PL................

PROCEDURA DE NGRIJIRE
INGRIJIREA GERIATRICA

Ed.: 1

Rev.:0

Pag.: 1/15

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea i aprobarea ediiei sau dup caz, a reviziei n
cadrul ediiei procedurii operaionale
Elementele privind
Numele i
Funcia
Data
Semntur
responsabilii/operaiunea
Prenumele
0
1
2
3
4
5
1.1 Elaborat
Director ingrijiri
1.2 Verificat
Presedinte consiliu
medical
1.3 Aprobat
Manager
2. Situaia ediiilor si a reviziilor in cadrul ediiilor procedurii operaionale

0
2.1
2.2
2.3
2.4

Ediia sau, dup caz

revizia din cadrul ediiei

Componena revizuit

Modalitatea
reviziei

2
x

3
x

Ediia I
Revizia 1
Revizia 2
Revizia 3

Data la care se aplic

prevederile ediiei sau reviziei
ediiei
4

PROCEDURA DE NGRIJIRE
INGRIJIREA GERIATRICA
EVALUAREA FUNCTIONALA A VARSTNICULUI:
Introducere :
In zilele noastre a crescut media sperantei de viata fata de trecut. Desi 40 % din oamenii cu varsta
peste 65 de ani pot solicita ocazional sa fie gazduiti intr-un centru de asistenta, numai 5% dintre
varstnici solicita asistenta specializata pe termen lung ; restul isi pot mentine autonomia. Totusi,
aproape 80% dintre varstnici au cel putin o afectiune cronica de obicei artrita, afectiuni cardiace sau
respiratorii, hipertensiune, auz si vedere deficitare. Aceste probleme de obicei apar simultan
restrangand capacitatea pacientului si a familiei sale de a functiona normal. Cand este acordata
asistenta unui pacient varstnic de obicei se vor implementa proceduri similare cu cele folosite pentru
orice alt pacient adult. Totusi, trebuie tinut seama de modificarile psihosociale, fiziologice si
biologice care apar in mod normal odata cu inaintarea in varsta. Deoarece schimbarile de functionare
a organismului asociate imbatranirii pot afecta actiunile medicatiei va trebui sa fie inteles modul
cum influenteaza anumite medicamente pacientii varstnici. Scopul ingrijirii trebuie sa fie
imbunatatirea tolerantei la medicatia administrata si evitarea pe cat posibil a reactiilor adverse si a
interactiunilor. Un pacient varstnic va trebui, de asemenea, sa fie ajutat sa faca fata unor anumite
probleme cum ar fi caderile sau incontinenta urinara si fecala. In timpul ingrijirii fizica, se va putea
1

totodata sa fie prezentat cazul varstnicului atat familiei cat si serviciilor sociale si de sanatate care pot
asigura suportul in vederea imbunatatirii calitatii vietii pacientului si-i pot oferi posibilitatea sa
ramana autonom cat mai mult timp posibil.
Evaluarea functionala :
este folosita pentru a evalua nivelul starii de bine al persoanei cat si capacitatea, ca adult varstnic,
de a-si purta in mod autonom de grija
va ajuta la identificarea nevoile personale si a punctelor slabe in ingrijirea personala,va furniza
baza de la care se va porni intocmirea planului de ingrijire a carui scop sa fie cresterea gradului de
autonomie a varstnicului, va oferi un feed-back in privinta tratamentului si reabilitarii
evaluarea se va folosi pentru identifica si suplini nevoile varstnicului cu serviciile potrivite cum ar fi
asigurarea menajului, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea zilnica care sa ajute pacientul sa-si mentina
autonomia. Sunt disponibile numeroase metode de intocmire a unei o evaluari metodice functionale
Metode de evaluare functionala a varstnicului :
Indexul Katz: privind activitatile traiului de zi cu zi este o metoda foarte des folosita pentru
evaluarea abilitatilor de a realiza 6 activitati zilnice de ingrijire personala: imbaiere, imbracare,
asigurarea igienei, transferul, controlul sfincterelor, hranirea. Descrie nivelul functional al pacientului
la un anumit moment in timp si puncteaza obiectiv performantele sale
Scala Lawton : evalueaza capacitatea de a realiza activitatile de ingrijire personala mai complexe.
Se refera la activitatile necesare pentru a-si sustine traiul autonom cum ar fi : capacitatea de a folosi
telefonul, de a gati, de a face cumparaturi, de a spala rufe, de a gestiona resursele financiare, de a-si
administra medicatia si de a-si pregati masa. Activitatile sunt cotate pe o scala de la 1 la 3 incepand
cu autonomia (capacitate totala de a realiza activitatile), continuand cu a avea nevoie de un oarecare
sprijin si sfarsind cu incapacitatea totala
Scala si indexul Barthel : evalueaza urmatoarele 10 functii in autoingrijire : hranirea, mutarea din
caruciorul cu rotile in pat si invers, efectuarea igienei personale, deplasarea pana la si de la toaleta,
imbaierea, deplasarea pe suprafete drepte,fara denivelari, impingerea caruciorului cu rotile, urcarea si
coborarea scarilor, imbracare/dezbracare, mentinerea continentei intestinale, controlarea vezicii
urinare. Fiecare item este notat conform cu gradul de asistenta necesara ; dupa un timp, rezultatele
vor arata o imbunatatire sau un declin. O scala similara numita Scala de evaluare a autoingrijiriii
Barthel, e o scala mai detaliata privind evaluarea functionala. Ambele instrumente furnizeaza
informatii care ajuta la determinarea tipul de ingrijire necesara
Scala de Resurse Sociale OARS (Cercetari si servicii pt varstnicii din America) este un instrument
de evaluare dezvoltat la Universiatea Duke in 1978. Este o metoda multidimensionala si evalueaza
nivelul functionarii in urmatoarele 5 domenii:resurse sociale, resurse economice, sanatatea fizica ,
sanatatea psihica si activitati ale traiului de zi cu zi. Principalele activitati ale traiului de zi cu zi
includ mobilitatea, imbracarea, igiena personala, hranirea, mersul la toaleta, si factori legati de
continenta. Totusi, aceste activitati pot fi extinse pentru a include si activitati instrumentale
(cumparaturi, ingrijirea locuintei, utilizarea telefonului, platirea facturilor, administrarea medicatiei,
gatitul, si spalarea rufelor) cat si alte activitati mai complexe (activitati sociale, voluntare,
ocupationale, recreative). Fiecare domeniu e marcat pe o scala de la 1 la 6. La sfarsitul evaluarii este
determinat un scor cumulativ privind deficientele. Cu cat scorul este mai mic, cu atat mai mare este
nivelul deficientei.
Materiale necesare :
- documentatia( formulare tip de completat) necesara uneia din metodele de evaluare functionala care
se foloseste in spital
2

