Sunteți pe pagina 1din 4

Scoala Postliceala Sanitara Traian Lalescu

Ingrijirea pacientilor
varstnici
- Geriatrie

Coordonator: Asistenta Draghina Mariana

Eleva:
AMG III C

RESITA
19.03.2015

Arta de a imbatrani este arta de a aparea in fata generatiilor care vin dupa tine ca un sprijin
si nu ca un obstacol, ca un confident si nu ca un rival Andre Mourois
Procesul de mbtrnire se instaleaz la varste foarte diferite, se obisnuieste n general sa fie
considerati varstnici cei trecuti de 65 ani.
Particularitatile de ngrijire ale bolnavilor varstnici izvorsc din caracterele fiziologice si patologice
ale varstei inaintate.
Datorita reducerii fortelor fizice si a capacitatii de acomodare oamenii n vrst ajung de multe ori la
spital n stare de subnutritie cu hipovitaminoze policarentiale, igien neglijata.
Omul n vrst poate contracta toate bolile varstei mai tinere, ns din cauza reactivitatii modificate a
organismului acestea au o evolutie aparte, caracterizata printr-un debut ntotdeauna insidios, simptomatologie
monotona si de multe ori deosebit, uneori chiar contrar evolutiei obisnuite acelorasi boli.
Majoritatea problemelor de ngrijire izvorsc din indisponibilitatea bolnavului de a se acomoda.
Circulatia deficitara a sistemului nervos central prin vasele sclerozate duce la scaderea activitatii cerebrale cu
aparitia frecventa a tulburarilor de memorie. Acesti bolnavi n mediul lor obisnuit familial triesc o viat
echilibrat, ns n conditiile noi ale mediului spitalicesc se dezechilibreaz si devin nelinistiti, agitati. Tocmai
din acest motiv spitalizarea varstnicilor nu trebuie prelungit.
Igiena bolnavilor varstnici se face cu aceleasi tehnici ca si a celorlalti bolnavi, avnd grij doar de
particularitatile fiziologice si patologice ale varstei
PRIMIREA PE SECTIE SI AMPLASAREA BOLNAVULUI
- el nu trebuie s aiba impresia ca este o povar pentru personal sau pentru restul bolnavilor.
- Deoarece se orienteaz mai greu este important sa le artm WC, baia, eventual salile de tratament, chiar de
mai multe ori
- Ei tolereaz f greu zgomotul si de aceea este indicat sa fie amplasati ntre B mai linistiti de vrst lor
- Evitarea circulatiei lor pe scari
- Evitarea amplasarii lor sub geamuri sau lng us din cauz c lor nu le place frigul
- Cu ocazia examinarilor paraclinice sa fie mbrcati corespunztor anotimpului, sau acoperiti dac sunt
transportati cu targ sau caruciorul
COMPORTAREA FATA DE BOLNAVII VARSTNICI
- as med trebuie s incerce dezobisnuirea lui de obiceiurile formate n cursul anilor
- activitatea ttrebuie planificat n asa fel nct sa nu urgenteze bolnavul n aranjarea treburilor sale
- la nevoie cu mult tact sa-l ajute dar sn u le execute n locul lui
- pregatirea psihica a bolnavilor pt efectuarea procedeelor de investigatie si tratament
- acordarea atentiei B varstnic si a stimei indiferent de stare n care se gseste bolnavul
IGIENA CORPORALA
- igiena trebuie supravegheata chiar dac ei si-o efectueaz singuri. Ei trebuie ajutati avnd grij sn u-I
jignim
- piele lor uscata si atrofiata nu tolereaz baia zilnica, de aceea imbaierea se face o dat sau de 2 ori pe
sptmn, cu spun neutru, cu f mare atentie pt a nu leza pielea fragile
- barbatii vor fi rasi n mod regulat, femeile pieptanate, unghiile intretinute
- intretinerea protezelor dentare
- nu se frictioneaza pielea cu alcool cci o usuc mai tare si o predispune la leziuni
- masajul se face cu parafin sau lanolina
ASIGURAREA ODIHNEI PASIVE

