SCOALA POSTLICEALA ,,SF.

IOAN,,
Ingrijiri nursing ale pacientului cu hepatita acuta virala
Prof. Mariana Ghica

CLASA II D
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA

Aspecte definitorii:
Hepatita este o boala infectioasa virala care afecteaza ficatul, avand prezentari clinice
diverse, de la lipsa simptomelor pana la ciroza.
Hepatitele acute virale sunt produse de virusurile A,B,C,D,Δ,E.
Hepatita virala de tip A (HAV) se transmite pe cale digestiva, fiind prevalenta in tarile
sarace. Se numeste si "boala mainilor murdare".
Incubatie – 3-5 saptamani
hepatita virala de tip B (HBV) si hepatita virala de tip C (HCV) se transmite prin sange in
principal, pe cale sexuala si vertical (de la mama la fat).
Incubatie – 1 saptamana pana la 5 luni.
Hepatita virala D insoteste HBV
Hepatita virala E se transmite la fel ca HAV.
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA

HAV = boala infectioasa determinate de virusul hepatitic A (din genul enterovirus) cu

caracter hepatotrop, provocand o boala generala a organismului, mai ales a ficatului.
Virusul – se gaseste in materii fecale, bila, sange
- are rezistenta mare in mediul extern
Infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate
Incubatie – in medie o luna, virusul fiind prezent in sange si scaun din a doua jumatate a
perioadei de incubatie.

Hepatita de tip A are doar faza acuta.

In cazul hepatiei B si a hepatitei C exista o evolutie diferita.
HAV se transmite in principal prin contact personal si prin alimente si apa contaminate.
Infectia cu virusul hepatic A creeza imunitate - dupa ce organismul se vindeca de hepatita
A, dezvolta anticorpi care il pot proteja de viitoare infectii cu virusul hepatic A, pentru
toata viata.
Exista si vaccin anti-hepatita A.
Cea mai buna metoda de prevenire a hepatitei de tip A este vaccinarea.

Alte modalitati de prevenire a infectiei cu virusul hepatiei A sunt :

- spalarea mainilor cu apa si sapun dupa fiecare utilizare a WC-ului, inainte si dupa
prepararea si mancarea alimentelor
- evitarea mancarurilor insuficient gatite (insuficient fierte, coapte, prajite)
- utilizarea corecta si permanenta a prezervativelor
Culegerea datelor:
- varsta – domina la varsta copilariei
- deficienta de igiena
Ancheta epidemiologica- se cauta sursa de infectie
- conditiile de mediu (crese, camine, scoli)
- alimente consumate
- sursa de apa
- cunostintele pacientului si ale familiei despre boala
Manifestari de dependenta
In toate formele debutul este insidios, aproape asymptomatic.
mai tarziu apare oboseala, anorexia, cefaleea, febra, greata, disconfort abdominal,
coloratia icterica a tegumentelor
Perioada de incubatie: 14-42 zile
Perioada preicterica: 1-10 zile
- febra
- dureri musculare generalizate
- manifestari catarale respiratorii (uneori); debut pseudogripal
- manifestari digestive: - anorexie- cu repulsie fata de alimente, balonare
- greata, varsaturi
- dureri epigastrice, cefalee, artralgii, astenie pronuntata, ameteli
- senzatie de greutate in hipocondrul drept
- eruptii de tip urticarian – cu prurit
- icter
- somnolenta ori insomnia, irascibilitate, apatie
- oligurie, cu urina inchisa la culoare
- constipatie cu scaune decolorate
In perioada preicterica:
- ficatul este marit
- sunt afectate caile biliare (hipotonie)
- apar fenomene de gastroduodenita acuta
- insuficienta secretorie a pancreasului exocrine cu perturbari ale digestiei (lipsa lipaza, tripsina)
- hipotensiune, bradicardie
- astenie, depresie sau irascibilitate
In formele severe pot aparea hemoragii digestive, cutanate si mucoase(epistaxis, gingivoragii).
Diagnosticul clinic:
- se stabileste prin examen clinic si de laborator

Se cerceteaza:
- sindromul de citoliza hepatica: transaminazele si sideremia cresc
- sindromul colestatic : bilirubina creste si fosfataza alcalina creste in hepatita virala colestatica
- sindromul de inflamatie: scade albumina, cresc beta- si alfaglobulinele, apoi
gammaglobulinele (electroforeza),
- IgM creste (ca raspuns umoral), IgG creste in convalescenta si persista mult timp
- sindromul de deficit functional hepatic: tulburari ale factorilor de coaglare, tendinte de
hiperglicemie, colesterolul scade.
- examene curente: VSH si leucograma au tendinte de incetinire , ex. urinei – urobilinogen
crescut, bilirubina prezenta)
- teste specifice de laborator: prezenta antigenului A in materii fecale, anticorpi anti HAV
prezenti
Principii de tratament:
- odihna
- spitalizare pentru tinerea sub control a senzatiei de greata si a varsaturilor
- dieta cuprinde mese mici si frecvente, bogate in calorii cu continut scazut de grasimi si
proteine
- hidratare si reechilibrare electrolitica iv
Pacientilor cu HBV si HCV li se administreaza interferon

