Sunteți pe pagina 1din 6

GERIATRIE

INGRIJIREA
VARSTNICI

PACIENTILOR

Motto: A mbtrni nseamn a avea


din ce n ce mai mult
nevoie de
medicamente i din ce n ce mai
puine posibiliti de a le suporta
(J.Turpin).
AMG III C
2015

Stangu Amalia Elena

Draghina Miclosina Mariana

INGRIJIREA BOLNAVILOR VARSTNICI


Procesul de mbtrnire se instaleaz la varste foarte diferite, se obisnuieste n general sa
fie considerati varstnici cei trecuti de 65 ani.
Particularitatile de ngrijire ale bolnavilor varstnici izvorsc din caracterele fiziologice si
patologice ale varstei inaintate.
Datorita reducerii fortelor fizice si a capacitatii de acomodare oamenii n vrst ajung de
multe ori la spital n stare de subnutritie cu hipovitaminoze policarentiale, igien neglijata.
Omul n vrst poate contracta toate bolile varstei mai tinere, ns din cauza reactivitatii
modificate a organismului acestea au o evolutie aparte, caracterizata printr-un debut
ntotdeauna insidios, simptomatologie monotona si de multe ori deosebit, uneori chiar
contrar evolutiei obisnuite acelorasi boli.
Majoritatea problemelor de ngrijire izvorsc din indisponibilitatea bolnavului de a se
acomoda. Circulatia deficitara a sistemului nervos central prin vasele sclerozate duce la
scaderea activitatii cerebrale cu aparitia frecventa a tulburarilor de memorie. Acesti bolnavi
n mediul lor obisnuit familial triesc o viat echilibrat, ns n conditiile noi ale mediului
spitalicesc se dezechilibreaz si devin nelinistiti, agitati. Tocmai din acest motiv
spitalizarea varstnicilor nu trebuie prelungit.
Igiena bolnavilor varstnici se face cu aceleasi tehnici ca si a celorlalti bolnavi, avnd grij
doar de particularitatile fiziologice si patologice ale varstei

PRIMIREA PE SECTIE SI AMPLASAREA BOLNAVULUI


- el nu trebuie s aiba impresia ca este o povar pentru personal sau pentru restul
bolnavilor.
- Deoarece se orienteaz mai greu este important sa le artm WC, baia, eventual salile
de tratament, chiar de mai multe ori
- Ei tolereaz f greu zgomotul si de aceea este indicat sa fie amplasati ntre B mai linistiti
de vrst lor
- Evitarea circulatiei lor pe scari
- Evitarea amplasarii lor sub geamuri sau lng us din cauz c lor nu le place frigul
- Cu ocazia examinarilor paraclinice sa fie mbrcati corespunztor anotimpului, sau
acoperiti dac sunt transportati cu targ sau caruciorul

COMPORTAREA FATA DE BOLNAVII VARSTNICI


- as med trebuie s incerce dezobisnuirea lui de obiceiurile formate n cursul anilor
- activitatea ttrebuie planificat n asa fel nct sa nu urgenteze bolnavul n aranjarea
treburilor sale
- la nevoie cu mult tact sa-l ajute dar sn u le execute n locul lui
- pregatirea psihica a bolnavilor pt efectuarea procedeelor de investigatie si tratament
- acordarea atentiei B varstnic si a stimei indiferent de stare n care se gseste bolnavul

IGIENA CORPORALA
2015

- igiena trebuie supravegheata chiar dac ei si-o efectueaz singuri. Ei trebuie ajutati
avnd grij sn u-I jignim
- piele lor uscata si atrofiata nu tolereaz baia zilnica, de aceea imbaierea se face o dat
sau de 2 ori pe sptmn, cu spun neutru, cu f mare atentie pt a nu leza pielea fragile
- barbatii vor fi rasi n mod regulat, femeile pieptanate, unghiile intretinute
- intretinerea protezelor dentare
- nu se frictioneaza pielea cu alcool cci o usuc mai tare si o predispune la leziuni
- masajul se face cu parafin sau lanolina

ASIGURAREA ODIHNEI PASIVE


- deoarece vrst impune repaus mai mult la pat, pt a fi odihnitor, acesta impune
respectarea unor tabieturi si a pozitiilor dorite de B
- suprafata patului trebuie s fie ntotdeauna neted pt a evita escarele de decubit
- pt a prevenii escarele de decubit se impune ca mobilizarea lui sa fie cat mai precoce
sau n cazul n care nu se poate atunci schimbarea pozitiei n pat tot la 2 ore
- are loc schimbarea ritmului nictemeral, ei dor ziua iar noaptea sufer de insomnii sin u
reactioneaz f bine la calmante si hipnotice. Adorm mult mai linistiti sear dac le faceti o
vizit inaite de culcare

ALIMENTATIA VARSTNICULUI
- ei sunt de obicei inapetenti, datorit ori bolii ori spitalizarii si neadaptarii la regimul
alimentar
- de aceea le trebuie asigurat dac boal nu impune pretentiile lor calitative . sear ei
consuma de obicei numai lichide, n special sub forma de lactate
- necesitatile lor caloce nu sunt f mari de aceea nu trebuie insistat asupra consumului de
glucide si lipide, pt a putea introduce mai usor necesarul de proteine, saruri minerale si
lichide, deoarece varstnicii se deshidrateaz f usor
- in caz de refuz al consumului de lichide se trece la hidratare parenterala
n alimentatia persoanelor vrstnice se limiteaza grasimile. A fost stabilita corelatia
consumului nalt de grasimi si dezvoltarea aterosclerozei. Grasimile consumate n cantitati
mari se digera greu de catre organele digestive, secretia carora este redusa. Este bine
cunoscuta actiunea negativa a acizilor grasi saturati din grasimile animale si a
colesterolului asupra metabolismului lipidic. n alimentatia rationala se recomanda untul si
uleiul vegetal. Ultimul, n cantitate de 20-25 g pe zi, asigura cantitatea necesara de acizi
grasi polinesaturati. Consumul sporit de ulei vegetal actioneaza negativ asupra organelor
digestive. Norma zilnica de grasimi pentru persoanele vrstnice este cu 10% mai mare
dect cantitatea proteinelor din ratia alimentara.
Vitamina C, inclusa n ratia alimentara n cantitati satisfacatoare, asigura desfasurarea
proceselor de oxidare si normalizeaza schimbul de substante. La cei vrstnici organismul
are nevoie de o cantitate marita de vitamina C. Ea stabilizeaza echilibrul fiziologic de
biosinteza a colesterolului si utilizarea lui n tesuturi, mareste rezistenta si ntareste
reactiile de aparare ale organismului. Vitaminele C si P au actiuni sinergice. Vitamina P
contribuie la micsorarea tensiunii arteriale la hipertensivi.
La vrstnici n organism se acumuleaza substante minerale, ndeosebi compusii calciului.
Ele se depun n peretii vaselor sanguine, articulatii, cartilaje si alte tesuturi. Totodata la unii
batrni se depisteaza osteoporoza ca o consecinta a deficitului unor saruri. Norma zilnica
de calciu pentru vrstnici e de 800 mg.
2015

Alt element mineral necesar pentru vrstnici este magneziul cu actiune antispastica,
vasodilatatoare. El stimuleaza peristal-tismul intestinal, sporeste eliminarea bilei,
micsoreaza nivelul colesterolului n snge. Insuficienta de magneziu n organism se
soldeaza cu marirea depunerii calciului n vasele sanguine. Necesitatea zilnica n
magneziu constituie 400 mg. Alimentatia vrstnicilor trebuie sa contina potasiu suficient. El
contribuie la eliminarea apei si clorurii de sodiu din organism. n ratia alimentara a
vrstnicilor se vor include produse cu orientare alcalina ca laptele si derivatele lui, cartofii,
fructele, legumele.

Ratia alimentara a vrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:


- proteine 68 g (barbati), 61 g (femei),
- lipide 77 g (barbati), 66 g (femei),
- glucide 335 g (barbati), 284 g (femei),
- valoarea energetica: 2300 kcal (barbati), 1975 kcal (femei).
Ratia alimentara a batrnilor (75-90 ani) trebuie sa contina:
- proteine 61 g (barbati), 55 g (femei),
- lipide 65 g (barbati), 57 g (femei),
- glucide 280 g (barbati), 242 g (femei),
- valoarea energetica: 1950 kcal (barbati), 1700 kcal (femei).

