Referat - Cercetare in Nursing

Modul 39.
Cercetare in nursing
- învătământ postliceal sanitar-
Pacientul cu Sindrom Cushing

Calificarea profesională:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST – ANUL 3
Profesor: Tanase Claudia

Elev : Matei (Anasie ) Alina
Anul: 2020/2021
Grupa 1/Clasa : C
Data predarii: 11.11.2020
Matei (Anasie) Alina , AMG 3. Cercetare in nursing: Sindromul Cushing
Cuprins
1. INTRODUCERE.........................................................................................................................3
2. ISTORICUL BOLII....................................................................................................................4
2.1. Date despre Harvey Cushing..............................................................................................5
3. SISTEMUL ENDOCRIN, NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE..............................6
3.1. Glandele sistemului endocrin si rolul lor in corp...............................................................7
3.1.1. Glanda pituitara sau hipofiza.....................................................................................7
3.1.2. Pancreasul...................................................................................................................7
3.1.2. Glanda timus................................................................................................................8
3.1.3. Glanda tiroida..............................................................................................................8
3.1.4. Glandele paratiroide....................................................................................................9
3.1.5. Glandele suprarenale.................................................................................................10
4. SINDROMUL CUSHING.........................................................................................................11
4.1. Definitia Sindromului Cushing.........................................................................................11
4.2. Statistici si incidente..........................................................................................................11
4.3. Etiologie..............................................................................................................................12
4.4. Debut clinic.........................................................................................................................12
4.5. Manifestri clinice a Sindromului Cushing.......................................................................13
4.6. Manifestari paraclinice a Sindromului Cushing..............................................................16
4.7. Criterii de diagnostic.........................................................................................................16
4.7.1. Confirmarea diagnosticului pozitiv..........................................................................16
4.7.2. Diagnostic diferenţial al sindromului Cushing .......................................................17
4.7.3. Diagnosticul etiologic/etiopatogenic..........................................................................17
4.7.4. Diagnosticul diferenţial între sindromul Cushing paraneoplazic prin ACTH .....18
4.8. Metode si mijloace terapeutice Sindromul Cushing........................................................18
4.9. Evaluarea postoperatorie..................................................................................................20
4.10. Complicatii.....................................................................................................................20
5. STUDIU DE CAZ- SINDROMUL CUSHING........................................................................21
6. BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................29
2
Sindromul Cushing
1. INTRODUCERE
Sindromul Cushing este o boală care capată o importanță din ce in ce mai mare in
randul populatiei. Reuneste atat de multe manifestari incat devine dificil de diagnosticat
corect din prima consultatie.
Personal am ales această temă din cauza faptului că în practică efectuată nu am

întâlnit, până în prezent, tulburări endocrine, cu atât mai puţin sindromul Cushing. Am
considerat necesar studiul mai aprofundat al unei astfel de boli pentru a avea anumite
cunoştinţe în posibilă "întâlnire" în cariera de viitor asistent medical a vreunei astfel de
tulburări .
Acest proiect intitulat Sindromul Cushing cuprinde 6 capitole, de la istoricul bolii,

anatomia sistemului endocrin, etiologie, manifestari clinice si paraclinice pana la diverse
scheme de tratament, reevaluare si eventuale complicatii.
In final am eleborat un studiu de caz incluzand ingrijirea pacientului cu Sindromul

Cushing.
3
2. ISTORICUL BOLII
Sindromul Cushing sau hipercorticismul reuneşte un ansamblu de simptome şi

modificări biochimice induse de excesul cronic de hormoni glucocorticoizi endogeni sau
exogeni. A fost descris prima dată la om în 1932, de doctorul Harvey Cushing. [1]
Harvey Wiliams Cushing a fost un neurochirurg American, fiind unul dintre fondatorii
neurochirurgiei moderne. În 1924, neurologul sovietic Nikolai Mihailovici Itsenko a raportat
doi pacienţi cu adenom hipofizar. Astfel, secreţia excesivă de hormon adrenocorticotrop
rezultată a condus la producerea de cantităţi mari de cortizol de către glandele suprarenale.
Această boală asociată cu o secreţie crescută de cortisol a fost descrisă în anul 1932 de
către dr. Harvey Cushing care a prezentat un caz unic al acestei boli. În anul 1910, Harvey
Cushing, primeşte un caz al unei femei de 23 ani a cărei simptome includeau obezitate
dureroasă, amenoree (lipsa ciclului menstrual, fiziologica sau patologică-posibil din cauza
unei insuficienţe hipofizare), hipertricoză, subdezvoltarea caracterelor sexuale secundare,
hidrocefalie și tensiune cerebral. [1]
Această combinație de simptome nu a fost asociată nici unei boli la aceea vreme. Cu
toate acestea, Cushing fost convins că simptomele acelei femei s-au datorat unei disfuncții a
glandei pituitare și se asemăna cu cele asociate unei tumori suprarenale. După numeroase
experimente, Harvey Cushing afirmă că bazofilismul pituitar, datorat hipertrofiei celulelor
bazofile din hipofiza anterioară, are drept cauză boala Cushing. [2]
Cazul acelei femei rămâne unic, deoarece după apariţia simptomelor aproximativ 60%
din pacienţi vor deceda în câţiva ani, în schimb aceea femeie a trăit încă 40 de ani, ramând în
continuare un mister asupra acestui fapt. [2]
4
2.1. Date despre Harvey Cushing
Harvey Williams Cushing ( 1869 -

1939) a fost chirurg și neurolog
american,fiind un pionier al operațiilor pe
creier ,a fost supranumit ” tatăl ”
neurochirugiei moderne. El s-a născut in
Cleveland, Ohio , fiind unul dintre cei
zece copii ai lui Henry si Betsey-Maria
Cushing . Tatăl sau , Henry Kirke
Cushing a fost medic ginecolog .
In anul 1891, Harvey Cushing
intra la facultatea Harvard din Boston pentru a studia medicina. În 1895, Harvey
Fig.1 Dr. Harvey Cushing in anul 1938.[12] Cushing devin absolvent cum laude al
cursului de medicină. [3]
Lucrează un an ca asistent la spitalul din Massachusetts, iar în anul următor se

transferă la Johns Hopkins Hospital din Baltimore. Aici rămâne până în 1900, an în care
începe o călătorie în Europa, unde activează pe la diverse spitale și clinici perfecționându-și
tehnicile și cunoștințele. [3]
Ca și contribuții in domeniul medicinii , Harvey Cushing a inceput inca din anii

studenției cand împreună cu Ernest A. Codman a impus un fel de protocol al anesteziei cu
eter, si anume verificarea și menținerea la valori normale a parametrilor vitali : temperatura,
puls, respirație. De asemenea , acesta a condus numeroare operații in domeniul
neurochirugical. [3]
Una dintre cele mai importante contribuții ale lui Harvey Cushing în domeniul
medicinii, a fost descrierea sindromului de hipercorticism în anul 1932. În anul 1943 dr.
Fuller Albright foloseşte pentru acelaşi sindrom termenul de Sindromul Cushing. [3]
5
3. SISTEMUL ENDOCRIN, NOTIUNI DE ANATOMIE SI

