei persoane bolnave. Scopul este
asigurarea calitatii vietii bolnavului, atenuarea suferintelor somatice si psihice,
susinerea si ncurajarea activitilor fizice si mentale precum si suportul pentru
membrii de familie ( inclusiv n perioada de doliu). In asistenta paliativa este
implicata o echipa multidisciplinara alcatuita din medici, ingrijitoare,
psihologi/specialisti in igiena mentala, asistenti sociali, preoti si voluntari instruiti.
Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa este o
abordare care imbunataeste calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora,
facand fata problemelor asociate cu boala amenintatoare de viata, prin prevenirea si
inlaturarea suferintei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta atat a tratamentului
durerii cat si ale altor probleme fizice, psiho-sociale si spirituale. OMS a elaborat
unele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:

atenueaza durerea si alte simptome chinuitoare

afirm viaa si consider moartea ca pe un proces normal;

nu grbeste si nici nu amn moartea;

integreaz aspectele psiho-sociale si spirituale ale ngrijirii pacientului;

ofer un sistem de suport pentru a ajuta familia s fac fa greutilor din timpul
bolii

ofer un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul s duc o via ct mai apropiat
de cea normal pn la moarte;

mbunteste calitatea vieii si poate influena pozitiv evoluia bolii;

se bazeaz pe o abordare de echip pentru a se putea adresa tuturor nevoilor

pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de suport n perioada de doliu, dac este
cazul;

este aplicabil n stadii timpurii ale bolii, n corelaie cu o serie de alte terapii
menite s prelungeasc viaa, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si include

investigaii necesare unei mai bune nelegeri si abordri ale complicaiilor clinice.
Bolnavul n stare avansat are dreptul ca durerile si simptomele sale somatice si
suferinele psihice s fie alinate, si s fie nconjurat de prieteni si familie. ngrijirea de
tip hospice se remarc prin implicarea aparintorilor n ngrijirea bolnavului precum
si suportul emoional al acestora n perioada de doliu.

2. Casa de Asigurri de Sntate nu recunoaste deocamdat serviciul de ngrijire

paliativ ca fiind un serviciu finanabil, si suport prin urmare doar o mic parte a
costurilor de ntreinere. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea
paliativa reprezinta ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai
raspunde la tratament curativ. Controlul durerii si al altor simptome, problemele
psihologice, sociale si spirituale au importanta majora. Scopul ingrijirii paliative
este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru
familiile acestora. . In Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai
statelor membre UE privind ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine
din latinescul "pallium", care inseamna "masca, "acoperamint". Aceasta etimologie
indica de fapt esenta ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau
asigurarea unui "acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa
nu mai poate oferi vindecare. Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere
un nivel de ingrijire adecvat si sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi,
pana la jumatatea acestui secol, medicina a oferit putin in domeniul managementului
durerii si controlului eficient al simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase
din anii 50, combinata cu o intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale
ale pacientilor in pragul mortii, au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri
paliative. Principiile ingrijirilor paliative au devenit mai cunoscute si aplicate in a
doua jumatate a secolului XX. . Prima unitate hospice moderna de educatie si
cercetarea fost cea infiintata in 1967, la Londra, de Cicely Saunders, formata din
asistenta medicala, asistenta sociala si medic care este considerata si consacrata ca
pionier al miscarii hospice moderne. Recent, o serie de studii au furnizat date despre
asemanari si diferente in dezvoltarea ingrijirilor paliative in Europa. Polonia si Rusia
au cele mai numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre republicile foste
sovietice au servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la domiciliu este cel
mai obisnuit tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile paliative in
unitati cu paturi. Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta" in patru
tari (Romania, Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt centre care au avut o
importanta cruciala in dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de
centre de referinta. Principiile ingrijirii palliative. . OMS a elaborat urmatoarele
principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa: 2

3. - asigura inlaturarea durerii si a altor simptome;

- afirma viata si considera moartea pe ca un proces normal; - nu grabeste si nici nu

amana moartea;

- integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului;

- ofera un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai apropiata
de cea 3 normala pana la moarte;

- ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca fata in timpul bolii
pacientului si dupa decesul acestuia;

- se bazeaza pe o abordare de echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor

pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de "bereavement" (suport in perioada de
doliu), daca este cazul

; - imbunatateste calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii;

- este aplicabila in stadii timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte terapii menite
sa prelungeasca viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si include investigatii
necesare unei mai bune intelegeri si abordari ale complicatiilor clinice.

ngrijirea vrstnicului. Populatia de vrsta a III sau batrnii constituie o

categorie specifica a societatii care ntruneste persoanele ncepnd cu vrsta de 6065 ani, pn la deces. n 1975 vrsta a III-a reprezenta pe glob 5,6% din populaie, iar
n 2000 deja 6,3%. n Europa indicii sunt, respectiv, de 12,3% si 14,3%, ceea ce
denot mbtrnirea populaiei europene. ntre anii 1980 si 1991 numrul persoanelor
avnd mai mult de 75 ani a crescut n toate rile Uniunii Europene, cota maxim fiind
atins de cele din sudul Europei, unde s-a nregistrat o crestere de circa 30%
(Politique sociale Europeene,Luxemburg,1993). Stiina ce studiaz toate aspectele
mbtrnirii (sanitar, sociologic, economic, comportamental, de mediu s.a.) e definit
ca gerontologie. Ea face apel aproape ntotdeauna la mai multe discipline. Geriatria
este o ramur a gerontologiei si a medicinii ce se ocup de sntatea btrnilor din
toate aspectele - profilaxia, tratament, recuperare, supraveghere etc. Unii cercettori
definesc senescena drept un proces insidios,dar constant, ce urmeaz perioadei de
maturitate si se produce difereniat, n funcie de particularitile individuale, precum
si de ansamblul condiiilor de trai . Conform altor studii ,viaa btrnului, activitatea
lui, posibil profesional, dar primordial habitual, este indispensabil de problema
calitii vieii,care este determinat nu numai de boal etc., dar si de suferina
sufleteasc greu recuperabil,

4. discomfortul psiho-emoional, readaptarea redus, n special social. . Unii autori

definesc noiunea de calitate a vieii ca nivel de bunstare real si perceput n
raport cu nivelul ideal sau dorit al unei condiii specifice . Potrivit altor opinii,
calitatea vieii este determinat de civa factori de baz: individual, de populaie,
economic si de mediu nconjurtor. Conferina internaional ONU cu privire la
dezvoltarea social (1995, Copenhaga) a recomandat includerea concepiei securitii
oamenilor n lista problemelor prioritare ale secolului XXI. Aceasta ntruneste sase
principii: securitatea economic; securitatea alimentar; securitatea sntii, inclusiv
ecologic; securitatea personal; securitatea social; securitatea politic. Realizarea
tuturor acestor principii ar permite asigurarea unei btrnei decente. ngrijirile la
domiciliu pot fi definite ca fiind gama de servicii si faciliti acordate n comunitate
persoanelor dependente, pentru ca acestea s triasc, pe ct de independent posibil, n
propriile case. Aceste ngrijiri ar trebui sa se realizeze prin reabilitarea gerontologic,
care include trei sfere: diagnosticarea,intervenia,rezultatele. . Diagnosticarea
cuprinde informaia despre problemele medico-sociale ale vrstnicului si aportul
familiei si al comunitii la soluionarea lor. . Intervenia const din: 1.informarea
btrnilor despre procesele de senescen, despre tipurile de susinere a vrstnicilor,