Pregatirea echipamentului :
- se va explica testul pacientului si i se va comunica locatia efectuarii sale (camera de spital sau de
tratament)
Implementare:
se va revede istoricul in materie de sanatate al pacientului pentru a obtine date individuale despre
pacient si pentru a intelege problema in profunzime cat si modificarile fizice subtile
se vor obtine date biografice, inclusiv numele pacientului, varsta, data nasterii si asa mai departe
daca acestea nu exista deja
folosindu-se instrumente de evaluare functionala, pacientul va fi rugat sa raspunda la intrebari.
Daca pacientul nu poate raspunde, se vor obtine raspunsurile de la cei care-i acorda ingrijire
Consideratii speciale :
evaluarea fnctionala a varstnicului trebuie facuta cat mai repede din momentul internarii sale
intreaga evaluare va fi revizuita si actualizata de fiecare data cand o modificare importanta
apare in starea fizica si mentala a pacientului
cand este folosita Scala Lawton, evaluarea pacientului se va face in termeni specifici sigurantei:
de exemplu, o persoana poate fi capabila sa gateasca o masa simpla pt sine dar poate uita aragazul
aprins dupa ce a gatit
atat indexul Barthel cat si Scala de evaluare a autoingrijirii Barthel sunt folosite ca instrumente
mai des in recuperarea varstnicilor si in ingrijirile pe termen lung pentru a consemna imbunatatirea
capacitatilor pacientului

TRATAMENTE
Controlul incontinentei :
la pacientii varstnici incontinenta este de obicei urmarea pierderii sau deficientei sfincterului urinar
sau anal
incontinenta poate fi temporara sau permanenta
aproape 10 milioane de adulti se confrunta cu o forma de incontinenta urinara ; aceasta include
circa 50% din 1.5 milioane de oameni aflati in centrele de ingrijire. Incontinenta fecala afecteaza pana
la 10% din pacientii acestor centre
contrar unei opinii larg raspandite, incontinenta urinara nu este nici boala, nici o partcularitate a
imbatranirii normale. Incontinenta poate fi cauzata de confuzie, deshidratare, sau reducerea
mobilitatii. Este, de asemenea, un simptom al unor diverse tulburari, cum ar fi hiperplasia prostatica ,
calculi urinari, cancer al vezicii urinare, infectii ale tractului urinar, AVC, neuropatie diabetica,
sindromul Guillain-Barre, scleroza multipla, cancerul de prostata, prostatita, leziuni la nivelul
coloanei vertebrale, contractarea uretrei. Mai poate fi cauzata de afectarea sfincerului uretral in urma
prostatectomiei. Pe linga acestea, anumite medicamente, inclusiv diureticele , halucinogenele,
sedativele, anticolinergicele, antihipertensivele, pot declansa incontinenta urinara
incontinenta urinara poate fi acuta sau cronica. Cea acuta e rezultatul tulburarilor care sunt potential
remediabile, cum ar fi: delirul, deshidratarea, retentia urinara, reducerea mobilitatii, infectii sau
inflamatii, reactii adverse ale unor medicamente, si poliuria. Cea cronica apare sub 4 forme distincte:
stresul, abundenta urinara, nevoie imperioasa, si incontinenta functionala
3

 in incontinenta care are la baza stresul scurgerile au loc in urma unei sfortari fizice bruste, cum ar fi
de exemplu: un stranut, tusea, sau o miscare brusca. In abundenta urinara, retentia urinei duce la
scurgeri pentru ca vezica dilatata nu se poate contracta suficient pentru a controla scurgerile de urina.
In incontinenta caracterizata de nevoia imperioasa pacientul nu-si poate controla impulsul de a urina.
In sfarsit, in incontinenta functionala totala scurgerile de urina apar in ciuda faptului ca vezica si
uretra functioneaza normal. Aceasta situatie este de obicei legata de factori cognitive si de mobilitate
incontinenta fecala, scaparea involuntara a materiilor fecale, poate aparea gradual (ca in cazul
dementei) sau brusc (leziunile coloanei vertebrale). De obicei este rezultatul problemelor de acest
ordin aparute in urma reducerii mobilitatii din diverse cauze: dieta neadecvata, sau o stare anala
dureroasa netratata. Poate fi, de asemenea, rezultatul administrarii laxativelor pe termen lung,
ingerare redusa de lichide, deficiente neurologice, interventii chirurgicale la nivel pelvian, prostatic
sau rectal, folosirea anumitor medicamente intre care antihistaminicele, psihotropicele, si preparatele
pe baza de fier. Fiind rareori intalnita in afectiuni serioase, incontinenta fecala poate deteriora serios
starea de bine din punct de vedere fizic si psihologic a unui pacient varstnic
pacientii cu incontinenta urinara si fecala trebuie evaluati foarte serios in vederea depistarii
tulburarilor ce stau la baza acestor manifestari. Majoritatea pot fi tratate, cateva pot fi chiar vindecate.
Tratamentul are ca scop controlarea starii de incontinenta prin actiuni la nivelul vezicii si intestinului,
sau prin alte tehnici de coordonare comportamentala, modificarea dietei, terapia medicamentoasa, si
posibil prin interventii chirurgicale. Interventia chirurgicala corectiva in cazul incontinentei urinare
include rezectia transuretrala a prostatei la barbati si injectii cu colagen la nivel uretral atat la barbati
cat si la femei, refacerea peretelui anterior vaginal sau sprijinirea retropelvica a vezicii urinare la
femei, dispozitiv uretral, marirea vezicii
Materiale necesare :
manusi
stetoscop(pt a asculta suntele de la nivelul intestinelor)
agent lubrifiant
crema contra umezelii
supozitoare antidiareice sau laxative
pampers sau tampoane speciale pentru incontinenta
plosca
recipient cu eprubete pentru recoltare probe biologice
eticheta
formulare laborator pentru solicitare analize
recipient de colectare a materiilor fecale
cateter urinar.
Implementare :
Incontinenta urinara :
pacientul va fi intrebat cand a observat pentru prima data scurgerile urinare si daca acestea au
aparut dintr-odata sau treptat.
se va cere pacientului sa-si descrie obiceiurile sale urinare (de obicei incontinenta apare ziua sau
noaptea, daca simte nevoia acuta sa mearga din nou la toaleta dupa ce deja a fost, daca simte
impulsuri acute de a merge la toaleta)
4

