Dinu Valentin Anul II-B

GUTA
Definitie: Este o boala metabolica caracterizata biochimic prin hiperuricemie, iar clinic prin
manifestari articulare acute sau cronice si prin leziuni viscerale, n special renale. Este o tulburare complexa a metabolismului proteic, asociata cu alterarea metabolismului lipidic si glucidic.

Etiopatogenie:
- Sexul masculin este de obicei afectat, ncepnd de la 30 - 40 de ani. La femei apare de obicei la menopauza, sub forma cronica.

Factori favorizanti:
Abuz alimentar Alimentatia hiperproteica ( carne ,viscere) Abuz de alcool, cafea si bauturi acidulate Sedentarismul - Boala apare in urma cresteri acidului uric in sange peste 6 mg% -Femei si peste 7 mg%-Barbati - Leziunea caracteristica consta n formarea unor noduli de marime variata (de la dimensiunea unei alune la cea a unei caise), localizat la nivelul articulatiilor sau periarticular (la degete), ori la pavilionul urechii, numiti toffi gutosi. Tofful gutos contine acid uric, calciu si colesterol. Leziunile duc la distractii osoase cu formarea de geode.

Simptomatologie: se deosebeste guta articulara si guta abarticulara Guta articulara ( artrita acuta cronica) este forma clasica, obisnuita Factorii favorizanti:
profesiunile expuse la abuz alimentar, deci la consum crescut de purine (bucatari, ospatari, mezelari, macelari) microtraumatisme repetate abuz de alcool sau bauturi acidulate cu acid carbonic expunerea la frig si umiditate reactii alergice surmenaj fizic si intelectual

Factori declansatori:
cresterea brusca a uricemiei peste 6,4 mg%\ eliberarea n articulatii de cristale din tofii cartilaginosi sau sinoviali

Simptomatologie:
localizarea accesului acut este 70% din cazuri monoarticular. Cu timpul accesele se nmultesc si prind si alte articulatii. accesul acut ncepe brusc, de obicei n plina noapte, rareori spre dimineata. Durerea este violenta, insuportabila, localizata articular n 80% din cazuri la articulatia metatar-sofalangiana a degetului mare, halucele. Semne locale: - tumefactie rapida - turgescenta venelor - tegumente calde si foarte dureroase la cea mai mica miscare sau la atingere - coloratie rosio-violacee 1

Dinu Valentin Anul II-B Semne generale: - febra, frisoane, tahicardie, cefalee, greata, varsaturi, uneori flebita n jurul articulatiei - Durerile se reduc in timpul zilei, cu timpul crizele sunt mai frecvente prinzand si alte articulati (picior, glezna, cot, genunchi) - Depunerile de urati provoaca in timp leziuni degenerative in articulatie cu aparitia de artroze cu deformari si anchiloze articulare

Formele abarticulare:
- Apar sub forma afectarii tendinoase, ale aponevrozelor palmare si plantare, uneori ca localizari musculare (mialgii difuze care cedeaza la tratamentul cu uricozurice). - Teoretic orice tesut poate fi impregnat cu acid uric.

Complicati: - Litiaza urica. Factorii esential este ph-ul urinar acid, care cedeaza greu la alcalinizarea urinei. Riscul major este infectia urinara mult mai frecventa dect la alte forme de calculoza renala. - Nefropatie urica gutoasa. Afectarea renala se manifesta prin proteinurie, leucociturie si uneori hematurie microscopica. Se asociaza adesea cu hipertensiunea arteriala. Tratament:
Tratament dietetic : - Regimul va fi hipocaloric, hipolipidic i cu restricie caloric global.Se exclud din diete mezeluri, crnai, viscere, ciocolat, ciuperci. fasole, mazre - Aportul de sare s fie redus deoarece favorizeaz precipitarea uratilor - Necesarul de lichide minim 2L/ 24h - Aportul de proteine s fie de 1g/Kg corp/24h - Carnea s fie slaba, fiart, sau fript deoarece prin aceste procede se pierde jumatate din cantitate de proteine - Se recomand scderea corporal la obezi si un regim lacto-fructo-vegetarian. - Favorizearea diurezei cu infuzi de mesteacn, ctin, coada calului, anghinare. B. Tratament medicamentos : Colchicina administrata n comprimate de 1 mg, pornind de la 4 mg n prima zi, 3 mg a doua zi, 2 mg a treia zi etc. Dozele se scad n raport cu evolutia si se administreaza de obicei doua saptamni, uneori mergnd cu doze mici de 1 - 2 mg/zi pna la 6 luni. Antiinflamatoare Predni-son 20 - 40 mg Agentii uricozurici (Probenecid si Sulfinpirazona), sau inhibitorii xantinoxidazei (Allopurinol), sunt mai indicati n formele cronice sau ntre crize A.