Sunteți pe pagina 1din 7

Particularităţile procesului de nursing

In îngrijirea unui pacient cu ciroză hepatică asistentul medical va urmări stabilirea istoricului
afecţiunii actuale identificând factorii favorizanţi (consumul îndelungat de alcool) dar şi aprecierea stării
fizice şi mentale a pacientului

; Asistentul medical va evalua capacitatea pacientului de a desfăşura o activitate, de a se îngriji


singur; Va aprecia relaţiile pacientului cu membrii familiei sale, explicându-le acestora că ciroza hepatică
este o suferinţă cronică, afecţiune ce printr-o atitudine terapeutică adecvată poate fi încetinită sau oprită
în evoluţia sa, dar nu este reversibilă.

Planificarea intervenţiilor asistentului medical în îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică se va


face pe baza diagnosticelor de nursing.

1. Diagnostic de nursing: toleranţă scăzută la activitate legată de oboseală şi scădere în


greutate

OBIECTIV: creşterea tonusului şi a capacităţii pacientului de a desfăşura anumite activităţi


INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - dietă cu proteine cu valoare biologică crescută; -
suplimente de vitamine (vitamina A, complex de vitamine B,vitamina C, vitamina K)

- încurajează şi susţine pacientului în timpul desfăşurării activităţilor fizice a căror intensitate va


fi crescută progresiv.

2. Diagnostic de nursing: modificarea temperaturii corporale (hipertermia) legată de procesele


inflamatorii ce apar în ciroza hepatică.

OBIECTIV: menţinerea temperaturii organismului în limite normale

INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - măsurarea repetată a temperaturii;

- asigurarea unui aport corespunzător de lichide (prin febră creşte deshidratarea);

- împachetări reci sau pungă de gheaţă în cazul temperaturilor foarte crescute;

- administrarea antibioticelor conform recomandărilor medicului;

- evitarea expunerilor la infecţii; - repaus la pat în timpul perioadelor de hipertermie (reduce


rata proceselor metabolice).

3. Diagnostic de nursing: afectarea integrităţii tegumentelor legată de apariţia edemelor.

OBIECTIV: menţinerea şi îmbunătăţirea integrităţii tegumentelor şi protecţia ţesuturilor


edemaţiate

INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - regim dietetic hiposodat;

- monitorizarea atentă a integrităţii tegumentelor;

- modificarea frecventă a poziţiei pacientului în pat;


- cântărirea zilnică a pacientului şi realizarea bilanţului hidric intrări ieşiri;

- ridicarea extremităţilor edemaţiate;

- prevenirea escarelor (masajul punctelor de presiune şi susţinerea acestora cu ajutorul unor


colăcei de cauciuc, îndepărtarea lenjeriei de pat, îndepărtarea frimiturilor şi a resturilor
alimentare din pat.

4. Diagnostic de nursing: lezarea integrităţii tegumentelor legată de apariţia sindromului icteric


şi compromiterea statusului imunologic.

OBIECTIV: îmbunătăţirea integrităţii tegumentelor şi reducerea la minim a iritaţiilor cutanate


INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - aprecierea intensităţii sindromului icteric şi
identificarea prezenţei senzaţiei de prurit ce poate atrage după ea apariţia leziunilor de grataj;

- asigurarea protecţiei tegumentelor prin respectarea normelor de igienă (băi cu săpun cu


glicerină, urmate de masaj cu uleiuri emoliente);

- toaleta unghiilor.

5. Diagnostic de nursing: alterarea stării de nutriţie (mai puţin decât necesarul organismului,
legată de anorexie şi disfuncţiile gastrointestinale

. OBIECTIV: îmbunătăţirea statusului nutriţional al pacientului

INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - va încuraja pacientul să consume alimente şi


suplimente nutritive;

- va recomanda pacientului evitarea alcoolului;

- va sfătui pacientul să respecte normele de igienă a cavităţii bucale

; - va administra medicamentele prescrise pentru greţuri, vărsături, diaree sau constipaţie

- va încuraja aportul lichidian corespunzător şi efectuarea exerciţiior fizice la pacientul cu


constipaţie

; - va supraveghea apariţia manifestărilor clinice sugestive pentru hemoragia digestivă


superioară.

6. Diagnostic de nursing: risc crescut de alterare a stării generale, legat de hipertensiunea


portală şi metabolizarea deficitară a medicamentelor

OBIECTIV: reducerea riscului alterării stării generale

INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL - urmărirea scaunelor pentru culoare, consistenţă şi


aspect;

- supravegherea pacientului urmărind evoluţia manifestărilor clinice şi apariţia stărilor de


anxietate, slăbiciune, teamă, nelinişte;

- supravegherea hemoragiilor oculte;


- observarea manifestărilor hemoragice: echimoze, epistaxis, gingivoragii, peteşii; -
supravegherea funcţiilor vitale;

- administrarea vitaminei K conform indicaţiilor medicului;

- supravegherea atentă a pacientului în timpul episoadelor de sângerare;

- administrarea de lichide reci per os atunci când sângerarea s-a oprit

; - în vederea prevenirii manifestărilor hemoragice asistentul medical va recomanda pacientului


să-şi sufle cu blândeţe nasul (prevenirea epistaxisului), să folosească pentru periajul dentar o
periuţă ,,soft’’ (pentru evitarea gingivoragiilor), aplicarea compreselor reci cu scop hemostatic.

7. Diagnostic de nursing: modificarea statusului volemic cu exces de lichid legat de apariţia


ascitei şi formarea edemelor

Obiectiv: restabilirea statusului volemic

Intervenţiile asistentului medical: - restricţii de sodiu şi lichide;

- administrarea de diuretice, potasiu şi suplimente proteice conform prescripţiilor medicului

- realizarea bilanţului hidric intrări ieşiri.

În condiţiile unei îngrijiri corespunzătoare, urmare a intervenţiilor eficiente ale asistentului


medical, la pacientul cu ciroză hepatică se va constata:

1. abilitate de a desfăşura anumite activităţi fizice - implicare în activităţile de menţinere a


igienei personale - creşterea tonusului fizic şi psihic

2. creşterea aportului nutriţional - creştere în greutate fără să crească ascita sau edemele -
diminuarea perturbărilor gastrointestinale şi a anorexiei - evitarea alcoolului - cunoaşterea
alimentelor şi lichidelor ce sunt permise sau interzise

3. tegumente şi mucoase integre fără leziuni sau senzaţie de prurit, fără echimoze sau
hematoame

4. îmbunătăţirea statusului mintal, cu orientare spaţiotemporală şi faţă de propria persoană,


nivel normal al amoniacului seric şi capacitate de a se integra în cadrul propriei familii.

INGRIJIRI IN COLECISTITA ACUTA SI CRONICA NELITIAZICA

Colecistita acuta alitiazica

Colecistita acuta este entitatea patologica determinata de inflamatia acuta a veziculei


biliare, caracterizata prin dureri abdominale, fenomene de iritatie peritoneala la nivelul
hipocondrului drept, febra, leucocitoza. In peste 90% din cazuri elementul etiologic major il
reprezinta litiaza

. Cauze:staza, infectia bacteriana( salmoneloze, holera), ischemia peretelui vezicular,


restrictie alimentara prelungita, carcinomul obstructiv al colecistului.

Colecistita acuta alitiazica (CAA) este o afectiune rara, statisticile stabilindu-i o frecventa
situata intre 5-10% . Afecteaza de 2 ori mai frecvent barbatii, comparativ cu femeile, fiind
caracterizata prin conditiile etiologice de aparitie si tendinta rapida spre forme grave

. Tabloul clinic, biologic si imagistic se suprapune peste cel descris la colecistita acuta
litiazica, in absenta litiazei, putand fi insa mascat de starea generala alterata a bolnavului prin
afectiunea initiala

. Colecistita cronica nelitiazica

Definitie

Colecistita cronica nelitiazica grupeaza afectiuni ale veziculei biliare sau cisticului care
histopatologic prezinta inflamatie cronica, fara prezenta de calculi sau de incrustatii calcare.

1. Culegerea datelor Circumstante de aparitie


Colecistita cronica nelitiazica poate avea diverse cauze:
• modificari de echilibru intre diferite componente ale bilei cu formare de
colesterol pe mucoasa, care are efect iritativ;
• refluxul pancreatic sau duodenopancreatic in caile biliare;
• mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice si care au drept
consecinta modificari morfologice parietale;
• cauze indirecte: hepatita cronica evolutiva, apendicita cronica, afectiuni genitale
cronice, ulcer gastric sau duodenal
; • infectii repetate - din cauza prezentei bacteriilor in vezicula biliara, care au ajuns
aici pe diverse cai, favorizate de diferiti factori: obstacole, sarcina, reflux pancreatic,
stress, alergie.
Manifestari de dependenta:
- simpla jena in hipocondrul drept, pana la colica biliara, asociata cu alte
manifestari. Durerile pot fi insotite de migrene, greata, balonare, gust amar, uneori
constipatie. Durerea poate iradia in epigastru sau posterior in umarul drept si uneori
chiar in bara. Durerea poate fi insotita de varsaturi care se repeta la anumite
intervale de timp, mai ales dupa alimentatie copioasa sau stres. - scadere in
greutate, din cauza faptului ca evita sa se alimenteze, pentru a evita declansarea
colicilor si varsaturilor;
- alternanta de diaree – constipatie;
- puseuri febrile de scurta durata, insotite de dureri in hipocondrul drept si de
sensibilitate la palpare.
Investigatii:
- ecografia abdominala precizeaza absenta calculilor si poate evidentia eventuale
modificari anatomice: polipi, staza, hipertonie.
Problemele pacientului
-disconfort, -intoleranta digestiva, -hipertermie;
-alimentatie inadecvata prin deficit;
-risc de deshidratare, -anxietate, -deficit de cunostinte.
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
; - pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa respecte regimul alimentar;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.

Interventii:
Priorităţi de îngrijire
Asistenta medicala:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funcţiilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraţie, aspectul urinei şi
al materiilor fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificărilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigură dieta corespunzătoare; recomanda servirea de mese in cantitate mica
- 4 - 5 mese / zi pentru a asigura o buna golire a veziculei.
Regim igieno-dietetic: în colică şi câteva zile după aceea dieta este hidrică. Ulterior
se recomandă a nu se consuma colecistokinetice: ouă, smântână, frişca, maioneză,
ciocolată, rântaşuri, grăsimi. Se evită fumatul şi consumul de cafea. - aplica masuri
de profilaxie a infecţiilor si a complicaţiilor.

Intervenţii proprii (autonome):


-comunicare, -igiena, -mobilizare/transport, -cântărire, -educaţie- instruirea
pacientului cu privire la regimul de viata
. Intervenţii delegate: -pregăteste pacientul pentru investigaţii si tehnici, -recolteaza
sange pentru examene de laborator; - alimenteaza si hidrateaza parenteral pacientul
daca este cazul; -administrează medicaţia prescrisă: • analgezice • antispastice •
administreaza colecistokinetice pentru a combate staza veziculara • antiemetice
pentru varsaturi. - pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala.
Colecistectomia laparoscopica este indicatia de electie.

INGRIJIRI IN COLON IRITABIL

Sindromul de intestin iritabil mai este cunoscut si sub denumirea de colon spastic,
colon iritabil sau colita spastica. Sindromul de intestin iritabil reprezinta o afectiune
intestinala care determina dureri sau disconfort abdominal, crampe sau borborisme,
diaree sau constipatie. Este o boala cronica, dar care poate fi ameliorata.
Circumstante de aparitie

