METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Metode de invatamant - reprezinta acele cai prin care elevii ajung, in procesul
de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi,
la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.
Am definit metoda ca: drum sau cale de urmat in activitatea comuna a
educatorului si educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru
informarea si formarea educatilor.
Metoda este un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea
atingerii unui scop; ea este un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de
formare a abilitatilor.
Metoda este un ansamblu de operatii mintale si practice ale binomului
educational; gratie acestora subiectul cunoscator (elevul) dezvaluie sau i se dezvaluie
esenta evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau in mod
independent.
In sens mai larg, metoda este o practica rationalizata, o generalizare
confirmata de experienta curenta sau de experimentul psihopedagogic si care serveste
la transformarea si ameliorarea naturii umane.
In sens restrans, metoda este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc
pentru efectuarea actiunii de predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei
activitati proiectate mintal, conform unei strategii didactice. Deci, metoda pune in
evidenta o modalitate de lucru, o maniera de a actiona practic, sistematic si planificat,
un demers programat mentinut in atentia si sub reflectia contina a profesorului.
Metodele de instruire si educare privesc atat modul cum se transmit si
asimileaza cunostintele, cat si dezvoltarea unor calitati intelectuale si morale, precum
si controlul dobandirii cunostintelor si al formarii abilitatilor. Rezulta, deci, ca
metodele servesc unor scopuri de cunoastere (stapanirea normelor si metodelor de
gandire), de instruire (asimilarea unor cunostinte, priceperi, deprinderi si operatii de
lucru) si formative (de formare si perfectionare a trasaturilor de personalitate).
Asadar, organizarea eficienta a actiunii didactico-educative corespunde unei
cautari, respectiv elaborarii metodice; din punct de vedere metodologic procesul de
invatamant este un ansamblu de metode, "cai" de instruire. Cum acest proces este
orientat cu prioritate spre obiective de cunoastere si de actiune, adica spre elaborarea
structurilor cognitive si operationale noi ale elevului, esenta metodei de invatamant
rezulta din esenta insasi a activitatii de invatare ca forma specifica a cunoasterii
umane supusa, in principiu, acelorasi legi ale cunoasterii stiintifice.
Din aceasta perspectiva, metoda de invatamant constituie o cale de acces spre
cunoasterea si transformarea realitatii, spre insusirea culturii, stiintei, tehnicii, a
comportamentelor umane in genere.
Metoda reprezinta de fapt un anumit mod de a proceda care tinde sa plaseze
elevul intr-o situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata, mergandu-se pana la
una similara aceleia de cercetare stiintifica, de urmarire si descoperire a adevarului si
de raportare a lui la aspectele practice ale vietii. In acest sens privita, metoda poate
deveni o "cale de descoperire a lucrurilor descoperite".
Infaptuirea obiectivelor informative si formative ale invatamantului impune
folosirea unor metode si procedee de lucru, adica a unei metodologii adecvate.
Principalele functii ale metodelor de invatamant sunt:
- cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
- normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea
profesorul si cum sa invete elevul;
- motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului
de invatare;
- formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a
proceselor psihice.
Fiind strans legata de practica, metoda reflecta caracterul procesual actiunii
didactice.
Principalele caracteristici ale metodelor didactic sunt:
a) metodele didactice sunt demersuri teoretico-actionale executive de
predare- învatare care asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului
instructiv- educativ;
b) sunt totodata demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de
documentare si experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii
pedagogice;
c) ele cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice care asigura
fundamentarea stiintifica a actiunilor de predare-învatare;
d) se elaboreaza si implementeaza corelat cu gradul si profilul
învatamântului, cu specificul disciplinei de învatamânt; coreleaza cu natura si
specificul activitatilor didactice si cu nivelul de pregatire al celor care învata;
 e) se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale
procesului de învatamânt;
f) se concep, se îmbina si se utilizeaza în functie de particularitatile de vârsta
si individuale ale agentilor actului pedagogic;
g) metodele contribuie la realizarea obiectivelor didactice , ale obiectivelor
autoinstructiei si autoevaluarii, contribuie la pregatirea tineretului pentru educatia
permanenta;
h) au caracter dinamic eliminând "uzurile morale" si adoptând noul, sunt
deschise perfectionarilor;
i) unele metode servesc în mai mare masura muncii profesorului , în predare;
altele servesc mai ales elevului, învatarii; dar toate contribuie la realizarea eficienta a
predarii-învatarii;
j) sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.
Optiunea profesorului pentru o anumita metoda reprezinta o decizie de mare
complexitate strategica, acestea trebuind sa fie adaptate la necesitatile si
particularitatile grupului de lucru, de aceea rezultatul, adica educatia în sine este
considerata o arta, anume aceea de a adapta, la o situa tie precisa.
Analizand literatura de specialitate, putem efectua urmatoarele clasificari ale
metodelor de invatamant:
1. din punct de vedere istoric:
a) metode clasice sau traditionale - expunerea, conversatia, exercitiul,
demonstratia;
b) metode de data mai recenta sau moderne - problematizarea, expunerea
insotita de mijloace tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programata;
2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:
a) metode verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) metode intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a
obiectelor si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora; sau:
a) metode de comunicarc orala:
- metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicatia, descrierea;
- metode interogative - conversatia euristica;
- metode care presupun discutii si dezbateri - problematizarea, brainstorming-
ul;
 b) metode bazate pe contactut cu realitatea- demonstratia, modelarea,
experimentul;
3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
a) metode expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si
ascultarea pasiva;
b) metode activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si
interactiunea cu ceilalti colegi;
4. dupa forma de organizare a muncii:
a) metode individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
b) metode de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
c) metode frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus ;
5. dupa functia didactica principala:
a) metode de predare si comunicare;
b) metode de fixare si consolidare;
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare;
6. in functie de axa invatare prin receptare (invatare mecanica) - invatare prin
descoperire (invatare constienta), Moise identifica:
a) metode bazate pe invatarea prin receptare - expunerea, demonstratia cu
caracter expozitiv;
b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate- conversatia
euristica, observatia dirijata, instruirea programata, studiul de caz etc.;
c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta, exercitiul
euristic rezolvarea de probleme, brainstorming-ul etc.
Principalele metode de invatamant sunt:
1. Expunerea didactica
2. Conversatia didactica
2.1. Conversatia euristica
2.2. Conversatia examinatoare (catehetica)
2.3. Conversatia in actualitate
3. Metoda demonstratiei
3.1. Demonstratia cu obiecte
3.2. Demonstratia cu actiuni
3.3. Demonstratia cu substitute
 3.4. Demonstratia combinata
3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice
4. Metoda observarii
5. Lucrul cu manualul
6. Metoda exercitiului
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactica
9. Problematizarea
10. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. Metodele de simulare
13. Invatarea prin descoperire