etc; 2.propagarea modului sntos de via, alimentaie corect; ; 3.ameliorarea

suferinelor batrnilor; 4.aciunea asupra factorilor sociali, economici si politici
negative, ce influeneaz vrstnicul; 5.recomandri despre autoajutor. Rezultatele
reabilitrii vrstnicilor reprezint dirijarea proceselor de senescen ce se petrec n
organism si integrarea btrnului n societate. Conform datelor OMS scopurile
reabilitrii geriatrice sunt: : Reactivitatea antrenarea activ a btrnului n mediul
su; ; Resocializarea rennoirea si ntrirea comunicrii btrnului n familie si
societate, evitnd izolarea; Reintegrarea participarea activ si adecvat a btrnului
n viaa social, cultural, politic, economic etc. 4
Ce este ingrijirea paliativa?
Ingrijirea paliativa reprezinta ajutarea unei persoane sa aiba o calitate a vietii mai buna sau sa
progreseze in lupta cu cancerul. Accentul ingrijirii paliative nu se pune asupra moartii sau in
incercarea de a gasi un leac. In schimb, accentul se pune pe o calitate mai buna a vietii de zi
cu zi.
Urmatoarele sunt principalele obiective ale ingrijirii paliative:
- De a ameliora durerea si alte simptome
- De a ajuta la imbunatatirea emotionala, mentala si spirituala a bunastarii
- De a sprijini membrii familiei persoanei care are cancer in timpul bolii si dupa moartea
acesteia
Ingrijirea paliativa presupune un parteneriat intre persoana care are cancer, familie si prieteni,
si membrii echipei de ingrijire a sanatatii. Aceasta echipa poate include serviciile unui medic,
asistent medical, asistent social, consilier si consilier spiritual.
In ce caz este prevazuta ingrijirea paliativa?
Ingrijirea paliativa poate fi oferita la domiciliu sau intr-o institutie ca spitalul sau ospiciul.
Persoana care are cancer si membrii familiei sale vor trebui sa decida care este cea mai buna
optiune pentru ei. Inainte de a face aceasta alegere, este bine sa aflati cat mai multe despre
fiecare nivel de ingrijire. Poate fi, de asemenea, util sa vorbiti cu un medic sau alti membri ai
echipei de ingrijire a sanatatii cu privire la punctele bune si rele ale fiecarei optiuni. Este
posibil sa primiti ingrijiri la domiciliu pentru un timp si apoi sa va mutati intr-o institutie de
spital sau un spiciu daca boala progreseaza. Daca o persoana prefera sa primeasca ingrijiri la
domiciliu, membrii familiei ar trebui sa discute cu medicul despre informatii cu privire la
programele de sprijin local. De exemplu, unele programe ofera servicii de lucratori
suplimentari. Acesti lucratori preia ingrijirea persoanei bolnave pentru cateva ore pentru ca
ingrijitorii primari sa faca o pauza.
Cum poate ingrijirea paliativa sa calmeze durerea si alte simptome?
Cand boala avanseaza, bolnavul poate experimenta o serie de simptome. Aceste simptome pot
include durere, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, scadere in greutate,
constipatie, probleme de respiratie, confuzie, greata, varsaturi, tuse si o durere in gat sau gat
uscat. Toate aceste simptome pot fi gestionate cu un tratament adecvat. O persoana care

sufera de cancer nu ar trebui sa incerce sa fie puternica si sa tolereze durerea sau alte
simptome. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra starii fizice si emotionale a
persoanei. O persoana care sufera de cancer trebuie sa spuna medicului despre orice
simptome pe care le are.
Durerea este unul dintre cele mai comune simptome experimentate de catre oamenii care au
cancer. Chiar daca este severa, durerea poate fi aproape intotdeauna controlata cu
medicamente. Fiecare persoana raspunde la durere diferit. Medicul va crea un plan de
gestionare a durerii, care satisface nevoile persoanei. Medicamentele pot fi administrate pe
cale orala (lichide sau pilule) sau prin rect (supozitoare). Ele pot fi, de asemenea, date prin
piele (plasture transdermic) sau injectate in piele, un muschi sau o vena. Este important sa nu
se astepte pana cand persoana simte durerea inainte de a administra urmatoarea doza, chiar
daca aceasta inseamna starea de veghe in mijlocul noptii.
Pentru unii oameni, medicul poate prescrie un medicament opioid, cum ar fi morfina sau
codeina, pentru a calma durerea. Opioidele cauzeaza dureri, de multe ori constipatie,astfel
incat o persoana care sufera de cancer poate avea nevoie, de asemenea, sa ia alt medicament
in mod regulat pentru a preveni acest efect secundar comun. Cu toate acestea, dependenta de
medicamente pentru durere este foarte rara la persoanele care au cancer.
Incearca impreuna cu medicul sa gasiti cel mai eficient mod de a usura simptomele durererii.
Persoana bolnava nu ar trebui sa se simta descurajata daca o abordare specifica nu
functioneaza. Medicul trebuie sa stie preferintele persoanei pentru modul in care sunt
gestionate simptomele durerii. Medicul poate ajuta persoana care are cancer sa simta ca
detine controlul situatiei.
Cum poate o persoana care are cancer sa se pregateasca pentru a face fata la sfarsitul
vietii?
Fiecare persoana se va confrunta cu sfarsitul vietii in felul ei. Este normal sa te simti furios si
neancrezator in acceptarea situatiei. Oamenii pot regreta modul in care au trait sau lucruri pe
care le-au facut in timpul vietii. Acestia isi vor face griji ca vor deveni o povara pentru
familie. Aceste sentimente si temeri sunt normale. Cu toate acestea, ele pot afecta negativ
calitatea vietii unei persoane bolnave de cancer.
Ingrijirea paliativa ofera posibilitatea de a gasi pacea mintii cu care se confrunta, cu
sentimente si credinte despre viata si moarte. Fiecare persoana trebuie sa gaseasca sensul in
felul sau propriu, in ritmul sau propriu. Unii oameni gasesc confort in a vorbi cu un prieten
apropiat, membru de familie, consilier spiritual sau un grup de sprijin cu privire la
sentimentele lor. Altii pot prefera sa se ocupe de emotiile lor intr-un alt mod, cum ar fi sa
scrie intr-un jurnal, sa picteze sau sa asculte muzica.
Cum vor reactiona membrii familiei la ingrijirea paliativa?
Cand moartea unei persoane iubite este aproape, fiecare membru al familiei va reactiona
diferit. Este normal sa experimentati o serie de emotii, cum ar fi furie, soc, anxietate si
neputinta. Nu exista nici un mod normal de a gestiona aceasta situatie. Membrii familiei ar
trebui sa incerce sa se accepte unul pe altul,deoarece fiecare are raspunsurile si sentimentele
lor diferite. De asemenea, ar trebui sa tina cont de faptul ca emotiile nu urmeaza un program
riguros. Doar pentru ca o persoana este pregatita pentru a trece la urmatoarea etapa de doliu

nu inseamna ca oricine este pregatit. Ca parte a ingrijirilor paliative, este important pentru
membrii familiei sa petreaca mai mult timp impreuna cu persoana bolnava,decat sa se
concentreze pe moartea ei.
Ce altceva ar trebui sa faca o persoana atunci cand se pregateste sa faca fata sfarsitului
vietii?
Ingrijirea paliativa ofera o oportunitate de a face pregatirile practice pentru moarte. Acest
lucru poate fi un proces foarte dificil. Cu toate acestea, se ocupa cu aceste chestiuni in avans
pentru a reduce problemele financiare, juridice si emotionale cu care familia si prietenii
persoanei bolnave se vor confrunta dupa moartea ei. Aceste ingrijiri ofera, de asemenea,
persoanei care are cancer un anumit control asupra situatiei sale. De exemplu, pregatirea va
permite persoanei bolnave sa decida modul in care bunurile sale sunt impartite. In acest timp,
persoana care sufera de cancer ar putea dori sa organizeze orice inregistrari, documente si
instructiuni de care membrii familiei vor avea nevoie dupa moartea ei.

