COLECISTA ACUTA

DEF.
Colecistita acută este determinata de inflamația acută a veziculei biliare, caracterizată prin dureri
abdominale, fenomene de iritație peritoneală la nivelul hipocondrului drept, febră, leucocitoză. În peste
90% din cazuri, elementul etiologic major îl reprezintă litiaza.
CLASIFICARE
Colecistita acută catarală – În primele faze ale bolii, peretele colecistului se îngroaşă, dar este viabil.
•Colecistita acută flegmonoasă – Ulterior, colecistul este acoperit de organism cu o substanţă izolatoare
numită fibrină, menită să împiedice răspândirea infecţiei. Colecistul este gros, tensionat, înconjurat de
fibrină şi lichid.
•Colecistita acută gangrenoasă – Dacă inflamaţia se amplifică, peretele vezicular moare, se sparge şi
puroiul este eliminat în abdomen.
•Plastronul vezicular (plastronul subhepatic) – Dacă organismul reuşeşte să depună suficientă fibrină în
jurul colecistului bolnav şi infecţia nu evoluează prea rapid, sub ficat se formează un bloc inflamator în
jurul veziculei biliare. Organele (marele epiploon, colonul, intestinul subţire, ficatul) se lipesc între ele
prin punţi de fibrină, formând un plastron, centrat de colecistul inflamat. În cazul în care se ajunge la
colecistită acută gangrenoasă, plastronul împiedică răspândirea infecţiei în restul abdomenului.
•Colecistita cronica nelitiazică – afectiunea veziculei biliare sau cisticului care histopatologic prezinta
inflamatie cronica, fara prezenta de calculi sau de incrustatii calcare. Colecistita cronica nelitiazica
poate avea diverse cauze:
• modificari de echilibru intre diferite componente ale bilei cu formare de colesterol pe mucoasa, care
are efect iritativ;
• refluxul pancreatic sau duodenopancreatic in caile biliare;
• mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice si care au drept consecinta modificari
morfologice parietale;
• cauze indirecte: hepatita cronica evolutiva, apendicita cronica, afectiuni genitale cronice, ulcer gastric
sau duodenal;
• infectii repetate – din cauza prezentei bacteriilor in vezicula biliara, care au ajuns aici pe diverse cai,
favorizate de diferiti factori: obstacole, sarcina, reflux pancreatic, stress, alergie.
Investigatii:
– ecografia abdominala precizeaza absenta calculilor si poate evidentia eventuale modificari anatomice:
polipi, staza, hipertonie.
Manifestări de dependență în colecistita acută 
durerea abdominală este declanşată de obicei de ingerarea unor alimente colecistokinetice: grăsimi,
tocături, prăjeli, mezeluri, maioneză sau de produse celulozice: mazăre, fasole, varză.
•apare ca simpla jena in hipocondrul drept până la colica biliara violentă, asociată cu alte manifestari.
•sediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare şi subxifoidiană. De multe ori începe
în epigastru, unde poate fi discretă, dar se continuă cu violenţă spre dreapta.
•iradierea este neuniformă. În colica biliară tipică durerea iradiară dorsală în dreapta, urcând uneori
spre vârful omoplatului, mai rar coborând în zona laterală.
•tot atât de caracteristică este şi iradierea în umărul drept. Rar se propagă descendent spre flancul şi
fosa iliacă dreaptă, situaţie extrem de periculoasă, deoarece duce la confuzii de diagnostic.
•la coronarieni se întâlneşte iradiere precordiala.
•dacă boala se asociază cu pancreatita, durerea va iradia “în bară” sau în regiunea lombară superioară
predominant stânga.
•dacă procesul inflamator determină perforaţia veziculei, intensitatea durerii scade în hipocondrul drept
(prin dispariţia distensiei veziculare), în schimb durerea se generalizează în tot abdomenul (peritonita
biliară).
•intensitatea durerii este inegală de la cea frustă la cea foarte violentă. Uneori este atât de intensă, încât
bolnavul evită să inspire profund.
•modul de instalare al durerii este frecvent brusc, dar poate fi şi progresiv. Durata este variabilă, pe
măsură ce procesul inflamator avansează, durerea devine severă şi persistentă.
•în general durerea abdominală din colecistita acută nu cedează decât parţial şi temporar la analgezice şi
antispastice.
durerile pot fi insotite de migrene, balonare, gust amar, uneori constipatie.
•greaţa însoţită de vărsături. Iniţial se elimină alimentele consumate, stagnate obişnuit intragastric,
după care apare conţinutul bilios, uneori în cantitatea mare. Eforturile mari de vomă cu evacuări
explozive pot duce la ruptura mucoasei esogastrice.
•anorexie – aversiunea faţă de alimente este totală;
•balonare epigastrică sau difuză datorită parezei intestinale;
•flatulenta – eliminarea de gaze poate fi suprimată şi constipaţia frecventă;
•manifestari generale: cefalee, agitaţie, uneori frison şi febră (dacă predomină infecţia căilor biliare)
•icterul este rar întâlnit şi este provocat de extinderea inflamaţiei la canalul coledoc, de prezenţa unui
calcul coledocian sau de extinderea inflamaţiei la căile biliare intrahepatice. El nu este foarte intens şi nu
este însoţit de prurit.
•frecvenţa pulsului este paralelă cu creşterea temperaturii, rar pulsul este aritmic; hipertensivii fac
ascensiuni ale valorilor tensionale, coronarienii pot face crize anginoase veritabile.
•scadere in greutate, din cauza faptului ca pacientul evita sa se alimenteze pentru a evita declansarea
colicilor si varsaturilor;
•alternanta de diaree – constipatie;
•puseuri febrile de scurta durata, insotite de dureri in hipocondrul drept si de sensibilitate la palpare.
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu colecistită acută
•să fie ameliorat confortul fizic si psihic al pacientului;
•pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
•pacientul să prezinte temperatura in limite normale;
•pacientul să respecte regimul alimentar;
•pacientul să prezinte o buna postura;
•pacientul să beneficieze de somn si odihna corespunzatoare;
•pacientul să fie echilibrat nutritional cantitativ si calitativ.
•pacientul să-și exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii asistentului medical pentru pacientul cu colecistită acută
Priorităţi de îngrijire
•asigură repaus fizic;
•supravegheaza funcţiilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraţie, aspectul urinei şi al materiilor fecale,
al varsaturilor, cu notarea modificărilor in foaia de temperatura;
•supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
•reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoese tinand cont de ionograma;
•aplica masuri de profilaxie a infecţiilor si a complicaţiilor.
Intervenţii autonome (proprii) ale asistentului medical
•comunica cu pacientul;
•asigura igiena;
•mobilizeaza pacientul;
•asigura transportul la investigatii in functie de starea pacientului;
•cântăreste zilnic pacientul;
•asigură dieta corespunzătoare; recomanda servirea de mese in cantitate mica – 4 – 5 mese / zi pentru a
asigura o buna golire a veziculei;
•regim igieno-dietetic: în colică şi câteva zile după aceea dieta este hidrică imbogatita cu fainoase, supe
de zarzavat, apoi branza de vaci, carne fiarta de pui sau de vita. In perioadele de liniste se recomandă a
nu se consuma colecistokinetice: ouă, smântână, frişca, maioneză, ciocolată, rântaşuri, grăsimi. Se evită
fumatul şi consumul de cafea.
•educaţie – instruirea pacientului cu privire la regimul de viata.
Intervenţii delegate ale asistentului medical
•pregăteste pacientul pentru investigaţii si tehnici;
•recolteaza sange pentru examene de laborator;
•alimenteaza si hidrateaza parenteral pacientul daca este cazul;
•administrează medicaţia prescrisă:
• analgezice
• antispastice
• colecistokinetice pentru a combate staza veziculara
• antiemetice pentru varsaturi.
•pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala atunci cand medicul hotaraste aceasta conduita
terapeutica.