Diabet zaharat: diabet tip 1 si diabet tip 2

Diabetul zaharat este o boala de nutritie cu evolutie cronica, nevindecabila, determinata genetic (35-45% din

cazuri) sau castigata, care se caracterizeaza printr-o tulburare in metabolismul glucidelor.

Se deosebesc doua forme clinice sau doua tipuri de diabet zaharat:

Diabet insulino-dependent (Diabet tip 1), in care tratamentul cu insulina este obligatoriu, deoarece

acesti bolnavi nu pot supravietui fara insulina;

Diabet insulino-independent (Diabet tip 2), in care nu este necesar tratamentul cu insulina.

Diabet insulino-dependent (Diabet tip 1)

Diabetul insulino-dependent (Diabetul tip 1) este intalnit la aproximativ 25-35% dintre bolnavii de diabet,

survenind in general sub varsta de 40-45 ani, dar poate sa apara si dupa aceasta varsta.

Debutul bolii este de obicei brusc, deseori prin coma, precedata de: poliurie, polidipsie, polifagie, asociata cu

astenie marcata si scadere in greutate.

Unii bolnavi de diabet zaharat tip 1 pot prezenta tulburari de vedere (cataracta precoce instalata sub 40 ani)

si infectii cutanate.

Diabet insulino-independent (Diabet tip 2)

Diabetul insulino-independent (diabetul tip 2) este forma cea mai frecventa de diabet zaharat (60-70%

din totalitatea cazurilor) si apare in general dupa varsta de 40-45 ani.

Bolnavul este adesea gras, obez si sedentar.

Debutul este insidios, greu de precizat, fiind adesea pus in evidenta printr-un examen medical intamplator

sau datorita unei complicatii a bolii.

Hiperglicemia, totdeauna prezenta, este insotita de o glicozurie variabila.

Diabetul insulino-independent nu necesita insulina pentru a se echilibra. Se echilibreaza prin tratament oral

si regim alimentar, sau numai prin regim alimentar.

Uneori insa, unii bolnavi de diabet tip 2, tratati timp de mai multi ani cu medicatie orala antidiabetica, la un
moment dat nu mai pot fi echilibrati decat cu insulina.

Diabet zaharat. Evolutie

Diabetul zaharat este o boala nevindecabila, cu evolutie cronica.

Majoritatea autorilor considera ca diabetul zaharat are, cel putin in unele cazuri, o evolutie stadiala, in care

forma clinica manifesta este ultima etapa din cele 4 stadii: diabet potential sau prediabet (stadiul I), diabet

latent (stadiul II), diabet chimic sau asimptomatic (stadiul III), diabet zaharat clinic manifest (stadiul IV).

Prediabetul sau diabetul potential (stafiul I) reprezinta starea premergatoare diabetului latent. In acest

stadiu toate testele si aplicatiile uzuale cunoscute pentru depistarea bolii sunt negative. Nu este obligatoriu

ca diabetul potential sa se transforme in diabet zaharat clinic manifest.

Urmatoarele situatii pot fi luate in discutie pentru diagnosticul de prediabet:

cand ambii parinti ai individului sunt diabetici, se poate presupune prediabetul in proportie de 100%;

mamele care nasc copii cu greutatea peste media normala (peste 4500 g) sunt suspicionate de

prediabet. La o greutate a fatului de aproximativ 6000 g, posibilitatea ca mama sa faca diabet zaharat

este maxima;

mamele care nasc feti morti sau care mor la cateva zile dupa nastere;

femeile care au prezentat la una sau mai multe sarcini glicozurie sau semne de toxemie gravidica;

indivizii obezi.

Diabetul latent (stadiul II) reprezinta o forma evolutiva in care, pentru punerea in evidenta a tulburarii

existente in metabolismul glucidic, este necesar sa se recurga la o proba, in care, inainte de efectuarea

probei de hiperglicemie provocata, se administreaza cortizon si toleranta la glucoza scade in cazul existentei

bolii diabetice, evidentiind astfel perturbarea metabolismului glucidic.

Diabetul asimptomatic (stadiul III) se pune in evidenta cu ajutorul probei de hiperglicemie provocata. La

acesti bolnavi glicemia pe nemancate este normala.

Diabetul zaharat clinic manifest (stadiul IV) este forma clasica a diabetului, caracterizata prin

simptomatologia specifica: hiperglicemie pe nemancate, glicozurie, poliurie, iar uneori polidipsie si

polifagie.
Diabet zaharat. Complicatii

Coma diabetica

La coma diabetica se ajunge de cele mai multe ori datorita greselilor de regim (abuz alimentar), tratamentului

insulinic insuficient sau intrerupt brusc sau interventiei unor infectii.

Bolnavul in coma diabetica are un semn foarte caracteristic: respiratie cu miros de acetona, asemanatoare

cu mirosul de mere stricate, ampla, profunda, zgomotoasa.

O coma fara tulburari respiratorii ca cele descrise anterior, nu este coma diabetica.

Glicemia poate atinge valori de 400-800 mg%.

Complicatii vasculare

Angiopatia diabetica reprezinta afectarea arterelor in cadrul tulburarilor complexe de metabolism. Este cea

mai frecventa dintre complicatiile diabetului.

O alta complicatie a diabetului zaharat este arteriopatia membrelor inferioare, care se poate traduce clinic

prin tulburari la nivelul pielii, unghiilor, etc.

Gangrena este consecinta arteriopatiei si afecteaza aproape exclusiv degetele si laba piciorului. Frecventa

gangrenei la diabet este de 80 ori mai mare, comparativ cu nediabeticii.

Tulburarile de menstruatie, sterilitatea la femei si impotenta la barbati, pot fi complicatii precoce ale

diabetului zaharat.

Mai pot aparea complicatii cutanate, digestive, precum si complicatii din partea aparatului respirator.