FIZIOLOGIE
Endocrinologia reprezinta stiinta

care studiaza structura si functia
sistemului endocrin - glandele cu secretie
endocrina si hormonii produsi de acestia
direct in sange.
Alaturi de sistemul nervos,

sistemul endocrin ajuta la transmiterea si
integrarea informatiilor; daca sistemul
nervos regleaza activitatile organismului
prin intermediul impulsurilor electrice
transmise de catre neuroni, acestea fiind
rapide si scurte, sistemul endocrin o face
mai lent, dar avand un raspuns de lunga
durata, prin termediul hormonilor
Fig. 2. Sistemul endocrine. [12]
transportati prin sange pana la nivelul
celulelor tinta. [9]
Sistemul endocrin cuprinde toate glandele endocrine prezente în corpul uman. Aceste
glande, deși nu au continuitate fizică și topografică, reprezintă un sistem unitar care este
integrat într-un mod armonic din interdependența mutuală și prezența axei hipotalamice –
pituitare, care asigură echilibrul întregului sistem. [9]
Glandele endocrine realizează chimicale numite hormoni (hormoni endocrini sau

incretini) care trec prin circulația sângelui. Aceștia au funcții aferente menținerii homeostazei
organismului, cât și pentru furnizarea echilibrului funcțiilor corpului (în ciuda schimbărilor
externe de mediu) și caracteristicile fizicochimice ale mediului intern. [9]
6
7
3.1. Glandele sistemului endocrin si rolul lor in corp
3.1.1. Glanda pituitara sau hipofiza
Glanda pituitară este o glandă endocrină

localizată în craniu, mai precis, într-o cavitate a
osului a osului sfenoid al corpului cunoscut ca
”sella turcica”. Deși, este mică, cântărind mai puțin
de jumătate de gram, este cea mai importantă
glandă endocrină din corpul uman. De fapt,
hormonii secretați din aceasta stimulează activitatea
altor glande endocrine (cum ar fi glandele
suprarenale și tiroide), care sunt esențiale pentru
Fig. 3. Glanda hipofiza.[12] efectuarea mai multor activități ale corpului.[10]
3.1.2. Pancreasul
Pancreasul este o glandă care ia forma unui

con alungit și este parte din sistemul digestiv. Este
implicat în secreția endocrină (un proces care
necesită secreția produselor, hormonilor, direct în
circulația sângelui), cât și secreția exocrină (un
proces în care produsele sunt plasate într-o
cavitate naturală în corp sau eliberate în exterior).
Fig. 4. Pancreasul endocrine.[12]
Poziționat aproape orizontal, pancreasul este
localizat în partea superioară a abdomenului și
transversal în spatele stomacului, la nivelul primelor două vertebre lombare. [10]
Secreția endocrină este efectuată de celule endocrine grupate în insulițe Langerhans.

Celulele endocrine sunt împărțite în celule alfa, celule beta și celule delta. Celulele alfa sunt
implicate în secretarea glucagonului (hormon hiperglicemic); celulele beta sunt implicate în
secretarea insulinei (hormon hipoglicemic); și, în final, celulele delta sunt implicate în
8
secretarea hormonului somatostatin, prin care activitatea celulelor alfa și beta pot fi
monitorizate. [10]
3.1.2. Glanda timus.
Timusul este o glandă localizată în piept,

în fața trahei. Funcția principală este de a asigura
maturarea celulelor T, care sunt un tip de globule
albe care joacă un rol cheie în sistemul imunitar.
Timusul se dezvoltă până atinge cu capătul
superior tiroida și cu capătul inferior cartilajul
Fig. 5. Glanda timus.[12]
coastei IV. [10]
3.1.3. Glanda tiroida
Glanda tirida are forma literei H, fiind

formata din 2 lobi si istm. Glanda tiroida se
gaseste la baza gatului, corespunzand primelor
inele traheale. [10]
Elementul caracteristic este foliculul

tiroidian avand in centru coloidul, inconjurat de
tireocite. Acestea sunt cele care produc hormonii
Fig.6. Glanda tiroida..[12]
trioidieni (T3 si T4). Celulele parafoliculare C
produc Calcitonina. [10]
 Hormonii tiroidinei reprezentati de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) sunt

importanti pentru:
 cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, a creierului la

copil
 stimuleaza sistemul cardio-respirator (tahicardie/bradicardie)
9
 sistemului nervos - poate determina iritabilitate si neliniste
 controleaza buna functionare a gonadelor si fertilitatea
 metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor
 producere de energie. [10]
 Calcitonina are rol in homeostazia calciului in organsim. Nivelul crescut al

Calcitoninei ar putea sugera o dezvoltare anormala a celulelor parafoliculare tiroide,
intalnita in carcinomul medular tiroidian. [10]
Deficitul de hormoni trioidieni se va numi hipotiroidism, in formele severe cu debut

perinatal ducand la cretinismul gusogen, iar daca este diagnosticat la adult forma severa este
cea de mixedem - crestere in greutate, bradilalie, bradipsihie, infiltrarea tegumentelor, astenie
fizica marcata, tulburari ale somnului, bradicardie. [10]
Excesul sau hiperproductia de hormoni tiroidieni este hipertiroidismul si duce la

scadere in greutate, agitatie psiho-motorie, tahicardie si cresterea valorilor tensionale,
hipersudoratie. Daca este determinata de o patologie autoimuna se va numi Boala Basedow-
Graves. [10]
La nivelul glandei tiroide se dezvolta adesea noduli tiroidieni, ei putand fi insotiti de

modificari ale functiei, dar acest lucru nu este obligatoriu.
3.1.4. Glandele paratiroide
Glandele paratiroide sunt in numar de 4,

fiind situate de obicei in spatele lobilor tiroidieni.
Pot exista insa si paratiroide supranumerare,
paratiroide situate ectopic - intratiroidian,
mediastin, pericard. [10]
Glandele paratiroide contribuie la mentinerea

echilibrului fosfo-calcic prin secretia de PTH
(parathormon). Actiunea
Fig. 7. Glandele PTH-ului este una
paratiroide.[12]
complexa, avand receptori la nivel renal si osos. Nivelul lui este reglat de nivelul seric de
Calciu si Fosfor, alaturi de nivelul de vitamina D. [10]
10
Deficitul de parathormon caracterizeaza hipoparatiroidismul; este mai rar intalnit, de obicei

secundar interventiilor chirurgicale in loja tiroidiana / paratiroidiana; foarte rar autoimun sau
alte cauze. Se caracterizeaza prin hipocalcemie importanta. [10]
Excesul de parathormon, hiperparatiroidismul, poate fi primar - una sau mai multe

glande paratiroide produc in mod autonom PTH in exces determinand hipercalcemie si
osteoporoza, dar si numeroase alte semne si simptome sistemice; mai frecvent este
hiperparatrioidismul secundar deficitului de vitamina D si calciu. [10]
3.1.5. Glandele suprarenale
Glandele suprarenale sunt două glande mici, câte

una localizată în fiecare capăt superior al rinichiului.
Cântăresc aproximativ 5 grame fiecare și au o culoarea
gălbui maronie. Funcția este de a secreta hormoni
(aldosteron, cortizon și cortizol) responsabili pentru
efectuarea funcțiilor fiziologice. [10]
Au urmatoarele functii:
 prin secretarea hormonilor corticosteroizi si Fig. 8. Glandele suprarenale.[12]
catecolaminelor ele sunt responsabile cu reglarea

starilor de stres, a rezistentei la infectii sisubstante antigenice, a metabolismului si a
sexualitatii
 Medulosuprarenala - zona centrală a glandei şi este inconjurată de zona corticală
 Secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) şi noradrelina (norepinefrina)
 Corticosprarenala - zona periferică a glandei
 Secreta hormonii glucocorticoizi (cortizolul), mineralcorticoizi (aldosteronul),
sexosteroizii. [10]
11
4. SINDROMUL CUSHING
4.1. Definitia Sindromului Cushing
S i n d
exces de cortizol. Incidența anuală a acestei
boli în cazul populației este de 2-3 cazuri la
un milion, existând o frecvență mai crescută
pentru sexul feminin. Indiferent de cauză,
această afecțiune nu trebuie neglijată
deoarece prezintă un grad înalt de
morbiditate și mortalitate. [4]
Fig.9. Sindromul Cushing/Hipecorticism.[12]
S i n d r o m u l C u
cortizol pentru o lungă perioadă de timp.
Sindromul Cushing, uneori numit hipercortisolism, poate fi cauzat de utilizarea
medicamentelor corticosteroizi orale. Starea poate apărea și atunci când corpul produce prea
mult cortizol. [4]
4.2. Statistici si incidente
Afectiunea este mai frecventa la femei (raport femei/barbati =5-8/1). Vârsta medie la
care apare aceasta boala este 20-40 ani. Majoritatea adenoamelor hipofizare secretante de
ACTH sunt microadenoame adica au dimensiuni sub 1 cm; sub 10% sunt macroadenoame
(sunt mai mari de 1 cm). In restul de 20% cazuri de sindrom Cushing endogen cauza este la
nivelul glandelor suprarenale – acestea produc prea mult cortizol. De obicei este vorba de un
nodul unic pe una din glandele suprarenale (in 60% din cazuri nodulul este benign, adenom;
in 40% din cazuri nodulul este malign- carcinom). [4]
Extrem de rar sindromul Cushing apare ca urmare a unei productii prea mari de
ACTH dar nu de la nivelul hipofizei ci din cancere (50% din cazuri apar in cancere
12
pulmonare, restul in cancer pancreatic, cancer de timus, carcinom medular tiroidian,

feocromocitom). [5]
In acest caz se numeste sindrom Cushing ectopic (ectopic=alt loc; adica hormonul
provine din alta sursa decat cea normala). Acest tip de sindrom Cushing apare mai des la
barbati. [5]
4.3. Etiologie
 Adenom al glandei hipofizare – la nivelul adenohipofizei se află celule secretoare de

adrenocorticotrop (ACTH), hormon care stimulează secreția corticosteroizilor de către
suprarenală. În normă acest proces este reglat prin feed-back. Astfel că creșterea
nivelului de corticosteroizi în sânge duce la supresia secreției de ACTH de către
hipofiză și respectiv scade nivelul corticosteroizilor. În cazul adenomului secreția de
ACTH este în exces și necontrolată.
 Administrarea pentru perioade îndelungate de glucocorticoizi exogeni . Glucorticoizii
sunt administrați în patologii cum sunt : artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic,
în astmul bronșic în anumite condiții cât și alte boli inflamatorii.
 Hipersecreția de corticoliberină de către hipotalamus – corticoliberina , prin sistemul
port hipotalamo-hipofizar, ajunge la nivelul adenohipofizei și stimulează secreția
hormonului ACTH, de aici, secreția hormonilor corticosuprarenalieni.
 Adenoma sau carcinoma suprarenalelor
 Tumori benigne sau maligne ale corticosuprarenalei
 Leziuni hipotalamice
 Iatrogen prin ACTH exogen
 Obezitate
 Alte cauze : intoxicațiile, traumatismele craniocerebrale, neuroinfecțiile etc. [6]
4.4. Debut clinic
Insidios si necaracteristic cu cefalee, astenie fizica si psihica, dureri cu caracter

reumatoid, palpitatii, parestezii, acrocianoza.
 Dureaza luni sau ani

 Tendinta de crestere ponderala, HTA
13
 Tulburari gonadale, dereglari de ciclu menstrual, tulburari de dinamica sexuala

 Aparitia pilozitatii in alte zone decat cele normale. [7]
4.5. Manifestri clinice a Sindromului Cushing
 Stare
 Adipozitatea se instaleaza
progresiv la fata, obraji, barbie
(fata de ”luna plina”)
 Gatul devine cilindric, torace
globulos cu reliefuri sterse,
panicul adipos interscapular
(ceafa de bizon)
 Abdomen destins, etalat,
voluminos, sort abdominal
(abdomen debatracian)
 Membrele pierd grasime (cartof
pe scobitori) Fig.10. Manifesti fizice in Sindromul Cushing.[12]
 Isi pastreaza greutatea – paniculul adipos este redistribuit.[6]
 Tegumente
 Vergeturi roz-violacee – flancuri, solduri,
fesier, coapse, sani, axila,fata interna brate
 Sunt grupate in manunchi si se desfac in
evantai sau in flacara
 In formele avansate se generalizeaza
 Plagile accidentale se cicatrizeazacu
greutate
 Ulceratii atone, cicatricile sunt cheloide si se
pigmenteaza intens
 Echimoze, si sufuziuni sanguine
Fig 11. Modificarea tegumentelor [12]
 Acnee severa ca intensitate si
raspandire
14
 Varicozitati ale vaselor superficiale pe pometi. [8]