Citeste mai mult - See more at: http://blog.medici-de-familie.ro/tag/calmare-durere-ingrijirepaliativa/#sthash.f14CufaS.dpuf

Ce este ingrijirea medicala paliativa?

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea medicala paliativa este definita ca

"... o abordare care imbunatateste calitatea vietii pacientilor si a familiilor acestora
atunci cand se confrunta cu o boala amenintatoare de viata, prin prevenirea si
inlaturarea suferintei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta si tratamentul
durerii si a altor probleme fizice, psiho-sociale si spirituale".

Principiile ingrijirii medicale paliative

Evolutia ingrijirii medicale paliative moderne presupune integrarea ei in procesul

continuu de tratament si asistenta completa a bolnavului incurabil, inca din faza de
diagnostic a unei boli incurabile sau cu prognostic limitat. Toate interventiiie sunt menite
sa asigure o cat mai buna calitate a vietii pacientului si persoanelor apropiate acestuia,
chiar in paralel cu tratamentele active curative.

Ingrijirea medicala paliativa are la baza urmatoarele principii:

asigura o abordare in echipa interdisciplinara a nevoilor complexe ale pacientului;

 este aplicabila inca din primele stadii ale bolii, in corelatie cu alte terapii de prelungire a
vietii (chimioterapia sau radioterapia) si include investigatii necesare intelegerii si
controlului complicatiilor clinice in evolutia bolii.

asigura controlul durerii si al altor simptome;

sustine viata si considera moartea ca pe un proces firesc in evolutia vietii;

integreaza in ingrijire aspectele psiho-emotionale, sociale si spirituale;

ofera un sistem de suport care sa permita pacientului sa duca o viata cat mai activa
posibil de-a lungul evolutiei bolii;

ofera sprijin familiei pentru a face fata problemelor pe parcursul bolii pacientului si
dupa decesul acestuia;

imbunatateste calitatea vietii si implicit cursul si evolutia bolii.

Cine are nevoie de ingrijiri medicale paliative?

Beneficiarii serviciilor de ingrijiri medicale paliative sunt pacienti adulti, suferind de boli
cronice progresive, incurabile sau amenintatoare de viata, care au simptomatologie
necontrolata si/sau suferinta psiho-sociala sau spirituala.

Concret, ingrijirea medicala paliativa se adreseaza pacientilor cu:

cancer;

 boli neurologice progresive;

boli pulmonare in stadii avansate si terminale;

Sectia de Ingrijiri Medicale Paliative din cadrul ELYTIS Hospital, prin modul de
organizare, prin structura sa si prin serviciile specializate pe care le ofera, vine in
intampinarea nevoilor complexe medicale, sociale si psihologice ale bolnavilor incurabili
adulti, aflati in stadii avansate sau terminale de evolutie a bolii. Serviciile medicale
(controlul durerii si a simptomelor specifice bolii si stadiului respectiv) sunt asigurate de
o echipa multidisciplinara - specializata in ingrijiri medicale paliative - formata din
medici, farmacist, asistent social, asistente medicale, infirmiere, ingrijitoare voluntari.

La ELYTIS Hospital admiterea pacientilor pentru spitalizare in sectia de ingrijiri

paliative se face pe baza de programare, in ordinea solicitarilor si in urma avizului
medical al sefului Sectiei de ingrijiri Medicale Paliative, pe baza unui bilet de trimitere
emis de medicul de familie sau specialist. Documentarea criteriilor de selectie pentru
fiecare caz in parte, oncologic sau non-oncologic, se face pe baza dosarului medical al
pacientului si a examinarii acestuia. Durata de spitalizare in Sectia de ingnjirl Medicale
Paliative la ELYTIS Hospital nu este predefinita, ci depinde exclusiv de starea pacientului
si de decizia acestuia sau a familiei. Admiterea de noi pacienti se face numai la eliberarea
unui loc / pat, iar in acest scop se pot realiza liste de asteptare.
Ce este ingrijirea paliativa?

Ingrijirea paliativa reprezinta ajutarea unei persoane sa aiba o calitate a vietii mai buna sau sa
progreseze in lupta cu cancerul. Accentul ingrijirii paliative nu se pune asupra moartii sau in
incercarea de a gasi un leac. In schimb, accentul se pune pe o calitate mai buna a vietii de zi
cu zi.
Urmatoarele sunt principalele obiective ale ingrijirii paliative:
- De a ameliora durerea si alte simptome
- De a ajuta la imbunatatirea emotionala, mentala si spirituala a bunastarii
- De a sprijini membrii familiei persoanei care are cancer in timpul bolii si dupa moartea
acesteia

Ingrijirea paliativa presupune un parteneriat intre persoana care are cancer, familie si prieteni,
si membrii echipei de ingrijire a sanatatii. Aceasta echipa poate include serviciile unui medic,
asistent medical, asistent social, consilier si consilier spiritual.
In ce caz este prevazuta ingrijirea paliativa?
Ingrijirea paliativa poate fi oferita la domiciliu sau intr-o institutie ca spitalul sau ospiciul.
Persoana care are cancer si membrii familiei sale vor trebui sa decida care este cea mai buna
optiune pentru ei. Inainte de a face aceasta alegere, este bine sa aflati cat mai multe despre
fiecare nivel de ingrijire. Poate fi, de asemenea, util sa vorbiti cu un medic sau alti membri ai
echipei de ingrijire a sanatatii cu privire la punctele bune si rele ale fiecarei optiuni. Este
posibil sa primiti ingrijiri la domiciliu pentru un timp si apoi sa va mutati intr-o institutie de
spital sau un spiciu daca boala progreseaza. Daca o persoana prefera sa primeasca ingrijiri la
domiciliu, membrii familiei ar trebui sa discute cu medicul despre informatii cu privire la
programele de sprijin local. De exemplu, unele programe ofera servicii de lucratori
suplimentari. Acesti lucratori preia ingrijirea persoanei bolnave pentru cateva ore pentru ca
ingrijitorii primari sa faca o pauza.
Cum poate ingrijirea paliativa sa calmeze durerea si alte simptome?
Cand boala avanseaza, bolnavul poate experimenta o serie de simptome. Aceste simptome pot
include durere, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, scadere in greutate,
constipatie, probleme de respiratie, confuzie, greata, varsaturi, tuse si o durere in gat sau gat
uscat. Toate aceste simptome pot fi gestionate cu un tratament adecvat. O persoana care
sufera de cancer nu ar trebui sa incerce sa fie puternica si sa tolereze durerea sau alte
simptome. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra starii fizice si emotionale a
persoanei. O persoana care sufera de cancer trebuie sa spuna medicului despre orice
simptome pe care le are.
Durerea este unul dintre cele mai comune simptome experimentate de catre oamenii care au
cancer. Chiar daca este severa, durerea poate fi aproape intotdeauna controlata cu
medicamente. Fiecare persoana raspunde la durere diferit. Medicul va crea un plan de
gestionare a durerii, care satisface nevoile persoanei. Medicamentele pot fi administrate pe
cale orala (lichide sau pilule) sau prin rect (supozitoare). Ele pot fi, de asemenea, date prin
piele (plasture transdermic) sau injectate in piele, un muschi sau o vena. Este important sa nu
se astepte pana cand persoana simte durerea inainte de a administra urmatoarea doza, chiar
daca aceasta inseamna starea de veghe in mijlocul noptii.
Pentru unii oameni, medicul poate prescrie un medicament opioid, cum ar fi morfina sau
codeina, pentru a calma durerea. Opioidele cauzeaza dureri, de multe ori constipatie,astfel
incat o persoana care sufera de cancer poate avea nevoie, de asemenea, sa ia alt medicament
in mod regulat pentru a preveni acest efect secundar comun. Cu toate acestea, dependenta de
medicamente pentru durere este foarte rara la persoanele care au cancer.
Incearca impreuna cu medicul sa gasiti cel mai eficient mod de a usura simptomele durererii.
Persoana bolnava nu ar trebui sa se simta descurajata daca o abordare specifica nu
functioneaza. Medicul trebuie sa stie preferintele persoanei pentru modul in care sunt
gestionate simptomele durerii. Medicul poate ajuta persoana care are cancer sa simta ca
detine controlul situatiei.

Cum poate o persoana care are cancer sa se pregateasca pentru a face fata la sfarsitul vietii?
Fiecare persoana se va confrunta cu sfarsitul vietii in felul ei. Este normal sa te simti furios si
neancrezator in acceptarea situatiei. Oamenii pot regreta modul in care au trait sau lucruri pe
care le-au facut in timpul vietii. Acestia isi vor face griji ca vor deveni o povara pentru
familie. Aceste sentimente si temeri sunt normale. Cu toate acestea, ele pot afecta negativ
calitatea vietii unei persoane bolnave de cancer.
Ingrijirea paliativa ofera posibilitatea de a gasi pacea mintii cu care se confrunta, cu
sentimente si credinte despre viata si moarte. Fiecare persoana trebuie sa gaseasca sensul in
felul sau propriu, in ritmul sau propriu. Unii oameni gasesc confort in a vorbi cu un prieten
apropiat, membru de familie, consilier spiritual sau un grup de sprijin cu privire la
sentimentele lor. Altii pot prefera sa se ocupe de emotiile lor intr-un alt mod, cum ar fi sa
scrie intr-un jurnal, sa picteze sau sa asculte muzica.
Cum vor reactiona membrii familiei la ingrijirea paliativa?
Cand moartea unei persoane iubite este aproape, fiecare membru al familiei va reactiona
diferit. Este normal sa experimentati o serie de emotii, cum ar fi furie, soc, anxietate si
neputinta. Nu exista nici un mod normal de a gestiona aceasta situatie. Membrii familiei ar
trebui sa incerce sa se accepte unul pe altul,deoarece fiecare are raspunsurile si sentimentele
lor diferite. De asemenea, ar trebui sa tina cont de faptul ca emotiile nu urmeaza un program
riguros. Doar pentru ca o persoana este pregatita pentru a trece la urmatoarea etapa de doliu
nu inseamna ca oricine este pregatit. Ca parte a ingrijirilor paliative, este important pentru
membrii familiei sa petreaca mai mult timp impreuna cu persoana bolnava,decat sa se
concentreze pe moartea ei.
Ce altceva ar trebui sa faca o persoana atunci cand se pregateste sa faca fata sfarsitului vietii?
Ingrijirea paliativa ofera o oportunitate de a face pregatirile practice pentru moarte. Acest
lucru poate fi un proces foarte dificil. Cu toate acestea, se ocupa cu aceste chestiuni in avans
pentru a reduce problemele financiare, juridice si emotionale cu care familia si prietenii
persoanei bolnave se vor confrunta dupa moartea ei. Aceste ingrijiri ofera, de asemenea,
persoanei care are cancer un anumit control asupra situatiei sale. De exemplu, pregatirea va
permite persoanei bolnave sa decida modul in care bunurile sale sunt impartite. In acest timp,
persoana care sufera de cancer ar putea dori sa organizeze orice inregistrari, documente si
instructiuni de care membrii familiei vor avea nevoie dupa moartea ei.
Citeste mai mult
Cancerul dupa tratament
De Dr. Popescu Clavinia Elena 16 Noi, 2010 Cancerul atitudine cancer, consultatii psiholog
cancer, dieta tratament cancer, medic, medic de familie, Medici de Familie, probleme sexuale
cancer, tratament cancer, viata sexuala tratament cancer
Din ziua in care ati fost diagnosticati cu cancer, probabil ati asteptat cu nerabdare sa va
recapatati viata voastra normala. Cu toate acestea, ar putea dura ceva timp sa va intorceti la
rutina din inaintea tratamentului. Este important ca si cei dragi sa va ajute sa va adaptati
noului stil de viata.

Voi avea nevoie de consultatii dupa tratament?

Da. Dupa ce se incheie tratamentul, va trebui sa va duceti periodic la consultatii medicale. La
inceput, poate fi necesar sa consultati medicul la fiecare 3-4 luni. Dupa un timp, ar putea fi
necesar doar 1 sau 2 controale in fiecare an. Medicul va va spune cat de des sa veniti la
controale.
O vizita la medicul vostru pentru un control va poate face sa va simtiti ingrijorat si suparat.
Ati putea prinde teama de medic, deoarece atunci cand va duceti la control ar putea sa va
spuna ca boala a revenit. Aceste sentimente sunt normale si ar trebui sa se diminueze in timp.
Puteti gasi ajutor si sa luati cu voi un prieten sau membru de familie pentru a va oferi confort
si suport. Cu toate acestea, daca boala a revenit vor aparea unele semnele. Daca nu cunoasteti
aceste semne, este usor sa presupuneti ca orice modificare in corpul vostru poate inseamna
ca boala a reaparut.Adresati-va medicului pentru a va explica semnele specifice ce ar trebui
sa le urmariti. De asemenea, este insa important sa va testati si pentru alte forme de cancer.
Medicul va poate spune ce teste sunt necesare sa faceti.
Ar trebui sa fac unele modificari in dieta mea dupa tratament?
In timpul tratamentului de cancer, medicul va poate recomanda cresterea cantitatii de
proteine si caloriilor in dieta. Dupa terminarea tratamentul de cancer, puteti reveni la o dieta
mai echilibrata. Manancati o multime de fructe, legume si cereale integrale, si o cantitate
moderata de carne cu grasimi putine si produse lactate. Limitati consumul de grasimi si zahar
din dieta voastra. O dieta sanatoasa va va ajuta organismul sa-si revina mai bine dupa
tratamentul cancerului. Este, de asemenea, important pentru tine sa faceti exercitii fizice
regulate si sa dormiti cat mai mult..
Unii oameni continua sa aiba probleme, cum ar fi lipsa poftei de mancare, pierderea in
greutate sau greata. Daca aveti reactii adverse care nu dispar dupa tratament, discutati cu
medicul vostru. El va poate ajuta sa faceti fata problemelor legate de alimentatie.
Ce se intampla daca am probleme sexuale dupa tratament?
Daca va confruntati cu probleme sexuale dupa tratamentul cancerului, nu sunteti singurii.
Multi oameni au un apetit sexual scazut sau se simt ingrijorati de modul in care viata lor
sexuala va evolua dupa ce au fost tratati de cancer. Daca tratamentul a schimbat aspectul
fizic, va puteti simti inconfortabil cu aceste modificari sau ingrijorati de reactia partenerului
vostru. In aceasta situatie, este important sa fiti sinceri cu partenerul vostru despre
sentimentele voastre. Ati putea cere sfatul medicului sau unui consilier.
Anumite efecte secundare ale tratamentului pot face dificila activitatea sexuala. De exemplu,
unele medicamente pot cauza uscaciunea vaginala la femei, chiar si dupa ce incetati sa luati
medicamente. Unii oameni se pot confrunta cu impotenta, dupa o interventie chirurgicala de
cancer de prostata. Medicul va poate sugera, de asemenea, moduri de a face fata efectelor
secundare sexuale. Incercati sa nu va simtiti jenati fata de medicul vostru in incercarea lui de
a va ajuta.
Ma pot intoarce la munca dupa tratament?

Pentru unii oameni revenirea la locul de munca este o prioritate dupa terminarea tratamentul
de cancer. Altii aleg sa nu sa se intoarca la locurile lor de munca sau nu se simt fizic capabili
sa se intoarca la locul de munca. Daca va decideti sa va intoarceti la locul de munca, retineti
ca poate dura un timp pana sa va acomodati.
Unele relatii de munca pot fi schimbate. De exemplu, angajatorul vostru poate sa nu stie daca
sunteti in masura sa indepliniti aceleasi indatoriri pe care le-ati facut inainte de a incepe
tratamentul de cancer. Unii dintre colegi pot parea sa se simta inconfortabil in jurul vostru la
inceput. Puteti alege sa nu discutati boala cu colegii vostrii, sau poate doriti sa le spuneti
despre experientele voastre si sa raspundeti la intrebarile lor. Alegerea este a voastra.
Cum se vor simti cei dragi dupa ce faceti tratamentul?
Chiar si dupa terminarea tratamentului de cancer, cei dragi pot trece prin emotii legat de
reaparitia bolii.Copii pot simti mai ales teama ca boala va reveni si va trebui sa reincepeti
tratamentele. In cazul in care membrii familiei par incomodati sa vorbesca despre boala
voastra si tratament, poate doriti sa incepeti voi o conversatie, cerandu-le sa va adreseze
intrebari deschise
Cum va veti simti emotional dupa tratament?
Desi o atitudine pozitiva este o parte importanta a supravietuirii cancerului, nu te astepta sa
fi optimist tot timpul. Permiteti-va timp pentru a va vindeca emotional, precum si fizic.
Uneori te poti simti furios din cauza modificarilor asupra corpului vostru cauzate de boala.
Sentimentele acestea sunt normale. Cu toate acestea, daca aveti sentimente negative care
totusi nu dispar, este important sa obtineti ajutor. Medicul poate fi in masura sa va sugereze
optiuni de tratament pentru a va ajuta sa faceti fata problemelor emotionale. Vorbind deschis
cu un iubit, un consilier sau un consilier spiritual va poate fi de asemenea de ajutor. Un grup
de sprijin pentru supravietuitorii de cancer poate fi un loc bun pentru exprimarea emotiilor si
a obtine ajutor de la oameni care va inteleg intradevar prin ce treceti.
Citeste mai mult
- See more at: http://blog.medici-defamilie.ro/category/boli/cancerul/#sthash.0Qqn2dyY.dpuf
Prezentm situaia curent a ngrijirilor paliative n Romnia n 2014 i perspectivele de
dezvoltare, n lumina documentelor internaionale recente, ce susin integrarea paliaiei n
strategiile naionale de sntate, la toate nivelurile, cu accent prioritar pe asistena primar i
comunitar.

Contextul internaional. 2014 a reprezentat, pe plan internaional, un an ce va rmne de

referin pentru dezvoltarea ngrijirilor paliative. n luna ianuarie, pe agenda Consiliului
executiv al OMS s-au aflat, pentru prima oar, discuii extinse referitoare la o rezoluie de
sine stttoare privind ngrijirile paliative. Consiliul a analizat raportul detaliat legat de
ngrijirile paliative prezentat de secretariatul OMS, iar la sesiunea din 23 mai 2014 a Adunrii
generale a sntii a fost adoptat oficial Rezoluia WHA67.19 Dezvoltarea ngrijirilor

paliative component a tratamentului integrat n cadrul ngrijirii continue pe parcursul