 pacientul va fi rugat sa-si masoare controlul asupra sfincterului ( daca are un oarecare control
sau nu are deloc control)
daca cateodata poate urina controlat va fi rugat sa precizeze cand si cat urineaza de obicei
se vor evalua problemele legate de incontinenta cum ar fi : urinarea intermitenta, frecventa, cat
de acuta este nevoia de a mictiona, urinarea pe timpul noptii, intermitenta si forta cu care urineaza
pacientul va fi rugat sa precizeze ce tratamente a mai urmat pentru incontinenta sau ce masuri a
luat de unul singur. Va fi intrebat ce medicamente foloseste inclusiv cele neprescrise de medic
se va evalua mediul in care traieste pacientul : daca exista o toaleta sau un recipient care sa
poata fi folosit de urgenta, cat ii ia pacientului sa ajunga la ele, dexteritatea manuala( cat de repede se
dezbraca odata ajuns in baie)
se va evalua starea mentala si functiile cognitive ale pacientului
se va cuantifica cantitatea zilnica de lichide pe care pacientul obisnuieste sa o bea
se va reverifica medicatia pacientului si istoricul alimentar pentru a identifica medicamente si
alimente care pot afecta digestia sau eliminarile
se va reverifica istoricul medical al pacientului (mai ales numarul si tipul de nasteri,
histerectomia la femei, tulburari ale prostatei la barbati, diabet, leziuni vertebrale sau tumori, AVC,
interventii chirurgicale la nivelul vezicii, prostatei sau la nivel pelvic)
se va evalua starea pacientului pentru a vedea daca exista tulburari precum delirul, deshidratarea,
retentia urinara, mobilitatea redusa, infectiile, inflamatiile, poliuria
se vor recolta probe biologice pentru testele de laborator confrom recomandarilor medicului. Se
va eticheta fiecare eprubeta si se va trimite la laborator impreuna cu un formular de solicitare
se va incepe controlarea incontinentei prin implementarea unui program adecvat de actiuni
asupra vezicii
Tratarea incontinentei urinare :
Pacientul incontinent se simte de obicei frustrat, jenat, si lipsit de speranta. Din fericire, problema sa
poate fi de obicei solutionata prin reantrenarea vezicii un program care are ca scop stabilirea unui
obicei de mictionare regulata. Pentru implementarea acestui program trebuie facuti mai multi pasi

evaluarea obiceiurilor de eliminare existente ( se vor evalua in primul rand obiceiurile

pacientului privind ingerarile si eliminarile si motivele pentru fiecare pierdere de urina
accidentala(cum ar fi cea aparuta in urma unui acces de tuse) .Se va utiliza un registru al
monitorizarilor incontinentei)

stabilirea unui calendar pt urinare- pacientul va fi incurajat sa mictioneze regulat, de exemplu

la fiecare 2 ore. Daca se poate controla aceste 2 ore, se va creste intervalul cu cate 30 min in fiecare zi
pana cand atinge intervalul de la 3 la 4 ore intre urinari. Pacientul va fi invatat sa practice tehnici de
relaxare cum ar fi respiratia adanca, care ajuta la diminuarea nevoii resimtite

inregistrarea rezultatelor si mentinerea unei atitudini pozitive- se va tine un registru al

continentei si al incontinentei aproximativ 5 zile pentru a sustine pacientul in eforturile sale de a
ramane continent. Mentinerea unei atitudini pozitive atat din partea asistentei cat si a pacientului este
de o importanta majora in tot acest proces

se va aseza patul pacientului langa baie sau toaleta portabila. Se va lasa o lumina aprinsa
noaptea. Daca pacientul necesita sprijin pentru a se da jos din pat sau din scaunul cu rotile, se va
raspunde prompt apelului sau pentr a-l ajuta

se va instruiti pacientul in privinta masurilor de preventie a infectiilor tractului urinar, cum ar

fi ingerarea adecvata de lichide (cel putin 2 l/zi daca nu este contraindicata), sa poarte lenjerie intima
de bumbac, sa se spele cu sapunuri care nu irita

se va incuraja pacientul sa urineze golind complet vezica inainte si dupa mese, la ora de
culcare
5


pacientul va fi sfatuit sa urineze de cate ori simte nevoia

va fi instruit sa ia diureticele prescrise cand se trezeste dimineata

va fi sfatuit sa limiteze consumul de somnifere, sedativele, si alcoolul, deoarece acestea

diminueaza nevoia de a urina si pot amplifica incontinenta mai ales in timpul noptii

daca pacientul este supraponderal, va fi incurajat sa slabeasca

va fi invatat sa efectueze exercitii pentru intarirea musculaturii pelvine( exercitiile Kegel)

va fi instruit introduca mai multe fibre in dieta sa ptentru a scadea posibilitatea aparitiei
constipatiei si incontinentei

va fi monitorizat in vederea identificarii oricaror semne de depresie sau anxietate

pacientul va fi reasigurat ca aparitia peridica a episoadelor de incontinenta nu inseamna ca

programul nu da rezultate si ca eforturile trebuie incetate

va fi incurajat sa adopte o atitudine caracterizata de perseverenta, toleranta si pozitivism

Incontinenta fecala :

pacientul care sufera de incontinenta fecala va fi rugat sa identifice cand anume apare
incontinenta, durata, gravitatea si obiceiurile acestea (de exemplu sa specifice daca apare pe parcursul
noptii sau daca este diareica)

se vor culege date legate de istoricul gastrointestinal , neurologic si psihologic al pacientului

se va consemna frecventa, consistenta si cantitatea materiilor fecale din ultimele 24 de ore

se va recolta o proba de materii fecale, daca se recomanda de catre medic

se va proteja patul pacientului cu o invelitoare specifica pentru cazuri de incontinenta

se va evalua daca este cazul unei constipatii cronice, tulburari neurologice, gastrointestinale
sau abuz de laxative

se va evaluati regimul medicamentos al pacientului ( daca exista medicamente care pot afecta
activitatea intestinelor cum ar fi aspirina, anumiti agenti anticolinergici, antiparkinson, hidroxidul de
aluminiu, carbonatul de calciu, diureticele, preparatele din fier, narcoticele, tranchilizantele,
antidepresivele triciclice)

in cazul pacientilor fara probleme neurologice dar care prezinta incontinenta cronica se va
asigura un program de controlare constienta a activitatii intestinelor

se va sfatui pacientul sa urmeze o dieta bogata in fibre care sa includa multe vegetale crude,
cu frunze, cum ar fi morcovii si laptucile, fructe cu coaja (mere), si cereale integrale (cum ar fi grau,
paine de secara si cereale)

va fi incurajat sa aibe un consum adecvat de lichide

pacientii varstnici vor fi instruiti sa renunte treptat la consumul de laxative ( folosirea abuziva
a laxativelor pentru a stimula activitatea motorie in intestin poate avea efectul advers ducand fie la
constipatie fie la incontinenta dupa un timp).Se va incuraja , in schimb, folosirea laxativelor naturale
cum ar fi prunele si sucul de prune