 Pilozitatea
 La barbat - intensificarea pilozitatii existente in zonele obisnuite,uneori pe
umeri, spate, fese (hirsutism)
 La femei – caractere topografice si cantitative ale celei masculine
 Firul de par este de culoare inchisa, gros, ondulat.[8]
 Alopecie
 Unghiile
 Subtiri, cu tulburari trofice, micoze. [8]
 Manifestari osteo-articulare
 Dureri spontane sau induse prin compresie, initial la oboseala, cedeaza la odihna
 Devin intense si fac imposibil ortostatismul
 Fracturi la traumatisme minime sau miscari fortate
 Osteoporoza generalizata. [9]
 Manifestari musculare
 Diminuarea maselor musculare la nivelul membrelor
 Hernii si eventratii abdominale
 Forta musculara diminuata. [9]
 Manifestari pulmonare
 Hemoptizia – formele paraneoplazice
 TBC – consecinta reactivitatii scazute. [9]
 Manifestari vasculare
 Echimoze, petesii, gingivoragii, epistaxis, hemoptizii, hematemeze
 Tromboflebite, hematurii, melene
 Sunt consecinta fragilitatii vasculare. [9]
 Manifestari cardiace
15
 HTA oscilanta, apoi permanenta

 Crize de angina pectorala
 Accidente vasculare
 Insuficienta cardiaca. [9]
 Manifestari digestive
 Ulcer gastric sau duodenal
 Manifestari renale
 Colici renale, litiaza renala
 Edeme. [9]
 Manifestari nervoase si psihice

 Sindrom de compresiune medulara cu iritatie radiculara si tulburari de sensibilitate
 Labilitate emotionala si afectiva
 Anxietate, depresie, suicid
 Tulburari de atentie, concentrare, memorie
 Tulburari cu aspect paranoid
 Preocuparea fata de propria persoana si fata de boala este excesiva. [10]
 Manifestari endocrine asociate

 Hipotiroidie
 Hiperexcitabilitate neuromusculara prin pierderea de calciu
 DZ
 Sterilitate, tulburari de dinamica sexuala, etc. [10]
 Manifestari la copil
 Crestere staturala rapida si apoi se incheie precoce – hipotrofie staturala
 La baieti se instaleaza pseudopubertate precoce, dar testiculele raman mici nu
prezinta activitate functionala
 La fete se instaleaza pubertate heterosexuala – caracterele masculine se substituie
celor feminine. [10]
16
 Manifestari legate de cauze

 Tumori, etc. [10]
17
4.6. Manifestari paraclinice a Sindromului Cushing
 Explorarea morfologica a corticosuprarenalei:

 Scintigrama
 Ecografia, Rx, CT, arteriografia renala. [11]
 Explorarea functiei mineral corticoide:
 Dozare aldosteron – valori ridicate
 Dozare electroliti in sange si urina
 Sange – Na si Cl crescute, K scazut
 Urina – Na si Cl scazute, K crescut
 ECG – modificata. [11]
 Explorarea functiei glucocorticoide:
 Dozare 17-hidroxicorticosteroizi – crescut, scazut
 Dozare cortizol plasmatic -
 Eozinofile scazute
 Hiperglicemie
 Acid lactic si piruvic crescut
 Colesterol si lipemia crescute. [11]
 Explorarea hipofizei:
 Dozare ACTH – crescut. [11]
4.7. Criterii de diagnostic
4.7.1. Confirmarea diagnosticului pozitiv
 Se recomandă a fi făcută de endocrinolog, într-un centru de endocrinologie

specializat. Se recomandă efectuarea unuia din testele menţionate (nr. 3 – 4 din
Criterii de diagnostic) şi dozare de cortizol seric la miezul nopţii.
 Cortizolul seric la miezul nopţii. Recoltarea se face la pacientul dormind sau la
pacientul treaz, cu cateter intravenos pus înainte de culcare şi spitalizare minim 48
ore. O valoare a cortizolului seric mai mare de 5 µg/dl (140 nmol/l) la pacientul
dormind sau mai mare de 7,5 µg/dl (207 nmol/l) la pacientul treaz caracterizează
sindromul Cushing. [12]
18
 În general, două teste negative exclud sindromul Cushing. De asemenea o valoare a

cortizolului seric sub 1,8 µg/dl (50 nmol/l) în testele de inhibiţie şi/sau la miezul
nopţii de regulă exclude sindromul Cushing.
 În cazul în care testele sunt discordante între ele, se recomandă reevaluarea
pacientului după 6 luni. În boala Cushing ciclică, cortizolul liber urinar este preferat
altor metode. [12]
4.7.2. Diagnostic diferenţial al sindromului Cushing se face cu:
 expunerea exogenă la glucocorticoizi (sindrom Cushing iatrogen).

 condiţii fiziologice asociate cu hipercorticism: sarcina (se preferă cortizolul liber
urinar în loc de testele cu dexametazonă). [13]
 condiţii patologice asociate cu hipercorticism în absenţa sindromului Cushing
(pseudo-Cushing): boli psihice (depresie, anxietate, sindrom obsesiv-compulsiv), diabet
zaharat inadecvat controlat, alcoolism, obezitate severă. Deşi testul de supresie cu
dexametazonă 2 mg x 2 zile este preferat, are specificitate de numai 70% (mai ales la
acutizarea unei psihoze ciclice). [13]
4.7.3. Diagnosticul etiologic/etiopatogenic
 Testele necesare pentru diagnosticul etiologic se recomandă a fi făcute de

endocrinolog, numai la pacienţii la care diagnosticul pozitiv este cert. [13]
 Dozarea ACTH a jeun, între orele 8 si 9, preferabil cu evitarea stresului puncţiei
venoase. O valoare crescută este o regulă în sindromul Cushing prin ACTH ectopic.
 Testul de supresie cu 8 mg dexametazona (1 mg la fiecare 6 ore per os), 48 ore.
Scăderea nivelului cortizolului seric sau/şi a cortizolului liber urinar sau a 17-
hidroxicorticoizilor urinari £50% faţă de valoarea bazală pledeaza pentru boala
Cushing. Lipsa inhibiţiei apare în tumorile suprarenale secretante de cortizol, în
sindroamele paraneoplazice cu ACTH ectopic, dar şi în unele cazuri cu boală
Cushing, în special prin macroadenom hipofizar. [13]
19
4.7.4. Diagnosticul diferenţial între sindromul Cushing paraneoplazic prin

ACTH ectopic şi boala Cushing este adesea greu de efectuat şi necesită
teste speciale:
 Testul la CRHE presupune administrarea 1 μg/kgc CRH cu dozarea seriată a
cortizolului şi ACTH-ului. Creşterea ACTH cu 40-50% şi a cortizolului cu 15-20%
pledează pentru boala Cushing. [14]
 Cateterizarea sinusurilor venoase petroaseE cu testul la CRH, cu determinarea
gradientului dintre concentraţiile ACTH-ului central/periferic (>3 sugestiv pentru
boala Cushing) sau a gradientului dreapta/stânga; acesta din urma oferă indicaţii
asupra localizării adenomului în caz de lipsă a vizualizării imagistice a leziunii. [14]
4.8. Metode si mijloace terapeutice Sindromul Cushing
 Obiective:
 Eradicarea cauzelor inductoare
 Refacerea functionala a adrenostatului
 Anularea excesului de hormoni corticosuprarenali
 Contracararea efectelor somatice, viscerale si metabolice. [14]
1. Tratamentul chirurgical reprezintă tratamentul de elecţie al bolii Cushing şi se

referă fie la chirurgia hipofizei, fie la suprarenalectomia bilaterală.
 Chirurgia hipofizară transsfenoidală. Se recomandă efectuarea chirurgiei
transfenoidale în centre specializate, cu experienţă în domeniu şi dotare tehnica
corespunzătoare. [15]
 Chirurgia transsfenoidală pentru microadenoame are rata înaltă de succes în centrele
internaţionale experimentate (85%) (majoritatea tumorilor corticotrope sunt
microadenoame cu localizare intraselara). Tot în centre europene specializate se
operează şi hipofize cu adenomul nevizualizat imagistic, după ce un test la CRH
combinat cu cateterizarea sinusurilor pietroase este sugestiv pentru lateralizarea
hipersecreţiei de ACTH şi se practică hemihipofizectomia, cu raportarea unei rate de
succes. In macroadenoame cu sau fără extensie supraselară rata de succes scade la
25%.[15]
 Suprarenalectomia bilaterală totală este indicată ca alternativă în boala Cushing, ca şi
în sindromul Cushing paraneoplazic cu tumora cauzală rezecată incomplet sau
20
nedepistată. De asemenea se practică dacă chirurgia hipofizară nu a avut succes. Se

poate efectua pe cale laparoscopică. [15]
 Suprarenalectomia unilaterală este indicaţia de electţie pentru sindromul Cushing
prin tumoră suprarenală secretantă de cortizol.
2. Radioterapia hipofizară pentru boala Cushing

 Radioterapia convenţională fracţionată se efectuează în prezent cu echipamente
pentru radioterapie supravoltată (accelerator linear sau cobaltron), eventual
conformaţională sau stereotaxică, sau radiochirurgie (gamma-knife sau cyber-knife).
Este indicată ca terapie secundară pentru boala Cushing, mai ales prin tumori
hipofizare invazive. Asigură controlul hipercortizolismului în 50 – 60% din pacienţi la
3-5 ani. Se indică de asemenea în sindromul Nelson care a complicat
suprarenalectomia bilaterala. [15]
3. Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este adjuvant. Nu se cunosc preparate care să supreseze cu

succes secreţia autonomă de ACTH. Există mai multe clase de medicamente cu efect
inhibitor asupra steroidogenezei suprarenale. Au indicaţie în cazurile severe pentru
ameliorarea preoperatorie a efectelor hipercortizolismului sau în tumori nerezecabile. Se pot
folosi:
a) Ketoconazolul 400-1200 mg/zi în 2 prize cu creşterea progresivă a dozei

Reacţiile adverse constau în tulburări gastrointestinale, disfuncţie gonadică şi efecte toxice
hepatice’ [16]
b) Metopiron 1-4 g/zi in 2-4 prizeE

Efectul se instalează lent, iar reacţiile adverse constau în ataxie, vertij, letargie, rash,
hipertensiune arterială. Normalizarea cortizolemiei se obţine în 50-70% din cazuri. [16]
c) o’p’DDD (MitotaneÒ) 6-12 g/zi in 3-4 prizeE. La acest preparat doza eficace este
aproape de doza toxică. [16]
Reacţiile adverse constau în intoleranţă digestivă, ataxie, confuzie. Instalarea efectului
este lentă cu normalizarea cortizolemiei în aprox 80% din cazuri. [16]
21
Chimioterapia nespecifică are o rată de succes mică în carcinoamele suprarenale sau

hipofizare sau cu secreţie paraneoplazică de ACTH. Sunt în investigaţie noi clase de
medicamente de tip temozolomid sau inhibitori mTOR.. [16]
4.9. Evaluarea postoperatorie
Evaluarea clinica si hormonala se realizează la 1, 3, 6, 12 luni şi, apoi anual în caz de

evoluţie favorabilă. Evaluarea efectului radioterapiei se face la 1-3 ani. Evaluarea imagistică
hipofizară se indică la 3-6 luni postoperator şi apoi anual, mai ales la pacienţii cu
suprarenalectomie bilaterală, pentru detectarea apariţiei sindromului Nelson.[ 17]
4.10. Complicatii
 Complicaţiile cauzate de excesul hormonilor corticosuprarenali constau în HTA,

accident cerebro-vascular, insuficienţă cardiacă, osteoporoză cu fracturi de fragilitate,
diabet zaharat secundar, tromboze venoase, embolia pulmonară, infecţii. In
macroadenomul corticotrop extensia tumorala extraselară poate provoca sindroame
neuro-oftalmice. [18]
Complicaţii postterapeutice
 Complicaţiile tratamentului chirurgical hipofizar sunt reprezentate de diabet insipid

tranzitor (aproximativ 10% din cazuri) sau permanent, hipopituitarism, rareori
complicaţii neurochirurgicale.
 Complicaţiile suprarenalectomiei bilaterale sunt reprezentate de insuficienţa
suprarenală cronică şi sindromul Nelson. Sindromul Nelson definind hiperplazia
reactivă a celulelor corticotrope survine în 8-29% din cazuri după suprarenalectomia
bilaterală şi necesită chirurgie hipofizară sau radioterapie.
 Complicaţiile radioterapiei sunt insuficienţa hipofizară, arahnoidita optochiasmatica,
dublarea riscului cumulativ de tumori cerebrale la 20 ani după radioterapie (1-2%),
creşterea riscului de accidente cerebro-vasculare (controversat).
 Complicaţiile tratamentului medicamentos se referă la insuficienţa corticosuprarenală
ce impune ajustarea dozei. [18]
22
5. STUDIU DE CAZ- SINDROMUL CUSHING
1.Informatii generale
 Numele si prenumele:…….P.A…………………………………………….................
 Data internarii: 15.02.2020……………………………………………………….......
 Varsta: 38…Sex: M……Stare civilă: casatorit Copii:2…Profesie: profesor
 Localitatea de domiciliu: Bacau ……………………………………...........................
 Nationalitatea:Romană Limba vorbita: Romana ………………………....................
 Religia: ortodox…………………………..Cultură:…………….................................
 Ocupatia: fara ocupatie salariat X lucrator pe cont propriu
X
patron agricultor elev/student
x
somer pensionar
 Mediul de lucru: curat, stresant uneori
 Diagnostic la internare: Sindrom Cushin
2. Obisnuinte de viată:
 Consumator de: alcool Ocazional…… cafea NU…… tutun DA………drog NU……
 Alergii cunoscute: Nu se cunoaste ……………………………………..
 Dieata/regim alimentar: Mare amator de mese grele si copioase…………………
3.Probleme de Sănătate:
 Antecendentele medicale personale: HTA ……………………………….................
 Antecedente hederocolaterale:…………………………………….............................
 Motivele internarii actuale: pacientul acuza dureri lombare,si se observa o deformare
a oaselor la nivelul coloanei vertebrale prezentand obezitate in zona abdominala cat si
la nivelul fetei. Prezinta tegumente uscate iar in zona abdominala prezinta vergeturi
de culoare violacee. Bolnavul acuza un libidou scazut si semne de impotententa
 Istoricul bolii actuale: Pacientul in varsta de 38 de ani s-a prezentat la cabinetul
medicului de familie acuzand oboseala,ameteli,durere dorso-lombara si cresterea
23
inexplicabila in greutate ,in consecinta medicul i-a recomandat internarea la clinica de

endocrinologie pentru mai multe investigatii
24
4.Examenul clinic general:
 Tegumente si mucoase: uscate si vergeturi in zona oabdominala…………………….....
 Greutate: 109 Kg………..Înăltime: 172 cm
 Tesut celular subcutanat: foarte bine reprezentat………………………………..............
 Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nepalpabili …………..........
 Aparat locomotor: aparent intergru, morfofunctional……………………………..........
 Aparat respirator: Miscări respiratorii, murmur vezicular prezent, torace astenic,
dispnee restrictiva, hipersonoritate pulmonară…………………………..........................
 Aparat cardio- vascular: AV= 100b/min, slab batut; TA= 160/100 mmHg ....................
 Aparat digestiv: Abdomen reprezentat in surplus .............................................................
 Aparat uro-genital: Loje renale libere, rinichi nepalpabili, negative bilateral, mictiuni
fiziologice normale………………………………………………………….....................
 Sistem nervos si organe de simt: Orientat temporo spatial
5 Investigații:
• Examenul sângelui: dozarea ACTH,cortizolului,testul tolerantei la

glucoza,HL,ionograma..........................................................................................................
• Examenul urinei: CA urinar
• Alte examene de specialitate: testul Bricaire, EKG, RMN, CT, Ecografie,

osteodensiometrie.
6.Tratamente: Chirurgical (hipofizostomie); medicamentos (Ketoconazol, Metoprilin,

Metopiron, Mitotane.)
7.Epicriză si recomandari la externare: ..............................................................

Matei (Anasie) Alina. AMG 2. Sindromul Cushing
Plan de ingrijire Sindromul Cushing
Interventiile aplicate
Probleme de Obiective de autonome si delegate Evaluarea
ingrijire ingrijire ingrijirilor
-verific functiile vitale si

vegetative si le notez in FO; Obiectiv realizat,
=asigur microclimat optim: pacientul a inteles
1. Obezitate din cauza  aerisesc salonul boala sa si
1. Pacientul sa isi
dezechilibrului hidric, pacientului coopereaza
mentina in limite
manifestata prin exces  asigur temp optima
normale volumul
de grasime in zona
de lichide si nivelul  asigur climatizarea
abdominala si la
potasiului in sange aerului din salon ;
nivelul fetei
-hidratez si alimentez pacinetul
corespunzator ;
-fac bilantul hidroelectrolitic
-cantaresc pacinetul ;
-reduc sau incetinesc aportul de
lichide si alimente ;
-asigur numarul de calorii in
functie de starea patologica ;
-explorez gusturile si obiceiurile
alimentare a pacientului ;
-servesc alimentatia la temp.
moderata, ore regulate si
prezentate atragator;
-educ pacientul in vederea unui
regim alimentar sanatos si
exercitiu fizic
-pregatesc pacientul fizic si
psihic in vederea operatiei
chirurgicale
=ajut pac. in satisfacerea

celorlalte nevoi:
 igiena personala
 vestimentatie
 comunicare cu familia
 insotirea la investigatii
 intelegerea bolii si
26
riscurilor
La rec. med-
-recoltez sange pentru analize la
laborator : ionograma ,
colesterol, hidrocorticoizi,
glicemie ...etc
-recoltez urina pt analize la lab:

urocultura si sumar de urina
-insotesc si informez pac. in

legatura cu investigatiile
paraclinice necesare:
ecografie, ,CT, RMN,
Scintigrama, Ecografia, Rx, CT;
- adm. medicametntatia:
medicamentos (Ketoconazol,
Metoprilin, Metopiron, Mitotane
-Pacientul sa -recomand repaus total la la pat Obiectiv realizat,