vieii.
Rezoluia solicit statelor membre: s dezvolte i s implementeze politici cost-eficiente i
echitabile de integrare a ngrijirilor paliative n ansamblul sistemelor se sntate, la toate
nivelurile, cu accent pe asistena primar, comunitar i la domiciliu; s asigure alocarea
corespunztoare de resurse financiare i umane pentru iniiative de dezvoltare a ngrijirilor
paliative, prin implementarea de politici specifice, educaia i instruirea personalului,
asigurarea medicamentelor eseniale, inclusiv a celor cu regim controlat; s asigure, prin
parteneriate multisectoriale, suportul adecvat i instruirea familiilor pacienilor, voluntarilor
comunitari i altor persoane implicate n ngrijirea bolnavilor; s integreze ngrijirea paliativ
n educaia continu a personalului, n concordan cu rolurile i responsabilitile
profesionale; s evalueze nevoile interne de ngrijiri paliative, inclusiv cele referitoare la
medicaia pentru controlul durerii i s asigure medicaia esenial pentru ngrijirile paliative;
s revizuiasc i s adapteze legislaia naional i politicile de control al medicamentelor (n
concordan cu ghidurile OMS), pentru mbuntirea accesului i utilizrii raionale a
medicamentelor pentru controlul durerii; s actualizeze lista naional a medicamentelor
eseniale, n lumina actualizrii Listei model a OMS; s susin parteneriatele ntre instituiile
publice i societatea civil, inclusiv asociaiile de pacieni, sprijinind dezvoltarea serviciilor
pentru pacienii care au nevoie de ngrijiri paliative; s implementeze i s monitorizeze
aciunile de ngrijiri paliative incluse n planul global de aciune al OMS.
E important cunoaterea i popularizarea acestor prevederi, care vin n sprijinul Strategiei
naionale de ngrijiri paliative, propuse MS n 2012, i care susine necesitatea dezvoltrii
paliaiei n toate mediile de acordare a serviciilor: n asistena primar i comunitar, precum
i prin servicii specializate.
Atlasul global al ngrijirilor paliative la sfritul vieii. n ianuarie 2014, OMS i WPCA
(Aliana Mondial pentru ngrijiri Paliative) au publicat la Geneva primul Atlas global al
ngrijirilor paliative la sfritul vieii. Scopul lui este de a pune n lumin nevoia acut de
ngrijiri paliative la nivel global i de a oferi informaii tuturor celor interesai de
mbuntirea accesului tuturor categoriilor de pacieni la aceste servicii.
Lucrarea realizeaz o hart global a situaiei ngrijirilor paliative, grupnd rile lumii n
patru categorii: 1. ri n care nu exist activitate de hospice sau ngrijiri paliative (75); 2. ri
cu interes n dezvoltarea ngrijirilor paliative i servicii incipiente (23) 3. a. ri cu servicii
izolate de ngrijiri paliative (74) i b. ri cu servicii generalizate de ngrijiri paliative(17); 4.
a. ri cu servicii de ngrijiri paliative n stadiu preliminar de integrare n sistemul de sntate
(25) i b. ri cu servicii de ngrijire paliativ n stadiu avansat de integrare n sistemul de
sntate (20).
Romnia este clasificat n grupul 4b, caracterizat prin dezvoltarea unei activiti n
domeniul paliaiei care a creat deja o mas critic de servicii n diferite locaii, cu
acoperirea tuturor tipurilor de servicii att n sistemul public, ct i n cel privat, cu
disponibilitate general n privina medicamentelor opioide pentru controlul durerii, cu centre
recunoscute n domeniul educaiei i programe de instruire de baz i EMC cu impact asupra
politicilor de integrare a ngrijirilor paliative n ansamblul sistemului de sntate la toate
nivelurile de asisten. Realitatea este departe de a ne satisface: la nceputul anului 2013,
acoperirea nevoii de servicii de ngrijiri paliative era de 6%.
Educaia profesionitilor. Cursul de atestat n ngrijiri paliative. Numrul total de medici cu
atestat de studii complementare n ngrijiri paliative se ridic n prezent la 405. O nou serie
de medici (20142016) din ntreaga ar a nceput cursul cu primul modul teoretic ce are loc
la Braov. Cursul online pentru medici, demarat n 2011, este disponibil i are 10 module
independente. Cursurile sunt recomandate profesionitilor din sntate care doresc s

aprofundeze subiecte importante pe teme specifice paliaie, controlul durerii, comunicarea

diagnosticului de boal grav, s
Publicitate
tarea terminal, simptome digestive i respiratorii etc. , studenilor la medicin din anii
terminali, medicilor rezideni, psihologilor i altor profesioniti din domeniul paliaiei.
Cursurile sunt creditate de CMR. Peste 130 de medici de diferite specialiti au participat
pn n prezent la unul sau mai multe module. Masteratul multidisciplinar de ngrijiri
paliative (durata: doi ani) continu n cadrul Facultii de Medicin a Universitii
Transilvania din Braov, n anul universitar 20142015, cu cea de-a cincea serie.
Masteranzii sunt absolveni de medicin, asisten medical/nursing, asisten social,
psihologie, teologie, kinetoterapie, psihiatrie, filologie i lucreaz n sistemul de sntate de
stat sau privat, n ONG-uri sau intenioneaz s deschid noi servicii de ngrijire paliativ.
Programele de instruire pentru asistenii medicali au continuat s prezinte interes. Cursurile
introductiv i avansat au fost organizate n cadrul unei finanri oferite de Fundaia BMS
New York, n 13 localiti i au avut o participare de 335 de asisteni medicali.
Conferina naional de ngrijiri paliative. Evenimentul este urmrit n fiecare an (din 1999)
de peste 150 de participani din toat ara: medici, asisteni medicali, psihologi, asisteni
sociali, ndrumtori spirituali, specialiti terapeui. Medicii interesai vin din 16 specialiti
diferite, cei mai numeroi fiind medicii de familie i medicii oncologi. ntre 23 i 25
octombrie 2014, la Timioara, 37 de lectori din ar, dar i invitai strini vor prezenta cele
mai interesante i actuale subiecte de ngrijire paliativ, n 11 plenare, 25 de ateliere i trei
sesiuni de comunicri orale. n acest an, invitai speciali sunt: dr. Alison Landon (Marea
Britanie), dr. David Levy (SUA) i prof. dr. Dorel Sndesc secretar de stat n MS. n cadrul
evenimentului vor avea loc dou lansri de carte: Protocoale clinice pentru ngrijiri
paliative (reeditat 2014) i Gray Matter de dr. David Levy. Conferina este creditat
EMC de CMR i OAMGMAMR. nscrierile se pot face on-line pe www.anip.ro pn la 12
octombrie.
Servicii de ngrijiri paliative n 2014. Pe lng cele 67 de servicii existente la nceputul
anului 2013, menionate n Catalogul 2012 al serviciilor de ngrijiri palitive, 2014 a constituit
anul de nfiinare pentru cteva noi servicii specializate de paliaie.
Cercetare. n perioada 57 iunie 2014, n cadrul Congresului de cercetare al Asociaiei
Europene de ngrijiri Paliative, desfurat la Lleida (Spania), au fost prezentate rezultate ale
cercetrii realizate printr-un proiect de parteneriat ntre Spitalul Cantonal St. Gallen (Elveia),
Hospice Casa Speranei i Media Research Centre Romnia, menit s mbunteasc
accesul populaiei la ngrijiri paliative la nivelul asistenei primare i comunitare. Proiectul i
propune s evidenieze bariere n accesul bolnavilor de cancer la ngrijire n comunitate i s
propun un model de intervenie prin educaie, asigurarea de ngrijiri paliative de baz i
ajustri legislative i financiare. Proiectul abordeaz nivelul 2 din Strategia naional de
ngrijiri paliative, respectiv acordarea ngrijirilor paliative la nivel de baz, prin medicina de
familie i asistena comunitar.
Un alt proiect de cercetare, finanat printr-un program de cooperare romno-elveian are ca
parteneri Departamentul de oncologie al Spitalului Cantonal St. Gallen (Elveia), Institutul
Oncologic Institute Prof. dr. I Chiricu Cluj-Napoca, Spitalul Judeean Alba, Institutul
Oncologic Al. Trestioreanu Bucureti, Institutul Regional de Oncologie Iai i Hospice
Casa Speranei. Proiectul are ca scop integrarea ngrijirilor paliative i oncologiei n diferite
medii de acordare a serviciilor, prin realizarea i testarea de intervenii centrate pe nevoile
pacienilor.
Programul naional de ngrijiri paliative. Programul prezentat la conferina ANIP din 2013
i supus ateniei MS din 2012 este nc n faz de discuii. Unele structuri de dezvoltare
propuse au fost incluse n Proiectul de reform a sistemului de sntate. Proiectul cuprinde