se va promova practicarea regulata a unor exercitii explicand pacientului cum ajuta acestea la
reglarea motilitatii intestinale. Chiar si un pacient imobilizat poate face anumite exercitii in timp ce
este asezat sau sta intins pe pat
Consideratii speciale :
in cazul incontinentei fecale , se va pastra o igiena corespunzatoare pentru a creste gradul de
confort al pacientului si pentru a preveni leziuni si infectii ale pielii. Se va curata frecvent zona
perianala si se va aplica o crema contra umezelii. Se va controla situatia si in privinta mirosurilor
neplacute
6

 se va planificati si un timp pentru a incuraja si sprijini pacientul, care poate simti rusine, jena, si
se poate simti neajutorat din cauza pierderii controlului
Complicatii :
incontinenta poate conduce la leziuni si infectii ale pielii
problemele psihologice care pot rezulta din existenta incontinentei includ izolarea sociala,
pierderea autonomiei, diminuarea stimei de sine si depresia.
Intarirea musculaturii pelvice :
Incontinenta pe baza de stres, cea mai obisnuita forma de incontinenta urinara la femei, este de obicei
rezultatul slabirii sfincterului uretral. La barbati, poate aparea cateodata dupa o prostatectomie
radicala. Pacientii femei si barbati pot fi sprijiniti sa previna sau sa diminueze acest tip de
incontinenta invatandu-i exercitiile pelvice Kegel pentru intarirea muschilor pubococcigeali.
Exercitiile Kegel :
mai intai, se va explica unde se afla exact acesti muschi pelvici inferiori. Paicentii vor fi instruiti sasi contracte muschii din jurul anusului , ca si cand s-ar abtine de la defecare. Pentru a identifica corect
zona inca de la inceput, pacientul va fi invatat sa-si contracte muschii pelvici inferiori pentru a opri
jetul de urina chiar in timp ce urineaza si apoi sa relaxeze musculatura din acea zona pentru ca jetul
urinar sa revina. Odata invatate, aceste exercitii pot fi realizate oriunde
se va explica pacientului ca exercitiile de contractare si relaxare sunt esentiale pentru stimularea
musculaturii. Se va sugera sa inceapa prin contractarea muschilor pelvini inferiori timp de 5 secunde,
apoi relaxarea lor alte 5 secunde si dupa aceea repetarea procedurii de cate ori este nevoie.
Caracteristic acestei proceduri este ca pacientul sa inceapa cu 10 contractii dimineata si 10 seara, apoi
sa creasca treptat timpul contractiei si al relaxarii
se va sfatuiti pacientul sa nu se foloseasca de muschii abdominali, ai membrelor inferioare sau de
fesieri. De asemenea, trebuie descurajata incrucisarea picioarelor sau tinerea respiratiei pe parcursul
acestor exercitii
Terapia medicamentoasa :
patru din cinci persoane trecute de 65 de ani prezinta una sau mai multe tulburari cronice. Acest fapt
explica de ce varstnicii iau mai multe medicamente decat orice alta grupa de varsta. Desi varstnicii
reprezinta doar 12% din totalul populatiei ei iau intre 30% si 40% dintre medicamentele prescrise.
Asta inseamna aproximativ 400 milioane de retete pe an, sau de doua ori mai multe retete completate
pentru persoane sub 65 de ani
terapia medicamentoasa pentru persoanele varstnice prezinta niste probleme speciale care izvorasc
din modificarile legate de varsta pacientilor. Din punct de vedere fiziologic, imbatranirea modifica
structura corpului si declanseaza schimbari in sistemul digestiv, la nivelul ficatului, si rinichilor.
Aceste schimbari afecteaza metabolizarea medicamentului, absorbtia lui, eliberarea si eliminarea lui,
si consecutiv acestora se poate ajunge la nevoia de a modifica dozajul medicatiei si tehnicile de
administrare. Pot de asemenea amplifica efectele adverse ale medicamentelor si pot afecta astfel
rezultatele tratamentului
chiar si atunci cand un pacient varstnic primeste medicamentul in doza optima tot exista riscul unei
reactii adverse a acelui medicament. Odata aparute schimbarile fiziologice specifice varstnicilor,
rezultatele slabe ale regimului medicamentos cat si consumul mai mare de medicamente contribuie la
experimentarea de catre acestia a reactiilor adverse intr-o masura de doua ori mai mare decat o fac
pacientii mai tineri. Concret, aproximativ 40% din persoanele care sunt afectate de reactiile adverse
ale medicamentelor au peste 60 de ani. Multi pacienti mai varstnici (aflati la o varsta mai inaintata),
care prezinta semne si simptome din cauza reactiilor adverse ale medicamentelor (cum ar fi confuzia,
7

slabiciunea, si letargia), le pun mai degraba pe seama bolii decat pe efectul medicamentelor pe care le
iau. Daca reactia adversa nu este indentificata sau este identificata in mod eronat, pacientul va
continua probabil tratamentul cu acel medicament. Si pentru ca problema sa devina si mai
complicata , daca pacientul prezinta multiple disfunctii fizice sau reactii adverse ale medicamentelor,
sau chiar ambele, el poate consulta o serie de specialisti care fara a sti unul de altul, pot prescrie si
mai multe medicamente. Daca istoricul pacientului privind medicatia nu este investigat si pacientul ia
si alte medicamente, fara a fi prescrise de medic, pentru a scapa de probleme comune(cum ar fi
indigestia, ameteli, si constipatie) el poate fi victima inocenta a unui obicei de consum inadecvat si
excesiv de medicamente. Cunoscut si sub numele de polifarmacie, acest obicei pune in pericol
siguranta pacientului si eficienta tratamentului medicamentos
desi multe medicamente pot da efecte adverse, cele mai multe reactii cu adevarat grave pentru
pacientii varstnici, rezulta din folosirea a catorva medicamente in special ( anume diureticele,
antihipertensivele, digitalicele, corticosteroizii, somniferele, si medicamentele neprescrise de catre
medic)
pacientul varstnic poate prezenta dificultati in privinta raspunsului la tratamentul medicamentos din
cauza deficientelor de vedere si auz, problemelor de memorie, si a nevoii unei terapii pe baza de
medicamente multiple(medicatie complexa) intelegere deficitara in privinta dozajelor si a a
instructiunilor primite, si alti diversi factori socioeconomici (cum ar fi saracia si izolarea sociala).
Pentru a avea un raspuns satisfacator este necesar ca membrii familiei, farmacistul, si alti furnizori de
ingrijire sa se implice in supravegherea si instruirea individualizata si adaptata nevoilor pacientului
Materiale necesare:
medicatia pacientului
instructiuni scrise privind dozajul
suporturi corespunzatoare(recipiente pentru tablete), calendar sau alt suport cu instructiuni
inscriptionat cu litere marite
Implementare:
Lipsa de raspuns la tratament a pacientilor in varsta este des intalnita, prin urmare nu este neobisnuit
faptul ca majoritatea asistentelor o considera o prioritate atunci cand planifica ingrijirea bolnavilor.
Initial, se va evalua capacitatea pacientului sau motivatia lui de a respecta un tratament
medicamentos.
Cum poate afecta varsta eficienta medicamentului :
Pe masura ce organismul imbatraneste, structurile organice si sistemele sufera transformari care
influenteaza reactiile corpului la medicamentele administrate. Cateva modificari comune care
afecteaza in mod semnificativ administrarea medicatiei vor fi prezentate in continuare:
Structura corpului :
- pe masura ce o persoana se maturizeaza , masa totala a corpului sau si masa musculara tind sa se
diminueze in timp ce sporeste grasimea corporala. Acesti factori afecteaza legatura dintre concentratia
medicamentului si nivelul absorbtiei sale in organism.
Sistemul digestiv :
- reducerea secretiei de acid gastric si a motilitatii gastrointestinale conduc la scaderea capacitatii
organismului de absorbtie eficienta a multor medicamente. Acest fapt poate cauza probleme cu
anumite medicamente de ex. digoxina, a carei actiune terapeutica este strans legata de absorbtia sa
8