Complicatii:
- deshidratare, deficit de potasiu, carcinom hepatic, ciroza
Problemele pacientului:
- hipertermie (fara frisoane)
- discomfort (legat de prurit, dureri musculare, articulare, manifestari digestive, manifestari
catarale)
- greturi, varsaturi
- anorexie
- alterarea nutritiei
- diminuarea mobilitatii fizice
- afectarea tegumentelor si mucoaselor (urticarie, icter)
- eliminare urinara inadecvata (oligurie, cresterea lichidului extracelular)
- contipatie sau diaree (colestaza, insuficienta secretorie a pancreasului exocrin)
- cunostinte insuficiente asupra bolii si asupra regimului igienico-dietetic
- anxietate
- risc de infectii bacteriene sau virale supraadaugate ( legat starea de nutritie)
Obiective
Pacientul:
- sa prezinte diminuarea febrei, varsaturilor, greturilor, pruritului, durerilor
- sa fie hidratat si sa prezinte stare de nutritive adecvata
- sa prezinte confort fizic si psihic cat mai adecvat
- sa-si asigure independenta
- sa prezinte eliminare adecvata
- sa-si insuseaca notiuni despre boala, regim igieno-dietetic
Interventii autonome si de colaborare
Toate interventiile vizeaza:
-protejarea ficatului,
-sprijinirea regenerarii celulelor hepatice,
-corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale
- protejarea pacientului de alte infectii,
- limitarea transmiterii bolii.
• izolarea pacientului - de obicei in spital cel putin 2 sapt. de la debutul bolii
• observarea functiilor vitale
Asigurarea odihnei:
• repaus la pat- pentru perioada acuta a bolii (cat timp persista citoliza)
- dupa perioada acuta, repaus relativ in convalescenta reluarea treptata a activitatii.

DE RETINUT:
Pozitia de clinostatism favorizeaza foarte mult circulatia sanguina la nivelul ficatului (favorizeaza
vindecarea)
Combaterea febrei si a varsaturilor:
• febra se combate prin:
- imbracaminte lejera
- microclimat corespunzator in salon
- medicatie antipiretica prescrisa de medic
• varsaturile se pot diminua prin:
- ingerare de cantitati mici (30-60 ml) de lichide reci, la intervale de 30-60 minute
- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata, pe care le suge
- administrarea medicamentelor se va face, de preferinta, sub forma de
supozitoare.
• observarea semnelor de deshidratare
• respectarea dietei (mese mici si frecvente), in functie de toleranta digestiva sau de
apetitul pacientului:
- la inceput dieta lichida 1,5-2 I pe zi hidro-lacto-zaharata (sucuri de"fructe, in
special citrice, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, lapte, iaurt)
- apoi, dieta va cuprinde alimente si preparate usor digerabile, care sa asigure un
aport suficient de glucide si un aport suficient de aminoacizi necesari regenerarii
celulare.
Astfel:
- glucidele (hidrocarbonatele) trebuie sa acopere 60-70% din necesarul de calorii
- in formele severe - perfuzii intravenoase cu solutii de glucoza; nu trebuie insa sa se
exagereze cu lichidele (excesul poate fi daunator)
- proteinele 1-1,5 g/kg corp se asigura prin: lapte si produse lactate (branza de vaci
etc.) si leguminoase (cartofi); apoi, cand apare apetitul: carne (de pasare, vita,
peste)
- lipidele - in cantitate de 60-80 g/zi sub forma de: ulei (masline, floarea-soarelui,
porumb), unt, frisca, smantana
• asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin:
- regim de fructe
- zarzavaturi
- la indicatia medicului - clisme, laxative
• administrarea medicamentelor la indicatia medicului:
- simptomatice (pentru combaterea tulburarilor digestive: grejuri, varsaturi)
- lipotrope (hepatotrope) - metionina, silimarina, aspatofort (trofopar)
- vitamine - din grupul B; vitamina C; vitamina E; vitamina K (fitomenadion)
- in formele severe - corticoizi
- in icter prelungit: coleretice (anghirol, colebil, carbicol)
• educarea pacientului
- pentru crutarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor noxe (efort, abuz
alimentar, toxice etc.)
- va evita consumarea alimentelor interzise: prajeli, rantasuri, grasimi animale,
conserve, afumaturi, alcool
- pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia icterului si a
celorlalte semne nu inseamna vindecarea totala, refacerea ficatului se realizeaza
dupa 2-3 luni, urmarirea se face 6 luni sau chiar 1 an.
- incurajarea pacientului si a familiei de a pune intrebari despre boala si regimul
alimentar
- informarea pacientului despre transimiterea bolii si a modului de prevenire a hep.
de tip A.
 Regim alimentar pentru bolnavii de hepatita A
Regimul alimentar joaca un rol important in vindecarea hepatitei A.
Pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune hepatica ar trebui sa consume
urmatoarele alimente:
• proteine de origine vegetala intrucat sunt mai bine tolerate decat cele de origine
animala. Proteinele ajuta ficatul sa se regenereze.
• fructe si legume precum: portocale, struguri, grepfrut, cirese, usturoi.
• supele sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita intrucat sunt hranitoare si
usor de digerat.
Preparate interzise in regimul alimentar pentru hepatita A:
• Carbohidratii in exces: pastele, produsele de patiserie, painea alba, cartoful
• Alimentele procesate, care contin conservanti sau zaharuri
• Alcoolul
 FIXAREA CUNOSTINTELOR

1. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
izvorul de infectie a. contactul nemijlocit intre persoana receptiva si
eliminatorul de germeni
2.
calea de transmitere b. organismele vii in care patrund agentii patogeni si se
directa multiplica
3.
calea de transmitere c. totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu
indirecta prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa
4.
masa receptiva d. transmiterea unor elemente din mediul extern
5.
agentii infectiosi e. microorganisme patogene care produc boala infectioasa
f. factorii economico-sociali

2. Precizaţi 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute

3. Enumeraţi 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta