METODE DE INVATAMANT

Elev Manolache Mihai Gabriel

Anul III AMG

Metode de invatamant - reprezinta acele cai prin care elevii ajung, in procesul de
invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea
capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.
Am definit metoda ca: drum sau cale de urmat in activitatea comuna a educatorului si
educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru informarea si formarea
educatilor.
Metoda este un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii
unui scop; ea este un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor.
Metoda este un ansamblu de operatii mintale si practice ale binomului educational; gratie
acestora subiectul cunoscator (elevul) dezvaluie sau i se dezvaluie esenta evenimentelor,
proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau in mod independent.
In sens mai larg, metoda este o practica rationalizata, o generalizare confirmata de
experienta curenta sau de experimentul psihopedagogic si care serveste la transformarea si
ameliorarea naturii umane.
In sens restrans, metoda este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc pentru
efectuarea actiunii de predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati
proiectate mintal, conform unei strategii didactice. Deci, metoda pune in evidenta o modalitate
de lucru, o maniera de a actiona practic, sistematic si planificat, un demers programat mentinut in
atentia si sub reflectia contina a profesorului.
Metodele de instruire si educare privesc atat modul cum se transmit si asimileaza
cunostintele, cat si dezvoltarea unor calitati intelectuale si morale, precum si controlul dobandirii
cunostintelor si al formarii abilitatilor. Rezulta, deci, ca metodele servesc unor scopuri de
cunoastere (stapanirea normelor si metodelor de gandire), de instruire (asimilarea unor
cunostinte, priceperi, deprinderi si operatii de lucru) si formative (de formare si perfectionare a
trasaturilor de personalitate).
Asadar, organizarea eficienta a actiunii didactico-educative corespunde unei cautari,
respectiv elaborarii metodice; din punct de vedere metodologic procesul de invatamant este un
ansamblu de metode, 'cai' de instruire. Cum acest proces este orientat cu prioritate spre obiective
de cunoastere si de actiune, adica spre elaborarea structurilor cognitive si operationale noi ale
elevului, esenta metodei de invatamant rezulta din esenta insasi a activitatii de invatare ca forma
specifica a cunoasterii umane supusa, in principiu, acelorasi legi ale cunoasterii stiintifice.
Din aceasta perspectiva, metoda de invatamant constituie o cale de acces spre
cunoasterea si transformarea realitatii, spre insusirea culturii, stiintei, tehnicii, a
comportamentelor umane in genere.
Metoda reprezinta de fapt un anumit mod de a proceda care tinde sa plaseze elevul intr-o
situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata, mergandu-se pana la una similara aceleia de
cercetare stiintifica, de urmarire si descoperire a adevarului si de raportare a lui la aspectele
practice ale vietii. In acest sens privita, metoda poate deveni o 'cale de descoperire a lucrurilor
descoperite'.
Infaptuirea obiectivelor informative si formative ale invatamantului impune folosirea
unor metode si procedee de lucru, adica a unei metodologii adecvate.
Principalele functii ale metodelor de invatamant sunt:
- cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
- normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si cum sa invete
elevul;
- motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare;
- formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psihice.
Fiind strans legata de practica, metoda reflecta caracterul procesual actiunii didactice.
Optiunea profesorului pentru o anumita metoda reprezinta o decizie de mare complexitate
strategica, acestea trebuind sa fie adaptate la necesitatile si particularitatile grupului de lucru, de
aceea rezultatul, adica educatia in sine este considerata o arta, anume aceea de a adapta, la o
situa tie precisa.
Analizand literatura de specialitate, putem efectua urmatoarele clasificari ale metodelor
de invatamant:
1. din punct de vedere istoric:
a) metode clasice sau traditionale - expunerea, conversatia, exercitiul, demonstratia;
b) metode de data mai recenta sau moderne - problematizarea, expunerea insotita de mijloace
tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programata;
2. in functie de modalitatea principala de prezentare a cunostintelor:
a) metode verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) metode intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor
realitatii sau a substitutelor acestora; sau:
a) metode de comunicarc orala:
- metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicatia, descrierea;
- metode interogative - conversatia euristica;
- metode care presupun discutii si dezbateri - problematizarea, brainstorming-ul;
b) metode bazate pe contactut cu realitatea- demonstratia, modelarea, experimentul;
3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
a) metode expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva;
b) metode activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si interactiunea cu
ceilalti colegi;
4. dupa forma de organizare a muncii:
a) metode individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
b) metode de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
c) metode frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus ;
5. dupa functia didactica principala:
a) metode de predare si comunicare;
b) metode de fixare si consolidare;
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare;
6. in functie de axa invatare prin receptare (invatare mecanica) - invatare prin descoperire
(invatare constienta), Moise identifica:
a) metode bazate pe invatarea prin receptare - expunerea, demonstratia cu caracter expozitiv;
 b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate- conversatia euristica, observatia
dirijata, instruirea programata, studiul de caz etc.;
c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta, exercitiul euristic rezolvarea
de probleme, brainstorming-ul etc.
Principalele metode de invatamant sunt:
1. Expunerea didactica
2. Conversatia didactica
2.1. Conversatia euristica
2.2. Conversatia examinatoare (catehetica)
2.3. Conversatia in actualitate
3. Metoda demonstratiei
3.1. Demonstratia cu obiecte
3.2. Demonstratia cu actiuni
3.3. Demonstratia cu substitute
3.4. Demonstratia combinata
3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice
4. Metoda observarii
5. Lucrul cu manualul
6. Metoda exercitiului
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactica
9. Problematizarea
10. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. Metodele de simulare
13. Invatarea prin descoperire