Sistemul hepatic :
- inaintarea in varsta reduce innoirea sangelui si anumite enzime hepatice devin mai putin active. Ca
urmare, ficatul isi pierde cateva din capacitatile sale de a metaboliza medicamentele. Din cauza
functiei reduse a ficatului apar efecte mai intense ale medicamentelor, ramase astfel mai mult timp in
circulatie. Acest lucru creste incidenta toxicitatii medicamentului
Sistemul renal :
- functia renala se diminueaza o data cu inaintarea in varsta. Acest lucru poate afectat eliminarea
medicamentului cu 50% sau mai mult. In multe cazuri functia diminuata a rinichilor duce la cresterea
nivelului anumitor medicamente in sange
Evaluarea capacitatii de conformare la tratament :
se vor reevalua problemele de care se plange pacientul si se va obtine un istoric complet privind
sanatatea sa si medicatia utilizata pana in prezent
se va avea in vedere faptul ca emiterea planului se face incepand cu primirea pacientului
se va evalua capacitatea fizica a pacientului de a lua medicamente ( poate acesta citi etichetele si
prospectele medicamentelor ? identifica medicamentele prin intermediul vazului sau al simtului
tactil ? poate deschide cu usurinta flacoanele cu medicamente ? )
se vor evalua deprinderile cognitive ale pacientului ( isi poate aminti sa ia medicamentele prescrise
la timp si in mod regulat ? isi aminteste unde a pus medicamentele ? daca nu, va fi indrumat catre
resursele comunitare adecvate in vederea supravegherii sale)
se va evalua stilul de viata al pacientului ( locuieste impreuna cu familia sau cu prieteni ? daca da,
acestia trebuie implicati in sedintele de instruire a pacientului, daca e posibil. Locuieste singur sau cu
un partener de viata pe care nu se poate baza ? daca da, el va avea nevoie de sprijin constant din
partea unei asistente medicale care sa-l viziteze sau din partea unui alt furnizor de ingrijire la
domiciliu)
o supraveghere deficitara poate conduce la o folosire eronata a medicatiei. Se vor face sesizarile
care se impun si se vor contacta agentiile sociale cele mai potrivite pentru a asigura siguranta
pacientului si pentru a-i asigura asistenta financiara, daca este cazul
se vor evalua parerile pacientului privind consumul de medicamente. De exemplu, pacientul poate
crede ca un consum constant de medicamente reprezinta un semn de boala sau de slabiciune si in
consecinta el isi poate administra medicatia in mod neregulat
Prevenirea reactiilor care impiedica conformarea la tratament :
se va discuta despre terapia medicamentoasa cu pacientul. Pe masura ce primeste medicamente, i se
va spune denumirea, i se va explica efectul pe care ar trebui sa-l aiba , i se vor descrie posibilele
reactii adverse ce ar putea sa para si la care ar trebui sa fie atent si sa le aduca la cunostinta echipei
de ingrjiri
pacientul va fi chestionat cu privire la alimentatie sau la alte medicamente pe care le ia, pentru a
reduce riscul ca alimentatia sau alte medicamente sa interactioneze cu tratamentul adminstrat
( interactiunile cu alte medicamente , alcoolul, cafeaua, pot afecta raspunsul pacientului la tratament)
se va cere detalii pacientului referitoare la toate medicamentele prescrise, neprescrise sau remedii
naturale- pe care le ia in prezent sau pe care si le-a administrat in trecut. Daca este posibil, se vor cere
niste mostre de astfel de medicamente. Va fi pus sa numeasca fiecare medicament in parte si sa spuna
de ce, cand , cat si pe ce perioada l-a luat. Pacientul poate avea medicamente prescrise de mai multi
specialisti
9

 pacientul va fi informat in privinta interactiunilor specifice dintre alimente si medicamente. Pe baza