Nu se cunosc cauzele exacte care duc la sindromul de colon iritabil. Factorii


declansatori: • mese bogate; • medicamente; • bauturile cu cafeina; • balonarea
din cauza gazului din colon; • grau, secara, orzul, ciocolata, produsele lactate si
alcoolul; • stresul, conflictele si supararile emotionale; • modificarile hormonale,
cum ar fi cele din timpul ciclului menstrual; • unele antibiotice, cum ar fi
eritromicina; • factori genetici, SII apare mai frecvent la persoanele cu istorie
familiala de SII.
Manifestari de dependenta:
• crampe si dureri abdominale care se amelioreaza prin miscarile intestinului •
perioade alternante de diaree si constipatie • modificari in frecventa sau consistenta
scaunului • gaze intestinale (flatulenta) • eliminarea de mucus de la nivelul rectului
• balonare • distensie abdominala • agitatie, neliniste, teama; • cefalee, • oboseal
Probleme de dependenta:
• disconfort; • eliminare intestinala inadecvata; •
anxietate; • risc de complicatii.
Obietive:
- pacientul sa –si exprime diminuarea disconfortului; - pacientul sa prezinte
eliminare intestinala normala; - pacientul sa fie echilibrat nutritional corespunzator
varstei si activitatii - pacientul sa fie echilibrat psihic.
Interventii
Asistenta madicala:
- asigura confortul fizic si psihic al pacientului; - mentine igiena tegumentelor, a
lenjeriei; - reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul ; - supravegheaza scaunul
( frecventa si consistenta ); - recolteaza scaunul pentru examenul bacteriologic,
sange pentru examene de laborator; - supravegheaza durerile abdominale si
caracteristicile lor; - recomanda pacientului pozitia antalgica pentru diminuarea
durerilor; - administreaza tratamentul antispastic si antiinfectios recomandat de
medic; - respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale; - educa pacientul
pentru modificarea stilului de viata si ingrijirilor acordate la domiciliu. Persoanele cu
sindrom de colon iritabil trebuie sa consume multe lichide, in special apa si sa evite
bauturile carbogazoase, care provoaca adesea gaze si disconfort abdominal. Mesele
mai mici cantitativ pot diminua incidenta crampelor si diareei. Mesele regulate si
echilibrate si exercitiile fizice pot ajuta la reducerea stresului si a problemelor
asociate cu sindromul de colon iritabil. Interzice fumatul (fumatul poate inrautati
simptomele sindromului de colon iritabil). Se recomanda inlaturarea factorilor
declansatori ai afectiunii.

INGRIJIRI IN RECTOCOLITA HEMORAGICA


Rectocolita hemoragica este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter
ulcerativ purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana, dar in 30% din cazuri
poate cuprinde colonul in intregime. Boala evolueaza in pusee, cu perioade de
liniste relativa. Ingrijirea intraspitaliceasca se asigura in timpul puseelor acute.

1.Culegerea datelor Circumstante de aparitie:


persoane cu varste cuprinse intre 24-45 ani, etiologie neprecizata, frecvent
boala de familie.

Manifestari de dependenta - scaune diareice pana la 20/ zi, de cele mai multe
ori mucosanguinolente; dureri abdominale, tenesme, jena permanenta in regiunea
anorectala, febra, scadere ponderala, astenie, paloare.

2.Problemele pacientului:
- alterarea eliminarilor intestinale, - disconfort abdominal, - hipertermie, -
deshidratare, - anxietate, - risc de alterare a starii generale, cauzata de hemoragii si
perforatii ale colonului.
3.Obiective
Pacientul : - sa prezinte stare de bine fizic, - sa prezinte eliminari intestinale
normale, - sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa aiba o alimentatie de crutare a
intestinului in fazele acute, - sa fie diminuata anxietatea pacientului, - sa se
prelungeasca perioadele de liniste
. 4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului in perioadele evolutive, -
pregateste pacientul pt. examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa
examinare; - asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi
supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta,
piure de morcovi, sarea fiind permisa; - in caz de denutritie regimul este
hipercaloric.
Reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin transfuzii de sange integral
sau plasma, hidrolizate de proteine, solutie Ringer; - supravegheaza scaunul
pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie, - monitorizeaza pulsul, T.A.
si le noteaza in foaia de temperatura, - evalueaza semnele de deshidratare si
informeaza medicul cand constata prezenta lor; - recolteaza sange, materii fecale,
urina pentru examenele de laborator, administreaza medicatia prescrisa
antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie, salazopirina,
antispastice ) si urmareste efectele acestora, aplica tratamentul radioterapic cand
acesta este recomandat, ca tratament local clisme medicamentoase cu cortizon,
tanin; - furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu,
care sa asigure prelungirea perioadelor de liniste; - pregateste pacientul pentru
interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia, - psihoterapia este
foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.

S-ar putea să vă placă și