- deoarece vrst impune repaus mai mult la pat, pt a fi odihnitor, acesta impune respectarea unor tabieturi si
a pozitiilor dorite de B
- suprafata patului trebuie s fie ntotdeauna neted pt a evita escarele de decubit
- pt a prevenii escarele de decubit se impune ca mobilizarea lui sa fie cat mai precoce sau n cazul n care nu
se poate atunci schimbarea pozitiei n pat tot la 2 ore
- are loc schimbarea ritmului nictemeral, ei dor ziua iar noaptea sufer de insomnii sin u reactioneaz f bine
la calmante si hipnotice. Adorm mult mai linistiti sear dac le faceti o vizit inaite de culcare
ALIMENTATIA VARSTNICULUI
- ei sunt de obicei inapetenti, datorit ori bolii ori spitalizarii si neadaptarii la regimul alimentar
- de aceea le trebuie asigurat dac boal nu impune pretentiile lor calitative . sear ei consuma de obicei
numai lichide, n special sub forma de lactate
- necesitatile lor caloce nu sunt f mari de aceea nu trebuie insistat asupra consumului de glucide si lipide, pt a
putea introduce mai usor necesarul de proteine, saruri minerale si lichide, deoarece varstnicii se deshidrateaz f
usor
- in caz de refuz al consumului de lichide se trece la hidratare parenterala
SUPRAVEGHEREA TRANZITULUI INTESTINAL SI AL DIUREZEI
- este f important supravegherea atenta deoarece ei uita emisiunile de urina si fecale si adesea solicita
purgative n mod inutil.
- Constipatia habituala a varstnicilor trebuie rezolvata pe cale dietetic, clisme evacuatoare
- Starile de incontinenta se raporteaz imediat medicului
INGRIJIREA BOLNAVILOR MURIBUNZI SI SARCINILE ASISTENTEI DUPA CONSTATAREA
DECESULUI
Sfarsitul vietii bolnavului spitalizat poate sa fie brusc sau lent, n functie de cauza. De cele mai
multe ori este un proces agonizant, n cursul cruia se modific functiile vitale ale organismului. Circulatia se
nrutteste, respiratia devine greoaie, iar activitatea SNC diminueaz. Fata B este palida, pamantie, nasul
ascutit, extremitatile, urachile, fruntea sunt reci, pielea este umed, lipicioas. Musculature isi pierde tonusul,
pozitia bolnavului n pat devine pasiv. Prin caderea mandibulei gura bolnavului rmne deschis, respiratia
este pe gura, limba se usuc. Ochii sunt sticlosi, adnciti n orbit, nconjurati de cearcane, pleoapele stau n
pozitie semiinchisa. B nu mai nghite nimic.
Pulsul este slab, f moale si neregulat, respiratia neregulat, saliva este i cadepaliditatconcentrate,
lipicioas, care nefiind inghitita se scurge din gura sau se aspira n laringe si trahee, provocand o senzatie
zgomotosa horcaita. Unii mai vb dar cu greutate. Reflexele diminua progresiv, reflexul pupilar dispare sfinterele
se relaxeaz. Cateva respiratii profunde neregulate, urmate de oprirea respiratiei semnalaza sfarsitul vietii.
In timpul agoniei bolnavul nu va fi prsit pe motiv ca va muri.
Comportament lor n timpul agoniei este foarte diferit. Unii sunt cuprinsi de fric, nelinistiti, altii
aunoncomportare tulburat, iar altii isi asteapt sfarsitul linistiti.
Asistenta medicala trebuie s incurajeze pn n ultimul moment bolnavul moribund. De multe ori
chiar dac nu da semne, el aude ce se vb n jurul lui.
Pentru a asigura linistea bolnavului si pt a nu deranja si alti bolnavi, el va fi mutat izolat intr-o
rezerva, sunt izolat de ceilati printr-un paravan.
Asistenta medicala rmne n permanent alturi de bolnav.
Bolnavul trebuie mentinut curat si uscat. Transpiratiile abundente vor sterse de pe fat, dac are
incontinent urinar sau de fecale se schimb lenjeria de corp si de pat si se aseaz sub el o musama. Protezele

dentare vor fi ndeprtate din gura, iar buzele vor fi ntretinute n stare umed. Secretiile glandelor salivare si
faringiene vor fi indepartatebstergand caviatea bucala si aspirand continutul . ct timp reflexul de deglutitie este
pstrat bolnavul va fi hidratat pe cale oral, avnd grij ca lichidele sn u patrunda n trahee. Se vor da cantitati
mici, cu lingurita, avnd grij mai mult de umezirea buzelor dect de hidratarea propriuzisa.
Bolnavul trebuie asezat comod avnd grij sa nu alunece sisa-I cad capul ntr-o parte sau napoi.
- dovediti ntelegere si empatie pentru preocuparile bolnavului, temerile, indoielile lui
- informati-l asupra bolii si corectati informatiile eronate
- ajutati-l sa foloseasca propriile reserve de speranta
- faceti-l sa inteleaga ca este iubit de membrii familiei
- asiguratii reconfortare spirituale- chemati preotul
Administrarea medicamentelor prescrise se face pn n ultimul moment, n special al acelora care
usureaz ultimele clipe ale bolnavului, sistarea medicatiei dup pierderea cunostintei B se face numai la indic
medicului.
Instiintarea apartinatorilor se face de as med. Daca ea considera ca se apropie sfarsitul bolnavului ea
anunta medical. Este bine ca acesta sa fie prezent n momentul decesului.
Decesul se constata dup semnele de probabilitate a mortii: oprirea pulsului, respiratiei, instalarea paliditatii
cadaverice, relaxarea completa a musculaturii, abolirea completa a reflexului pupilar. Semnele de certitudine ale
decesului se instaleaz putin mai trziu (rigiditatea si petele cadaverice) de aceea mortul rmne n pat nc
dou ore nainte de a-l transporta.
Asistenta noteaz n condic de predare medicamentele cae s-au dat B, procedeele de tratament care
I s-au aplicat n ultimele momente, comportamentul si simptomele observate ca si ora exacta a decesului.
Apartinatorii vor fi invitati sa paraseasca salonul pentru ca dup instalarea rigiditatii cadaverice
ingrijirile se pot face f greu.
Asistenta mbrac un halat de protectie, mnusi. Se ndeprteaz de pe pat toat lenjeria, accesoriile.
Cadavrul rmne culcat numai pe un cearceaf si o musama. Mortul trebuie dezbrcat complet, bijuteriile scoase,
hainele si lenjeria ndeprtate din pat. Ochii se nchid cu tampoane umede, maxilarul inferior se leag cu
ajutorul unei comprese uscate mprejurul capului. Membrele se intend , cele superioare se aseaz lng trunchi
si coapse.
Regiunile murdarite cu snge, varsaturi sau medicamente trebuie spalate. Spalarea cadavrului n
ntregime nu este sarcin as med. Se ndeprteaz urmele de pansament, nu se vor atinge plagile operatorii sau
traumatice, care trebuie conservate n vederea ex necroptic. Cadavrul se nfsoar apoi n cearsaful rmas sub
el.
Efectele rmase de la bolnav se predau apartinatorilor, pe baza de bon.
Transportul cadavrului se face n liniste, cnd nu sunt bolnavi pe coridoare.
Patul trebuie apoi splat si la nevoie dezinfectat.