informatiilor din istoricul privind medicatia, se va realiza o lista cu alimente ce trebuie evitate
Adaptarea injectiilor intramusculare :
inainte de a injecta intramuscular un pacient varstnic se vor lua in considerare schimbarile fizice
care insotesc imbatranirea si se va alege echipamentul, locul injectarii, si tehnica adecvata
alegerea acului : un pacient varstnic are de obicei mai putin tesut subcutanat si mai putina masa
musculara decat un pacient mai tanar mai ales in zona feselor si a deltoizilor. Ca urmare, va fie
nevoie sa se foloseasca un ac mai scurt deca la un pacient mai tanar
alegerea locului de injectare : varstnicul are in mod obisnuit mai multa grasime in jurul soldurilor,
abdomenului, si zona coapselor. Aceasta face ca zona ventrogluteala sa devina zona principala de
injectat
nu se va injecta intramuscular un membru imobilizat din cauza slabei absorbtii a medicamentului si
al riscului formarii unui nodul la locul injectarii
tehnica opririi sangerarii : din cauza modificarilor vasculare legate de inaintarea in varsta, varstnicii
prezinta un risc mai mare de dezvoltare a hematoamelor.Pentru a opri sangerarea dupa efectuarea
unei injectii intramusculare, va fi nevoie sa se preseze direct locul injectarii pentru mai mult timp
decat in mod normal. Se va masa usor locul injectarii pentru a ajuta la absorbtia si distributia
medicamentului. Se va evita insa masarea zonei atunci cand sunt administrate anumite medicamente
prin tehnica injectiei intramusculare in Z ( fier, de exemplu)
Recunoasterea reactiilor adverse obisnuite la pacientii varstnici :
simptomele si semnele obisnuite ale reactiilor adverse ale medicamentelor includ : urticariile,
impotenta, incontinenta, problemele gastrice, si iritatiile. Pacientii varstnici sunt expusi in mod
special si pot prezenta reactii adverse serioase cum ar fi hipotensiunea ortostatica, deshidratarea,
deteriorarea starii mentale, anorexia, tulburarile sangvine, dischinezia tardiva
anumite reactii adverse ca anxietatea, confuzia, tulburarile de memorie, pot fi mai degraba asociate
cu problemele tipice varstei a treia decat sa fie considerate efecte ale medicamentelor. Reactiile
adverse ale medicamentelor ar trebui aduse la cunstinta unui farmacist, unui specialist sau unui
asistent medical
Hipotensiunea ortostatica:
este caracterizata de o stare de ameteala si slabiciune in picioare, apare ca un efect advers comun al
antidepresivelor, antihipertensivelor, antipsihoticelor, sedativelor.Pentru a preveni accidentele ca de
exemplu caderile, se va atentiona pacientul sa nu se ridice brusc sau sa nu se dea jos din pat prea
repede. Va fi instruit sa apeleze la asistenta pentru a se putea deplasa daca se simte ametit sau slabit
Deshidratarea :
daca pacientul ia diuretice, poate sa apara deshidratarea si dezechilibrul electrolitic
se vor monitoriza nivelurile sangvine si se vor asigura suplimentele de potasiu conform
prescriptiilor medicului
uscaciunea orala este urmarea multor medicamente. Daca anticolinergicele cauzeaza uscaciune, se
va sugera pacientului sa suga bomboane fara zahar
Starea mentala alterata :
agitatia sau confuzia pot fi urmarea ingerarii de alcool sau de medicamente anticolinergice,
antidiuretice, antihipertensive, antipsihotice, calmante, antidepresive
paradoxal, depresia este un efect advers comun al folosirii antidepresivelor
10

Anorexia :
- este un semn de avertizare in privinta toxicitatii- mai ales datorita administrarii de digitalice,
bronhodilatatoare, si antihistaminice. Acesta este motivul pentru care specialistul de obicei prescrie la
inceput doze foarte scazute
Tulburarile sangvine :
daca pacientul ia un anticoagulant, ( de exemplu heparina) , se va urmari aparitia unor semne de
vanatai usoare(contuzii, umflatura, julitura, zgarietura) sau sangerari(cum ar fi de exemplu sangerarea
excesiva dupa perierea dintilor). Dar vanataile usoare sau sangerarile pot fi si un semn pentru alte
probleme ca de exemplu trombocitopenia. Alte medicamente care pot da astfel de reactii sunt si
diversi agenti antineoplazici (ca metotrexatul) antibioticele (ca nitrofurantoina), si anticonvulsivele
(ca acidul valproic si fenitoina)
Dischinezia tardiva :
este caracterizata de miscarii anormale ale limbii, de incretirea buzelor, diferite grimase, clipiri dese,
si miscari in rotative, in cerc, ale fetei si extremitatilor. Dischinezia tardiva poate fi declansata de
medicamente psihotropice, cum ar fi haloperidolul si clorpromazina
Metode ajutatoare de marire a raspunsului pozitiv la tratament :
pentru a evita neconformarea la tratament din cauza deficientelor de vedere, se va asigura
printarea cu majuscule a instructiunilor privind dozajele medicatiei, daca e necesar
pentru a modifica obiceiurile legate de masa, care pot afecta eficienta tratamentului, se va stabili
exact si se va accentua clar ce anume medicamente trebuie luate in timpul mesei, si care tebuie
administrate pe stomacul gol
se va explica faptul ca administrarea anumitor medicamente pe stomacul gol poate duce la stari
de greata, la fel cum administrarea unor medicamente dupa masa poate interfera cu procesul de
absorbtie. De asemenea se va chestiona pacientul pentru a afla daca obisnuieste sa manance regulat
sau sare peste mese. Daca sare peste mese inseamna ca poate omite si sa-si adiministreze medicatia.
Dupa cum este necesar, va fi ajutat sa-si coordoneze calendarul administrarii medicatiei cu obiceiurile
sale alimentare
pentru a corecta problemele legate de tipurile de medicamente si administrarea lor,pacientul va
fi ajutat sa gaseasca cai mai usoare de a-si administra medicamentele De exemplu, daca nu poate
inghiti pastilele sau capsulele, i se va oferi varianta lichida sau pudra a respectivului medicament, pe
cat este posibil acest lucru. Sau i se va sugera sa faca astfel incat sa alunece pastila pe gat impreuna
cu hrana moale cum ar fi sucul de mere. I se va specifica care tablete le poate macina si care nu. De
exemplu, tabletele acoperite cu un invelis solubil intestinal, capsulele cu eliberare in timp, si tabletele
sublinguale si bucale nu ar trebui macinate. Alte medicamente, odata macinate pot avea un gust foarte
amar si pot pta sau irita mucoasa bucala
daca mobilitatea sau deplasarea pacientului impiedica conformarea la tratament, pacientul va fi
ajutat sa gaseasca o farmacie care se realimenteaza si elibereaza medicamente pe baza prescriptiilor
medicale. Daca este potrivit, se va lua in considerare posibilitatea unei farmacii la care comanda sa se
poata face pe mail
daca tulburarile de memorie aduc prejudicii conformarii la tratament se va concepe un sistem
pentru a ajuta pacientul sa-si aminteasca sa isi ia medicamentele corect. I se va sugera pacientului sau
unui membru al familiei sa achizitioneze sau sa obtina un calendar suport, cum ar fi o lista de
verificare, un ceas cu alarma, sau o cutie compartimentata pentru medicamente
11