intervenii pe termen scurt, mediu i lung n cadrul Strategiei Naionale de Sntate 2014
2020, ngrijirile paliative fiind una dintre componentele vizate att la nivel de spital, ct i de
asisten ambulatorie i la domiciliu. Proiectul va susine nfiinarea a 29 de compartimente
de ngrijiri paliative de spital, 90 de cabinete de consultaii n ambulatoriu i 90 de echipe de
ngrijiri paliative la domiciliu, ceea ce va contribui la mbuntirea accesului la ngrijiri
paliative i dezvoltarea coordonat i uniform a serviciilor specializate i de baz n toate
judeele.
Calitatea serviciilor. Odat cu creterea interesului pentru ngrijirile paliative i cu
dezvoltarea serviciilor, s-a impus tot mai acut nevoia de stabilire a unor standarde de calitate
i de creare a unui sistem naional de evaluare a serviciilor de ngrijiri paliative. ANIP i-a
propus s dezvolte o modalitate de evaluare a serviciilor, n colaborare cu autoritile,
furnizorii de servicii i beneficiarii. La ntlnirea Consiliului naional din martie 2014 a
nceput procesul de elaborare a unor grile pentru evaluarea serviciilor de ngrijiri paliative n
uniti cu paturi i la domiciliu. Ulterior, procesul a fost transpus ntr-un proiect depus spre
finanare, rezultatele fiind ateptate la sfritul anului. Sistemul de evaluare va fi iniial testat
n mod voluntar pe unele organizaii/servicii, urmnd a fi ulterior propus spre a fi
implementat la nivel naional, pe serviciile de ngrijiri paliative din sistemul public i cel
privat, n uniti cu paturi i ngrijiri palative la domiciliu.

CUPRINSPREAMBULDE CE NGRIJIRE PALIATIV ?NGRIJIREA PALIATIV N

ROMNIAHOSPICE "CASA SPERANTEI" BRASOVPrincipiul 1. ACCESUL LA
NGRIJIREPrincipiul 2. SCOPUL NGRIJIRII PALIATIVEPrincipiul 3. DOMENIUL
NGRIJIRILOR PALIATIVEPrincipiul 4. ECHIPA INTERDISCIPLINARPrincipiul 5.
PLANUL DE NGRIJIREPrincipiul 6. NUTRITIAPrincipiul 7. CONTINUITATEA N
NGRIJIREPrincipiul 8. COMBATEREA SI PREVENIREA INFECTIILORPrincipiul 9.
MEDICATIA, MATERIALELE SANITARE SI CONSUMABILEPrincipiul 10.
ORGANIZARE SI CONDUCEREPrincipiul 11. MBUNTTIREA CALITTIIPrincipiul
12. EVIDENTA SERVICIILORPrincipiul 13. MEDII DE ACORDARE A
SERVICIILORPrincipiul 14. PRINCIPII ETICEPrincipiul 15. RESURSE FINANCIARE SI
UMANEPrincipiul 16. EDUCATIE SI INSTRUIREPrincipiul 17. SUPORTUL ACORDAT
PERSONALULUIPrincipiul 18. NGRIJIREA PALIATIV N PEDIATRIEPREAMBUL
Documentul de fat este prima standardizare a serviciilor de ngrijiri paliative din
Romnia.Proiectul redactrii unor Standarde Nationale n ngrijirea paliativ s-a nscut din
dorinta de-aameliora ngrijirea medical oferit unei categorii de pacienti foarte vulnerabili si
insuficientasistati, si anume aceia cu boli incurabile n stadii avansate. Standardele se pot
constitui ntr-un set de criterii care ar trebui ndeplinite de orice potential serviciu de ngrijiri
paliativepe cale de a se naste si de asemenea pot fi utilizate de autorittile sanitare si
finantatori caun instrument concret de evaluare a serviciilor de ngrijiri paliative care au
nceput s sedezvolte n Romnia.ntr-un cuvnt, echipa care a contribuit la conceperea si
redactarea acestor standarde nu a vzutn ele un prag al aspiratiilor ctre care ar tinde
serviciile existente sau cele n devenire, ci oserie de cerinte de baz care s asigure existenta
unor servicii paliative de calitate pentrubolnavii incurabili n stadii avansate si
terminale.Standardele de ngrijiri paliative sunt rodul colaborrii ntre Hospice Casa
Sperantei Brasov,
ANIP (Asociatia National de ngrijiri paliative) si NHPCO (Organizatia Nationala de
Hospice singrijire Paliativ) din Statele Unite, n cadrul unui proiect de parteneriat RASP
(RomanianAmerican Sustainable Partnership) finantat de USAID - World Learning.

Contributia exceptional aexpertilor Stephen R. Connor, Carla Alexander, Marcia LattanziLicht si George Brunjes din parteaNHPCO a fost hotrtoare pentru ca acest document s se
poat naste n timpul scurt alocatproiectului. Echipa romn multumeste pe aceast cale
deopotriv finantatorilor si celor patruconsultanti din SUA.Din partea romn, n acest
program au fost invitati s participe specialisti din spitale siinstitute oncologice: Institutul
Oncologic Bucuresti, Spitalul Sf.Luca (Bucuresti), InstitutulOncologic Cluj-Napoca si UMF
Trgu Mures, precum si reprezentanti ai unor organizatiineguvernamentale care desfsoar
(constant sau ocazional) servicii de ngrijri paliative ladomiciliul bolnavilor: Hospice Casa
Sperantei (Brasov), Hospice Emanuel (Oradea), Fundatia pentrungrijiri Comunitare
(Bucuresti), Fundatia pentru ngrijirea Vrstnicului (Cluj Napoca), AsociatiaCLEV
(Bucuresti), Mobilmed (Bucuresti).Prin participarea tuturor celor mentionati la elaborarea
standardelor, documentul de fat estematerializarea experientei membrilor Asociatiei
Nationale de ngrijiri Paliative (ANIP) si aresustinerea asociatiei. ANIP are n prezent peste
100 de membri individuali si colectivi, medici,asistenti medicali si alte specialitti
nemedicale, toti avnd interese comune pentru ridicareacalittii ngrijirii bolnavilor incurabili,
prin asigurarea de servicii paliative de calitate nechip interdisciplinar (medici, asistenti
medicali, asistenti sociali, psihologi, preoti,terapeuti, farmacisti, etc.)Consultanta si
materialele furnizate de parteneri, alturi de contributiile participantilor dintar, au fcut
posibil adaptarea experientei partenerilor la conditiile socio-economice sireglementrile
specifice sistemului sanitar din Romnia.DE CE NGRIJIRE PALIATIV ?ngrijirea
paliativ ar putea fi considerat una dintre cele mai vechi forme de ngrijiremedical. Cci ce
oare a fcut medicina secole de-a rndul, pn la aparitia antibioticelor, dects aline suferinta
si durerea cu mijloace empirice. ncepnd cu secolul XX, medicina a fostdominat de
progrese farmacologice si tehnologice care se concentreaz asupra actului curativ sistrict
medical, pierznd din pcate tot mai des din vedere realitatea crud a bolilor ncincurabile si
a inevitabilului lor deznodmnt final. n replic, anii '60 au marcat certificatulde nastere si
apoi recunoasterea oficial a disciplinei de "ngrijiri paliative", disciplin ceavea s readuc
n atentia medicinei latura psiho-emotional si spiritual, pe lng aspectelefizice, ca parte
integrant a "omului" ce trebuie tratat.Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Snttii,
"ngrijirea paliativ este ngrijirea activsi total a pacientilor a cror boal nu mai rspunde
la tratament curativ. Controlul durerii sial simptomelor, asistenta psihologic, social si
spiritual sunt esentiale. Scopul ngrijiriipaliative este asigurarea calittii vietii
pacientului si familiei acestuia"1.ngrijirea paliativ a fost initial, si nu ntmpltor, desinat
bolnavilor cu cancer n fazeavansate, cancerul fiind una din principalele cauze ale mortalittii
n lume. ngrijirea paliativa modificat perceptia asupra bolii si a fcut ca lumea medical s
accepte responsabilitatea de atransforma ultima parte a vietii pacientului ntr-o perioad trit
n demnitate si confort. Debutul insidios si evolutia lent fac ca boala canceroas s fie
depistat cel mai adesea nstadii avansate. n trile n curs de dezvoltare majoritatea cazurilor
noi sunt diagnosticate nstadiile III sau IV, cnd sansele de supravietuire sunt limitate iar
ngrijirea paliativ sitratamentul durerii sunt singurele optiuni realiste de ngrijire2.Ulterior
ngrijirile paliative au devenit accesibile si altor tipuri de patologii cronice care
prezint n fazele terminale simptome necontrolabile cu tratament etiologic si care
necesitpaliatie (insuficiente de organ, unele boli neurologice, SIDA, etc).ngrijirea paliativ
n pediatrie prezint particularitti att n privinta patologiei, ct si ametodelor de tratament si
comunicare. Beneficiarii serviciilor de ngrijiri paliative sunt copiisau adolescenti a cror
boal a fost diagnosticat n copilrie, respectiv cei cu: cancer,malformatii congenitale,
distrofii neuromusculare progresive, insuficiente de organ, fibrozchistic, spina bifida, SIDA
si alte boli cu prognostic limitat."Pe msur ce boala avanseaz ctre deces, msurile de
reducere la minim a suferintei seintensific. Pacientii terminali au nevoie de o ngrijire

comparabil sau chiar mai mare decteforturile curative... Chiar dac tratamentele curative nu
mai sunt indicate, personalul medicalsi familia sunt datori s fac apel la toate metodele
adecvate pentru alinarea suferintei fizicepsihice si spirituale."3ngrijirea paliativ este deci o
ngrijire complex, activ si intensiv, care promoveazcalitatea vietii bolnavilor si familiilor
acestora. Cnd tratamentele curative nu mai suntoportune sau eficace, ngrijirea paliativ
devine esential si indispensabil pentru ca bolnavuls moar linistit, mpcat cu sine si cu
cei din jur, n demnitate si mai ales fr dureri saualte simptome apstoare. n fazele
avansate ale bolilor incurabile, ngrijirea paliativ seconcentreaz asupra nlturrii durerii,
mbunttirii calittii vietii bolnavului terminal siasupra suportului acordat familiei nainte si
dup decesul celui drag.NGRIJIREA PALIATIV N ROMNIAngrijirea paliativ si
controlul durerii n cancer sunt cteva dintre problemele actualenerezolvate ale snttii
publice n Romnia, ca si n alte tri est-europene. Aceasta face cagradul de asistare si
respectiv calitatea vietii bolnavilor incurabili n faz avansat sauterminal s fie
nesatisfctoare. Sunt probleme nc insuficient abordate la nivelulautorittilor sanitare cu
putere de decizie, n ciuda experientei internationale privind existentaunor metode de
tratament eficace si cost-eficiente. Aplicarea Recomandrilor OMS4 privindintroducerea n
sistemele nationale de sntate public a ngrijirilor paliative si a metodelormoderne de
control al durerii n cancer ar avea un impact considerabil asupra calittii vietiibolnavilor de
cancer si a bolnavilor terminali.Primul serviciu de ngrijiri paliative, "Hospice Casa
Sperantei", s-a nfiintat la Brasov in 1992.10 ani mai trziu, conform unui studiu recent5, n
Romnia exist 21 de centre de ngrijirepaliativ care includ: 1 unitate hospice cu paturi de
sine stttoare, 1 centru de zi pentruadulti , 4 echipe mobile de ngrijire la domiciliu, 10
servicii de ngrijiri paliative pentrucopii, 5 servicii paliative n spital.n Romnia serviciile de
ngrijiri paliative sunt sporadice si nu au sustinere financiar dinpartea autorittilor si a
sistemului sanitar de stat. Legislatia medical nu confer ncngrijirii paliative un statut
legal, care s i ndreptteasc accesul la fonduri bugetare si dinasigurrile de sntate.
Termenii de "hospice" si "ngrijiri paliative" nu apar n actelenormative care reglementeaz
acordarea asistentei medicale n Romnia, desi este stipulat dreptulbolnavului oncologic la
tratamente gratuite. Enumerri de tipul "profilaxie - diagnostic -tratament - recuperare" n
legislatia medical pierd constant din vedere realitatea bolilorincurabile si respectiv
necesitatea moral si etic de a prevedea fonduri pentru acordarea deservicii bolnavilor aflati
dincolo de fazele curative ale bolii.Un pas important ctre reglementarea acestei situatii l-a
constituit recunoasterea n anul 2000(OMSF nr. 254/9 iunie 2000) a ngrijirilor paliative ca
supra-specializare medical (ulteriortransformat n competent prin OMSF nr. 418/9 iulie
2001). n prezent obtinerea competentei nngrijire paliativ presupune absolvirea unui curs
de 8 sptmni de teorie si 4 sptmni depractic clinic la Centrul de Studii pentru Medicin
Paliativ nfiintat n anul 1997 n cadrulFundatiei Hospice Casa Sperantei de la Brasov.
Cursurile sunt acreditate de DGPPMFAM si MSF.Centrul organizeaz de asemenea cursuri
pentru asistenti medicali si pentru alte categorii depersonal implicat n acordarea ngrijirilor
paliative. n prezent exist deja personal medicalinstruit si capabil de a crea nuclee de ngrijiri
paliative.
Activity (1)
Filters
Add to collectionReview Add NoteLike
1 hundred reads
More From This User
Spectru
Bianca Olaru
Microorganisme
Bianca Olaru

Exemple AB
Bianca Olaru
Cerere Pt Licenta
Bianca Olaru
Manual de Chirurgie Pentru Studenti V2
Bianca Olaru
Manual de Chirurgie Pentru Studenti V1
Bianca Olaru
lmn
Bianca Olaru
Neuro 01
Bianca Olaru
Adenopatiile
Bianca Olaru
Download and print this document
Read and print without ads
Download to keep your version
Edit, email or read offline
Choose a format:
.PDF.TXT
Download
Recommended
This Is the Story of a Happy Marriage
HarperCollins
The New York Times bestselling author of State of Wonder, Run, and Bel Canto ...
Hyperbole and a Half: Unfortunate Sit...
Simon & Schuster
FROM THE PUBLISHER:Every time Allie Brosh posts something new on her hugely p...
A Curious Invitation: The Forty Great...
HarperCollins
Forty of the greatest fictional festivities as seen through the eyes of the w...
Quiet Dell: A Novel
Simon & Schuster
A spectacularly riveting novel based on a real life crime by a con man who pr...
Page 1 of 8
About
Browse books
Browse documents
About Scribd
Team
Blog
Join our team!
Contact Us

Memberships
Join today
Your membership
Gifts
Advertise with us
AdChoices
Support
Help
FAQ
Press
Purchase help
Partners
Publishers
Developers / API
Legal
Terms
Privacy
Copyright
Scribd on AppstoreScribd on Google Play
Copyright 2015 Scribd Inc.
Mobile Site
Language:
English
scribd