2. Alterarea prezinte o circulatie in perioadele acute ca apoi sa fie pacientul prezinta
circulatiei din cauza imbunatatita in 5 reluat treptat circulatie
dezechilibrului hidric zile -verific functiile vitale si imbunatatita
si sodiu din corp, - Pacientul sa nu vegetative si le notez in FO
manifestata prin HTA prezinte =asigur microclimat optim:
si tahicardie complicatii pe  aerisesc salonul
parcurul spitalizarii pacientului
 asigur temp optima
 asigur climatizarea
aerului din salon
- ofer alimentatie hiposodata si
hipercalorica dar saraca in
grasimi
-educ pac in vederea consumului
de tutun, cafea, alcool ce ii sunt
interzise
-masez membrele pac
-asigur lenjerie lejera, comoda si
de bumbac
- educ pac in vederea folosirii de
ciorapi elastici medicinali pt
imbunatatirea circulatiei
27
-educ pac in vederea scaderii sau

mentinerii in greutate (dupa caz)
- educ pac in vederea efortului
fizic treptat
- pregatesc fizic si psihic
pacientul pt interventia
chirurgicala si obtin acordul
liber informat in scris
= ajut pac. in satisfacerea
celorlalte nevoi:
 vestimentatie
 mobilizare a memebrelor
inf.
 intelegerea bolii si
riscurilor
La rec. med-
-recoltez sange si urina pt.
analize de lab in vederea
pregatirii pt interventia
chirurgicala
-insotesc si informez pac. in

legatura cu investigatiile
paraclinice necesare: EKG
- adm. medicatie prescrisa
-ii fac gimnastica medicala
Pacientul sa nu mai =asigur microclimat optim: Obiectiv realizat,

3. Diminuarea
prezinte durere  aerisesc salonul durerea pacinetului
mobilitatii fizice din
lombara pacientului s-a diminuat si se
cauza deformarii
-Pacientul sa  asigur temp optima mobilizeaza singur
oaselor la nivelul
coloanei datorata prezinte o stare  asigur climatizarea
obezitatii, manifestata imbunatatita fizic si aerului din salon
prin durere lombara si psihic - masor functiile vitale si le
impotenta functionala -Pacientul sa se notez in FO
poata mobiliza fizic - calmez pacientul si ii explic
cauzele afectiunii
- monitorizez intensitatea si
durabilitatatea durerii
28
- educ pac sa adopte o pozitie ce

ii amelioreaza durerea
- educ pac in vederea miscarii
progresive si exercitiului fizic
-asigur siguranta pacientului
celorlalte nevoi:
 eliminare
 vestimentatie
 mobilizare
 alimentatie si hidratare
- ofer suport fizic si psihic
pacientului
-creez o legatura de incredere cu
pac
La rec. medicului:
-adm. antiemetice
- il reechilibrez hidroelectrolitic
perfuzabil
- montez sonda urinara in cazul
imobilizarii la pat sau interventie
chirurgicala
- orce modificare aparuta o voi
comunica de urgenta medicului
-asigur siguranta pacientei

4.Alterarea -Pacientul sa fie -monitorizez aspectul Obievtiv realizat,
tegumentelor din hidratat tegumnetelor si mucoaselor pacinetul isi
cauza tulburarilor corespunzator -monitorizez aspectul si evolutia recapata treptat
vasculare , manifestata tegumentelor stima de sine si
-Pacientul sa isi
prin tegumnete uscate - ajut pacientul sa isi faca invata sa se accepte
recapete stima de
si vergeturi de culoare dus/baie asa cum este
sine
violacee in zona -educ pacientul in vederea
abdminala
igienei
-hidratez pacientul
-ajuta pacientul sa depaseasca
unele complexe legate de
imaginea corporala creand o
legatura de incredere si
comunicare
29

celorlalte nevoi:
 eliminare
 vestimentatie
 mobilizare
alimentatie si hidratare
5. Postura inadecvata - acord sprijin pacientului i in In urma diminuarii

-Pacientul sa-si
din cauza durerii redobandeasca deplasarea pentru nevoile durerii, pacientul
lombare manifestata pozitia anatomica si fiziologice si-a redobandit
prin pozitie antalgica, diminuarea dureii in -educ pac. in schimbarea pozitiei pozitia anatomica
fata crispata si mers 5 zile la 2-3 ore
greoi -invat pac sa faca exerciti de
respiratie profunda
- masurile propuse la celelalte
nevoi afectate satisfac partial si
acest obiectiv
-mentin aceleasi interventii
1.Pacientul sa -obtin increderea pacientului Pacienta a inteles

6.Pericol de complicatii
din cauza scaderii inteleaga prin comunicare si empatie afectiunea ei si
raspunsului imunitar afectiunea de care -ofer suport fizic si psishic colaboreaza
manifestat prin deficit sufera -explic pacientului pe intelesul
de autoingrijire, izolare 2. Pacientul sa nu lui boala si consecintele ei
si impotenta sexuala prezinte -educ pacientul in vederea
complicatii importantei igienei personale
-explic atata pacientului cat si
familiei riscurile afectiunii pt a
se putea proteja
= la rec. medicului insotesc
pacientul la un consult
psihologic
Incapacitatea de a Pacienta sa prezinte explorez activitatile recreative ce Pacienta comunica

indeplini activitati stare de buna ii produc placere pacientei cu colegele de
recreative din cauza dispozitie -analizez si stabilesc daca camera, vizioneaza
izolarii, manifestata prin acestea sunt in corcondanta cu filme si citeste
stare depresiva
starea ei fizica si psihica reviste
- organizez activitati recreative
in salon implicand si ceilalti
pacienti
30
-asigur mediu corespunzator:

deschid geamurile, dau drumul
la televizor, asigur reviste, carti,
jocuri
-La rec. medicului adm
antidepresive, tranchilizante
31
6. BIBLIOGRAFIE
1. Biologie, Sindromul Cushing. 2004. Disponibil online la:

http://vescalilia.blogspot.com/2014/12/biologie_10.html. Accesat la data: 28.05.2020
2. Boala Cushing - UCLA Health, Disponibil online la: http://pituitary.ucla.edu/body.cfm?
id=54/ Accesat la data: 28.05.2020
3. Boala Cushing. Disponibil online la:
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000348.htm/ . Accesat la data:
28.05.2020
4. Boala Cushing: manifestari clinice si diagnostic – AAFP. Disponibil online la:
http://www.aafp.org/afp/2000/0901/p1119.html/ Accesat la data: 28.05.2020
5. Brosura de informare a pacientilor 2013 ,,Sindromul Cushing si boala Cushing",.
Disponibil online la:
http://www.pituitarysociety.org/public/specific/cushing/cushings.pdf. Accesat la data:
28.05.2020
6. Cushing syndrome. Disponibil online la: https://www.mayoclinic.org/diseases-
conditions/cushing-syndrome/symptoms-causes/syc-20351310. Accesat la data:
29.05.2020
7. Diana Miclea. Sindromul Cushing. Disponibil online la: http://edubolirare.ro/node/172.
Accesat la data: 28.05.2020
8. Factori de risc pentru adenomul hipofizar – ACS. Disponibil online la:
http://www.cancer.org/cancer/pituitarytumors/detailedguide/pituitary-tumors-risk-
factors/ Accesat la data: 29.05.2020
9. Glandele endocrine. Disponibil online la: https://viatasichimia.wordpress.com/glandele-
endocrine/. Accesat la data: 28.05.2020
10. Hormoni, glandele endocrine : sistemul endocrin - de la general la particular. Disponibil
online la: https://www.cdt-babes.ro/articole/hormoni-glande-endocrine.php. Accesat la
data: 29.05.2020
11. Imagini 1-11- Google images. Accesat la data: 28/29.05.2020
12. John W. Funder, Robert M. Carey, Carlos Fardella et al. Case Detection, Diagnosis, and
Treatment of Patients with Primary Aldosteronism: An Endocrine Society Clinical
Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. Sept 2008, 93(9):3266-3281.
32
13. Lynnette K. Nieman, Beverly M. K. Biller, James W. Findling et al. The Diagnosis of
Cushing’s Syndrome. J Clin Endocrinol Metab. May 2008, 93(5):1526-1540
14. Martha A. Zeiger, Geoffrey B. Thompson, Quan-Yang Duh et al. American Association
of Clinical Endocrinologists and American Association of Endocrine Surgeons Medical
Guideline for the Management of Adrenal Incidentalomas. Endocrine Practice vol. 15
(Suppl 1) July/August 2009.
15. Sindromul Cushing și implicațiile excesului de cortizol asupra întregului organism uman
– Elemente de bază. Disponibil online la: https://www.revistagalenus.ro/practica-
medicala/sindromul-cushing-si-implicatiile-excesului-de-cortizol-asupra-intregului-
organism-uman-elemente-de-baza/. Accesat la data: 29.05.2020
16. Sindromul Cushing și implicațiile excesului de cortizol asupra întregului organism uman
– Elemente de bază. Disponibil online la: https://www.revistagalenus.ro/practica-
medicala/sindromul-cushing-si-implicatiile-excesului-de-cortizol-asupra-intregului-
organism-uman-elemente-de-baza/. Accesat la data: 29.05.2020
17. Sindromul si boala Cushing – AANS. Disponibil online la : http://www.aans.org/Patient
%20Information/Conditions%20and%20Treatments/Cushings%20Disease.aspx/ Accesat
la data: 28.05.2020
18. Tratamentul sindromului Cushing. Disponibil online la:
http://emedicine.medscape.com/article/117365-treatment/ Accesat la data: 29.05.2020
19. Tratamentul tumorilor hipofizare - National Cancer Institute. Disponibil online la
http://www.cancer.gov/cancertopics/pdq/treatment/pituitary/Patient/page1/ Accesat la
data: 29.05.2020
33

Referat - Cercetare in Nursing

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat - Cercetare in Nursing

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 39.

Pacientul cu Sindrom Cushing

Profesor: Tanase Claudia

Personal am ales această temă din cauza faptului că în practică efectuată nu am

Acest proiect intitulat Sindromul Cushing cuprinde 6 capitole, de la istoricul bolii,

In final am eleborat un studiu de caz incluzand ingrijirea pacientului cu Sindromul

Sindromul Cushing sau hipercorticismul reuneşte un ansamblu de simptome şi

2.1. Date despre Harvey Cushing

Harvey Williams Cushing ( 1869 -

Lucrează un an ca asistent la spitalul din Massachusetts, iar în anul următor se

Ca și contribuții in domeniul medicinii , Harvey Cushing a inceput inca din anii

3. SISTEMUL ENDOCRIN, NOTIUNI DE ANATOMIE SI

Endocrinologia reprezinta stiinta

Alaturi de sistemul nervos,

Glandele endocrine realizează chimicale numite hormoni (hormoni endocrini sau

3.1. Glandele sistemului endocrin si rolul lor in corp

3.1.1. Glanda pituitara sau hipofiza

Glanda pituitară este o glandă endocrină

Pancreasul este o glandă care ia forma unui

Secreția endocrină este efectuată de celule endocrine grupate în insulițe Langerhans.

3.1.2. Glanda timus.

Timusul este o glandă localizată în piept,

3.1.3. Glanda tiroida

Glanda tirida are forma literei H, fiind

Elementul caracteristic este foliculul

 Hormonii tiroidinei reprezentati de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) sunt

 cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, a creierului la

 stimuleaza sistemul cardio-respirator (tahicardie/bradicardie)

 sistemului nervos - poate determina iritabilitate si neliniste

 controleaza buna functionare a gonadelor si fertilitatea

 metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor

 producere de energie. [10]

 Calcitonina are rol in homeostazia calciului in organsim. Nivelul crescut al

Deficitul de hormoni trioidieni se va numi hipotiroidism, in formele severe cu debut

Excesul sau hiperproductia de hormoni tiroidieni este hipertiroidismul si duce la

La nivelul glandei tiroide se dezvolta adesea noduli tiroidieni, ei putand fi insotiti de

3.1.4. Glandele paratiroide

Glandele paratiroide sunt in numar de 4,

Glandele paratiroide contribuie la mentinerea

Deficitul de parathormon caracterizeaza hipoparatiroidismul; este mai rar intalnit, de obicei

Excesul de parathormon, hiperparatiroidismul, poate fi primar - una sau mai multe

3.1.5. Glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt două glande mici, câte

 prin secretarea hormonilor corticosteroizi si Fig. 8. Glandele suprarenale.[12]

catecolaminelor ele sunt responsabile cu reglarea

4.1. Definitia Sindromului Cushing

4.2. Statistici si incidente

pulmonare, restul in cancer pancreatic, cancer de timus, carcinom medular tiroidian,

 Adenom al glandei hipofizare – la nivelul adenohipofizei se află celule secretoare de

4.4. Debut clinic

Insidios si necaracteristic cu cefalee, astenie fizica si psihica, dureri cu caracter

 Dureaza luni sau ani

 Tulburari gonadale, dereglari de ciclu menstrual, tulburari de dinamica sexuala

4.5. Manifestri clinice a Sindromului Cushing

 Varicozitati ale vaselor superficiale pe pometi. [8]

 HTA oscilanta, apoi permanenta

 Manifestari nervoase si psihice

 Manifestari endocrine asociate

 Manifestari legate de cauze

4.6. Manifestari paraclinice a Sindromului Cushing

 Explorarea morfologica a corticosuprarenalei:

4.7. Criterii de diagnostic

4.7.1. Confirmarea diagnosticului pozitiv