 unii pacienti incearca sa economiseasca bani prin a nu-si obtine sau reinnoi retetele la timp sau
luand doze mai mici decat cele prescrise pentru a avea mai mult timp doze din acel medicament.
Daca consideratii de ordin financiar pun in pericol conformarea la tratament, pacientul trebuie ajutat
sa gaseasca noi cai de a face fata situatiei. I se va sugera sa gaseasca echivalenti mai ieftini ai
medicamentului prescris ori de cate ori este posibil. De asemenea, se va explora posibilitatea ca
membrii familiei sa ajute pacientul sau se va sesiza cazul pacientului departamentelor de servicii
sociale si agentiilor comunitare corespunzatoare. Multe state au programe speciale pentru a ajuta
pacientii varstnici cu venituri mici sa-si achizitioneze medicamentele necesare
Consideratii speciale :
se va sfatui pacientul sa contacteze echipa medicala inainte de a lua medicamente neprescrise de
medic pentru a preveni orice posibile interactiuni intre diferitele medicamente. Daca este necesar, se
va folosi un monitor de regularizare a nivelului anumitor medicamente ca de exemplu digoxin si
potasiul pentru a evita toxicitatea
cand medicul recomanda intreruperea adiministrarii unui medicament se va instrui pacientul sa-l
arunce ( in toaleta, daca este posibil). Aceasta va preveni folosirea accidentala a medicamentului de
catre alte persoane din casa si va impiedica pacientul sa continue sa-l ia din obisnuinta sau greseala
pentru a evita pastrarea neadecvata si posibila alterare a medicamentelor, se va sfatui pacientul
sa pastreze toate medicamentele prescrise in flacoanele lor originale. I se va specifica faptul ca
anumite medicamente se altereaza cand sunt expuse la lumina, iar altele se descompun cand vin in
contact cu alte medicamente
se va sugera pacientului sa pastreze medicamentele intr-o zona bine luminata(dar ferite de
lumina soarelui), nu intr-o zona prea calduroasa sau prea umeda(nu in baie), si la o oarecare distanta
de patul sau (nu pe masuta de langa pat). Daca le tine pe masuta de langa pat, pacientul poate lua
accidental o doza mai mare atunci cand nu e complet treaz sau alert
Ingrijirea la dominciliu :
daca pacientul este externat din centrul medical si are de respectat un tratament cu un nou
medicament , va fi supervizat cu ajutorul unui calendar de urmare a tratamentului prin intermediul
unei asistente medicale care sa-l viziteze la domiciliu pentru a-i evalua capacitatea de a-si urma
tratamentul si pentru a monitoriza feed-back-ul acestuia la tratament
o metoda foarte buna de a ajuta pacientul sa-si ia medicatia la timp este folosirea cutiilor special
compartimentate atat cele pentru o zi, cu compartimente pentru dimineata, pranz, seara, cat si cele
compartimentate pe fiecare zi a saptamanii. Acestea trebuie umplute in fiecare dimineata cu medicatia
corespunzatoare

PREVENIREA SI COORDONAREA CADERILOR:

Caderile reprezinta o cauza majora de ranire si deces in randul persoanelor varstnice. In cazul
persoanelor in varsta de 75 de ani sau chiar mai mult, rata mortii accidentale survenite in urma caderilor este
de trei ori mai mare decat in cazul accidentelor de masina.
Factorii cauzali ai caderilor in randul persoanelor varstnice includ : perioadele foarte lungi de
convalescenta, un risc crescut al unei recuperari incomplete, medicamentele, deficienta fizica aflata in
crestere. De exemplu, odata aparute deficientele, este necesar mai mult timp pentru restabilirea echilibrului la
persoanele varstnice decat la persoanele mai tinere. In mod natural, pierderea echilibrului creste riscul
aparitiei caderilor. In afara faptului ca produc raniri fizice, afectiunile aparute in urma caderilor pot atrage
12

dupa ele probleme psihologice, ducand la o pierdere a increderii in sine, o scadere a autonomiei personale, la
o internare intr-un centru de ingrijire pe termen lung sau la asistenta oferita la domiciliu.
Caderile pot fi cauzate si de factori de mediu, cum ar fi iluminarea deficitara, alunecarea pe covorase,
pardoselile mult prea ceruite. Totusi, in cele mai multe cazuri, caderile apar din cauze fiziologice, ca de
exemplu o paralizie temporara a muschilor, ameteli, hipotensiune ortostatica, leziuni la nivelul sistemului
nervos central, dementa, scaderea acuitatii vizuale, diminuarea puterii si coordonarii miscarilor.
Intr-un spital sau intr-un alt centru medical de ingrijire o cadere accidentala poate schimba o internarea
scurta a pacientului pt o problema minora intr-o sedere prelungita pentru probleme serioase, care poate chiar
pun viata pacientului in pericol. Riscul de a cadea este cel mai ridicat in prima saptamana de sedere intr-un
spital sau intr-o casa de ingrijire.
Cine prezinta riscul de a cadea ?
Prevenirea caderilor incepe cu identificarea categoriilor celor mai vulnerabile la aceasta. Pacientul cu
una sau mai multe caracteristici dintre urmatoarele se va afla in categoria cu risc crescut de cadere :
varsta de 65 de ani sau mai batran
stare fizica generala proasta si existenta unei boli cronice
prezinta antecedente in caderi
stare psihica alterata
mobilitate scazuta
incaltari neadecvate
urinari frecvente sau diaree
deficiente senzoriale mai ales deficiente vizuale
folosirea anumitor medicam. cum ar fi diureticele, analgezicele puternice, antipsihoticele, si
hipnoticele
Materiale ncesare :
stetoscop
analgezice
comprese calde si reci
perne
echipament de resuscitare de urgenta daca e nevoie
electrocardiograf, daca e nevoie.
Implementare :
Prevenirea caderilor :
se va evalua riscul de cadere a pacientului cel putin o data pe tura. Se va nota orice modificare
aparuta in starea sa cum ar fi deteriorarea starii mentale, fapt care creste riscul caderilor
se vor corecta potentialele pericole care pot exista in camera pacientului
se va pozitiona butonul de apelare intr-o zona luminata si unde pacientul poate ajunge cu usurinta
se va asigura iluminarea corespunzatoare a camerei pe timp de noapte
se vor plasa bunurile si obiectele de suport ale pacientului intr-o zona unde poate ajunge cu
usurinta ( poseta, portofelul, cartile, batistele, plosca, comoda, cadrul)
se va instrui pacientul sa se ridice usor din anumite pozitii pentru a evita ametelile sau pierderea
echilibrului
se va cobora patul la cea mai joasa pozitie pentru ca pacientul sa poate ajunge foarte usor cu
picioarele pe podea candd se da jos din pat. Aceasta reduce de asemenea si distanta fata de podea in
cazul in care s-ar produce totusi o cadere. Se vor bloca rotile patului
13

 se va sfatui pacientul sa poarte incaltari care sa nu alunece

se va raspunde prompt la apelul pacientului pentru a reduce numarul situatilor in care se da jos
din pat fara ajutor
se va verifica pacienul cel putin o data la fiecare 2 ore. In cazul pacientului cu risc crescut, se va
verifica la fiecare 30 de min
se vor atentiona si alte persoane care asigura ingrijirea pacientului cu risc de cadere in privinta
interventiilor implementate
se vor lua si alte masuri ca de exemplu plasarea in aceasi camera a 2 pacienti aflati cu risc
crescut de cadere, si supravegherea lor continua
se va incuraja pacientul sa efectueze o serie de miscari pentru a-si imbunatati flexibilitatea si
coordonarea
Cum facem fata caderilor propriu-zise:
daca pacientul cade cand asistenta este de fata acesta va trebui sa-i atenueze caderea ghidandu-l
usor spre podea , sustinandu-I mai ales capul si trunchiul si, daca este posbil, va fi ajutat sa ajunga pe
podea cu fata in sus
in timp ce sustine pacientul , asistenta va trebui sa-si mentina corpul intr-o pozitie corecta, sa-si
indeparteze picioarele pentru a-si mentine echilibrul( cu cat e mai larga baza de sustinere, cu atat mai
bine este mentinut echilibrul) , sa-si indoaie genunchii mai degraba decat spatele pentru a sustine
pacientul si pentru a evita sa se raneasca
asistenta va trebui sa-si pastreze calmul si sa ramana langa pacient pentru a preveni orice ranire
in continuare
se va ruga o alta asistenta sa aduca toate materialele necesare
se vor evalua caile aeriene ale pacientului, respiratia, si circulatia pentru depista daca nu cumva
caderea a fost cauzata de un atac respirator sau cardiac. Daca nu exista respiratie sau puls, se va
incepe aplicarea masurilor de resuscitare in caz de urgenta. Se vor nota, de asemenea, nivelul
pacientului de constienta, si se va evalua marimea pupilelor, egalitatea, si reactia la lumina
pentru a determina extinderea leziunilor pacientului, acesta va fi verificat pentru a depista
eventualele rani anfractuoase, zgarieturi, si deformari evidente. Se va nota orice modificare aparuta
in starea pacientului in raport cu parametrii de baza
va fi anuntat medicul
daca asistenta nu a fost prezenta in momentul caderii pacientului, il va intreba pe acesta sau pe
un martor ce s-a intamplat, daca pacientul a simtit durere sau daca si-a pierdut cunostinta
nu se va misca pacientul inainte de a-l evalua deplin, va fi linistit , se va observa daca este
confuz, are dureri , ameteli sau slabiciune
se va evalua forta si mobilitatea pacientului la nivelul membrelor. Nu se vor efectuati exercitii cu
pacientul daca se suspecteaza posibilitatea unei fracturi sau daca pacientul se plange de orice alt fel
de senzatii, sau de limitare a mobilitatii sale
daca se suspecteaza existenta oricarei tulburari nu se va misca pacientul inainte de a fi examinat
de un medic specialist. Leziunile coloanei vertebrale ca urmare a caderilor sunt foarte rare, dar daca
aceasta se intampla totusi, orice mutare a pacientului poate provoca deteriorari ireversibile la nivelul
coloanei vertebrale
daca nu se detecteaza nici o problema, se va pune pacientul inapoi in pat cu ajutorul unui alt
membru al personalului.
niciodata nu se va incerca ridicarea pacientului de catre o singura persoana deoarece poate fi
ranit atat pacientul cat si persoana respectiva
se vor urmari etapele necesare pentru a stopa sangerarea daca este indicat acest lucru si se va
face o radiografie pacientului daca se suspecteaza existenta unei fracturi
14

 se va asigura primul ajutor prntru ranirile usoare daca este necesar

se va monitoriza starea pacientului pentru urmatoarele 24 de ore
chiar daca pacientul nu arata semne cum ca ar avea ceva, sau are doar leziuni usoare, se vor
monitoriza totusi semnele vitale la fiecare 15 minute timp de o ora ,apoi la fiecare 30 de minute pe
parcursul unei ore, apoi la fiecare ora pana cand starea pacientului se stabilizeaza
se va anunta medicul daca apar modificari in starea pacientului fata de parametrii de baza
se vor lua masurile necesare pentru a diminua durerile si disconfortul pacientului ( analgezice
conform prescriptiei medicale, comprese reci in primele 24 de ore si comprese calde dupa aceea)
se va reevalua mediul in care se afla pacientul si riscul de caderi
Promovarea sigurantei la domiciliu :
Inainte ca pacientul sa paraseasca centrul de ingrijire, va fi instruit pentru a sti sa previna caderile
.Astfel, el va fi sfatuit sa :
securizeze toate covoarele si carpetele ce acopera podeaua de jur imprejur pe margini, si sa-si
stabileasca niste repere clare de circulare prin locuinta
sa nu foloseasca niciodata obiecte greoaie de iluminat, covorase neglijent asezate, sau covorase
asezate direct pe podea
daca are scara interioara, aceasta va trebui bine iluminata.De asemenea, vopseaua alba aplicata
pe fiecare parte a scarii poate spori vizibilitatea
sa utilizeze o lampa cu lumina slaba instalata langa pat pe timpul noptii pentru a nu fi nevoit sa
bajbaie in intuneric cand se va da jos din pat
sa aiba instalate bare ajutatoare acolo unde are nevoie( dus, cada, toaleta) si sa aiba covorase
antiderapante atat inauntrul cat si pe marginile cazii sau cabinei de dus
sa aiba securizate firele provenite de la diverse aparate electrice
sa aiba la indemana lucrurile folosite frecvent( haine , incaltaminte etc) pentru a nu fi nevoit sa se
urce pe un scaun sau taburet)
sa poarte incaltaminte cu talpa antiderapanta , sa evite halatele prea lungi, sa poarte ochelarii
daca are nevoie, sa stea pe marginea patului cateva minute inainte de a se ridica
sa se foloseasca de baston sau cadru ori de cate ori simte ca nu este sigur pe miscarile sale
Consideratii speciale:
dupa o cadere se va reevalua istoricul medical al pacientului pentru a determina riscul
aparaitiei unor alte complicatii. De exemplu, daca s-a lovit la cap , se va verifica daca a luat
medicamente anticoagulante. Daca a luat, se afla intr-un mare risc de hemoragie intracraniana si va
trebui monitorizat din acest punct de vedere
se va lua in calcul intocmirea unui program de preventie a caderilor in spital, daca nu exista deja
unul
se va asigura si o sustinere emotionala a pacientului chiar daca este vorba de o cadere produsa
propriu-zis sau de preventia uneia. Pacientul varstnic trebuie sa inteleaga ca le sunt recunoscute
limitele si le sunt intelese temerile
Ingrijirea la domiciliu :
inainte de externare, pacientul si familia acestuia vor fi invatati cum sa previna o cadere
accidentala acasa prin corectarea obiciurilor deja fixate si cum sa faca pasii necesari pentru asigurarea
sigurantei pacientului
daca este nevoie, pacientul va fi deferit organizatiilor de ingrijire la domiciliu, astfel incat
asistenta medicala sa poate fi continuata dupa externare si pe perioada convalescentei
15