SUPRAVEGHEREA TRANZITULUI INTESTINAL SI AL


DIUREZEI
- este f important supravegherea atenta deoarece ei uita emisiunile de urina si fecale si
adesea solicita purgative n mod inutil.
- Constipatia habituala a varstnicilor trebuie rezolvata pe cale dietetic, clisme
evacuatoare
- Starile de incontinenta se raporteaz imediat medicului

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA VARSTNICI


Polipatologia varstnicului impune polimedicatie (prolipragmazie) ceea ce determina
aparitia farmacogenatriei.
Aproximativ 70% din varstnici iau curent medicamente , 40% cel putin un medicament pe
zi iar 70% din totalul batranilor utilizeaza medicamente fara indicatii medicale specializate
(dupa ureche). Incidenta accidentelor medicamentoase la varstnici are un procent de 24%.
Se inregistreaza un consum crescut de hipnotice, psihotrope , laxative, antibiotice.
2015

Principii generale de farmacogeriatrie:


1. Posologie diminuata (doza si mod de administrare)
2. Supraveghere stricta terapeutica la varstnic este conditionata si de comportamentul
mintal al acestora (risc de omisiune sau exces).
Cel mai mare risc la administrare il constituie numarul de picaturi, care trebuie memorate
(medicamentele sub forma de picaturi).
Problemele varsticului deficit de vaz, auz, memorie deficitara, uitare, intelegere gresita
impun vigilenta crescuta din partea personalului de ingrijire sau a familiei.
In general, dozele obisnuite la adult devin doze forte sau supradoze la varstnic.
Reactii adverse si efecte secundare specifice :
-varstnicii reactioneaza advers mai frecvent decat adultii si accidentele mortale iatrogene
sunt mai frecvente

Efectele secundare pot fi determinate de :


-o interactiune farmacologica atunci cand medicamentele sunt incompatibile intre ele
-o interactiune farmacodinamica cand au acelasi efect =supradozaj
-o interactiune farmacocinetica cand un medicament interfereaza cu absorbtia , distributia
sau eliminarea altui medicament
Efectele secundare cele mai frecvente sunt date de antibiotice, medicatia aparatului
cardiovascular, antihipertensive, diuretice si AINS.
75 80 % din efectele secundare sunt datorate de o posologie nepotrivita.
Alta cauza o poate constitui dificultatea unor persoane de a urma corect o prescriptie.
Polimedicatia geriatica impune exigente terapeutice deosebite privind dozajul ,
interactiunile, incompatibilitatile, reactiile adverse si efectele secundare.

Indicatii si precautii privind administrarea unor


medicamente:
La varstnici este indicata folosirea gulei terapeutice.
O grija deosebita trebuie acordata ajustarii dozelor prin individualizare si raportare la
varsta si starea functionala a aparatelor si sistemelor organismului.
Tratamentul cu antibiotice presupune precautii in general :
-antibiotice hepato-toxice : cloramfenicol , ampicilinele , ciclinele
-antibiotice ototoxice : gentamicina , streptomicina si kanamicina
-supraincarcare hidrosodata = penicilina G
-hipocaliemie : colimicina , pyopen
Administrarea prelungita sau asocierile nepotrivite determina micoze digestive.
Evitarea dozelor retard.
Evitarea poliambioterapiilor sistemice.
Evitarea posologiei , ridicate si prelungite.
Medicatia hipoglicemianta :
-varstnicul tolereaza valori mai mari ale glicemiei comparativ cu adultul.
-sunt de preferat sulfamidele hipoglicemiante , peros cu actiune scurta in loc de
prescriptiile retard sau insulina
Diureticile 38% din varstnici iau diuretice administrarea lor impune atentie speciala si
supraveghere sistematica a curbei ponderale , a tensiunii arteriale in clino si ortostatism.
2015

Laxativele , desi varstinicii au nevoie de ele , deseori ajung la abuz.


Efectele secundare ale abuzului pot fi : casexie , hipercalcemie , alcaloza hipocloremica ,
carente vitaminice si mineralice.
La administrarea generala a medicamentelor la varstnic se va avea in vedere faptul ca
polimedicatia frecventa poate determina interactiuni si interferente medicamentoase
traduse prin potentare sau prin inhibitia actiunii medicamentului.

2015